Hydrologic Risk

I
I
2008 GeoStru Software
Hydrologic Risk
Parte I Introducere
1
................................................................................................................................... 1 1 Hydrologic Risk
................................................................................................................................... 1 2 Riscul hidraulic
................................................................................................................................... 2 3 Definitii
................................................................................................................................... 4 4 Note importante
Parte II Meniu
4
................................................................................................................................... 4 1 Meniul
................................................................................................................................... 5 2 Meniul Fisier
.......................................................................................................................................................... 6 Anteprima di stampa
................................................................................................................................... 6 3 Meniul Modific
................................................................................................................................... 7 4 Meniul Vizualizeaz
................................................................................................................................... 8 5 Menuil Instrumente
................................................................................................................................... 8 6 Meniul Input Date
.......................................................................................................................................................... 10 Date generale
................................................................................................................................... 11 7 Meniu Calcul
................................................................................................................................... 14 8 Meniul Export
................................................................................................................................... 15 9 Meniu Preferinte
Parte III Input
16
................................................................................................................................... 16 1 Introducere date
.......................................................................................................................................................... 17 Propriettile morfologice ale bazinului
................................................................................................................................... 18 2 Conventii
................................................................................................................................... 19 3 Input Numeric
................................................................................................................................... 21 4 Input grafic
................................................................................................................................... 22 5 Import imagine raster
Parte IV Output
23
................................................................................................................................... 23 1 Analiza hidrografic si morfometric
................................................................................................................................... 24 2 Coeficientul de scurgere Kennessey
................................................................................................................................... 27 3 Bilantul hidrologic
................................................................................................................................... 28 4 Legea ploii
................................................................................................................................... 29 5 Debit metode empirice
................................................................................................................................... 30 6 Debit maxim de viitur
................................................................................................................................... 31 7 Tcev
................................................................................................................................... 32 8 Hidrogram viitur
................................................................................................................................... 34 9 Scurgerea uniform
................................................................................................................................... 35 10 Scurgerea permanent
Hydrologic Risk II
................................................................................................................................... 37 11 Hart viitur
Parte V Bibliografie
39
Parte VI Contact
40
Introducere 1
1 Introducere
1.1 Hydrologic Risk
Programul si propune s fie de ajutor celor ce ntmpin problematici inetrente
fenomenelor de viituri. Acesta porneste de la modelrile diferitelor evenimente ale ploii,
pentru a ajunge la individuarea debitului viiturii si evolutia acesteia.
Studiul hidrologic care duce la definirea debitului maxim al viiturilor cu probabilitti
determinate de depsire (timp de ntoarecere), parte de analiz a statistic a ploilor, la
care este asociat un model care defineste legtura debit de intrare-scurgere. Acesta din
urm, pentru a tine cont de caracteristicile unui bazin, este caracterizat de numerosi
parametri, printre care: timpul de concentrare, cuvertura vegetal, permeabilitatea,
nclinatia, etc.
Partea de verificare hidraulic a programului d posibilitatea definirii, plecnd de la debit,
nivelul atins de ap tr-o sectiune sau n mai multe de-a lungul albiei.
Modelul de calcul adoptat, n regimul de deplasare permanet, ajunge la definirea
nivelelor hidrice plecnd de la geometria sectiunilor si de la caracteristicile materialelor
care le constituie.
Acest ultim aspect, dac se consider viteza de crestere a nivelului hidric al sectiunii,
reprezint poate, elementul cel mai interesant din punctul de vedere al riscului de viitur
pentru c permite individuarea zonelor supuse la riscuri si timpii de alert.
1.2 Riscul hidraulic
Riscul hidraulic reprezint n teritoriu rezultanta factorilor naturali si antropogeni, n
zona de interes constitiuit din retelele de drenaj superficiale, naturale, si de dinamicele
hidrologice si hidraulice, care caracterizeaz relatiile dintre aflux si eflux ntr-un bazin
hidrogeografic; acesta se poate afla cu ajutorul urmtoarei relatii:

in care :

R = Risc, coeficientul degradrii asteptat pentru o anumit zon nt-un anumit
interval de timp, dup ce a avut loc o calamitate.

H = Perculozitate, posibilitatea unei calamitti ntr-un anumit interval de timp
ntr-o zon; astfel de element, nteles ca si valoare suplimentar factorului de
sigurant, este strict legat de timpul de ntoarcere (timp n care intensitatea I
este depsit o singur dat - n cazul viiturilor I si debitul pn la reflux):

V = Vulnerabilitatea, gradul de pierdere produs asupra unui anumit element
supus la riscul unei calamitti.
Hydrologic Risk 2

E = Valoarea elementului de risc; valoarea n bani a propriettilor si activittilor
economice expuse la riscuri ntr-o zon dat.

D = Totalul daunelor.

Cu ajutorul definitiilor de mai sus stabiliti valorile de risc specific (hidraulic de inundare),
trebuie s se specifice o reducere-diminuare a riscului, care actoioneaz supra factorului
vulnerabilitate-periculozitate al zonei cu o serie de lucrri, de exemplu structurale.

Cuantificarea riscului hidraulic al zonei
n evenimentele aluvionare, estimarea periculozittii "H" a evenimentului de viiturii se
evalueaz prin intermediul analizelor statistico-probabilistice ale datelor disponibile.
Acestea sunt date de debit sau de ploaie, care determin specificarea zonelor vulnerabile
si hrtile de viitur cu timpi de ntoarcere prefixati.
Periculozitatea poate fi mprtit n dou clase:

Medie: zone cu eventimente aluvionare cu timpi de ntoarcere cuprinsi ntre 10
si 100 ani;

Sczut: zone cu evenimente aluvionare cu timpi de ntoarcere cuprinsi ntre
100 si 300 ani.
1.3 Definitii
Timp de ntoarcere
Timpul n care intensitatea I este depsit o singur dat - n cazul viiturilor I si debitul
pn la reflux
n tabelul de mai jos se prezint valorile timpilor de ntoarcere pentru cteva tipologii de
lucrri hidraulice.

Tipul lucrrilor Timp de
ntoarcere[ani]
Poduri si ndiguiri fluviale 100150
ndiguiri de torenti 20100
Diguri 5001000
ndiguiri 1525
Canalizare urban 510
Podet tubular si podulete de cursuri mici
de ap
3050
Pasaje subterane stradale 50100
Rigole si santuri pentru strzi importante 1020
Introducere 3

Timp de concentrare
Timpul maxim n care o pictur de ploaie care cade pe un bazin parcurge distanta
necesar pentru a ajunge n sectiunea trtansversal.

nltime critic ploaie
nltimea ploii obtinut din legea ploii pentru un timp (durata) egal cu t
c
(timp de
concentrare).

Coeficient eflux
Raportul, referitor la o sectiune transversal determinat, ntre cantitatea eflix-ului si
cantitatea de precipitatii.

Curba ipsografic
Reprezentare pe axele carteziene a nltimilor medii h
i
(axa Y) a unui bazin, referitoare la
dou curbe de nivel, si axele partiale A
i
(axa X), delimitate ntre dou curbe de nivel,
care se gsesc la cota superioar lui h
i
.

