MICHEL ALBERT

CAPITALISM
CONTRA CAPITALISM
- RECENZIE -
Facultatea de Marketing, seria B, Grupa 1709
profesor coordonator: student:
Creu Alina Ionic Andrei
1
Introducere
Una din cele mai importante probleme ale secolului trecut si-a gasit, intr-un final,
sfarsitul prin victoria capitalismului pe cele trei fronturi disputate.
Cea dintai batalie, dusa de Margaret Thatcher in Anglia si Ronald Regan in
S.U.A., a avut la baa principiul scaderii drastice a darilor platite statului. Astfel, dupa
interventia celor doi, in S.U.A. nivelul impoitelor a inregistrat o scadere de la !"# pana
la $$#, iar in Marea %ritanie, de la &'# pana la ()#. Aceste reforme revolutionare au
dus la o cursa mondiala de rela*are fiscala, dupa o lunga perioada de crestere continua.
A doua victorie a capitalismului a fost cea impotriva comunismului, avandu-i
drept protagonisti pe tinerii germani din +st, care, pe & noiembrie 1&'&, au trecut idul
%erlinului si au dat glas frustrarilor celor peste $)) de milionae de oameni din tarile
comuniste.
Cea de-a treia victorie este cea a Statelor Unite, alaturi de alte ,' de tari,
impotriva dictaturii lui Saddam -ussein, ale caror efecte este asemanatoare cu oprimarile
comuniste si ale carui efecte vor fi estompate tot de capitalism.
Aceasta victorie este cu atat mai importanata cu cat ea desparte intreaga istorie in
doua mari perioade opuse. cea dinaintea aparitiei capitalismului, in care foametea,
epidemiile, durata medie de viata de $) ani si suprematia /uterii domneau chiar si viata
celor mai infloritoare civiliatii ale lumii si cea dominata de e*pansiunea capitalsimului,
promovandu-se libera stabilire a pretului, libera proprietate asupra mi0loacelor de
productie, separarea puterilor, drepturile omului si democratia.
Aparitia capitalismului si devoltarea economica contureaa cele doua mari
dimensiuni ale geografiei economice mondiale. 1n primul rand, nu se mai ridica problema
suficientei petrolului, ci mai curand cea a costurilor si efectelor negative generate de
folosirea lui. 2e asemeni, se remarca e*pirarea notiunii de 34ume a Treia5, o data cu
cadearea comunismului. 1n preent, nu mai putem vorbi decat de tari devoltate sau in
devoltare accelerata, mai precis, tarile capitaliste, pe de o parte, si tari subdevoltate,
adica sarace, pe de alta parte.
Cu toate ca modelul capitalist este imbratisat de tot mai multe tari, lista tarilor
devoltate sau cu ritm rapid de devoltare este destul de restransa, cuprinand America de
6ord, inclusiv Me*ic si Chile, tarile +uropei 7ccidentale, 8aponia si tarile industrialiate
din Asia 9Thailanda, Coreea de Sud, Tai:an, -ong ;ong, Singapore<. Toate aceste tari
si-au castigat locul in aceasta lista prin respectarea principiilor capitaliste si a legilor
conucrentei de piata, spre deosebire de tari precum Arabia Saudita, +miratele Unite
Arabe sau Africa de Sud.
1ata, in mare, 1) probleme care si-au gasit raspunsul in principiile capitalismului,
dar care contureaa, inacelasi timp, doua modele de capitalism ce se confrunta.
1. Imigratia
Mana de lucru imigrata revine aproape intotdeauna mai ieftina, la randament egal,
decat mana de lucur nationala, fapt ce e*plica politica Statelor Unite de deschidere catre
acest fenomen, in timp ce in alte tari, precum 8aponia si =ermania, sentimentul national
este mult mai pronuntat si inchiderea catre imigrare mai accentuata.
2. Saracia
,
2in aceasta privinta, se disting doua tipuri de tari. cele care vad in sarac un ins
neispravit, care nu e bun de nimic, un ratat, un lenes, cu meste caul celor mai multe tari
devoltate, precum SUA si 8aponia> si tarile cu un sistem de protectie sociala, precum
cele din +uropa, in care saracul este privit ca victima a ignorantei.
3. Securitatea sociala
/entru capitalistii reganieni si thatcherieni, securitatea sociala este o modalitatea
de a favoria lenea si lipsa de raspundere. /e de alta parte, 0aponeii conisdera ca
securitatea sociala intra in atributiile intreprinderii, nu a statului. 1n schimb, in +uropa,
aceasta este considerata o urmare firea:sca a progresului economic si, de aceea,
ma0oritatea statelor europene devoltate garanteaa un venit minim, desi securitatea
sociala incepe sa fie tot mai des privita ca o povara pentru cheltuielile generale ale
economiilor nationale. 1nvers, populatia americana o considera prioritara.
4. Ierarhia salariilor
1n SUA, Marea %ritanie si alte tari care urmeaa modelul anglo- sa*on, decala0ele
dintre venituri au inceput sa creasca, incepand cu anii ?'). 1nsa alte tari capitaliste,
precum 8aponia si tarile apline 9=ermania, Austria, +lvetia<, intreprinderile se straduiesc
sa mentina ierarhia salariilor
5. Fiscalitatea trebuie sa incurajeze economisirea sau contractarea de datorii?
2in acest punct de vedere, tarile-furnica, precum 8aponia si =ermania,
incura0eaa economisirea, prin politica fiscala. /e de alta parte, tarile anglo-sa*one, SUA
si Marea %ritanie, se baeaa pe contractarea de datorii, ducand la scaderea drastica a
gradului de economisire.
6. Mai multa reglementare si mai multi unctionari care sa o !una in a!licare" sau
mai !utina reglementare si mai multi a#ocati care sa aca !rocese?
Capitalistii realiatori de profit au fost intotdeauna impotriva reglementarilor.
Acestea au devenit tot mai putine in Anglia si SUA, fapt ce a adus beneficii in special
avocatilor. 1n schimb, intentarea unui proces repreinta pentru 0aponei un act
deonorant, iar spiritul german a fost intotdeauna pentru disciplina si reguli precise.
$. %anca sau bursa?
1n teorie, repartiarea optima a resurleor necesare devoltarii intreprinderilor
poate fi obtinuta doar prin libera miscare a capitalurilor. Acest lucru se observa in
neocapitalismul anglo-sa*on, unde bursa ia locul bancii. 1n tarile alpine si 8aponia,
situatia este contrara. 1n final, o parere transanta nu poate fi adoptata pe acest subiect.
