Cea mai afectat ar de criza economic din U.E. este Letonia.

Extrem de
interesant este c aceast ar a avut, n anii care au precedat criza, cea mai mare
cre tere a salariilor minime din Uniunea European: 1) de la 1 ianuarie 2! , la
12" Euro pe lun# 2) de la 1 septem$rie 2!, la 1% Euro pe lun# &) de la 1
iulie 2%, la 22% Euro pe lun.
'ezultatul acestei cre teri spectaculoase a fost apari ia unei crize extrem de
puternice cu oma( ridicat.
Un alt exemplu concludent este )rlanda: 1) ncepnd cu 1 ianuarie 2% salariul
minim a crescut de la %,!* Euro pe or la ",& Euro pe or# 2) ncepnd cu 1 iulie
2% salariul minim a crescut la ",!* Euro pe or.
Consecin a a fost cre terea +alopant a oma(ului a(un+nd n scurt timp la
12,",.
-pania, de asemenea una dintre rile cu o rat foarte mare a oma(ului, atin+nd
un nivel de 2,*, n aprilie 21 , a avut o cre tere a salariului minim de la ./
Euro0lun n 2. la % Euro0lun n 2".
1e de alt parte, sin+ura ar din U.E. care a intrat n clasamentul rilor cel mai
pu in afectate de criz este -uedia2*3, una dintre cele ! ri europene care nu au
salariu minim.
situatia in care economia unei tari trece $rusc printr4o scadere a fortei sale,
scadere adusa de re+ula de o criza financiara.5 economie ce trece printr4o criza
economica va experimenta aproape si+ur o scadere a 1)6 71rodus )ntern 6rut), o
evaporare a lic8iditatilor si o crestere 0 scadere a preturilor din cauza unei inflatii
0 deflatii.Crizele economice pot lua forma unei sta+flatii, unei recesiuni sau unei
depresii economice, si uneori poate duce la colaps economic.
http://www.comunicatedepresa.ro/criza-economica/definitie/
Criza financiara si economic internationala din 2" a precipitat o neincredere
+rava in functionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului contemporan.
)nevita$il, criza are efecte defavora$ile asupra cresterii economice +lo$ale si va
avea consecinte politice, strate+ice si sociale. 'ecesiunea economica +enerata de
8aosul din sistemul financiar a timorat profund pu$licul, cercurile de afaceri si
liderii politici. 9eclansata initial in -tatele Unite, criza s4a extins in Europa
5ccidentala si, pe fundalul +lo$alizarii, s4a raspandit verti+inos in restul lumii.
)ncercand sa previna falimentarea in masa a $ancilor si a fondurilor de asi+urare,
+uvernantii din :merica si din Europa 5ccidentala au nationalizat o mare parte
din sistemul financiar auto8ton
Criza financiara si economica din :merica s4a extins rapid in restul lumii.
Europa a intrat in recesiune economica. )ncercand sa sta$ilizeze entitatile
financiare interne si sa4si revi+oreze economia, +uvernantii din Europa
5ccidentala au investit sume uriase in structurile financiare interne, au
nationalizat o $una parte dintre $anci si au redus impozitele ca sa stimuleze
economia.
1roductia industriala din tarile europene dezvoltate, precum ;ermania, <ranta,
:n+lia, )talia si -pania, a scazut in ultimele ! luni cu 242*,. -oma(ul, lipsa de
incredere a consumatorilor si senzatia de nesi+uranta a cetatenilor au crescut in
ma(oritatea statelor din UE
9in punct de vedere +eopolitic, cra8ul financiar din 2%42" a diminuat
influenta, presti+iul si credi$ilitatea economica a :mericii in lume. 'ecesiunea
economica declansata in -U: si nationalizarea institutiilor financiare au
compromis, cel putin temporar, eficacitatea promovarii +lo$ale a modelului
economic capitalist de tip american, considerat, in trecut, ca cel mai capa$il de a
crea pro+res economic si prosperitate.
