Sunteți pe pagina 1din 40

1

2
La nivel european, evolutia economica este una divergenta: Germania are
cea mai buna performanta, Franta una relativ buna (desi in deteriorare), in cea mai buna performanta, Franta una relativ buna (desi in deteriorare), in
timp ce Grecia are o evolutie economica foarte negativa, iar Spania,
Italia, Portugalia si Marea Britanie au avut o evolutia foarte slaba, in
forma de !"#
3
$a urmare a performantei economice foarte slabe, Spania si Grecia au a%uns la rate
dramatice ale soma%ului (aproape &'(), iar Portugalia si Irlanda sunt la circa )'( dramatice ale soma%ului (aproape &'(), iar Portugalia si Irlanda sunt la circa )'(
soma%# *e asemenea, Italia inregistrea+a o tendinta foarte pronuntata de crestere a
soma%ului, iar Franta are si ea un soma% in crestere# *oar Germania a avut o scadere a
ratei soma%ului, la sub ,( in momentul de fata# Mai mult, rata soma%ului in randul
tinerilor sub &' de ani este la peste '-( (...) in Spania si Grecia, si la peste /-( in
Portugalia, Irlanda si Italia#
4
*esi foarte multe tari europene au implementat programe de austeritate foarte dure,
po+itia finatelor publice este inca una foarte dificila# *atoria publica este inca pe o po+itia finatelor publice este inca una foarte dificila# *atoria publica este inca pe o
pronuntata tendinta de crestere, iar deficitele bugetare sunt inca foarte inalte in multe
state europene# Povara stocului de datorie publica este una foarte mare (c0eltuieli cu
doban+i foarte inalte, de pana la 1( din PIB), unele state avand de%a e2cedente
bugetare primare (inainte de plata doban+ilor)#
Pentru tarile periferice, doban+ile la datoria publica sunt inca foarte inalte, naruind astfel
eforturile de consolidare fiscala intreprinse prin programe de austeritate foarte dure#
*eci+ia recenta a 3$B de a interveni nelimitat in pietele secundare de titluri de stat ar
trebui sa reduca presiunile pe costurile de finantare ale statelor europene, insa persista
incertitudini cu privire la modalitatea efectiva de implementare a acesteia#
5
*eoarece tarile din flancul sudic nu au propria moneda pe care sa o deprecie+e
(depreciere e2terna") in incercarea de a4si reface competitivitatea, mecanismul de (depreciere e2terna") in incercarea de a4si reface competitivitatea, mecanismul de
a%ustare pe care il au la dispo+itie este doar deprecierea interna": scaderea salariilor
(veniturilor in general) si5sau cresterea soma%ului, a preturilor si a preturilor activelor#
Insa, deprecierea interna poate conduce la o situatie sociala e2plo+iva# $ata depreciere
interna" (reduceri de venituri si scaderi ale preturilor) mai suporta" tarile din flacul sudic
in incercarea de a4si reface competitivitatea si a restaura cresterea economica6 $ostul
unitar cu forta de munca (costul cu forta de munca pe unitatea de PIB) a sca+ut de%a
foarte puternic in tarile periferice din +ona euro, insa a%ustarea suplimentara necesara
este inca foarte mare# Italia nu a efectuat pana acum decat a%ustari minore in
competitivitate, Franta de asemenea#
Pericolul unor proteste sociale de amploare este foarte mare in toate tarile din flancul
sudic#
Sunt necesare reforme structurale profunde pentru a imbunatatii conditiile din piata
muncii si din pietele de bunuri# In plus, re+olvarea cri+ei +onei euro necesita vointa
politica foarte puternica in directia creerii unei uniuni fiscale si emiterii de obligatiuni
comune, singurele masuri viabile pentru a stabili fundamente solide pentru uniunea
monetara#
6
7
In anii premergatori cri+ei, 7omania a inregistrat o rata rapida de crestere economica
(,,/( pe an ca medie in perioada &--)4&--1), a patra cea mai mare crestere medie (,,/( pe an ca medie in perioada &--)4&--1), a patra cea mai mare crestere medie
dintre tarile 834&9#
$resterea economica rapida a avut doua componente:
4 o componenta sustenabila reflectand un proces de convergenta reala (dat fiind
nivelul redus de de+voltare economica al tarii, cresterea economica din 7omania trebuie
sa fie mai mare decat cea din :ona 3uro pentru a sustine convergenta economiei)
4 o componenta nesustenabila, derivand din comportamente de consum si de
investitii e2uberante (e2ces al cererii agregate)
8
$resterea consumului si investitiilor (cererea interna) s4a situat la )-,;( in medie $resterea consumului si investitiilor (cererea interna) s4a situat la )-,;( in medie
pe an in termeni reali in perioada &--)4&--1, mult peste ritmul de crestere a PIB4