&. 'um trebuie re!artizata !uterea intr(o intre!rindere intre actionari" !e de o
!arte" si manageri si !ersonal" !e de alta?
Aceasta problema naste numeroase controverse, ce se baeaa, in final, pe natura
intreprinderii. 1n modelul anglo-sa*on, aceasta este o simpla marfa de care proprietarul si
actionarul dispun in mod liber. /entru modelul germano-nipon, insa, intreprinderea este
un fel de comunitate comple*a, in care puterile actionarului sunt contrabalansate de cele
ale managerului.
). 'are trebuie sa ie rolul intre!rinderii in materie de educatie si de ormare
!roesionala?
/entru anglo-sa*oni, acest rol ar trebui sa fie cat mai mic, pentru ca neceista
cheltuieli imediate cu efecte pe termen lung si constituie o investitie nesigura. =ermano-
niponii, in schimb, depun eforturi in priviinta promovarii profesionale a salariatilor,
precum si crearii de locuri de munca si cresterii competitivitatii nationale.
$
1*.+n sector(ti! al contro#ersei, asigurarile
1n priviinta asigurarilor, e*ista doua conceptii opuse. /rima, cea anglo-sa*ona,
vede in acestea o simpla activitate de piata, in timp ce cea de-a doua atrage atentia asupra
imoprtantei securitatii intreprinderilor si persoanelor particulare.
2in preentarea acestor ece e*emple concerete se observa cum capitalismul real
nu aduce de la sine un raspuns unic, ci este multiplu si tot atat de comple* ca si viata
insasi. Totusi, din aceasta diversitate se remarca o bipolariare, spre doua mari tipuri de
capitalism. 1n principiu, SUA ar fi modelul de referinta si de eficienta unic. 1n realitate,
insa, e*ista, pe langa modelul neoamerican, si alte modele economice, care pot fi chiar
mai eficiente si echitabile social.
4a prima vedere, e*ista tendinta de a opune modelul anglo-sa*on celui germano-
nipon. Statele Unite, insa, se distinge de Marea %ritanie prin ine*istenta vreunui regim
generaliat de securitate sociala. /e de alta parte, 0aponeii sunt numiti 3nemtii Asiei5,
astfel incat asemanarile dintre economiile celor doua tari au dus la asocieri precum
Mitsubishi si 2almier-%en, To@ota si AolsB:agen, etc. Cu toate acestea, se poate
remarca conturarea economiei germane in 0urul punctelor forte ale acesteia, in timp ce
8aponia este caracteriata prin schimbarea rapida a specialiarilor de productie.
Modelul american actual, sau neoamerican, este unul de sine statator si are la baa
reformele initiate dupa venirea la putere a lui Regan, de unde si denumirea de
reganomics.
Cand vine vorba, insa, de +uropa, desi e*ista o piata comuna de peste treieci de
ani, nu se poate desemna un model economic prorpiu-is european, din caua
neomogenitatii economiilor preente pe continent. Astfel, Marea %ritanie este mai
apropiata modelului american decat celui german. Modelul italian este dominat de
capitalismul familial, incomparabil decat cu cel al chineilor din diaspora. Cranta si
Spania impartasesc traditii inrudite de protectionism, diri0ism si corporatism inflationist,
amandoua eliberandu-se de aceste arhaisme printr-o moderniare accelerata.
+*ista si un nucleu dur al +uropei, repreentat de 3tarile alpine5, care promoveaa
un model opus celui neoamerican, nascut din fuiunea dintre social-democratia germana
si capitalism, nascandu-se, astfel, modelul renan de capitalism, cu repreentanti intalniti
de-a lungul Rinului, in Scandinavia, precum si in 8aponia.
Asadar, prin prabusirea comunismului, s-a scos la iveala opoitia dintre doua
modele de capitalism, cel renan, baat pe reusita colectiva, pe consens, pe preocupare
pentru termenul lung, si cel neoamerican, avand la baa reusita individuala si profitul
finanaciar rapid.
America is Back
Capitalismul american promovat de Regan este un model pentru intreaga lume, de
la statele din emisfera de sud pana la fostele tari comuniste. State precum /olonia sau
Ungaria sunt un e*emplu ferm in acest ca, fiind dovada vie ca in +st predomina ideea
comunismului ca rau suprem, ale carui efecte nu pot fi contracarate decat prin cea mai
pura forma de capitalism.
2ereglementarea, diminuarea rolului statului, reducerea fiscalitatii sunt concepte
imbratisate de tot mai multe tari europene. Regan si Margaret Thatcher sunt cei care
triumfa atat in +uropa de Aest, cat si in Moscova postcomunista. 1deile doamnei Thatcher
(
sunt cele care au inspirat actuala piata economica europeana, care reuseste chiar sa
depaseasca America. Asadar, capitalismul lui Regan s-a instalat in +uropa.
2ar cum au a0uns Statele Unite sa treaca, de la o putere slabita, la un model
economic pentru intreaga lumeD 1nstalarea lui Regan la Casa Alba a venit in conte*tul
unei Americi doborate de esecul international in fata comunismului, care castiga tot mai
mult teren, precum si unei lipse tot mai pregnante de incredere a populatiei in sistemele
statului. 2e asemeni, dreptul, intemeietor al Americii, devenea un fetis 0uridic cu
nenumarate reglementari, din care nu aveau de castigat decat avocatii. Toate acestea au
dus la o sete a americanilor pentru valorile traditionale, sete e*ploatata la ma*imum de
Regan, al carui mesa0 a fost clar. 3America revineE5
A0uns la putere, Regan afirma dorinta sa de a readuce America in prim-planul
scenei mondiale. 1n plan militar, initierea proiectului 3raboiul stelelor5, prin care un scut
spatial urma sa reduca total riscul unui atac nuclear, avea sa fie, mai presus de orice, un
succes mediatic si politic, accelerand chiar capitularea ideologica a sistemului sovietic.
/e lanaga acest fapt, cu toate ca nu a fost niciodata pus in practica, programul a adus
nenumarate plusuri de ordin tehnologic 9spatiul, informatica, laserul<. 7 data cu revenirea
diplomatica si politica a Americii, capitalismul lui Regan denunta risipa statului si
impoitele e*cesive.