Cu toate eforturile +uvernantilor, pietele de capital occidentale nu isi vor
recupera vitalitatea anterioara pentru mai multi ani. 6ancile, afectate de
pierderile din neplatirea imprumuturilor si din devalorizarea investitiilor, vor fi
o$li+ate sa se restructureze si sa4si reduca numarul de an+a(ati. =ult mai
precaute in viitor, ele vor acorda imprumuturi numai clientilor care pot dovedi
ca isi vor ac8ita ratele respective.
)nterventiile financiare fara precedent ale +uvernelor din tarile afectate de criza,
cu intentia de a resta$ili vitalitatea institutiilor financiare si de a stimula
activitatea economica, oricat de drastice ar fi, nu +aranteaza resta$ilirea
increderii pu$licului in sistemul $ancar, in fondurile de investitii si in
capacitatea autoritatilor de a re+lementa pietele de credit ca sa previna
speculatii excesive, a$uzuri si coruptie nesanctionata.
)nevita$il, populatia va fi o$li+ata sa plateasca impozite aprecia$ile, ca sa
acopere datoriile facute de +uvernele respective cu intentia de a stavili daunele
recesiunii economice +lo$ale. )nterventiile financiare considera$ile ale statelor
ar putea asi+ura supravietuirea nu numai a intreprinderilor via$ile, dar si a altor
entitati parazitare sau ineficiente care, de fapt, ar merita sa fie eliminate sau sa
dea faliment.
Cauza +eneral a actualei crize financiare const n exacerbarea rolului
instrumentelor financiare, a economiei nominale 7monetare) n raport cu
economia real n ceea ce prive>te asi+urarea premiselor unei dezvoltri
dura$ile. :ceast exacer$are a avut la $az componenta speculativ a modelului
economiei de pia? concuren?ial li$er, dincolo de limitele admisi$ile >i
controla$ile ale acesteia. dorim s men?ionm >i neajunsurile majore n
activitatea sistemelor naionale i internaionale de audit financiar contabil
intern >i extern, ca >i a diferitelor a+en?ii de ratin+ care nu au fost n msur s
tra+ la timp semnalele de alarm, s previn 7earl@ Aarnin+) producerea unor
astfel de z+uduiri financiare, ale pie?elor de capital.
Efectele crizei financiare interna?ionale sunt multiple >i afecteaz n msuri
diferite una sau alta din ?rile implicate: Cel mai important efect, pBn n
prezent, reprezint falimentul unor instituii bancare >i de credit din -U: >i
din ?rile mem$re ale UE ca urmare a intrrii n incapacitate de plat >i a
imposi$ilit?ii de recuperare a crean?elor mai ales n domeniul imo$iliar.
<alimentul $ancar >i retra+erile de $ani din $nci, nencrederea n solva$ilitatea
acestora a antrenat o $ulversare +rav pe piaa bursier astfel c valoarea
ac?iunilor la diferitele $urse din lume pentru societ?i importante tranzac?ionate,
a sczut n unele cazuri ntr4atBt ncBt s4a recurs la msura extrem de
suspendarea tranzaciilor la burs pe anumite perioade de timp
1rintre cauzele ma(ore ale crizei >i e>ecurile economiei de pia? se numr >i
inadecvarea i slbiciunile eticii n afaceri.
Efectele crizei financiare care induc recesiune >i declin economic, pe cale de
consecin?, se vor resim?i >i pe piaa muncii n Romnia, prin cre>terea ratei
su$ocuprii, ca urmare a reducerii cererii de for? de munc n ?ar >i n
strintate, ndeose$i n -pania, )talia >i ;ermania.
<=) consider c pierderile cauzate de criza financiar la nivel mondial vor fi de
circa 1. mild.dolari, cifr care desi+ur este preliminar, supus n continuare
revizuirii, ca urmare a creditelor neperformante >i activelor ne+arantate. :ceast
cifr reprezint a doua revizuire de ctre <=) care n septem$rie 2" estima o
pierdere de 1& mild.dolari >i n aprilie una de /.* mild.dolari.
