Continutul si semnificatia conceptiilor cu privire la opozitia dintre cultura si civilizatie :

valabilitate, limite, cum luam in calcul azi o asemenea distinctie sau daca mai putem sa
o luam in calcul.
In a 2 a jumatate a sec. XVIII, apare prima controversa legata de raportul cultura-civilizatie in spatiul cultural al
statelor germanice.Norbert Ellias analizeaza evolutia intelesului termenilor de cultura si civilizatie in contextul
unor confruntari dintre aristocratie si burgezia tanara. !onflictul intre sensurile acordate termenilor apare ca
expresie lingvistica si teoretica a conflictului dintre cele doua categorii sociale.
"entru burgezia germana, termenul de # civilizatie$ desemna ansamblul manierelor, comportamentelor
specifice nobilimii care se inspira din modul de viata de la curtea franceza. %urgezia acuza nobilimea ca imita
un stil de viata incarcat de mult formalism, ca preia modele straine de lumea germana ceea ce denota un dispret
fata de posibilitatea de creatie existenta in spatiul culturii germane.
Noua burgezie opune acestei atitudini specifice nobilimii dorinta de a promova cultura inteleasa ca ansamblu
al valorilor spirituale, caracterizata prin profunzime, autenticitate si concretizata in arta, filosofie, cunoasterea
stiintifica. &e remarca superioritatea culturii in raport cu civilizatia.
'reptat, disputa de ordin social dintre burgezie si nobilime se transforma intr-o problematica de ordin national.
%urgezia se prezinta ca adevarata purtatoare de civilizatie a lumii germane, in timp ce aristocratia impartaseste
valori straine spiritului national german.
(e la aceasta confruntare s-a perpetuat traditia de a privi cu o anumita reserva civilizatia cand o comparam cu
viata spirituala. !ivilizatia desemneaza latura materiala a vietii, iar cultura desemneaza latura spirituala a vietii.
)ceasta distinctie cultura-civilizatie care presupune aprecierea culturii si o subevaluare a civilizatiei se
transforma pe parcursul sec. XIX intr-o disputa intre nobletea spiritualului si trivialitatea materialului.
(ostoievs*i vorbeste despre lumea putreda a +ccidentului, marcata de detasarea fata de viata materiala si de
salvarea ce va veni cu cultura. Ideea este preluata si de +. &pengler, ). ,ebber, -. %laga, junimisti,
.orma cea mai clara a acestei idei a fost expusa in opera lui +. &pengler, # (eclinul +ccidentului$ /01023.
(ezvolta o conceptie biologista si ciclica cu privire la cultura. El compara culturile cu niste organism vii care se
nasc, evolueaza si apoi cunosc un declin treptat spre moarte. !ultura se identifica cu faza de tinerete si avant a
unei comunitati, cu viata spirituala libera de determinari materiale. !ultura este vie, dinamica. !ivilizatia este
expresia imbatranirii culturii, faza de declin a creatiei in care valorile materiale acapareaza intreaga atentie,
domina actiunea automata sau demersul strict rational. + cultura dominata de tenologie merge automat spre
moarte.
.ernand %raudel vorbea despre indreptatirea si necesitatea de a vorbi despre civilizatie la singular si plural.
!and folosim termenul la singular, avem in vedere tocmai un stadiu relativ de dezvoltare a unei culturi.
!and sa vorbeste la plural, avem in vedere pluralitatea liniilor de dezvoltare a societatilor umane, modurile
diferite in care se dezvolta societatile, ritmurile diferite, tipurile de valori diferite care se dezvolta in
preponderenta intr-o societate sau alta. (e aici decurge un sens fundamental al termenului de civilizatie 4 ea
desemneaza ansamblul dezvoltarii unei comunitati, desfasurata prin anumite caracteristici care face obiectul
studiului istoricului.