1ncet, legile lui ;e@nes si curba lui /hilips lasau locul unor alte curente de
gandire, mult mai puternic aplicabile in realitatea economica, dintre care reganismul
ocupa de departe primul loc. Astfel, teoreticienii ofertei si monetaristii, condusi de Milton
Criedman propun rela*ari fiscale, control stric al monedei, dereglementari si privatiare,
interventia statul pierand tot mai mult teren. 1n plus, administratia Regan hotaraste
reducerea cheltuielilor sociale si sporirea bugetului militar.
/rin toate aceste aspecte, precum si printr-o abilitate remarcabila de a specula
puterea mass-mediei, Regan reuseste sa readuca America in frunte, transformand-o intr-
un model de urmat pentru europeni, si, mai apoi, pentru tarile din 4umea a Treia.
Totusi, aceasta ascensiune spectaculoasa nu avea sa ramana neatacata de remarci
indoielnice. +ste aceasta revenire baata intr-adevar pe virtutile reganismului sau unor
atuuri privilegiate de care se bucura AmericaD 1ndiferent de numele celui aflat la
conducerea sa, America se bucura de o mostenire economica, financiara si tehnologica
nemaiintalnite in lume. Statele Unite beneficiaa de un stoc de capital urias, atat in
interiorul granitelor, prin infrastructura foarte devoltata, cat si in afara, prin suprematia
multinationalelor americane. Mai apoi, America dispune de resurse naturale e*trem de
insemnate, de cercetatori si savanti de e*ceptie, castigatori an de an ai /remiului 6obel,
de un privilegiu monetar considerabil, data fiind suprematia dolarului in tranactiile de pe
glob, si nu in ultimul rand, de o hegemonie culturala, spri0inita pe trei factori. limba,
invatamantul superior si mi0loacele de informare in masa.
/rin urmare, rolul presedintelui Regan in aceasta revenire miraculoasa pare a fi
din ce in ce mai fad. Se poate spune, chiar, ca America nu a fost vreodata absenta, ci doar
s-a confruntat cu o situatie de declin si recul relative. Astfel, intrega lume a fost naucita
de aceasta reteta miraculoasa a 3reganismului5, cand, de fapt, America a revenit prin
fructificarea mostenirii sale. Se poate spune, insa, ca aceasta mostenire a fost chiar irosita
si 3renastearea reganiana5 pare mai mult o stralucire de pe urma a unui imperiu in declin.
"
America Backwards: America in reres
America actuala se afla intr-o stare de degradare pe mai multe planuri. fiic,
social, moral, economic. Muradaria, rugina, gunaoaiele au acaparat marile metropole
americane, criminalitate si consumul de droguri au atins cifre record, iar cele doua
capitale, Fashington si 6e: GorB, sunt in stare de cvasifaliment. 6ici macar
multinationalele americane, atat de stralucitoare in anii H'), nu mai apartin americanilor,
ci au trecut in mainile strainilor, care le gestioneaa cu succes. 1storicul /aul ;enned@
este de parere ca Statele Unite se afla intr-o faa de declin istoric, in timp ce 8oseph S.
6@e 8r. Se plaseaa pe o poitie opusa aceleia a lui ;enned@, avand incredere in
mostenirea vasta de care America beneficiaa. Aisul american incepe sa se destrame, iar
creuetul ce urma sa asimilee imigrantii veniti din toate colturile lumii a devenit un
amalgam de comunitati, baricadate in spatele diferenetelor de limba si cultura.
1n acest conte*t, un nou concept, reervat, pana nu demult, observatorilor 34umii
a Treia5, isi face loc in peisa0ul american, acela al dualismului, al prapastiei imense dintre
doua paturi sociale tot mai indepartate una de cealalta. saracii si bogatii. Acest dualism
are efecte nenumarate, ducand, in special, la cresterea starii de insecuritate din marile
orase, a criminalitatii si a gradului de inarmare a populatiei America paraseste, astfel,
gradele de comparatie cu tari precum Suedia sau +lvetia, apropiindu-se tot mai mult de o
4ume a Treia plina de oameni bogati, in care lupta impotriva saraciei se duce doar cu
armele caritatii.
Maladiile democratiei americane sunt subliniate de dooua fapte concrete.
participarea cetatenilor la vot a scaut drastic in ultimii ece ani, iar populatia americana
tinde tot mai mult sa cada in ilegalitate, fiind aproape imposibil de a fi supusa unui
recensamant. 1n ceea ce priveste educatia, desi invatamantul superior american ramane in
top, acesta coe*ista cu un invatamant primar si secundar submediocru, Statele Unite fiind
tara cu procentul cel mai ridicat de analfabeti in randul tarilor industrialiate. /rin acest
dualism manifestat in educatie, America se deosebeste clar de tari precum 8aponia sau
=ermania. Acest dualism era preent inca din perioada mandatului lui Ronald Regan,
atunci cand se estima ca sistemul educational american se afla in pragul ruinei, aflandu-se
la un nivel inferior celui din 1&"!, perioada de inceput a cursei spatiale dintre soveitici si
americani. /rin urmare, politicile lui Regan nu au facut decat sa amplifice aceasta
situatie.
Cenomenul se poate observa si in medicina, acolo unde America detine primele
locuri in lume in materie de cercetare medicala, medicamente si tratamente noi, in timp
ce starea generala a sistemului sanitar este deastruoasa. Mortalitate infantila este printre
cele mai ridicate, in timp ce nivelurile vaccinarilor sunt tot mai scaute. +ste, astfel,
inevitabila dislocarea familiilor si e*tinderea saraciei.
/utem spune, asadar, ca deficitul de care sufera America nu este unul financiar, ci
unul social, amplificat de vointa lui Regan de a readuce Statele Unite in prim-plan, prin
ascensiunea unei paturi scoiale, in defavoarea americanilor 3de mi0loc5, care au a0uns in
pragul saraciei.
Aceasta decadere este cauata, in mare masura, de regresul industriei americane.