Legea ploii
Pentru un timp de toarcere desemnat, aceasta reprezint relatia dintre nltimea ploii h
si timpul t (duratele).

Hidrograma viiturii
Grafic care vizualizeaz evolutia debitului, ntr-o sectiune de referint, n functie de
timpul pentru un timp de ntoarcere desemnat.

Curent liber
Curent hidric care parcurge cursurile de ap naturale sai canalele artificiale.

Contur umed
Perimetrul sectiunii lichide constituit din perertii albiei, de-a lungul crora se dezvolt
rezistenta curentului.

Raza hidraulic
Raportul ntre aria A a sectiunii lichide si conturul su umed.

Curgere uniform
O viitur se poate deplasa uniform ntr-o sectiune, dac forma sectiunii si asperitatea sa
sunt de asa manier nct nclinatia curentului si cea a albiei sunt egale.

Albie cu nclinatie mic
Albie n care se verific c curentul uniform este un curent lent.

Albie cu nclinatie ridicat
Albie n care se verific c curentul uniform este un curent rapid.

nltime critic
nltime a unui curent liber cu un debuit de Q, pentru care energia specific E este
minim n functie de fundul albiei.

Curgere permanent
Hydrologic Risk 4
Curgerea permanent variat gradual este cea nregistrat ntr-un curent liber cu variatii
graduale a sectiunii. Normal, conditia de conduit impune ca debitul s rmn
constant , n timp ce viteza si sectiunea variaz gradual de-a lungul axei s a curentului.

Precipitatii eficace
Cantitatea de ap, din precipitatii, care rmne disponibil la suprafat, dup
sustargerea pierderilor prin evapotranspiratie real.

Evapotranspiratie potential si total
Evapotranspiratia si pierderea de ap care se realizeaz prin procesul fizic de evaporare
si cel biologic, ale plantelor (transpiratie). Cantitatea de ap consumat prin evaporare a
atmosferic (evaporare potential) si activitatea plantelor (traspiratie), este indicat ca
si evapotranspirtatie potential (ETP). Atunci cnd pierderea de ap prin
evapotranspiratie este inferioar RFU (rezerv hidric usor utilizabil) vorbim despre
evapotranspiratie real ETR.

Precipitatii eficace
Precipitatiile eficace, PE, sunt date de diferenta ntre precipitatii si evapotranspiratia
real ETR.

Scurgerea
Scurgerea, R, este cota PE care alimenteaz efluxul superficial QS, care este n convoi n
plasa hidrografic.

Infiltrarea
Infiltrarea I, reprezint cantitatea de ap care traverseaz suprafata solului si
alimenteaz scurgerea subteran a apelor. Cantitatea de ap infiltrat care ajunge
suprafata lamei deversate, este numit infiltrare eficace, IE.

1.4 Note importante

Consultai lista de conventiii
2 Meniu
2.1 Meniul
Meniul Fisier
Gestioneaz fisierele de lucru.

18
5
Meniu 5
Meniul Modific
Gestioneaz corectiile.

Meniul Vizualizeaz
Gestionez vizualizarea zonei de lucru.

Meniul Instrumente
Gestioneaz instrumentele de suport.

Meniul Input date
Gestioneaz datele de introdus.

Meniul Calcul
Analiza datelor de input si verificri.

Meniul Export
Gestioneaz fisierele de output.

Meniul Preferinte
Personalizeaz textele si graficele.

Meniul Ajutor
2.2 Meniul Fisier
Meniul fisier cuprinde n principal toate functiile care se refer la deschiderea si
nchiderea proiectelor, gestiunea fisierelor arhivate si a imprimantelor.

Nou
D posibilitatea de creare a unui nou proiect. Comanda este activabil si din bara de
instrumente Standard.
Deschide
Este deschis un proiect existent deja elaborat si arhivat n format .IDR. Comanda este
activabil si din bara de instrumente Standard.

Salveaz
Salveaz datele introduse n proiectul curent. Comanda este activabil si din bara de

Salveaz cu nume
Salveaz proiectul cu un alt nume.
Versiune tipribil
Proiecte Recente
6
7
8
16
11
14
15
6
Hydrologic Risk 6
Permite alegerea ultimelor trei documente deschise.

Iesire
Iese din program.
2.2.1 Anteprima di stampa
Vizualizeaz versiunea tipribil
Comanda se poate activa si din bara de instrumente Standard.
Optiunile din aceast fereastr sunt:
Orientare
Se alege orientarea foii de printat de sistem.
Scara
Permite alegerea scrii de printare.
Imprimante
D posibilitatea alegerii imprimantei. Deplaseaz ntregul desen n zona de printare n
dimensiunile determinte ale foii.
Printeaz
Printeaz ceea ce se vede pe ecran.
Printarea desenului
Pentru deplasarea desenului ajunge s se realizeze un click pe butonul stng al mouse-
ului si, tinndu-l apsat, deplasati-l n noua pozitie, elibernd mouse-ul.
Iesire
Realizati un click pe crucea de nchidere a ferestrelor.
2.3 Meniul Modific
Meniul Modific cuprinde n principal functiile gestiunii foii de lucru.

Anuleaz
Anuleaz ultima comand executat n introducerea datelor. Functia este activ pe mai
multe nivele.
Rvevenirea la ecranul precedent
Revine la ultima modificare n introducerea datelor. Functia este activ pe mai multe
Meniu 7
nivele, attea ca si pentru comanda Anuleaz.
Copiaz
Copiaz n notite desenul continut n zona de lucru curent. Aceast optiune este foarte
util dac se vrea lipirea bitmap-ului copiat n orice fisier (Word, Work, ecc) pentru
integrarea n foaia de calculul a imaginilor diferitelor faze de calcul.
Comanda se poate activa si din bara de imstrumente Standard.
2.4 Meniul Vizualizeaz
n acest meniu sunt prezente urmtorele optiuni:
Redeseneaz
Efectueaz redesenarea taluzului eliminnd eventualele erori. Comanda se poate activa si
din bara de instrumente Standard.
Deplaseaz
Pentru efectuarea unei panorame interactive, apsati butonul mouse-ului si deplasati
imaginea desenului n noua pozitie. Comanda se poate activa si din bara de instrumente
Standard.
Zoom
Metoda cea mai rspndit pentru modificarea vizualizrii const n utilizarea
numeroaselor optiuni de zoom din program, care cresc si reduc dimensiunile imaginii
vizualizate n zona de desen.
Zoom fereastr
Prin intermediul acestei comenzi este posibil zoom-ul rapid n nvecinarea unei arii
specificnd unghiurile care o definesc. Regiunea specificat prin unghiurile selectionate
este centrat ntr-o nou vizualizare n cazul n care nu corespunde exact raportului de
vizualizare al ferestrei de zoom. Comanda se poate activa si din bara de instrumente
Standard.
Zoom dinamic
Efectueaz un zoom interactiv printr-o extensie a desenului. n timpul fazei de zoom
dinamic cursorul ia forma unei lupe de mrire cu plus (+) si minus (-). Tinnd apsat
butonul mouse-ului n punctul central al ferestrei si deplasndu-v vertical nspre partea
superioar a ferestrei, se aplic un factor de zoom de 100%. n sens invers, tinnd
apsat butonul mouse-ului n punctul central al ferestrei si deplasndu-v vertical nspre
partea linferioar a ferestrei, se aplic un factor de zoom de ndeprtare de 100%. La
eliberarea mouse-ului, zoomul si ntrerupe. Comanda se poate activa si din bara de
instrumente Standard
Zoom Precedent
Activeaz vizualizarea imediat precedent celei actuale. Comanda se poate activa si din
bara de instrumente Standard
Zoom Tot
Vizualizeaz proiectul integral n interiorul zonei desenului.
Hydrologic Risk 8
Nota: Zoom-ul nu modific dimensiunile absolute al desenului, dar dimensiunile
n interiorul zonei desenului. Comanda se poate activa si din bara de
Zoom
Comanda se poate activa si din bara de instrumente Standard cu bara de instrumente
Factor de zoom.