ului real (,,/()#
$resterea mult mai rapida a cererii interne decat cea a PIB evidentia+a ca
investitiile si consumul au fost acoperite in mare masura din importuri si nu din
productia interna, generand astfel de+ec0ilibrul e2tern (deficitul de cont curent)#
Modele similare de crestere economica s4au inregistrat si in <arile Baltice (Letonia,
Lituania si 3stonia) si Bulgaria# Intre cresterea cererii interne si a PIB a e2istat un
ec0ilibru in ca+ul celorlalte tari (Polonia, 8ngaria, $e0ia, Slovacia)#
9
$resterea rapida a consumului si a investitiilor in perioada &--)4&--1 a fost $resterea rapida a consumului si a investitiilor in perioada &--)4&--1 a fost
finantata si sustinuta prin acumulararea de datorie e2terna la nivelul sectorului
privat#
Pana in &--1, companiile straine stabilite in 7omania s4au imprumutat din
e2terior (in special la companiile mama) pentru a finanta proiecte de investitii in
7omania (atat in sectorul productiv dar si de natura speculativa = in sectorul
imobiliar, de constructii, comert)# Bancile din 7omania s4au imprumutat de la
bancile mama oferind resursele financiare atrase in credite acordate populatiei si
companiilor din 7omania#
Pana in &--1, Guvernul nu a fost nevoit sa se imprumute de pe pietele e2terne
din doua motive:
4 a obtinut venituri bugetare (de natura ciclica si nu venituri permanente) in
crestere ca urmare a cresterii foarte rapide a PIB, activitatea economica fiind
sustinuta de indatorarea sectorului privat#
4 a utili+at in perioada &--,4&--1 banii din Fondul >ational de *e+voltare
(banii din privati+ari), bani pe care Ministerul de Finante ar trebui sa ii
imprumute din pietele financiare pentru a reface acest fond#
10
Potentialul de cresterere economica mai ridicat al 7omaniei comparativ cu al Potentialul de cresterere economica mai ridicat al 7omaniei comparativ cu al
tarilor de+voltate, amplificat si de aderarea la 8niunea 3uropeana si la >?<@, a
determinat si cresterea intrarilor de investitii straine directe#
Investitiile straine directe sunt o sursa de finantare mult mai stabila decat creditele
(vi+and un ori+ont de timp mai lung) si stimulea+a potentialul de crestere
economica al tarii#
3ste importanta insa si calitatea investitiilor straine directe = valoarea adaugata
creata in economie (a se vede ca+ul >oAia = valoare adaugata foarte mica),
interconectarea cu subcontractorii locali, sectorul de activitate (inainte de cri+a, o
mare parte a investitiilor straine directe au mers in sectorul de non4tradable" =
constructii, imobiliare, van+ari cu amanuntul, servicii financiare)#
11
$0eltuielile publice au crescut foarte rapid inainte de cri+a, in special cele cu $0eltuielile publice au crescut foarte rapid inainte de cri+a, in special cele cu
salariile din sectorul public si cu pensiile# $0eltuielile cu salariile in sectorul public
au crescut de la 1#)( din PIB in &--; la aproape ))( din PIB in &--B, iar
c0eltuielile cu asistenta sociala au crescut de la 1#;( din PIB in &--/ la )/( din
PIB in &-)-# In &-)-4&-)), c0eltuielile sociale au intrat pe o traiectorie de
a%ustare, insa c0eltuielile cu asistenta sociala sunt inca mult peste nivelul din
&--/4&--;#
$resterea c0eltuielilor publice inainte de cri+a a fost sutinuta din cresterea
veniturilor publice generate de cresterea rapida a consumului (<C?, acci+e) si a
activitatii economice in general (impo+it pe profit, impo+it pe salarii)# Insa,
c0eltuielile publice cu caracter permanent" au fost crescute total nesustenabil, pe
seama unor venituri cu caracter temporar" (ciclic)#
12
La momentul declansarii cri+ei, 7omania s4a situat alaturi de Letonia si
Lituania in grupul tarilor din 3uropa $entrala si de 3st cele mai Lituania in grupul tarilor din 3uropa $entrala si de 3st cele mai
vulnerabile, atat sectorul public, cat si sectorul privat avand deficite foarte
ridicate, fiind astfel foarte dependente de finantare# Bulgaria a avut un
deficit de cont curent mult mai mare decat al 7omaniei, insa a avut o
politica fiscala foarte prudenta, cu deficite bugetare structurale foarte mici
(sold bugetar efectiv e2cedentar)#
*ependenta ridicata de finantare a sectorului public si privat in 7omania a
facut ca a%ustarea de+ec0ilibrelor in timpul cri+ei, in conditiile reducerii
semnificative a finantarii e2terne, sa aiba consecinte puternice la nivelul
activitatii economice#
13