1n timpul mandatelor lui Regan, cele 1' milioane de locuir de munca nou create au viat
sectorul tertiar, nicidecum cel al industriei. Astfel, deficitele comerciale inregistrate de
industria americana au inregistrat cifre record, iar calitatea productiei si priceperii
americnae a caut in regres in mai toate domeniile de specialitate, de la industria
I
constructoare de masini, pana la cea electronica sau informatica. /otrivit unui raport
intocmit la comanda celebrului M1T, ar e*ista cinci motive care e*plica aceasta ruinare
industriala. +ste vorba de incapacitatea industriilor transatlantice de a face fata
0aponeilor si europenilor pe piata, amanarea aplicarii inovatiilor tehnologice in sistemul
de productie, scaderea nivelului de calificare al muncitorilor americani, scaderea
dramatica a bogatiei acumulate odinioara, care facea posibila performante uluitoare, si,
nu in utlimul rand, invechirea metodelor americane de management, care au fost de mult
intrecute de cele 0aponee si europene. 1n general, putem asocia aceast recul industrial cu
fascinatia e*ercitata de 0ocurile speculative bursiere, care au marcat anii ?'),
transformand economia americana intr-una de tip 3casino5.
/e langa acest declin industrial si dualismul social, economia americana de dupa
Regan este guduita de ametitoarele deficite bugetare si ale balantei platilor curente,
datoria statul federal american a0ungand, in anul 1&&,, la suma record de $'!& miliarde
de dolari. America a a0uns chiar la situatia penibila de a cere a0utor e*terior pentru a-si
putea finanta anga0area militara in timpul raboiului din =olf. 1n acest conte*t, America a
trecut de la a fi cel mai mare creditor pentru tarile mai putin devoltate ale lumii, la
poitia de cel mai mare debitor. Aestitele intreprineri americane, celebre pentru sanatatea
lor financiara, au inceput sa imprumute pe scara larga, raportul dintre datoriile si
capitalurile acestor intreprinderi dublandu-se.
Aceasta slabiciune fara precedent a economiei si finantelor americane constituie,
insa, un pericol pentru intreaga lume, din caua interdependentei ce domina economia
mondiala.
Ce!a!a!t ca"ita!ism
Ca in orice alt domeniu, si in economie, caricaturile se retin mai usor decat
portretele elaborate, astfel incat, pentru ma0oritatea tarilor scapate de opresiunea
comunista, modelul american de capitalsim este cel preferat. 2upa cum am vaut, insa,
acesta este departe de a fi cel mai eficient, iar modelul care se aproprie cel mai mult de
cel perfect, care inglobeaa eficacitatea capitalismului american cu securitatea sociala
relativa a fostului regim comunist, pare a fi cel intalnit in tari precum =ermania, +lvetia,
%enelu*ul, tarile nordice, 8aponia. +ste vorba de un model indiscutabil capitalist, in care
economica de piata, proprietatea privata si libera initiativa constituie regula. /e cand
modelul neoamerican se baeaa pe speculatie si castiguri facile, in schimbul investitiilor
pe termen lung.
Asa cum nu e*ista scoietate socialista in care absolut totul sa fie gratuit, nici
societate capitalista, in care toate bunurile sa aiba caracter de marfuri, nu e*ista. 1n
general, in cele doua modele de capitalism, bunurile necomerciale sunt aceleasi, cu
e*ceptia religiei. 2iferentele apar prin prisma locului pe care fiecare il atribuie bunurilor
comerciale si celor mi*te, referindu-se la opt tipuri de bunuri, tratate in mod diferit in
cele doua modele.
Religia functioneaa in modeluol renan ca o institutie necomerciala, in timp ce in
SUA, religiile sunt administrate tot mai mult ca institutii mi*te. 1nreprinderea, in modelul
neoamerican, nu este altceva decat un bun comercial, pe cand in modelul renan ea este de
natura mi*ta. 2easemenea, salariile depind, in modelul neoamerican, de piata, in vreme
ce, in cel renan, ele sunt stabilite in functie de diploma, vechime, grile de salariare.
!
4ocuintele tin tot de aspectul comercial, in SUA, in timp ce in tarile renane chiriile sunt
subventionate de stat. Situatia se schimba, oraceum, in privinta transporturilor urbane,
care, in tarile renane, din caua deficitelor frecvente, tind sa fie in intregime privatiate.
4a fel, mi0loacele de informare in masa din SUA, care erau, pana nu de mult, comerciale
prin traditie, au inceput sa fie finantate in mod asociativ prin cotiatii libere, in vreme ce
televiiunile de stat din +uropa sunt depasite de cele privatiate. 1nvatamantul ocupa, in
ambele modele, toate cele trei locuri, desi la americani, institutiile de invatamant asculta
tot mai mult de regulile pietei. 1n final, sanatatea ocupa toate cele trei categorii de bunuri,
dar, spre deosebire de tarile anglo-sa*one, modelul renan subliniaa rolul spitalelor
publice si a asigurarilor sociale.
Capitalismul risca sa se transforme intr-un distrugator al valorilor sociale pe
termen lung daca isi propune doar sa creee bogatiile pe termen scurt. 7 dovada concreta
in acest sens o repreinta deplasarea avocatilor, SUA, in directia bunurilor comerciale. 1n
timp ce in 8aponia se accepta orice fel de compromis pentru a evita intentarea unui
proces, in SUA se remarca devoltarea e*plosiva a tehnicii 3contingenc@ fee5, prin care
avocatii primesc un procent din suma despagubita victimei, in caul castigarii procesului,
in timp ce , in ca contrar, acestia nu castiga nimic. Astfel de practici tind sa-si faca
simtita preenta si in randul medicilor, care nu-si mai ghideaa conduita dupa 0uramantul
lui -ipocrat, ci privesc orice pacient ca o sursa de profit.
Modelul renan nu are la baa speculatiile palpitante preente la bursa americana
si, spre deosebire de modelul neoamerican, friiele capitalismului sunt in mainile bancilor,
care controleaa intreaga activitate a intreprinderilor, avand avanta0ul lipsei
reglementarilor. Se a0unge chiar pana la situatia in care bancile sunt cele care poseda
propriile lor grupuri industriale, in vreme ce activitatea bursiera este destul de fada.