2.5 Menuil Instrumente
Distanta
Comand care d posibilitatea de msurare a distantei ntre dou puncte; pentru a
msura, odat selectat comada, trebiue s faceti un click cu mouse-ul (butonul stng)
n primul punct si s v deplasati, cu butonul apsat, n cel de-al doilea punct, n care
dati drumul mouse-ului. Distanta msurat este vizualizat pe bara de start (inferioar
zonei de lucru).

Introducere text
D posibilitatea de introducere a unui text n zona de lucru; selectarea comenzii prevede
alegerea punctului de introducere a unei csute n care va fi introdus textul. Mrimea
acestei csute este aleas de ctre utilizator, dup un click de introducere, prin simpla
deplasare a mouse-ului si prin efectuarea unui click atunci cnd csuta a ajuns la
dimensiunile dorite. Fereastra care se vizualizeaz dup acest click d posibilitatea de
scriere a textului si de personalizare a acestuia prin alegerea culorilor si a unghiului de
rotatie.

Modificarea unui text deja introdus
Alegeti comanda de selectare, efectuati un click n vecintatea textului de modificat
pentru evidentierea csutei de text si s apsati butonul drept al mouse-ului n care
apare meniul Proprietti text. Efectuati modificrile, pentru a deselecta textul ajunge s
efectuati un click n afara csutei de text.
2.6 Meniul Input Date
Date generale
n aceast comand se afl datele indispensabile pentru nceperea unui nou proiect, deci
este esential pentru input introducerea datelor cerute.

Input numeric (vedeti Input numeric n meniul introducere date)
Comada vizualizeaz fereastra de introducere a cifrelor care desemneaz coiordonatele
baziunului si tijele fluviale.

Importul imaginilor raster (vedeti Import imagine raster n meniul introducere
date)
10
Meniu 9
Comanda pentru importul raster (vizionarea cartigrafiei) pentru introducerea grafic a
coordonatelor unui bazin si a retelei hidrografice conexe.

Calibrarea imaginii raster
Comand care d posibilitatea de aducere la scar real imaginea introdus cu comanda
precedent.

Selectioneaz
Comanda este indispensabil pentru conferirea obiectului selectat proprietatea enabled,
care d posibilitatea de de efectuare a modificrilor dorite asupra punctelor bazinului, a
tijei fluviale, etc.

Introducere punct
Permite introducerea unui punct n obiectul selectat (bazin, tij fluvial, puncte intrne,
etc.). Pentru conventiile de folosit vedeti input grafic.

Modificare punct
Permite modificarea unui punct n obiectul selectat (bazin, tij fluvial, puncte intrne,
etc.).

Eliminare punct
Permite eliminarea unui punct n obiectul selectat (bazin, tij fluvial, puncte intrne,
etc.). Selectarea comenzii vizualizeaz cursorul care si schimb forma n interiorul
punctului de eliminat.

Decupare
Decupeaz elementul care defineste obicetul selectat, introducnd un punct nou. Odat
selectat comanda ajunge pozitionarea pe pe elementul de decupat si realizarea unui
cilick cu mouse-ul.

Adugarea de puncte cotate bazin
Selectarea acestei comenzi permite adugarea de puncte n interiorul bazinului necesari
pentru crearea unui DTM. Adugarea mai multor puncte duce la realizarea unui model de
teren mai detaliat. Pentru adugarea unui punct nou ajunge realizarea unui click n
punctul dorit al bazinului.

Modificare puncte cotate
D posibitatea modificrii unui punct cotat n interiorul bazinului. Selectarea comenzii
vizualizeaz vizualizeaz cursorul mouse-ului care si schimb forma n interiorul
punctului de modificat: este suficient realizarea unui click n punct deplasndu-l, cu
mouse-ul apsat, n noua pozitie.

Eliminarea de puncte cotate
D posibilitatea eliminrii unui punct cotat n interiorul bazinului. Selectarea comenzii
vizualizeaz vizualizeaz cursorul mouse-ului care si schimb forma n interiorul
punctului de eliminat; odat individuat punctul este de-ajuns un click al mouse-ului.

Sectiune transversal
Cu aceast comand se d posibilitatea introducerii sectiunilor de verificare. Pozitia si
numrul de sectiuni de verificat der-a lungul cursului de ap sunt determinate prin
aceast comand a Input-ului Numeric. ncepnd de jos se realizeaz deplasarea
Hydrologic Risk 10
sectiunilor nspre punctul cel mai nalt al tijei fluviale. Fiecare sectiune trebuie s fie
determinat de la stnga cu un click al mouse-ului si tinnd apsat butonul si
deplasndu-l nspre dreapta pn n puncul final al acesteia. Forma si dimensiunile
sectiunii sunt desemnate grafic sau numeric n fereastra de vizualizare a sectiunilor care
se activeaz cu un dublu-click al mouse-ului pe zona corespondent (vedeti si Input
Numeric).
N.B.: sectiunile se introduc dup crearea modelului digital al terenului, deci dup
introducerea bazinului si a tijelor fluviale. Mai mult, n Date Generale trebuie s
fi fost introdusi timpii de ntoarcere.

Eliminare sectiune transversal
Comanda d posibilitatea eliminrii unei sectiuni transversale cu un click al mouse-ului
pe sectiunea de eliminat.
2.6.1 Date generale
n date generale se introduc niste date, si hidrologice, indispensabile la input si la
elaborare.

Date hidrologice
Descriere
Introduceti o scurt descriere a bazinului de examinat.
Nume bazin
Introduceti numele bazinului.
Pozitia bazinului
Alegeti, ntre cele dou optiuni, dac este vorba despre un bazin de cnpie sau de unul
monta.
Portiune permeabil bazin
Desemnati, n %, portiunea din suprafata bazinului constituit din terenuri permeabile.
Pluviozitate
Indicati, in mm, nltimea medie anual a ploii. n general, pentru calculul nltimilor
ploilor anuale, se refer la datele calculate pentru zece ani consecutivi, calculnd media
nltimilor medii anuale.
Temperatura medie anual
Desemnati, n centigrade, temperatura medie anual. Chiar si pentru parametrul
perioadei minime de considerat este de zece ani.
Meniu 11
Temperaturi min.-max. lunare
Introduceti, separate prin virgul, media temperaturilor minime nregistrate n anul
hidrologic mediu (zece ani) si media temperaturilor maxime, care se refer la aceeasi
durat.
Permeabilitate medie terenuri
Introduceti, n unitatea de msur specificat n fereastr, permeabilitatea medie a
terenurilor care constituie bazinul hidrologic (proiectia bazinului hidrologic de sub
suprafata solului).
Permeabilitatea medie superficial
Desemnati, n unitatea de msur specificat n fereastr, permeabilitatea medie a
terenurilor care constituie bazinul hidrologic, care izvorsc la suprafat.
Ploaie critic n 24 h
Desemnati, n mm, nltimea ploii obtinut din legile ploii pentru durata de 24 ore (
nltimea critic a ploii, vezi Definitii).

