25.

Expresia permitivitatii relative in campuri electrice statice pentru polarizarile de deformare si de

orientare:
e r
+ =1
,
unde e este susceptivitatea electrica.
Atat in campuri electrice deformante (fie electronice fie ionice) cat si in cele de orientare, din
expresia campului electric 0 = (1!"#0) P unde $ este vectorului de polarizatie electrica si
expresia polarizatiei temporare
E P
e
t
0
=
rezulta expresia:
0
0
! 1
!
1



e e
e e
r e
N
N

= =
( 0 E N P
e e
e =
)
pentru campul electric deformant electronic (analo% celalate, doar ca se sc&im'a indicele e al lui (, )
in i la polarizatie ionica, respectiv o la polarizatia de orientare.
#0 * permitivitatea vidului (10
+,
!"-. /0!m1)
( * numarulde atomi din unitatea de volum
) * polariza'ilitate (de tip electronic, ionic sau de orientare)
e * susceptivitate electrica
26. 2ependenta permitivitatii relative a dielectricilor de temepreatura si de frecventa campului
electric.
3nfluenta intensitatii si a frecventei campului electric: 4arind intensitatea campului electric se o'tin
valori mai mari ale polarizatiilor si deci ale componentelor permitivitatii. 5ariatii mai importante ale
permitivitatii au loc pentru materialele feroelectrice sau neomo%ene unde, se produc fenomene noi,
care modifica structura fizico+c&imica a corpului.
3nfluenta temperaturii: $olarizatia electronica este putin influentata de temperatura (prin modificarea
concentratiei particulelor), variatii mai importante ale permitivitatii o'tinandu+se doar cand corpurile
isi sc&im'a starea de a%re%are. 3n cazul corpurilor care prezinta doar polarizatie ionica permitivitatea
creste cu temperatura deoarece prin intensificarea a%itatiei termice, sunt favorizate deplasarile
ionilor in campul electric.
27. 6e este factorul de pierderi7 Expresia pierderilor dielectrice specifice si a puterii active si
reactive a'sor'ite de un condesator.
2aca in interiorul unui dielectric se sta'ileste un camp electric stationar sau varia'il, se produc
dezvoltari de caldura, deci pierderi, prin efect 8oule * 9enz, deoarece conductivitatea materialului
este nenula. 3n campurile electrice varia'ile, se mai porduc pierderi si datorita faptului ca polarizatia
electrica nu variaza in faza cu intensitatea campului electric. 0actorul de pierderi se noteaza cu t%: si
este cur'a data de valorile permitivitatii dielectricului aflat intr+un camp electric armonic, variind in
functie de ;.