1n =ermania, precum si in alte tari renane, munca in comun a abancilor si a
intreprinderilor depseste relatiile financiare, bancile devenind, in multe cauri, principalii
actionari ai intreprinderilor. Astfel, bancile e*ercita o influenta considerabila in
administrarea organiatiilor. Relatia are loc si reciproc, marile grupuri industriale facand
parte din consiliul de supraveghere a bancilor la care sunt principalii actionari. /rin aceste
participari incrucisate, sunt create adevarate retele de interese, fapt ce aduce doar
beneficii sistemului economic renan. /rin urmare, bancile vor urmarii devoltarea pe
termen lung a intreprinderilor si nu reultate spectaculoase de moment. 2easemenea, este
asigurata stabilitatea principalilor actionari, astfel incat personalul de conducere sa se
dedice, in e*clusivitate, administrarii intreprinderii, fara riscurile unor combinatii 0uridice
periculoase. 6u in ultimul rand, aceste retele de interese fac ca economia sa nu fie
diri0ata, ci coordonata de un numar restrans de persoane, intre care relatiile personale sunt
foarte importante. Astfel, modelul renan continua sa fie unul inchis si solid, in care
investitorii straini se infiltreaa cu greu.
Una din trasaturile de baa ale modelului renan este disciplina sociala cu totul
aparte. +ste vorba de o impartire organiata a raspunderilor in intreprindere, o adevarata
cogestiune intre directorat, insarcinat cu gestionarea propriu-isa, si consiliul de
supraveghere, ales de A=A si avand rolul de a supervia actiunile directoratului. 4a
aceasta impartire a puterilor in varf se adauga cogestiunea cu personalul, care, in
=ermania, este rodul activitatii consiliului de intreprideri, responsabil de toate probleme
de ordin social, asupra carora este obligatoriu sa se a0unga la un consens. /e de alta parte,
din consiliul de supraveghere fac parte repreentanti alesi din randurile salariatilor, astfel
'
incat dialogul social sa repreinte un imperativ. 1n 0aponia, acelasi consens si aceeasi
cogestiune este urmarita si obtinuta prin dorinta de solidaritate si protectie, nevoia pe care
intreprinderea este chemata sa o satisfaca. /rincipiile de baa sunt locul de munca
asigurat pe viata, rmunerare in functie de vechime, sindicalism de intreprindere, sistem
comunitar al motivatiei.
Aceasta coresponsabilitate nu constituie un atu doar pentru intreprindere, ci si
pentru salariatii acesteia, remuneratiile germanilor fiind printre cele mai ridicate din
lume. /e de alta parte, nu se intalnesc diferente mari intre salarii, fapt ce evita
nemultumirile scoiale intalnite in tarile anglo-sa*one. 2easemenea, avansarea ierarhica se
realieaa pe criteriile calificarii si vechimii, conceptie diametral opusa cele din Statele
Unite. Cu toate acestea, partea afectata salariilor din produsul intern brut german este
scauta in comparatie cu alte tari, iar salariatii germani muncesc mai putin decat cei
americani sau francei. Cogestiunea este, prin urmare, o arma economica de temut, iar
pregatirea profesionala este foarte importanta. Aceasta este, la randul ei, baata pe o
cooperare foarte stransa intre intreprinderi si salaraiati, viandu-se implementarea a trei
principii esentiale. specialiarea unui numar cat mai mare de salariati, pregatire temeinica
a nivelurilor intermediare si mai putin a elitelor, precum si finantare pregatirii
profesionale din partea intreprinderilor, urmandu-se formarea preciiei, punctualitatii si a
fiabilitatii.
1n acest plan, diferentierile dintre cele doua modele se pot e*pune astfel. in
modelul anglo-sa*on, pentru marirea competivitatii intreprinderii, se urmareste marirea
competivitatii fiecarui anga0at in parte, in timp ce modelul germano-nipon nu trateaa
salariatii ca pe un factor de productie, ci le ofera siguranta, fidelitate si pregatire
profesionala.
/entru germani, diri0ismul economic este perceput ca un instrument folosit de
regimurile autoritare, fapt pentru care este condamnat in mod raspicat, sistemul economic
adoptand varianta economiei sociale de piata, care se caracterieaa prin libertatea de
functionare a pietei, in speciala a preturilor si salariilor> dar mecanismele pietei trebuie
echilibrate de un imperativ social. Constitutia din 1&(& a facut din gestiunea monetara un
pilon al stabilitatii. Autonomia bancii centrale este legata strict de arhitectura bancilor
comerciale, care sunt determnita sa incura0ee finantarea intreprinderilor, insa interventia
statului nu este atat de pregnanta incat sa provoace distorsiuni ale concurentei. /astrarea
egalitatii conditiilor de concurenta este vegheata de organe abilitate, astfel incat
intreprinderile sa se bucure de sanse egale.
1ata ce presupune acest 3ordo-liberalism5 practicat de nemti. Acesta nu impiedica
statul sa-si indeplineasca functia care ii revine. 1n =ermania, puterile publice sunt foarte
descentraliate, ceea ce obliga la dialog si consens. Astfel, bugetele statului, a landurilor
si municipalitatilor, precum si responsabilitatile acestora sunt foarte bine reaprtiate,
astfel incat resursele landurilor sa fie supuse unei egaliari ce urmareste ca decala0ul
dintre ele sa nu depaseasca "#. 1n plus, in =ermania, se prefera planificare concreta in
scopul coordonarii actiunilor diferitelor colectivitati publice, prin incheierea unor
contracte in vederea unui proiect comun. Toate aceaste metode sunt aplicabile in diverse
domenii.
4a peisa0ul economic german contribuie in mod esential rolul pe care sindicatele
il poarta. Acestea inregistreaa peste & milioane de salariati, iar puterea lor financiara le
permite asigurarea sindicalistilor a pana la I)# din salariu. Corta sindicatelor este cu atat
&
mai mare cu cat aceastea au reusit sa elaboree proceduri de selectare si pregatire a
alesilor lor in instantele repreentative, iar, prin intermediul unor repreentanti, au
patruns in parlamentul federal. 1n plus, sindicatele germane sunt mult mai responsabile,
iar revendicarile sunt, cel mai adesea, ponderate si reonabile, astfel incat sa nu iste
deechilibre macroeconomice. Alaturi de sindicate, sisitemul asociativ german este unul
remarcabil, care 0oaca un rol important in modelul renan, acela de asigurare a posibilitatii
cetatenilor de a-si e*prima doleantele.