:lte efecte ale crizei financiare se refer la creterea presiunii inflaioniste, a
ratei do$Bnzii >i >oma(ului, devalorizarea monedelor na?ionale >i mrirea
deficitelor de cont curent >i a datoriei pu$lice
Msuri de contracarare a efectelor crizei
:ceste msuri vizeaz atBt termenul scurt >i pe cel mediu i lung.
9up cum se >tie, o serie de $nci europene aflate n dificultate au fost salvate,
cel pu?in temporar, prin interven?ia statului, n :n+lia, ;ermania, 6el+ia >i
5landa. :ceasta su+ereaz necesitatea nceperii unui plan sistemic pentru
Europa destinat consolidrii institu?iilor financiare, ?inBnd seama c msurile
fra+mentare la nivelul fiecrei ?ri s4ar putea dovedi ineficiente
:ctuala criz financiar interna?ional a atras aten?ia asupra necesit?ii, pe de o
parte, a lurii unor msuri de urgen >i, pe de alta, a unor reforme n
politicile structurale, pentru a evita o recesiune +lo$al prelun+it.
Unele puncte de vedere comune ale speciali>tilor se refer la a$ordarea
consistent, clar >i coordonat a urmtoarelor pro$leme:
4 +arantarea pasivelor#
4 separarea activelor toxice #
4 recapitalizarea institu?iilor afectate.
Luarea unor msuri de ur+en? cum ar fi limitarea creditrii prin mi(loace
specifice ?ine mai de+ra$ de depirea pe termen scurt a crizei financiare.
'ealizarea reformelor structurale pe termen lun+ ale sistemului +lo$al financiar
vizeaz prevenirea repetrii n viitor a unor astfel de fenomene de criz >i
necesit msuri speciale.
1e a+enda de lucru a +uvernelor, ca provocri de dez$atere >i sc8im$ de
experien?, cu $taie lun+ n timp, se afl n propor?ii diferite, pro$lemele
financiare referitoare la concuren, stimulente pentru o comportare
prudent, protecia consumatorului, mbuntirea educaiei financiare i
guvernarea corporativ.
5ricBt ar prea de straniu, pentru mul?i economi>ti Etica n afaceri tre$uie
considerat ca factor de prim importan? pentru o economie sntoas
5 serie de excese, nea(unsuri >i e>ecuri pe termen scurt, mediu >i lun+ ale
capitalismului de pia? 7marCet capitalism) pot fi evitate sau su$stan?ial reduse
pe $aza unui set de re+uli fundamentale, transparente >i solide privind
deformarea fenomenelor >i proceselor economico4sociale. 1ractic, este vor$a de
comportamentul unor corpora?ii care se afl n opozi?ie cu statul ca >i de
practicile incorecte ale unor $nci care, n anumite cazuri, pot desta$iliza
economii na?ionale cu efecte propa+ate la nivel interna?ional.
Luarea n considerare a factorului eticii n afaceri presupune mana+ementul
acestora n condi?ii de:
responsabilitate economicosocial i financiar la diferite niveluri ale
ierar8iei decizionale#
transparena activit?ilor n ceea ce prive>te rela?ia dintre eforturile >i
rezultatele activit?ii economice >i sociale#
obiectivitate n sensul respectrii cerin?ei de a reflecta corect 7nedeformat) n
economia nominal activele >i fluxurile economiei reale#
ncredere, siguran i onestitate n activit?ile economico4financiare n
palierele decizionale >i executive.