Optiuni de calcul

Timp de concentrare
Utilizatorul trebuie s aleg un autor, dintre cei disponibili, pentru calculul concentrrii (
timp de concentrare, vezi Definitii).
Altitudinea medie a bazinului
Pentru evaluarea acestuei date, utilzatorul poate opta pentru dou tipologii de calcul, fie
pentru determinarea prin intermediul curbei ipsografice (vezi Detinitii), fie prin media
cotelor.
Debit de viitur- Metode
Estimarea debitelor de viitur (pentru fiecare timp de ntoarcere desemnat) se realizeaz
de ctre program dup Metodele Analitic sau TCEV. n faza de input utilizatorul trebuie
s fac o alegere ntre dou optiuni, cu posibilitatea de a le schimba ntr-o faz succesiv
.
Timpi de ntoarcere
n gril se introduc timpii de ntoarcere pentru care trebuie s fie realizat elaborarea.
Fiecare timp de ntoarcere poate fi dindividuat printr-o scurt descriere si de o culoare
care va fi utilizat de ctre program pentru deplasarea linia posibilei inundatii ntre
sectiuni de-a lungul cursului de ap.
2.7 Meniu Calcul
n meniul Calcul se gsesc comenzile care se refer la faza de determinare a bilantului
bazinului, debitele de viitur maxim pentru fiecare sectiune, verificarea n conditii de
Hydrologic Risk 12
scurgere uniform si permanent si vizualizarea sectiunii albiei (profil longitudinal).

Analiz Hidrografic si morfometric (vezi Analiz hidrografic si morfometric n
meniul Output)
Pentru ficare bazin determinat printr-o sectiune transversal se efectueaz calculele care
determin propriettile morfometrice ale bazinului si timpul su de concentrare. n
aceast faz programul realizeaz si calculele corespondente fiecrui sub-bazin generat
automat n functie de pozitia ficrei sectiuni transversale.
Dup executarea acestei este posibil realizarea de modificri corespondente fiecrui
sub-bazin din panell-ul de control situat la dreapta zonei de lucru. Pentru fiecare sectiune
transversal, cu ajutorul comenzii Modificare puncte bazin , se poate da forma dorit
fiecrui sub-bazin. n faza succeiv trebuie realizat din nou calculul.

Triunghiularizare
Triunghiularizarea se realizeaz automat de ctre program pentru analiza morfometric
si hidrografic, dar selectionnd asfel de comand este posibil vizualizarea
tridimensional a bazinului si, eventual, printarea lui prin intermediul preview, acrtivabil
cu butonul drept al mouse-ului.

Coeficientul de scurgere Kennessey (vezi Coeficientul de scurgere Kennessey n
meniul Output)
Realizeaz calculul coeficientului de scurgere cu Kennessey. Pentru determinarea unui
stfel de parametru, indispensabil pentru pasul succesiv al bilantului hidrologic, sunt
necesare datele:
pluviozitatea: exprimat n mm de ploaie, pentru determinarea afluxurilor P;
temperatura medie: temperatura medie pentru fiecare lun;
temperatura maxim: temperatura maxim pentru fiecare lun;
temperatura minim: temperatura minim.
Pentru datele introduse, Hydrologic Risk, calculeaz indicele de ariditate Ia , de la care,
n functie de calculul portiunilor de suprafat care definesc distributiile vegetale,
acvilinittile si permeabilittile, se obtin coeficientii partiali de eflux si cel total.

Bilantul hidrologic al bazinului (vezi Bilantul hidrologic n meniul Output)
n aceast fereastr se cer datele care se refer la debitele de intrare si la scurgeri n
bazinul principal.

Legea ploii (vezi Legea ploii n meniul Output)
n aceast fereastr sunt elaborate datele ploilor de durat 1 3 6 12 24 ore
pentru diversi ani, pentru ca la sfrsit s se defineasc legea ploilor bazinului de
examinat. Programul, pentru fiecare timp de ntoarcere desemnat de ctre utilizator n
Date Generale din meniul Input Date, realizeaz calculul nltimilor ploii maxime si critice
n corespondent cu fiecare durat (1, 3, 6, 12, 24 ore) si zi Tr.
Datele ploilor furnizate de un punct pluviometric pot fi introduse direct n grila duratelor
sau copiate de un fisier si lipite.
Programul elaboreaz datele introduse statistic, adoptnd distributia de probabilitate a
lui Gumbel, restituie parametrii, deviatia medie standard, k...si m.
n dosarul Graph este vizualizat graficul Curbei de Posibilitate Pluviometric cu scara
semialgoritmic sau logaritmic (x si y): cu butonul drept al mouse-ului se poate copia
Meniu 13
graficul n notite si lipirea acestuia ca si imagine bitmap sau exportarea valorilor de lipit
ntr-o foaie de calcul pentru elaborrile succesive dorite de ctre utilizator.
Fisa de printare d posibilitatea de trimitere la imprimant a datelor de input si a
rezultatelor elaborrii.

Debitul de viitur maxim metode empirice (vezi Debit metode empirice n
meniul Output)
n corespondent cu fiecare sectiune transversal se calculeaz debitul de viitur maxim
cu metodele empirice. Trebuie s se selecteze autorul dorit si programul vizualizeaz
valoarea debitului in m/sec , aceea a debitului specific, pentru unitate de suprafat a
bazinului in m/sec Km.

Debitul de viitur maxim metoda analitic sau rational (vezi Debit maxim de
viitur n meniul Output)
Pentru timpii de ntoarcere desemnati, programul realizeaz calculul debitului de viitur
maxim n corespondent cu sectiunea transversal specificat. Parcurgnd variile
sectiuni corespunznd diferitelor sub-bazine, programul Hydrologic Risk realizeaz
valutarea debitului dup activarea Analiza debitelor.Calcularea rezultatelor este diferit
n functie de optiunea activat n meniul Date Generale cu referire la Metoda Rational
(sau Analitic) sau TCEV.

Hidrograma de viitur (vezi Hidrogram viitur n meniul Output)
Pentru fiecare timp de ntoarcere desemnat de ctre utilizator, programul reconstituie
hidrograma de viitur cu metoda lui Nash. n fereastr se vizualizeaz, pentru fiecare
sectiune transversal aleas, parametrii functiei k si n , caracteristici bazinului si calculati
dup Nash sau Mc Sparran, si parametrii a si n ai legii ploii (pentru fiecare T
r
). Pasul de
calcul, n ore, si timpul maxim [ore] sunt specificate de ctre utilizator si, pentru fiecare
schimbare a acestora, trebuie s fie apsat butonul de Recalculare. Graficul vizualizat
poate fi copiat n notite pentru ca mai apoi s fie lipit ca imagine bitmap tinnd apsat
butonul drept al mouse-ului si alegnd comanda Copiaz grafic din meniul vizualizat.
Pentru exportul valorilor corespondente fiecrei curbe se poate alege comanda Copiaz
foramt din acelasi meniu.