$resterea aversiunii la risc la nivel international pe fondul cri+ei a determinat o
stopare brusca in &--B a intrarilor de capital privat in tarile emergente, inclusiv stopare brusca in &--B a intrarilor de capital privat in tarile emergente, inclusiv
7omania#
*aca in perioada precri+a intrarile nete de capital private in 7omania depaseau
)9( din PIB (peste &- mld euro), acestea au devenit negative (iesiri nete de
capitaluri) in &--B, conducand astfel la aparitia unui gol" de finantare e2terna#
?cest lucru a determinat accesarea unui pac0et de finantare e2terna de la
FMI5$35BM, care sa faca a%ustarea deficitului de cont curent mai neteda" si sa
se atenue+e astfel contractia activitatii economice, in lipsa intrarilor private de
capital# In lipsa finantarilor de la FMI5$35BM, iesirile de capital privat ar fi fortat
o a%ustare mult mai brutala a deficitului de cont curent, de la deficit de peste )/(
din PIB in &--9 la e2cedent de cont curent, cu efect mai pronuntat asupra
contractiei PIB#
*e remarcat si faptul ca in &-)-4&-)), flu2urile private de capital au redevenit
usor po+itive, dar au fost situate la niveluri mult mai mici decat in perioada
precri+a# In plus, deficitul de cont curent de peste ;( din PIB in perioada &--B4
&-)) a fost finantat in cea mai mare parte prin pac0etul de finantare e2terna# In
&-)&, pe fondul cresterii tensiunilor de pe pietele europene si aparatiei
tensiunilor politice la nivel local, flu2urile nete de capitaluri private au redevenit
negative (iesiri de capitaluri), fortand astfel B>7 sa finante+e temporar gol4ul de
finantare e2terna din re+erva internationala, prevenind astfel o noua a%ustare a
deficitului de cont curent si o depreciere suplimentara a cursului de sc0imb, cu
efecte negative asupra activitatii economice si stabilitatii financiare#
14
7educerea masiva a intrarilor de capital a determinat o a%ustare a cererii
interne pe care o finanta# *ependenta foarte mare de indatorarea e2terna interne pe care o finanta# *ependenta foarte mare de indatorarea e2terna
in finantarea cererii interne in 7omania e2plica contractia pronuntata a PIB
in perioada cri+ei si recuperarea economica inceata#
Polonia este singura tara din 3$3 care nu a avut recesiune economica,
printr4o combinatie de politici economice prudente inainte de cri+a si o
absorbtie foarte buna a fondurilor europene nerambursabile#
15
7educerea finantarii e2terne a condus la o a%ustare semnificativa a
deficitului de cont curent in 7omania, de la peste )/( din PIB in &--9 la deficitului de cont curent in 7omania, de la peste )/( din PIB in &--9 la
circa ;( din PIB in momentul de fata# $u toate acestea, deficitul de cont
curent din 7omania este inca al doilea cel mai mare din 3uropa $entrala
si de 3st (3$3), deficitul de balanta comerciala fiind cel mai mare dintre
tarile 3$3# In unele tari, lipsa finantari e2terne a condus la o a%ustare
dramatica a deficitului de cont curent, acesta atingand c0iar cifre po+itive
(e2cedent)#
16
Finantarea deficitului de cont curent a fost reali+ata in timpul cri+ei cu
a%utorul banilor de la FMI5$35BM si pe ba+a unor intrari private de a%utorul banilor de la FMI5$35BM si pe ba+a unor intrari private de
capital volatil (investitii de portofoliu = in principal ac0i+itii de titluri de stat
de catre nere+identi)# 3c0ilibrul atins a fost insa unul fragil, deficitul de
cont curent avand initial finantare prin pac0etul de finantare e2terna cu
FMI5$35BM si ulterior o finantare cu capitaluri private volatile, perioadele
de intrari nete de investitii de portofoliu (<& &-)), <) &-)&) fiind urmate
de iesiri nete (</ si <; &-)), <& &-)&)# $onform datelor din balanta de
plati e2terne, in momentul de fata (<& &-)&), deficitul de cont curent nu
este finantat autonom, el fiind finantat partial temporar de catre B>7 prin
utili+area re+ervei internationale (similar cu <) &--B, </ si <; &-)))# In
lipsa interventiei B>7, intrarile autonome de capital fiind foarte reduse
(c0iar negative), cursul de sc0imb s4ar deprecia, iar deficitul de cont curent
s4ar a%usta suplimentar, cu efect negativ aditional asupra activitatii
economice# 3ste crucial in acest sens ca flu2urile private de capital sa
revina in 7omania, iar absorbtia fondurilor europene sa creasca
semnificativ# Atractivitatea pentru investitiile straine directe va creste numai in
masura in care vom implementa o agenda de reforme structurale foarte profunde
care sa imbunatateasca competitivitatea economiei.