Tarile care fac parte din acest model economic demn de invidiat, modelul renan,
au in comun o serie de valori. /entru inceput, societatile sunt relativ egalitare, iar
diferentele salariale mult mai mici decat in alte tari devoltate. 1nteresele individuale
sunt, de multe ori surclasate de cele colective, notiunea de comunitate avand o
insemnatate deosebita in mintea cetatenilor. 1nsa acest aspect colectiv nu incadreaa
modelul renan in cel al economiei centraliate, ci dimpotriva, principiile liberalismului si
ale economiei de piata sunt cele urmate. Statul nu se substituie pietei, ci o corecteaa si
orienteaa. Cu toate acestea, institutiile sociale sunt puternice, asigurand o certitudine din
punct de vedere social. 6u in ultimul rand, elementul politic este si el important in
modelul renan. Cetatenii participa activ la viata publica, iar absenteismul la alegeri este
unul scaut. /artidele sunt puternice si asigura o pregatire de calitate alesilor sai.
/rin urmare, modelul renan este unul al succesului, pe care, insa, putini il observa,
din pricina echilibrului si eficientei cu mult mai putin seducatoare decat buciumatele
rasturnari de situatie intalnite peste ocean.
Su"erioritatea economica a mode!u!ui renan
Cele doua mari perdante ale celui de-al doilea raboi mondial, =ermania si
8aponia, au reusit, dpua mai putin de 0umatate de secol, sa realiee o tranitite uimitoare
de la tari distruse, nevoite sa accepte suprematia Statelor Unite, la adevarati colosi
economici, capabili sa controlee sistemul financiar american, aflat, in 1&'!, intr-o cria
grava. Astfel, invinsii au devenit invingatori. 2esi modelele de succes sunt specifice
pentru fiecare tara in parte, pot fi distinse atatea asemanari intre economiile celor doua
state, incat se poate vorbi de un model, cel renan.
Cu toate ca America se bucura, inca, de mostenirea monetara si de dominatia
dolarului, marca germana si @enul 0apone avanseaa tot mai vertiginos, creand one
geografice monetare in 0urul carora graviteaa monedele statelor invecinate.
1n +uropa, Sistemul Monetar +uropean propunea crearea unui sistem de schimb in
interiorul caruia monedele sa nu mai poata fluctua, urmarindu-se in acelasi timp
impunerea unei discipline in cadrul tarilor membre. 7biectivul a fost atins si a adus cele
mai multe beneficii nemtilor. Acestia si-au consolidat moneda, precum si puterea de
deciie pe continent. 1n plus, =ermania si-a permis mentinerea ratei dobanilor si a
inflatiei la un nivel scaut, dat fiind prestigiul de care marca se bucura in intreaga lume.
Cenomene asemanatoare s-au produs si in 8aponia si +lvetia, tari ale caror moende
au intrat in topul celor din lume, asigurandu-le intreprinatorilor niponi si elvetieni
avanta0e clare. Astfel, investitorii germani, 0aponei si elvetieni si-au e*tins, usor,
activitatea in afara granitelor, impunandu-si propriile metode, culturi si propriul stil de
conducere. +ste, insa o cucerire cat se poate de eficienta, lipsita de intentii speculative.
1)
4a o prima vedere, detinerea unei monei forte poate constitui un handicap,
facand ca produsele nationale sa fie mai scumpe si mai greu de e*portat. Teoria
devaloriarii monedei, in speranta de a obtine o situatie cu mai putine produse importate
si mai multe e*porturi, este, insa, un mira0, un procedeu periculos, ale carui efect pot fi
asemanate cu cele ale unui drog. 1n realitate, importatorii si e*portatorii pot sa-si mulee
politicile pe eventuala depreciere, scumpirea importurilor ar genera scumpirea, in lant, a
tutruror produselor, iar deficitele industriale ale tarii in caua ar putea impiedica
intreprinatorii sa profite de pe urma unei deprecieri.
1n schimb, o moneda forte fereste de efectele perverse ale devaloriarii si aduce
avanta0e pe termen lung. +ste, in primul rand, o modaliate de a indemna intreprinderile sa
faca eforturi de crestere a productivitatii, prin care sa compensee scumpirea produselor
lor. /e de alta parte, intreprinderile sunt motivate, in caul unei monde puternice, sa
fabrice produse scumpe, dar de calitate superioara. 2ovada vie in acest sens repreinta
=ermania si 8aponia, care au a0un campioni ai caliatii prin produsele lor. /olitica
monedei forte este, prin urmare, cea de preferat, desi necesita un efort sustinut,
perseverenta si imaginatie.
/erformantele reamrcabile de care se bucura economia renana are la baa o
capacitate industriala iesita din comun, sustinuta de o agresivitate comerciala. 1n tari
precum =ermania, 8aponia, Suedia, industria repreinta $) # din mana de lucru si din
/1%, spre deosebire de mai putin de ,"# in restul tarilor din 7C2+. /e langa cantitate,
industria renana se poate mandri si cu cea mai buna calitate. Singurele domenii in care
americani sunt inca lideri sunt sectoarele de viitor, precum aeronautica, informatica,
electronica si optica, insa si aici, avantul 0apone incepe sa ingri0oree Fashington-ul,
care isi vede dominatia indreptandu-se spre sfarsit.
2inamismul industriilor din modelul renan se baeaa pe trei factori. 1n primul
rand, este vorba de o atentie deosebita acordata caliatii productiei si investitiilor pe
termen lung. 1n al doilea rand, muncitorul nu mai este privit ca pe un e*ecutant mecanic
al unor gesturi repetative, ci este supus pregatirii profesionale, printr-un sistem de
invatamant avanasat, care nu intarie sa-si arate roadele. 1n fine, intreprinderile aloca
eforturi insemnate cercetarii si devoltarii, care, in cele trei tari amintite, repreinta $#
din /1%. =ratie acestor factori, economia renana este una puternic industrialiata, in care
e*porturile sunt foarte insemnate. Cifra de afaceri la e*port atinge ("# in =ermania, in
comparatie cu cei 1$# in Statele Unite.
2easemenea, cultura economica renana se caracterieaa prin rata ridicata a
economiilor, ceea ce avanta0eaa investitiile proprii. 1ntre 1&') si 1&&), economisirea a
crescut cu ( # in =ermania si 8aponia, in timp ce, in SUA, a scaut cu I#. Cultura
economisirii este sustinuta nemi0locit si de populatia tarilor renane, interesul publicului
pentru economie fiind cultivat chiar de catre intreprinderi. 1ar acestea se bucura, la randul
lor, de un statut aparte, fiind concepute ca institutii, comunitati durabile care necesita
protectie.