Verificare hidraulic scurgere uniform (vezi Scurgerea uniform n meniul
Output)
Pentru fiecare sectiune selectionat programul efectueaz verificarea n conditii de
scurgere uniform. Definirea sectiunilor de verificare (sectiuni transversale) este
anterioar acestei faze, deci, dup efectuarea Analizei Hidrografice si Morfologice se
determin debitul de viitur maxim (metodele empirice si analitic). Fiecare sectiune
trebuie s fie definit n forma si n parametrii de asperitate. Generarea sectiunii se
obtine selectnd comada Sectiune Transversal din meniul Input Date (sau bara de
instrumente) si fcnd un click cu mouse-ul pe linia de sectiune determinat precedent.

Conditii de scurgere permanent
n fereastra vizualizat utilizatorul poate desemna conditiile de analiz pentru scurgerea
permanent pentru fiecare timp de ntoarcere. Relativ la foaia Conditii avale, se
desemneaz nltimea sectiunii lichide n sectiunea extrem avale (sectiune
transversal); n foaia Conditii amonte, se desemneaz nltimea sectiunii lichide n
sectiunea lichid amonte (izvorre). Conditiile deja definite servesc programului, fixat
pasul de scanare ntre o sectiune si cea succesiv, pentru calcularea sarcinii totale si a
cotei libere n sectiunile succesive.
Hydrologic Risk 14
Geometria si debitul sectiunii de plecare (conditii avale sau amonte), care se indic ca
sectiune i , programul calculeaz cderea J si sarcina total, deci, cu pasul scanrii
desemnat, se calculeaz pentru diferite valori ale lui h (n jurul h desemnat) aceleasi
mrimi (cdere si ncrcarea).
Succesiv, programul calculeaz pierderea de ncrcare ntre sectiunea de plecare i si
succesiva (i+1 ) si obtine, pentru interpolarizarea valorilor gsite pentru diferite nltimi
h, nltimea sectiunii lichide n sectiune (i+1). Pentru nltimea obtinut h
i+1
, programul
realizeaz calculul cderii J si obtine valoarea medie a cderii (medie dintre cdere n i si
aceea n i+1 ), de la care se obtine pierderea de sarcin total. n acest punct rogramul
obtine nltimea h
i+1
interpolnd valorile gsite nainte cu pasul de scanare fixat.

Verificarea hidraulic scurgere permanent (vezi Scurgerea permanent n
meniul Output)
n corespondent cu fiecare sectiune transversal se calculeaz, pentru un debit de
verificare desemnat, nltimea sectiunii lichide cum a fost descris n pasul precedent.
Calculul se poate realiza pentru debite relative diversilor timpi de ntoarcere. Conditie
necesar convergentei calculului este debitul de verificare pentru fiecare sectiune fie
constant. Odat calculul efectuat programul a determinat pentru fiecare sectiune
nltimea h, stabilind pentru fiecare fragment dac este vorba despre o albie cu
nclinatie mare sau mic si deci dac curentul care se misc este lent sau rapid.

Hart viituri
Comanda realizeaz vizualizarea ariei cu viituri relative la fiecare perioad de ntoarcere.
Harta viiturilor este vizibil numai dup realizarea calculului de verificare a sectiunilor n
conditii de scurgere permanent. Cnd se vizualizeaz video se poate printa, n scar,
prin selectia comenzii versiunea tipribil.

Vizualizare sectiune albie
Vizualizeaz sectiunea longitudinal a albiei cu nltimile profilului apei determinat n
conditii de scurgere fragment cu fragment. Pentru revenirea la vizualizarea bazinului
ajunge s se deselecteze comanda.

Blocheaz/Deblocheaz date
Comand care blocheaz sau deblocheaz datele de input si/sau output.

2.8 Meniul Export
Aici sunt prezente comenzile de output ale analizei efectuate.
Esport n format RTF
Editeaz foaia de calcul si si salveaz n format RTF. Editorul de text n care apare foaia
de calcul are comenzi de unde se pot face modificri ale textului (format, font, copiaz,
lipeste, tab, etc.).
Esport DXF
D posibilitatea exportrii n format DXF (format pentru CAD) a zonei de lucru (bazin,
sectiuni, etc.). Selectia acestuia vizualizeaz fereastra de alegere a traseului de salvare.
Meniu 15
Esport Bitmap
Comanda d posibilitatea exportului n format BMP (format pentru editorul de imagini) a
zonei de lucru (bazin, sectiuni, etc.).

2.9 Meniu Preferinte
n acest meniu se afl comenzile pentru preferintele asupra graficelor si textului.

Optiuni compunere de text
Vizualizeaz foaia Optiuni printare de text in care este posibil alegerea datelor de input
si rezultatele de calcul care trebuie s fie incluise n raport:
Date generale
Dac se selecteaz aceast comand, se vizualizeaz datele hidrologice ale bazinului
introduse de ctre utilizator n Date generale din meniul Input date.
Coeficientul de scurgere
Dac se selecteaz, aduce datele introduse de ctre utilizator n Coeficient de scurgere
(eflux) din meniul Calcol necesare pentru determinarea coeficiebtului lui Kennessey.
Bilant hidrologic
Dac esrte selectionat, introduce n raport datele pentru un balant hidrologic al bazinului
introduse de ctre utilizator prin comanda Bilant hidrologic bazin din meniul Calcul.
Elaborare serie pluviometric metoda lui Gumbel
Dac se selecteaz se vizualizeraz datele introduse de ctre utilizator n Legea ploii din
meniul Calcul si rezultatele elaborrii lor (parametri a si n).
Coordonate bazin
Dac se selecteaz, introduce coordonatele introduse de ctre utilizator pentru definirea
bazinului.
Coordonate tij principal
coordonatelor tijei fluviale principale.
Coordonate tij principal
coordonatelor tijelor secundare prezente.
Hidrologie si morfometrie
Dac se selecteaz, introduce elaborrile cu privire la caracteristicile morfometrice si
hidrografice ale bazinului principal, cele pentru fiecare sub-bazin. n corespondent cu
fiecare sectiune definit de ctrte utilizator programul consider automat prezenta unui
sub-bazin de alimentare a sectiunii corespondente.
Hydrologic Risk 16
Debit maxim viitur metode empirice
Dac se selecteaz, aduce n raport rezultatul calculului debitului maxim al viiturii pentru
fiecare timp de ntoarcere cu metodele empirice.
Debit maxim viitur metoda rational
Dac se selecteaz, se restituie raportul de debit maxim viitur cu metoda rational
determinat pentru fiecare sectiune si pentru fiecare timp de ntoarcere.
Verificri hidraulice sectiuni
Dac se selecteaz restituie verificarea hidraulic a fiecrei sectiuni n conditii de
scurgere uniform si /sau permanent.

Optiuni grafic
Vizualizeaz foaia Optiuni desen in care este posibil alegerea culorilor de umplere si ale
liniilor, deasemenea stilul de reprezentarea diverelor componente (tij principal,
secundare, etc.).