17
18
>ivelul datoriei publice in 7omania este relativ sca+ut in comparatie cu
standardele europene, insa ea a crescut foarte repede in ultmii ani# In standardele europene, insa ea a crescut foarte repede in ultmii ani# In
plus, dat fiind nivelul relativ sca+ut al intermedierii financiare in 7omania,
capacitatea suplimentara de absorbtie a datoriei publice de catre pietele
financiare locale este sca+uta# Bancile sunt principalul finantator al
datoriei publice pe piata locala, e2punerea acestora fata de statul roman
fiind una ridicata in acest moment (peste )B( din total active bancare, a
doua cea mai mare pondere dintre tarile din 3uropa $entrala si de 3st)#
*oban+ile la datoria publica se apropie de &( din PIB, repre+entand o
povora in crestere pentru bugetul general consolidat#
19
Ponderea datoriei publice pe termen scurt este cea mai mare in 7omania
in comparatie cu tarile din 3$3, atat ca procent din total datorie publica, in comparatie cu tarile din 3$3, atat ca procent din total datorie publica,
dar si ca procent din PIB, c0iar daca datoria publica totala este una dintre
cele mai mici din 3$3# ?cest lucru face ca riscul de refinantare sa fie
ridicat, peste &-( din datoria publica totala avand maturitate sub ) an#
Insa, un factor diminuator al acestui risc este faptul ca detinatorii ma%oritari
ai datoriei sunt bancile locale, spre deosebire de celelalte tari unde
dependenta de finantarea din partea nere+identilor (mai volatila) este mult
mai ridicata#
?dancimea redusa a pietei financiare locale si imposibilitatea de a putea
emite datorie pe scadente lungi in lipsa unei mase critice necesare la
nivelul investitorilor institutionali locali care mobili+ea+a economisire pe
termene lungi (fonduri de pensii, societati de asigurari) fac ca singura
optiune pentru a putea creste semnificativ maturitatea medie a datoriei
publice sa fie emisiunea pe pietele e2terne, insa cu riscul asumarii unui
risc valutar#
20
In &-)/4&-); 7omania va avea varfuri de plata a datoriei e2terne# *aca
cumulam si doban+ile de plata, Ministerul de Finante si B>7 vor trebui sa cumulam si doban+ile de plata, Ministerul de Finante si B>7 vor trebui sa
plateasca in urmatorii & ani circa )/ mld 387 datorie e2terna si alte
datorii in valuta# *aca nu reusim sa atragem noi finantari din pietele
private e2terne si nu absorbim mult mai multi bani din fondurile europene
nerambursabile, re+erva internationala a B>7 ar putea scadea rapid#
$redibilitatea e2terna este cruciala pentru a asigura accesul la pietele
e2terne private# Cresterea absorbtiei fondurilor UE este
obligatorie!!!