Su"erioritatea socia!a a mode!u!ui renan
Modelul economic renan este superior din punct de vedere social prin trei criterii.
gradul de securitate, reducerea inegalitatilor sociale si deschiderea oferita fiecarui
cetatean pentru avansarea socio-economica.
11
1n privinta ssistemuluit sanitar, modelul neoamerican sufera multe nea0unsuri,
datorate, pe de o parte, dualismului societatii americane, iar pe de alta parte, delirului
rpocedural ce a pus stapinre chiar si peste domeniul medicinii, cu toate ca cheltuielile
alocate sanatatii in Stele Unite sunt mult superioare Marii %ritanii, de e*emplu.
1n tari precum =ermania, 8aponia, +lvetia, Suedia, asigurarea medicala a
populatiei este esentiala si este implementata cu gri0a limitarii cheltuielilor de sanatate,
astfel incat sa fie evitate eventuale deechilibre. 2esigur, aceasta tendinta intalnita in
tarile renane este sustinuta de un puternic sentiment de responsabilitate colectiva si o
autodisciplina puternica in randul cetatenilor. 1n Statele Unite insa, goana dupa profit si
lipsa de informare au dus la transformarea unei reforme ce via reducerea cheltuielilor
medicale intr-un esec total, creand numeroase distorsiuni in randul sistemului de sanatate.
+*istenta, in tarile renane, a unui sistem relativ egalitar vine sa combata
e*cluiunea si saracia mai eficient decat in America, acolo unde nu e*ista institutii
specialiate in acest aspect, iar lupta impotriva saraciei este lasata mai mult in slu0ba
caritatii. 1n tarile renane, colectivitatea vine in spri0inul celor care nu dispun de mi0loace
materiale, urmarindu-se o oarecare egalitate sociala si limitarea discrepantelor de salariu
dintre diferitele sectoare de activitate.
1n ceea ce priveste mobilitatea sociala, modelul renan este mai rigid decat cel
neoamerican. Capacitatea de absorbtie si integrare a societatii americane continua sa fie
superior celei din tarile renane. 1n timp ce in =ermania, 8aponia, +lvetia, Suedia, chiar si
Marea %ritanie, imigrantii intampina probleme de adaptare, in America orice persoana,
indiferent de nationalitate, isi poate indeplini celebrul 3American dream5 ce sta la baele
societatii americane.
/roblema prelevarilor obligatorii, iscata la inceputul anilor ?'), apornit din tabara
regano-thatcheriana care acua cu insistenta nivelul prea ridicat al impoitarii la care erau
supusi intreprinatorii. 2esi aceste acue erau, in parte, intemeiate, vulgata anilor ?') a
a0uns sa condamne prelevarile obligatorii, facandu-le raspunatoare de toate dificultatile
economiei. /e de alta parte, cu toate ca au trecut prin acest val de reducere a impoitarii,
tarile renane si-au pastrat nivelul prelevarilor obligatorii la o cota ridicata. Urmarile
acestui fapt dovedesc ca nu este atat de important nivelul prelevarilor obligatorii, ci, mai
cu seama, structura lor. Astfel, e*istenta unuisistem social avansat, cu impoite ridicate,
nu constituie obligatoriu un handicap economic, ci dimpotriva, poate duce la cresterea
eficientei economice si la sporirea sigurantei sociale, atat in preent, cat si pe termen
lung.
Modelul renan reuseste sa fie mai performant decat cel neoamerican datorita, in
special, coeiunii sociale pe care acesta il urmareste si care contribuie la devoltarea
armonioasa a societatii, in paramaetri de normalitate, lucru neintalnit in modelul
neoamerican, in care cetatenii sunt debinati si a0ung sa urmareasca doar interesele
individuale, in defavoare colectivitatii.
Cu toate acestea, suntem martorii unui parado*, avand in vedere faptul ca modelul
neoamerican reuseste sa se impuna in fata celui renan, in ciuda eficientei superioare a
acestuia din urma.
1,
Recu!u! mode!u!ui renan
Acesata fascinatie e*ercitate de America tinde sa acaparee nu doar in tarile
eitante, ci chiar pe cele unde modelul renan este la el acasa. Astfel, consensul si
egalitatea sociala, care armoniau pana nu de mult 8aponia, tind sa fie date peste cap de o
clasa a noilor bogati, speculanti ai pietei imobiliare, care distrug, o data cu consumul lor
ostentaiv si stilul de viata lu*os, toate perceptele morale ce statea la baa performantelor
economice 0aponee. 2easemenea, procesul de americaniare poate fi observat si in
Suedia, acolo unde primatul colectivului asupra intereselor individuale nu mai pare a fi de
actualitate. Regresul spiritului civic face ca cetatenii sa abuee de celebrul sistem social
suede.
4a aceste aspecte se adauga continua scadere demografica, ale carei consecinte
sunt cresterea numarului de persoane active, scumpirea protectiei sociale, scaderea
eficientei cercetarii, precum si o tendinta de individualiare a societatii. Munca incepe sa
devina o alta virtute uitata, astfel incat tinerii 0aponei nu mai accepta programele
draconice la care erau supusi parintii lor inainte. Tendinta este de a profita de preent, in
detrimentul viitorului. 4a aceasta se adauga si declinul miscarilor sindicale, care duce la
producerea anumitor derapa0e sociale, precum si alterarea modului de gestionare a
intreprinderilor, a caror structura ierarhica bine codificata, baata pe vechime, nu mai este
acceptata de catre anga0atii tineri, satui sa astepte un numar mare de ani pentru a avansa
pe scara ierarhica.
1n plus, actionaratul stabil si finantarea bacnara garantata, de care beneficiau
intreprinderile din modelul renan, au inceput sa fie inlocuite de oferta publica de
achiitionare, care transforma, incet, economia renana intr-una de tip 3casino5, in care
puterea actionarilor este mai insemnata decat cea a gestionarilor, iar la nivel
macroeconomic, fiscaliatatea, rata dobanilor si masa monetara sunt tot mai greu de
controlat, in vreme ce treoreriile nationale incep sa depinda de miscarile internationale
de capital.
Asistam, asadar, la o patrundere a banului facil in economiile renane, fenomen
greu de suportat in aceste tari lipsite de reglementari si mi0loace de investigare necesare.