<
0 r
h
tg tg + =
$ierderile specifice (suma pierderilor prin &isterezis si prin conductie electrica) se poate scrie si
astfel:
tg E p
ef r
= <
0
=
$uterea activa a'sor'ita de un condensator: tg CU P
=
=
$uterea reactiva:
=
CU Q =
28. 2efinitia ma%netizatiei si a particulei ma%netic polare. 6onditia de existenta a particulei
ma%netic polare.
4a%netizarea este proprietatea unor materiale care descrie in ce masura sunt afectate de campurile
ma%netice si care determina deasemenea campul ma%netic pe care acestea il produc. 4a%netizarea
este definita ca fiind momentul ma%netic pe unitatea de volum:
dV
dm
M =
H M
m
=
>nde m * moment ma%netic
m * susceptivitate ma%netica
? * campul ma%netic
$articule ma%netic polare: 4oleculele, atomii sau ionii care prezinta momente ma%netice spontane,
adica momente nenule c&iar si in a'senta campurilor ma%netice exterioare se numesc ma%netic
polare@ celalalte se numesc nepolare. 4omentul ma%netic al unei molecule este e%al cu suma
momentelor ma%netice or'itale si de spin ale electronilor si a momentului ma%netic de spin al
nucleului.
6alitatea unui atom de a fi ma%netic polar este determinata de momentele ma%netice de spin ale
electronilor din atom. Aunt ma%netic polari, adica au moment ma%netic spontan, atomii cu
su'straturi interioare incomplet ocupate de electroni (sau in care se produc astfel de su'straturi
superioare, datorita interactiunilor atomilor cu alti atomi sau cu campurile exterioare).
29. 6e este dima%netismul, parama%netismul, fero+, feri+ si antiferoma%netismul.
2ima%netismul este o forma de ma%netizare prezenta in toate corpurile, inclusiv in cele cu atomi
ma%netic polari. Ae datoreaza momentului ma%netic or'ital al electronilor le%ati. $onderea in
ma%netizatia totala insa este foarte mica. (ex: 6u, A%, Au, Bn, $')
$arama%netismul. Ae re%aseste in corpurile a caror atomi prezinta momente spontane permanente
p m . 3n a'senta unui camp ma%netic exterior, momentele ma%netice p m ale particulelor
constitutive sunt orientate aleator, din cauza a%itatiei termice a materialului si corpul este
nema%netizat. 9a aparitia unui camp ma%netic ?, momentele p m au tendinta de a se orienta dupa
directia locala a campului, iar corpul devine ma%netizat. $entru fiecare atom, momentul p m se
poate scrie ca suma a momentelor de spin ale electronilor, momentele de spin ale nucleului si
momentul ma%netic or'ital al electronilor. Ausceptivitatea ma%netica m este sla'a, ceea ce
determina o ma%netizatie deasemenea sla'a, insa mai puternica decat ma%netizatia diama%netica.
4aterialele parama%netice sunt neliniare. (ex: Al, 6r, 4n, (a)
0eroma%netismul. 4aterialele feroma%netice sunt formate din atomi ma%netici polari. 6aracteristica
4(?) este neliniara si depinde de starile anterioare ale materialului. 4aterialele feroma%netice
prezinta &isterezis ma%netic, iar proprietatea lor caracteristica este ca prezinta o ma%netizatie
spontana 4r c&iar si in a'senta campurilor ma%netice exterioare. $roprietatea este explicata de
existenta unor re%iuni su'micronice cu momente ma%netice omoparalele, care formeaza materialul
feroma%netic, denumite domenii Ceiss. 2omeniile ma%netice sunt despartite intre ele de zone de
tranzitie, numite pereti Dloc&. 3n a'senta campului ma%netic, domeniile Ceiss sunt orientate aleator
iar corpul nu este ma%netizat. (ex: 0e, 6o, (i, Ed)
0eri+ si antiferoma%netismul. 6orpurile feri si antiferoma%netice sunt formate din atomi polari. Ele
sunt similare corpurilor feroma%netice, si prezinta domenii ma%netice (domenii Ceiss) si sunt
separate de pereti Dloc&. Apre deose'ire, insa, de corpurile feroma%netice, orientarile momentelor
ma%netice apartinand atomilor diferiti sunt antiparalele.
30. Explicarea formarii domeniilor Ceiss, a peretilor Dloc& si a deplasarii acestora.
0ormarea domeniilor Ceiss: $e suprafata de frontiera a unui corp ma%netizat uniform se pot defini
densitati de sarcina ma%netica fictiva carora le corespunde producerea in interiorul corpului a unui
camp dema%netizant. 6ampul dema%netizant este opus ma%netizatiei din interior, iar acesta
defavorizeaza sta'ilirea starii de ec&ili'ru termodinamic. 2ivizarea corpului in domenii Ceiss
micsoreaza ener%ia proprie si reduce astfel campul dema%netizant. Acest lucru se intampla pana
cand suma ener%iei proprii, ener%iei de sc&im' si a ener%iei de ma%netostrictiune este minima. 3n
corpurile reale, forma si dimensiunile domeniilor, precum si orientarile lor depind de defectele
retelei cristaline precum si de impuritati si tensiuni mecanice.
Frecerea 'rusca de la o orientare a ma%netizatiei la alta este ener%etic defavora'ila deoarece duce la
marirea ener%iei de sc&im'. 2in aceasta cauza la frontiera dintre domenii se formeaza un strat foarte
su'tire, denumit perete Dloc&, in care momentele p m ale atomilor sufera rotatii treptate succesive.
2aca avem doua domenii ma%netice 41 respectiv 4=, orientate diferit, la aparitia unui camp
ma%netic paralel cu domeniul 41, peretele Dloc& dintre cele doua domenii se deplaseaza astfel incat
domeniul 41 se lar%este in detrimentul domeniului 4=. 3n consecinta corpul se ma%netizeaza, nu
prin rotatia momentelor ma%netice ale domeniilor ci prin deplasarea peretiilor Dloc&, care este
influentata de structura materialului si de prezenta defectelor.
9a sta'ilirea unui camp ma%netic, peretele Dloc& se deplaseaza din dreptul unui minim al ener%iei
corespunzator ec&ili'rului termodinamic din starea cu 0 0 = H , in puncte vecine, escaladand valori
ridicate de ener%ie potentiala pana la aGun%erea intr+un alt punct de minim. 9a anularea campului
ma%netic, peretele tinde sa revina in pozitia initiala.
31. 0orma cur'ei de ma%netizare
Ae considera un cristal unidimensionat, nema%netizat, format din particule ma%netic polare caruia i
se aplica un camp ma%netic de directie constanta care creste pana la o anumita valoare, apoi
descreste. 6ur'a de ma%netizare arata ca in fi%ura.
32. Expresiile susceptivitatii ma%netice pentru diferite clase de corpuri.
2iama%etice:
0 <
md

(valori intre 10
+H
si 10
+-
) /
H
M
d
md
= 1
$arama%netice:
T
const
mp
= (valori intre 10
+"
si 10
+I
)
0eroma%netice:

=
T
c
m
,
K
N m
c
p
=
0

= ,
c =
, unde J0 * permea'ilitatea ma%netica a vidului,
K+ constanta Doltzmann, mp * momentul ma%netic atomic
0eri+, antiferoma%netice:
<
<

=
T
c
m
(valori intre 10
+=
si 10
+"
)
33. Expresia pierderilor ma%netice.
$ierderile totale ma%netice reprezinta insumarea pierderilor prin &isterezis si a pierderilor prin
curenti tur'ionari si au urmatoarea expresie:
V B f V B f P P P
n
f h t
=
max
= =
=
max
-
+ = + =

34. 2efinitia materialelor compozite si a nanomaterialelor.

4aterialele compozite, sunt materiale in%ineresti facute din doua sau mai multe materiale
constituente de 'aza, cu proprietati fizice si c&imice diferite, care raman separate si distincte la un
nivel macroscopic. (Ex: 0i'ra de sticla, fi'ra de car'on, 'itum, ciment, rasina polimerica, poliamida,
poliester, polipropietilena).
(anomaterialele sunt materialele folosite in nanote&nolo%ie, a caror proprietati sunt vast modificate
datorita reducerii la o scara foarte mica a particulelor constituente. 2e exemplu cuprul devine
transparent, platina devine catalizator din material inert, siliciul devine din izolator conductor.
4ade 'L $ropanu