21
*in iulie &-)) si pana in iulie &-)&, nere+indentii si4au redus detinerile
de tilturi de stat denominate in lei cu peste 9 mld 7@>, pe fondul de tilturi de stat denominate in lei cu peste 9 mld 7@>, pe fondul
tensionarii pietelor financiare internationale si tensiunilor politice din
7omania#
7e+ervele internationale ale B>7 sunt in pre+ent la un nivel foarte ridicat,
ele fiind consolidate in timpul cri+ei de imprumuturile de la FMI5$35BM#
$u toate acestea, re+ervele internationale ale B>7 ar putea scadea rapid
in anii urmatori daca flu2urile de capital privat nu se reiau si daca nu
reusim sa absorbim mult mai multi bani din fondurile nerambursabile de la
83#
Pentru a mentine activitatea economica cel putin la nivelul actual avem
nevoie sa finantam deficitul de cont curent la circa ;( din PIB (peste '
mld euro pe an) si sa refinantam datoria e2terna (datoria e2terna pe
termen scurt = publica si privata = este de circa &- mld 387)# In ca+ul in
care nu asiguram aceasta finantare, diferenta poate fi acoperita pe
termen scurt prin utili+area re+ervei internationale a B>7 sau va trebui
sa acceptam o noua a%ustare a deficitului de cont curent (insotita de
depreciere de curs de sc0imb), compromitand astfel sansele de revenire
economica#
22
23
24
Romania a avut inainte de criza o rate de economisire interna scazuta, de doar
usor peste 18% din PIB, dar isi finanta rate de investire chiar de peste 30% din usor peste 18% din PIB, dar isi finanta rate de investire chiar de peste 30% din
PIB prin apelul la economisirea externa (intrari de capitaluri din strainatate).
Intrucat aversiunea la risc pe pietele internatioanale va ramane probabil ridicata
pentru o perioada lunga de timp, apelul la economisirea externa ar trebui sa se
diminueze. Prin urmare, o rata de investire de circa 30% din PIB (care ar putea fi
suficienta pe termen mediu pentru a asigura o convergenta reala rezonabil de
rapida) ar putea fi obtinuta dintr-o rata de economisire interna de circa 25% din
PIB, diferenta de circa 5% din PIB (deficit de cont curent) fiind necesar sa
continue sa fie acoperita din economisire externa. Insa, un deficit de cont curent
de 4-5% din PIB ar putea fi finantat autonom numai avand politici
macroeconomice prudente si credibile, mai ales in domeniul reformelor
structurale, care sa stimuleze intrarile de investitii straine directe (este important
ca ele sa fie orientate mai mult in sectorul tradable) si sa finanteze astfel
deficitul de cont curent. In plus, intrarile de fonduri nerambursabile de la UE ar
putea ajuta foarte mult, ele diminuand deficitul de cont curent sau finantandu-l
(o parte din intrari se inregistreza ca intrari in balanta de plati in contul curent si
o parte in contul de capital). In plus, mentinerea ratei curente a economisirii
interne de circa 25% din PIB este necesara pentru a reduce dependenta de
intrarile de capital din strainatate.
25
Romania are una din cele mai scazute rate de ocupare din UE;
Majorarea varstei efective de pensionare; reforma educatiei si programe de
invatare pe tot parcursul vietii; stimularea recalificarii si a cautarii unui loc de
munca; atragerea inapoi in tara a romanilor care lucreaza in strainatate.
Imbunatatirea eficientei administratiei publice (inclusiv prin e-guvernare)
26
rata de crestere ridicata a PIB potential in perioada ante-criza s-a datorat in
principal intrarilor mari de capital. Post-criza, cresterea economica potentiala principal intrarilor mari de capital. Post-criza, cresterea economica potentiala
este estimata la usor peste 2%, ea putand creste daca absorbtia fondurilor
europene se accelereaza rapid.
Se asteapta o contributie mai redusa a capitatului si a factorului total de
productivitate dupa criza, intrarile de capital fiind anticipate a fi mult mai mici.
Contributia fortei de munca la cresterea economica potentiala a fost una
negativa inainte de criza, in special datorita emigratiei.
contributia factorului munca ar trebui sa creasca in perioada post-criza sunt
necesare politici in directia stimularii cresterii participarii fortei de munca la
activitatea economica.
27
Rata legala de taxare a muncii este foarte ridicata in Romania (pentru un
salariu mic, egal cu 67% din salariul mediu, Romania are a 8-a cea mai inalta salariu mic, egal cu 67% din salariul mediu, Romania are a 8-a cea mai inalta
rata de taxare a muncii contributii la asigurarile sociale si impozit pe venit) din
UE-27. Insa, rata efectiva de taxare (veniturile incasate la buget din CAS si din
impozitul pe venit raportate la salariile brute din economie - inclusiv cele din
economia subterana), este a 4-a cea mai mica din UE27. Acest lucru este
consecinta unui sistem de taxare cu prea multe exceptii si cu o evaziune fiscala
ridicata.