3 Input
3.1 Introducere date
Individuarea unui bazin si al recticulului hidrografic n interiorul programului se
realizeaz dup dou alternative: input numeric si input grafic.
Pentru activarea input-ului numeric este nevoie s se selecteze comanda
Input numeric din meniul Input date: n fereastra vizualizat, n primul nivel
este realizat pentru coordonatele (X, Y, Z), introducerea punctelor liniei de
cumpn a apelor care defineste extensia bazinului, a punctelor sale interne si a
tijei fluviale pricipale.
La al doilea nivel se introduc coordonatele tijelor secundare (ramificatii
confluente n tija principal); n timp ce la cel de-al treilea nivel coordonatele
sectiunii transversale si cel de-al patrulea acelea ale eventualelor sub-bazine
(arii de alimentare ale tijelor secundare).

Inputul grafic , n schimb, d posibilitatea introducerii datelor de la linia de
cumpn a apelor, cu mouse-ul.
Acest tip de input d posibilitatea utilizatorului de a pleca de la o baz raser
(scanarea unei cartografii) de importat n interoirul programului pentru a fi
introdus.
n ambele cazuri, input grafic si numeric, programul converteste datele introduse ntr-un
model digital al terenului (DEM, Digital Elevation Model) de retea triunghiular.
Fiecare punct este conectat la un altul cu elemente triunghiulare dup criteriul lui
Deluney.
n mod clar, recticulul constituit cu o astfel de tehnic depinde de dimensiunile
19
21
17
Input 17
triunghiurilor si, deci, de numrul punctelor introduse de ctre utilizator.

3.1.1 Propriettile morfologice ale bazinului
Determinarea morfologiei unui bazin este o operatie necesar pentru corecta interpretare
a cinematismului apei n reteaua hidrografic, deci trebuie s avem informatii asupra
propriettilor liniare (lungimea tijelor fluviale, numrul de ramifiocatii, etc.), asupra ariei,
care tin de distributia ariilor de alimentare a retelei, si de ridicare care servesc la
casracterizarea bazinului din punct de vedere al altitudinilor. n particular, particular,
ntre propriettile relefului, sunt importante altitudinea bazinului (medie, minim si
maxim), diferentele de nivel si nclinatia albiei.
Delimitarea baziunului hidrografic trebuie s fie realizat pe cartografia oficial. Pentru
aceasta trebuie individuate linia bazinului care delimiteaz suparafata acestuia si niste
puncte semnificative printre care: punctul cotei maxime de vrf, punctele de sa si cel de
ecluz, care coincide cu cota sectiunii transversale.
Definirea retelei fluviale trebiue s se urmeze un criteriu de ierarhie care d posibilitatea
de a ordona bratele retelei. n general, se atribuie ordinul 1 canalelor primei forme care
ncep de la punctele de izvorre; dou elemente de ordinul 1, n confluent, definesc un
brat de ordinul 2. Dou de ordinul 2, confluente, genereaz un brat de ordinul 3, si asa
mai departe.
Fiecare segment de ordin k este alimentat de o arie a crei form planimetric
conditioneaz fenomenele hidrologice care se verific n aceasta.
Pentru a completa informatiile asupra bazinului, trebuie s cunoastem relatia ntre
informatiile areale si propriettile reliefului (altitudine medie, nclinatie medie tij
fluvial, etc.)
Altitudinea medie se determin subdiviznd aria A a baziunului n sub-arii A
i
delimitate
delimitate de curbe de nivel, la care se desemneaz o altitudine medie hi dat de media
cotelor curbelor de niveldelimitante. Altitudinea medie a baziunului este dat de
media altitudinilor medii h
i
cu greutatea egal cu ariile partiale A
i
:

nltimea medie H
m
, spre deosebire de altitudinea medie h
m
care se refer la nivelul de
mare, se refer la cota sectiunii rtansversale si se defineste:

cu h
min
cota sectiunii transversale.

Constructia curbei ipsografice d posibilitatea si de a obtine informatii asupra
distributiei ariilor diverselor fsii de altitudine. Acesta se obtine prin definirea ordonatei
nltimilor medii h
i
[m s.l.m.] si n abscise aria A
i
[Km] de deasupra nltimii h
i
. Cotei
Hydrologic Risk 18
maxime, deci, i va corespunde o suprafat nul, n timp ce cotei minime aria ntregului
bazin. Aria corespondent curbei ipsografice reprezint volumul reliefului, n timp ce
raportul ntre aceasta si suprafata bazinului restituie altitudinea medie h
m
.

3.2 Conventii
Pentru desemnarea corect a input-ului, utilizatorul trebuie s repete anumite conventii:
Introducere bazin
Punctele care definesc bazinul (linia de cumpn a apelor) trebuie s fie desemnate
secvential n sensul acelor de ceas.

Introducerea retelei hidrografice
Reteaua hidrografic este desemnat prin definirea unei tije fluviale principale si, a celor
afluente.

Introducere tij
Fiecare tij fluvial este introdus deci la din partea inferioar a bazinului; acelasi criteriu
se aplic pentru tijele afluente: de la punctul cotei celei mai nalte spre cea mai joas.

Introducere sectiuni
Sectiunile de verificare se introduc, secvential, ncepnd cu sectiunea de nchidere a
bazinului si pn la cota cea mai nalt. Pentru fiecare sectiune introdus programul
desemneaz o sectiune a bazinului (sub-bazin) de alimentare a sectiunii. Astfel de
portiune poate fi modificat de utilizator dup introducerea tuturor sectiunilor, selectnd
pannell-ul de Coordonate n partea dreapt a foii de lucru. n aceast faz sectiunea
transversal a sub-bazinului poate fi modificat blocnd Generarea automatic a sectiunii
transversale a baziunului, si selectarea comenzii Modific punct din meniul Input
Date, modificarea cu ajutorul mouse-ului pozitia punctelor sau introducnd noile
coordonate pe partea superioar a pannell-ului.
N.B.: Faza de modificare va fi realizat nainte de calcul.
Forma sectiunii
Pentru definirea sectiunii ajunge s se realizeaze un click pe linia n pant dup ce a fost
activat comanda sectiune. Astfel va fi deschis o nou zon de lucru n care, n partea
dreapt, este prezent un pannell care d posibilitatea de definire a tuturor propriettilor
acesteia (forma, asprime, etc.).
Desemnarea timpilor de ntoarcere
Trebuie desemnati timpii de ntoarcere de examinat de fiecare dat cnd se creaz un
nou fisier. Desemnarea se realizeaz n meniul Input Date generale.
Input 19

3.3 Input Numeric
n meniul Input date selectionati comanda Input numeric.
Pentru fiecare bazin introducerea datelor va avea loc pe mai multe nivele: la primul nivel
se introduc punctele bazinului, coordonatele punctelor interne acestuia si acelea ale tijei
principale.
Puncte Bazin
Pentru a introduce linia de dezvoltare care defineste zona bazinului trebuie s se respecte
conventia de introducere si enumerare a punctelor n sensul acelor de ceasornic.
Selectarea comenzii va vizualiza o fereastr cu o gril n care se gsesc :
N = numrul de ordine al punctului;
X = abscisa punctului;
Y = ordonata punctului;
Z = cota punctului;
Nume = identificarea punctului.
Odat confirmat introducerea coordonatelor apsnd tasta OK se vizualizeaz deja n
zona de lucru linia de cumpn a apelor bazinului; n dreapta zonei de lucru sunt
vizualizate coordonatele introduse, deci fiecare modificare a punctelor introduse poate fi
realizat n aceast faz.

