In limbaj comum prin institu ie se in elege o organiza ie delimitat n timp i

spa iu: primaria, banca. In sociologie conceptul este mult mai larg. Orice tip de practic
instituit oriunde in societate poate reprezenta o institu ie social. Exemplu: biserica,
familia, banii, adulterul.
Intregul univers social poate fi reprezentat ca sistem de institu ii sociale.
Institu iile sociale reprezint seturi de statusuri si roluri ata ate lor, care contribuie la
mplinirea unei func ii sau nevoi sociale.
Orice organiza ie are la baz o institu ie dar nu i invers.
Institu iile pot fi:
o Politice - se ocupa de conducerea comunitatilor si societatilor.
o Juridice - administrarea controlului social si asigurarea ordinii.
o Economice - producerea si consumul de bunuri si servicii.
o Religioase administreaza practicile si ideologiile religioase.
o Culturale producerea si difuzarea culturii.
Institu ii ale vie ii private care asigura desfasurarea vietii private a individului.
Institutiile sociale nu sunt neaparat acceptate de societate putand fi ilegale. Istoric
vorbind noile institutii apar in primul rand prin procesul de diferen iere institu ional,
adica procesul prin care dintr-o institu ie social care indepline te mai multe func ii in
societate apar institu ii noi care preiau anumite func ii.
Institu ia totala este un tip special de institu ie social care indepline te mai
multe func ii in societate, apar institu ii noi care preiau anumite functii.
Institu ia totala este un tip special de institutie care incearca sa-si controleze si
influenteze membri la nivel maxim. !iferite institu ii pot juca rolul de institu ie total
pentru anumi i membri in anumite condi ii "spitalul pentru bolnavi cronici#.
$ceste institu ii exclud de regul posibilitatea pstrrii altor statusuri dec%t cele
oferite de ele i restric ioneaz comunicarea cu exteriorul i posibilitatea prsirii lor.