Combaterea muncii la negru si reducerea evaziunii fiscale;
In prezent, conform estimarilor INS, peste 1.8 milioane persoane lucreaza la
negru.
28
Romania are cea mai defavorabila rata de suport contributori/pensionari dintre
tarile UE-27, raportul fiind subunitar. Mai mult, proiectiile demografice pe tarile UE-27, raportul fiind subunitar. Mai mult, proiectiile demografice pe
termen lung ale Comisiei Europene arata o deteriorare continua a acestui
indicator in viitor. Reducerea deficitului bugetar curent foarte mare din sistemul
de pensii (aproape 3% din PIB) necesita cresterea numarului de contribuabili
prin cresterea ratei de participare a fortei de munca la activitatea economica si
imbunatatirea cifrelor demografice.
29
Costul unitar cu forta de munca (raportul dintre salarii si productivitate) a
crescut inainte de criza, fiind corectat partial in timpul crizei, restabilind astfel crescut inainte de criza, fiind corectat partial in timpul crizei, restabilind astfel
partial competitivitatea externa. Pentru a avea o competitivitate externa
adecvata, cresterile salariale nu trebuie sa depaseasca in anii urmatori castigurile
de productivitate si aprecierea in termeni reali a cursului de schimb cresterea
flexibilitatii pietei muncii; deschiderea pietei muncii la imigratie; control foarte
strict al salariilor in sectorul bugetar.
30
*ata fiind perspectiva unor intrari de capital din strainatate mult mai mici
decat in trecut, absorbtia fondurilor 83 nerambursabile repre+inta una din decat in trecut, absorbtia fondurilor 83 nerambursabile repre+inta una din
putinele solutii avute la dispo+itie pentru finantarea investitiilor din
economie#
?bsorbtia fondurilor 83 repre+inta un stimul enorm in economie (la ) leu
resurse proprii 4 deficit bugetar 4 se pot efectua c0eltuieli bugetare de &-
lei), care devine crucial in conte2tul constrangerii legate de politica fiscala
discretionara impusa de noul pact fiscal si de dimensiunea redusa a
stabili+atorilor automati .......
In plus, nu sunt generatoare de datorieD
31
Cresterea economica in trecut a fost una dezechilibrata, cererea interna (consum
si investitii) fiind motorul esential. Pe viitor, pentru a evita acumularea si investitii) fiind motorul esential. Pe viitor, pentru a evita acumularea
dezechilibrelor, este necesara o crestere economica mai echilibrata pe
componentele PIB cerere interna vs cerere externa (exporturi nete). Romania
are in prezent cea mai mica pondere a exporturilor in PIB, aceasta fiind necesar
sa creasca in viitor. Mai mult, modelul dezechilibrat de crestere economica din
perioada pre-criza a condus la o reducere a exporturilor ca procent din PIB in
perioada 2005-2008.
32
In ultimii 20 de ani, concentrarea pietelor de export a crescut, producandu-se
mutatii structurale importante in pietele de export ale Romaniei. Astfel, mutatii structurale importante in pietele de export ale Romaniei. Astfel,
ponderea exporturilor catre tarile UE a crescut de la 44.3% in 1991 la 71.1% in
2011, ponderea exportului catre tarile din fosta URSS a scazut de la 23% la 6%,
iar ponderea exporturilor catre tarile africane si tarile arabe s-a injumatatit. In
plus, China a disparut din top 20 piete de export, iar exporturile catre SUA au
scazut semnificativ ca pondere in total exporturi.
Peste 70% din exporturi sunt acum catre tarile UE-27, ceea ce ne expune la o
deteriorare asteptata a performantei economice a acestei regiuni. In anii urmatori
va trebui sa crestem exporturile si catre pietele extra-UE prin restabilirea
relatiilor comerciale cu alte piete emergente (BRIC Brazilia, Rusia, India,
China, tarile arabe, tarile din Africa) prin promovarea investitiilor straine din tari
din afara UE in Romania in schimbul accesului la pietele lor interne cu
exporturile noastre.