2easemenea, fenomenul de globaliare financiara este tot mai pregnant,
supunand economiile tuturor statelor lumii unor interdependente riscante. Acest fenomen
se datoreaa in special inovatiilor pe plan tehnologic, precum si financiar. aparitia si
devoltarea calculatoarelor, satelitilor, cablurilor au permis reducerea cu &'# a costurilor
tranactiilor intre pietele planetei, iar bancile au a0uns sa puna la dispoitie servicii dintre
cele mai diverse. 1ntensificare comertului atrage de la sine enorme flu*uri financiare
internationale, precum si o nevoie crescanda de capitaluri transnationale. Un alt factor al
globaliarii este dereglementarea, care s-a generaliat sub influenta americana si
britanica. /entru a ramane in cursa, diferitele piete financiare au fost nevoite sa-si
rela*ee regulile si sa-si deschida cat mai larg portile.
1n aceste conditii, sfera financiara asculta de o dubla logica. /e de o parte, finanta
nu se mai restrange la cadrul national, supunandu-se mondialiarii, iar pe de alta parte,
sfera financiara poarta cu ea logica pura a pietei lipsite de constrangeri, de limitari si
plina de inovatii, dar si de riscuri.
1$
Cum a#une sa se im"una tocmai ce! mai "utin "er$ormant%
Se pare ca, intr-adevar, modelul neoamerican a acaparat intreaga lume, in ciuda
celui renan, superior, totusi, ca performante si eficienta. /arado*ul se naste din caracterul
uman, dominat de pasiuni, irational, modele trecatoare si entuiasme mimetice, care fac
ca eficienta renana sa fie deloc atractiva.
Capitalismul american promite o viata aventuroasa, framantata, stresanta, dar
pasionanta pentru cei puternici, putand fi cu succes asemanat cu lumea sho:-bi-ului.
+ste un capitalism al banului castigat usor, de pe o i pe alta, mult mai captivant decat
perseverenta prosperitate a modelului renan. 7ricate esecuri ar inregistra, modelul
american va continua sa fie fascinant, in special datorita mi0loacelor de informare in
masa, prin care importanta imaginii pe care o creaa un sef de intreprindere este cu mult
mai mare decat cea a gestiunii efective a intreprinderii. Mediatiarea constituie una din
cheile psihologice ale succesului acestui tip de capitalism, insa, in acelasi timp, ii scoate
in relief capriciile, astfel incat sefii de intreprinderi sunt incura0ati sa ia de multe ori
deciii haardate, doar pentru a se conforma imaginii lor publice. Spre deosebire de
capitalismul renan, care avea in vior devoltarea si succesul intreprinderii, capitalismul
american vieaa imbogatirea rapida si cu orice pret, fie rpin inventarea si vinderea unui
produs, fie prin 3umflarea5 banilor de pe pietele financiare prin intermediul unor institutii
specialiate.
Asadar, 0urnalismul este un factor important in economia-casino. Acesta incepe,
la randul lui, sa fie supus nelinistii, cauate de generaliarea domniei banului, de o
preocupare mai mare de a vinde cititori celor ce fac publicitate, decat informatii
cititorilor, inregistrandu-se, astfel, un atatc la deontologia profesionala. /romovarea
ideilor de ma*imiare a profitului imediat si de neincredere in proiectele colective s-a
realiat si in conte*tul climatului individualist conturat la inceputul anilor ?').
1n acest peisa0, consensul social si implementarea investitiilor pe termen lung,
promovate de modelul renan, nu au cum sa castige in defavoarea succesului sclipitor
promis de capitalismul american. 1nsa mediatiarea nu este singurul factor care scufunda
capitalismul renan. +ste vorba de o urmare a caderii unei ideologii si a valorilor
promovate de aceasta. Social-democratia si-a pierdut tot mai mult din vitalitate. Sfarsitul
comunismului nu a amrcat doar triumful unui sistem asupra celuilalt, ci disparitia unui
ansamblu de idei, refle*e, sensibilitati si analie care ar fi meritat sa supravietuieasca.
Astfel, sensibilitatea de stanga este, in clipa de fata, abandonata, iar +uropa spre
indreapta spre conservatorismul american. =olul lasat de comunism si setea pentru
valorile promovate de ultraliberali au dus la succesul pe plan psihologic, mediatic si
politic a capitalismului neoamerican in +uropa de +st. Acest e*port ala modelului
american peste ocean vine, insa, cu multe riscuri greu de controlat, de vreme ce +uropa
nu detine antidoturile capabile sa infranee cat de cat aceste e*cese. legalismul meticulos,
simtul moral, de inspiratie religioasa, simtul civic si spiritul asociativ, etc.
4a aceasta tendinta, conform careia triumfa cel mai putin performant, se alatura si
o e*ceptie de proportii. +ste vorba de multinationalele, atat americane cat, mai ales,
europene, care sunt atipice in raport cu modelul neoamerican. /e de o parte, aceste
companii si-au planificat devoltarea pe baa unui proiect industrial sustinut pe termen
lung. 2easemenea, pentru a se e*tinde in intreaga lume, acestea au fost nevoite sa
recrutee personal in nenumarate tari, pe care sa-l formee profesional si caruia sa-i
garantee o cariera autentica.
1(
/rin urmare, companii precum American +*press, Coca-Cola, Citicorp, Colgate,
Cord, 1%M, Mc2onaldHs sau A%%, %a@er, 6estle, 4?7real, Shell se caracterieaa prin
sintea optima intre cele doua modele ale capitalismului, depasind atat riscurile de
protectionism pe care le contine modelul renan, cat si pericolele de acumulare financiara
specifice celui neoamerican.
Conc!u&ie
/rin simpla deplasare a uneia dintre tipurile de capitalism in directia celuilalt,
efectele asteptate in protectia sociala, invatamant, transporturi, echipamente coelctive,
discrepatele sociale, piata muncii, ar avea loc conocmitent cu schimbarea drastica a
modului de trai al fiecaruia. 1n acest sens, modelul american sacrifica cu buna stiinta
viitorul, preentului. 7r pentru europeni este esentiala investireain viitor, mai ales in
perspectiva devoltarii Comunitatii +conomice +uropene. 2epinde de noi, ca cetateni
europeni, sa decidem catre ce forma de capitalism se va indrepta comunitatea din care
facem parte. Cie vom asista la formarea unei noi 34umi a Treia5 imbolnavite de viciile
americane, fie ne vom bucura de un nou model de conduita economica, modelul
european, al carui eficienta a fost de0a dovedita.

1"