4un nou set exi+ent de standarde etice ale mecanismelor economico4financiare
implic asumarea nu numai de drepturi 7avanta(e) ci >i responsa$ilit?i astfel
ncBt m$o+?irea, m$unt?irea situa?iei unora s nu se realizeze pe seama
nrut?irii economice >i sociale a altora .
a ntri transparena n domenii cum sunt transparen?a, concuren?a, +uvernarea
corporativ, impozitarea >i pensiile, concomitent cu promovarea unei educa?ii
financiare mai $une >i identificarea domeniilor n care se urmre>te +rave
nea(unsuri ale instrumentelor de re+lementare.
)mplementarea 1rincipiilor ;uvernrii Corporative n sectorul financiar n care
resta$ilirea ncrederii a devenit un imperativ ma(or.
4se vor oferta mecanisme perfec?ionate n domenii c8eie cum ar fi investi?iile
desc8ise >i responsa$ile, anticorup?ie, competi?ie sau alte aspecte ale
comportamentului responsa$il n afaceri.
Vezi Business ethics and OECD principles: What can e done to a!oid another
crisis" #$urr%a & OECD president' #http://www.oecd.or('.
2. 9e asemenea, dac este cazul, tre$uie sacrificate avanta(e economice
pe termen scurt n favoarea intereselor sociale pe termen lun+ ale societ?ii, un
rol 8otrBtor n prevenirea, +estionarea crizelor economice, precum >i pentru
dep>irea acestora revenindu4le politicilor fiscale >i $u+etare ale statului.
-e poate conc8ide n acest punct c efectele crizei variaz de la ?ar la
?ar, de>i punctul comun este prezen?a acestor efecte n ma(oritatea statelor.
1osi$ilele solu?ii, >i ele, difer n acord cu manifestrile. :stfel, pentru
economiile suprandatorate, sta$ilizarea >i reducerea deficitelor par a fi
prioritare, ceea ce este posi$il s se fac prin devalorizarea monedelor na?ionale.
1entru acele ?ri care s4au $azat preponderent pe exporturi, este
necesar fie o cre>tere a nivelului de consum intern, fie o a(ustare a capacit?ilor
de produc?ie 7ceea ce va conduce la concedieri >i cre>teri ale >oma(ului).
Dn fine,lumea n ansam$lu pare a4>i $aza, mai mult ca niciodat, cre>terea >i
dezvoltarea viitoare pe economiile emer+ente. Dnaintea acestora se prezint ani
de construire a infrastructurilor, de m$unt?ire a nivelului de trai, de avanta( al
unei for?e de munc nc relativ ieftine.
Com$inate cu nevoi de finan?are reduse 7pentru acele state care nu sunt puternic
ndatorate E cum este >i cazul 'omBniei), se asi+ur astfel premisele unei
cre>teri economice sus?inute.
&. Ca urmare a performantei economice foarte sla$e, -pania si ;recia au a(uns la
rate dramatice ale soma(ului 7aproape 2*,), iar 1ortu+alia si )rlanda sunt la
circa 1*, soma(. 9e asemenea, )talia inre+istreaza o tendinta foarte pronuntata
de crestere a soma(ului, iar <ranta are si ea un soma( in crestere. 9oar ;ermania
a avut o scadere a ratei soma(ului, la su$ !, in momentul de fata. =ai mult, rata
soma(ului in randul tinerilor su$ 2* de ani este la peste *, 7FFF) in -pania si
;recia, si la peste &, in 1ortu+alia, )rlanda si )talia.
Dn incercarea de a4si reface competitivitatea, mecanismul de a(ustare pe care il
au la dispozitie este doar Gdeprecierea internaH: scaderea salariilor 7veniturilor in
+eneral) si0sau cresterea soma(ului, a preturilor si a preturilor activelor.
-unt necesare reforme structurale profunde pentru a im$unatatii conditiile din
piata muncii si din pietele de $unuri. )n plus, rezolvarea crizei zonei euro
necesita vointa politica foarte puternica in directia creerii unei uniuni fiscale si
emiterii de o$li+atiuni comune, sin+urele masuri via$ile pentru a sta$ili
fundamente solide pentru uniunea monetara.