33
7omania a avut in perioada &--;4&--1 o politica fiscala prociclica,
deficitele bugetare structurale crescand intr4o perioada in care economia deficitele bugetare structurale crescand intr4o perioada in care economia
crestea peste potential (era supraincal+ita)#
>evoie stringenta pentru politici fiscale contraciclice 4 constituirea unei
re+erve in vremurile bune = noul $ompact Fiscal agreat la nivelul 83 va
a%uta
Implementarea unor reguli fiscale si utili+area unor limite ale datoriei
publice pentru a imbunatati situatia finantelor publice pe termen lung
34
$0iar daca 7omania a a%ustat semnificativ factura de salarii in sectorul
bugetar in perioada cri+ei, numarul de bugetari este inca foarte ridicat in bugetar in perioada cri+ei, numarul de bugetari este inca foarte ridicat in
comparatie cu numarul de salariati din economie platitori de ta2e si
impo+ite# $0iar daca raportul dintre numarul bugetarilor si numarul
populatiei este unul foarte mic in 7omania in comparatie cu standardele
europene, datorita unei rate de participare a fortei de munca la activitatea
economica reduse si, mai mult, datorita unui numar mic de salariati in
economia formala (platitori de ta2e si impo+ite), ponderea bugetarilor in
total salariati din economie platitori de ta2e si impo+ite este foarte mare
(printre cele mai mari din 834&9, dupa tarile >ordice)# Mai mult, acest
indicator s4a deteriorat in perioada &--14&-)), c0iar daca numarul
bugetarilor a sca+ut cu peste )'(, numarul de salariati platitori de ta2e si
impo+ite sca+and mai mult#
35
3ficienta c0eltuirii banilor publici este foarte sca+uta la toate categoriile de
c0eltuieli bugetare, in particular la c0eltuielile cu investitiile publice# c0eltuieli bugetare, in particular la c0eltuielile cu investitiile publice#
*esi 7omania a c0eltuit cei mai multi bani cu investitiile publice (atat ca
procent din PIB cat si ca procent din total resurse bugetare) in perioada
&--)4&-)), calitatea infrastructurii este de departe cea mai slaba din
3uropa# Bulgaria, cu mult mai putine resurse bugetare alocate pentru
investitii a obtinut efecte mai bune in termeni de calitate a infrastructurii#
36
Veniturile bugetare colecate sunt foarte mici, chiar daca nivelul legal al taxelor
si impozitelor nu este neaparat mic. Rata legala a TVA este peste media din EU- si impozitelor nu este neaparat mic. Rata legala a TVA este peste media din EU-
27, rata legala de CAS este in top 8 in EU-27, impozitul pe venit si pe profit este
mult sub media europeana.
37
Evaziunea fiscala este estimata undeva intre 10-15% din PIB. Daca s-ar colecta
doar 30% din evaziunea fiscala, Romania ar avea acum excedent bugetar. doar 30% din evaziunea fiscala, Romania ar avea acum excedent bugetar.
38
39
In multe din economiile emergente din 8niunea 3uropeana companiile se
finantea+a preponderent de la banci, dar e2ista si cateva e2ceptii importante# finantea+a preponderent de la banci, dar e2ista si cateva e2ceptii importante#
Finantarea prin credite de la banci detine o pondere importanta si in ca+ul unor
economii de+voltate, consecinta a unui model traditional de afaceri (Italia, ?ustria,
Germania, Spania, Portugalia)# Finantarea companiilor preponderent prin piata de
capital se intalneste in special in Marea Britanie (model similar celui din S8?), dar
este importanta si in tari precum Polonia#
Principala sursa de finantare e2terna pentru companiile din 7omania o repre+inta
creditul bancar
capitali+area pietei bursiere este redusa (putine companii importante
listate)
nu e2ista nicio obligatiune emisa de o companie care sa se tran+actione+e
pe bursa
Marea ma%oritate a companiilor tran+actionate pe bursa au fost listate prin
programul de privati+are in masa si nu au repre+entat finantari pentru companii# In
ultimii +ece ani companiile s4au finantat aproape in e2clusivitate de la banci
>ota: 32ista trei surse ma%ore de finantare e2terna a companiilorE : ()) $redite de la
banci, (&) emisiune5listare de actiuni pe piata de capital si (/) emisiune de
obligatiuni pe piata de capital# Sursele de finantare a companiilor alternative
finantarii e2terne includ: ()) actiunile nelistate detinute de proprietari si (&) credite
contractate de firme de la actionarii proprii, inclusiv companiile mama straine#
40