Adugarea de puncte cotate bazin
Utilizatorul introduce coordonatele X, Y, Z ale punctelor interne ale bazinului.
Introducerea unor astfel de puncte este necesar la finalul creerii DEM-ului (Digital
Elevation Model) si deci la determinrea propriettilor morfologice ale bazinului. (arii,
nclinatii, etc.).

Puncte tij principal
Tija principal reprezint cursul de ap care are ca origine punctul de izvorre si se
termin n sectiunea transversal abazinului; toate ramificatiile care sunt confluente n
aceasta sunt considerate tije secundare. Punctele tijei principale sunt introduse ncepnd
cu punctul de izvorre si terminnd cu punctul de nchidere al bazinului. Astfel de puncte
sunt necesari pentru determinarea DEM-ului si constituie o conditie a triunghiularizrii,
deci este imposibil continuarea elaborrii dac acestia nu au fost introdusi.
La cel de-al doilea nivel al input-ului numeric sunt determinate punctele tijelor secundare
care sunt confluente n tija principal.
Puncte tij secundar
Numrul de tije secundare de considerat este definit n aceast faz: soft-ul consider
automat prezenta unei singure tije secundare, deci pentru adugarea altora trebuie s v
pozitionati pe Tija 1, s dati click pe butonul drept al mouse-ului si s selectati Tij
secundar nou. Pentru a elimina o tij precedati ca mai sus si selecati comanda
Elimin.
Punctele care definesc fiecare tij secudar sunt introduse n grila (N, X, Y, Z, Nume) cu
Hydrologic Risk 20
numrul de ordine cresctor si deci plecnd din punctul de origine al tijei pn n cel de
confluent.
La al treilea nivel al input-ului numeric se definesc sectiunile transversale.
Linie sectiune
Fiecare sectiune transversal (pot fi prezente mai multe) trebuie s fie definit prin
puncte (X, Y, Z) deci din stnga n partea dreapt. Introducerea mai multor sectiuni
trebuie realizat de jos n sus. n functie de fiecare linie a sectiunii programul va realiza
verificrile hidraulice.
Hydrologic Risk va considera pentru fiecare sectiune transversal un sub-bazin de
alimentare a acesteia, ale crui coordonate (linia cumpenei apelor) sunt definite la nivelul
succesiv.
Linia de sectiune trebuie s fie trasat cu mouse-ul (Input grafic) pe tija fluvial cu un
click al mouse-ului, din partea stng, tinnd apsat butonul si deplasndu-l spre
dreapta. Eliberarea mouse-ului defineste mrimea sectiunii si deschide fereastra de lucru
n care se vizualizeaz sectiunea. n dreapta sectiunii se deschide fereastra de lucru n
care se vizualizeaz datele sectiunii.
Tipologia: n aceast foaie se prezint formele predefinite pentru desemnarea
sectiunii (circolar, rectangular, trapezoidal, parabolic ); pentru fiecare
form predefinit se cer dimensiunile care definesc geometria exact a sectiunii
(ex.: diametrul, pentru forma circular; baza si nltimea pentru forma
rectangular; etc.)
Date sectiune : datele introduse n foaia precedent sunt vizualizate n aceasta
cu posibilitatea, din partea utilizatorului, de a le modifica. Aici de specific
conturul umed al sectiunii prin indicarea punctelor sectiunii care au fiost udate
de ap. Butonul Genereaz sectiune vizualizeaz nivelul apei n aceasta si
realizeaz primele calcule hidraulice:
1. Aria: aria sectiunii lichide n m.
2. Contur umed: perimetrul sectiunii umede constituit din peretii solizi ai
bazinului (curenti liberi) in m.
3. Raza hidraulic: raportul ntre aria sectiunii lichide si conturul umed n
m.
4. nltimea apei sectiune: nltimea sectiunii lichide n m.
Debite
foaia debitelor vizualizeaz debitele de viitur maxim calculate dup metodele empirice
si analitice, pentru timpii de ntoarcere desemnati T (Date generale); astfel de rezultate
se vizualizeaz n faza succesiv calculului (Meniul Calcul Debit de viitur maxim)
dup metodele empirice sau rationale. Utilizatorul poate verifica fiecare sectiune, pentru
fiecare timp de ntoarcere, desemnnd valorile personalizate.

La cel de-al patrulea nivel se definesc eventualele sub-bazine prezente n cel principal.

Input 21
3.4 Input grafic
Cum s- zis deja (vezi Introducere date n meniul Input), introducerea punctelor care
definesc bazinul si reteaua sa fluvial poate fi realizat grafic cu mouse-ul.
Programul, prin conventie, d posibilitatea introducerii datelor pe nivele de detaliu
cresctoare, sau ca prim pas se introduc punctele care determin conturul bazinului, deci
cele ale punctelor interne acestuia si, n fine acelea ale tijei fluviale principale.

Puncte bazin
Pentru introducerea liniei cumpenei apelor, alegeti comanda Selectioneaz Puncte
bazin n input-ul datelor: astfel programul permite utilizatorului, selectionnd
comanda Introducere puncte, s introduc punctele cu un click al mouse-ului n zona
de lucru; acestia vor fi introdusi n sensul acelor de ceasornic pn la nchiderea comlet
a liniei cupmenei apelor. Odat introduse punctele, n partea dreapt a ecranului vor fi
vizualizate coordonatele introduse care pot fi modificate. Comanda Introducere puncte
este selectionabil si din bara de instrumente.

Modificare punct
Comanda permite modificarea grafic a pozitiei unui punct, pozitionndu-v pe el, tinnd
apsat butonul stng al mouse-ului purtndu-l n noua pozitie. Cnd cursorul mouse-ului
identific punctul ales de ctre utilizator se evidentiaz si n grila de puncte vizualizate n
zona dreapt a ecranului. Comanda Modificare punct se poate selecta si din bara de
instrumente.

Eliminare punct:
D posibilitatea de a elimina un punct. Pozitionati-v pe punctul de eliminat dup
selectarea comenzii si realizarea unui click. Iesirea din comand se realizeaz cu butonul
drept al mouse-ului. Comanda Elimin punct se poate selectiona si din bara de
instrumente.

Decupare
Comanda se foloseste atunci cd se doreste introducerea unui punct ulterior prin
intermediul celor dou deja introduse.

Adugare puncte cotate bazin
Pentru a introduce grafic punctele interne al bazinului ajunge s selectati comanda si s
faceti un click pe zona de lucru definit prin linia cumpenelor apei. Pentru fiecare punct
de detaliu introdus se revizuieste automat grila coordonatelor vizualizat n partea
dreapt a ecranului.

Eliminarea unui punct cotat
Elimin un punct n interiorul bazinului.