)nvestitiile straine directe sunt o sursa de finantare mult mai sta$ila decat
creditele 7vizand un orizont de timp mai lun+) si stimuleaza potentialul de
crestere economica al tarii. :tractivitatea pentru investitiile straine directe va
creste numai in masura in care vom implementa o a+enda de reforme structurale
foarte profunde care sa im$unatateasca competitivitatea economiei.
1olonia este sin+ura tara din ECE care nu a avut recesiune economica,
printr4o com$inatie de politici economice prudente inainte de criza si o
a$sor$tie foarte $una a fondurilor europene neram$ursa$ile
Credi$ilitatea externa este cruciala pentru a asi+ura accesul la pietele
externe private. !resterea absorbtiei fondurilor "# este
obligatorie$$$
4cresterea ocuparii si productivitatii muncii
4controlarea stricta a ec8ili$rului dintre cresterea salariilor si cea a productivitatii
fortei de munca
4cresterea a$sor$tiei fondurilor europene
4diversificarea surselor de finantare a economiei si dezvoltarea pietei de capital
4diversificarea exporturilor
4 reforma educatiei si pro+rame de invatare pe tot parcursul vietii# stimularea
recalificarii si a cautarii unui loc de munca#
4 )m$unatatirea eficientei administratiei pu$lice
4 Com$aterea muncii Gla ne+ruH si reducerea evaziunii fiscale#
4 control foarte strict al salariilor in sectorul $u+etar.
.. %endin e c&eie n incluziunea social
'umrul de persoane expuse riscului de srcie sau de excluziune social a
crescut ncepnd cu ())*
Dn perioada 2"4212, numrul de persoane expuse riscului de srcie sau de
excluziune social a crescut cu ",% milioane, de la 11*,% milioane la 12.,.
milioane. Iumrul acestora a fost n scdere ntre anii 2* i 2/.
Cu toate acestea, odat cu de$utul crizei economice, acesta a nceput s creasc
din nou.
Cele 12.,. milioane de persoane expuse riscului de srcie sau de excluziune
social din UE n anul 212 nseamn o pondere de 2* , din totalul popula iei.
:ceasta nseamn c un sfert din popula ia UE s4a confruntat cu cel pu in o
form de srcie acoperit de indicatorul c8eie al temei, i anume, srcie
monetar, priva iuni materiale +rave i lipsa de acces la locuri de munc.
Iivelurile actuale ale srciei i excluziunii sociale pun n pericol o$iectivul
-trate+iei Europa 22 de eradicare a srciei, care are scopul de a reduce cu cel
pu in 2 de milioane numrul persoanelor confruntate cu riscul srciei i al
excluziunii sociale pBn n 22.
-e poate conc8ide n acest punct c efectele crizei variaz de la ?ar la
?ar, de>i punctul comun este prezen?a acestor efecte n ma(oritatea statelor.
1osi$ilele solu?ii, >i ele, difer n acord cu manifestrile. :stfel, pentru
economiile suprandatorate, sta$ilizarea >i reducerea deficitelor par a fi
prioritare, ceea ce este posi$il s se fac prin devalorizarea monedelor na?ionale.
1entru acele ?ri care s4au $azat preponderent pe exporturi, este
necesar fie o cre>tere a nivelului de consum intern, fie o a(ustare a capacit?ilor
de produc?ie 7ceea ce va conduce la concedieri >i cre>teri ale >oma(ului).
Dn fine, lumea n ansam$lu pare a4>i $aza, mai mult ca niciodat, cre>terea >i
dezvoltarea viitoare pe economiile emer+ente. Dnaintea acestora se prezint ani
de construire a infrastructurilor, de m$unt?ire a nivelului de trai, de avanta( al
unei for?e de munc nc relativ ieftine. Com$inate cu nevoi de finan?are reduse
7pentru acele state care nu sunt puternic ndatorate E cum este >i cazul
'omBniei), se asi+ur astfel premisele unei cre>teri economice sus?inute.