Sctiune transversal
Pozitia si numrul de sectiuni de verificat de-a lungul cursului de ap se definesc prin
aceast comand din Input Numeric. ncepnd din partea de jos se continu cu
deplasarea sectiunilor pn n punctul tijei fluviale (de izvor). Fiecare sectiune trebuie s
fie definit ncepnd din stnga cu un click al mouse-ului si, tinnd-ul apsat deplasati-
Hydrologic Risk 22
v nspre dreapta pn n punctul final al acesteia. Forma si dimensiunile sectiunii se pot
desemna grafic sau numeric n fereastra de vizualizare a sectiunilor care se activeaz cu
un dublu-click al mouse-ului pe sectiunea corespondent (vezi si Input Numeric).

Eliminare sectiune transversal
Astfel de comand d posibilitatea eliminrii unei sectiuni transversale cu un click al
mouse-ului pe sectiunea de eliminat.

3.5 Import imagine raster
n meniul Input date selectionati comanda Import imagine raster.
Input-ul bazinului si a retelei hidrologice conectat acestuia se poate realiza grafic prin
importarea unui model raster obtinut prin scanarea unei cartografii.
La selectarea comenzii apare fereastra de proprietti ale imaginilor de importat si
alegerea parcursului de unde s se importe fisierul. Aceasta, binenteles, trebuie s fie un
fisier de imagini cu extensia BMP sau JPG (n general acestia din urm sunt preferati): n
fereastra de vizualizare a versiunii tipribile se vizualizeaz fisierul selectionat.

Parametrii de calibrare
Parametrii de calibrare dau posibilitatea de a aduce imaginea la scara real la finalul
introducerii digitale a coordonatelor.

Distanta msurat
Introduceti distanta msurat video ntre dou puncte ale imaginii importate. Programul
va ncepe definirea distantei fcnd-o egal cu 1, deci dup import, utilizatorul va trebui
s msoare distanta dintre dou puncte si s introduc valoarea n parametrii de
calibrare.

Distanta real
Introduceti distanta real n metri ntre punctele specificate anterior (distanta msurat).
Cunoasterea distantei msurat video si a celei reale, mpreun cu dimensiunile imaginii,
d posibilitatea programului de a defini raportul de scar ntre pixeli si puncte.

Vrful inferior stng (X)
Abscisa vrfului inferior stng al imaginii, n functie de un sistem de referint local la
alegerea utilizatorului.

Vrful interior drept (Y)
Abscisa vrfului inferior drept al imaginii, n functie de un sistem de referint local la
alegerea utilizatorului.

Lrgime original
Input 23
Introduceti lrgimea, n scar real, a scanrii.

nltimea original
Introduceti nltimea, n scar real, a scanrii.

Lrgimea calculat
Programul vizualizeaz, n functie de distantele introduse (msurate si reale) si
dimensiunile ariei, lrgimea calculat a imaginii.

nltimea calculat
Programul vizualizeaz, n functie de distantele introduse (msurate si reale) si
dimensiunile ariei, nltimea calculat a imaginii.

Calibrarea imaginii
Pentru aducerea modelului raster si un model de scar real, n general, trebuie s se
repete calibrarea mai mult de o dat si n diverse directii.
Pentru o astfel de operatie, trebuie selectat imaginea cu ajutorul comenzii de Sectiune
si apsati butonul drept al mouse-ului: cu o astfel de secvent se vizualizeaz fereastra
propriettilor imaginii.
4 Output
4.1 Analiza hidrografic si morfometric
Pentru fiecare bazin definit prin INPUT GRAFIC sau NUMERIC, programul realizeaz,
triunghiularizarea realizat, o serie de calcule care caracterizeaz bazinul din punct de
vedere morfologic, aflnd propriettile reliefului (aria, perimetrul, altitudinea medie,
nclinatia medie) si liniare (lungimea tijei fluviale, nclinatia medie, etc.)
Bazin

Parcurgnd lista bazinelor definite pentru fiecare sectiune transversal, se vizualizeaz
urmtoarele proprietti:

Suprafata
Restituie suprafata bazinului n Km; bazinul este definit de linia de cumpn a apelor si
de linia corespondent sectiunii transversale prelungit n mod ideal, n ambele prti,
pn la intersectia cu linia de cumpn a apelor.

Coordonate baricentru
Restituie coordonatele X si Y ale baricentrului bazinului n functie de sistemul de axe
carteziene vizualizat.

Perimetrul
Perimetrul bazinului n Km.
Hydrologic Risk 24

Altitudine (Max, Med, Min)
Vizualizeaz altitudinea maxim, medie si minim a bazinului. Altitudinea medie poate fi
calculat cu media cntrit a cotelor sau prin curba ipsografic, la alegerea utilizatorului
n Date Generale din meniul Input date.

Lrgimea Maxim
Lrgimea bazinului n corespondent cu amplitudinea planimetric.

nclinatia medie
nclinatia medie calculat a bazinului.

Factor de form
Densitate drenaj
Maxim ordine

Tije fluviale
n corespondent cu bazinul vizualizat se vizualizeaz calculele relative la propriettilor
liniare ale acestuia:

Lungime tij principal
Lungimea tijei fluviale a bazinului sau aceea care si are originea n punctul de izvorre al
baziunului si se termin n punctul sectiunii transversale.

Cot sectiune transversal
Vizualizeaz cota fundului albiei a sectiunii transversale.

nclinatie medie tij principal
nclinatia medie a tijei fluviale calculat cu media nclinatiilor fiecrui fragment.

Timp de concentrare

Vizualizeaz timpul de concentrare al bazinului calculat n functie de una din metodele
alese de ctre utilizator n Date Generale din meniul Input Date.
4.2 Coeficientul de scurgere Kennessey
Dup cum se stie, nu tot volumul de ap care se scurge ntr-un bazin contribuie la
formarea debitelor ntr-un ru sau torent. Numai partea care nu este absorbit de teren
determin volumul debitului de intrare: binenteles, o astfel de cantitate de ap depinde
de factorii interni ai morfologiei bazinului, permeabilitatea acestuia, covorul vegetal , etc.
Exist diverse metode care duc la determinarea coeficientului de scurgere, sau
raportul ntre cantitatea cantitatea debitului de intrare si scurgerea, cu referire la o
Output 25
determinat sectiune transversal.
Programul Hydrologic Risk , utilizeaz metoda lui Kennessey , aplicabil mai ales
bazinelor mici, pentru determinarea unui asfel de parametru.
Valoarea sa este determinat de suma a trei indici legati: acvilinitatea medie a bazinului
(C
a
), cuvertura vegetal (C
v
) si permeabilitatea medie a acestuia (C
p
).
n general, o mai mare acvilinitate medie contribuie la cresterea scurgerii, n
defavoarea infiltratiei n teren si a evapotranspiratiei.
Prezenta, n schimb, a unei cuvertiri vegetale juste ncetineste scurgerea superficial
ncetinind si defavoriznd infiltrarea. La aceasta se adaug apa dispersat prin
transpiratia plantelor.
O mai mare permeabilitate creste n mod evident cantitatea de ap care se infiltreaz
n teren, reducnd deci scurgerea superficial.
Celor trei factori de mai sus trebuie s le adugm climatul zonei de examinat: de fapt,
coeficientul de scurgere este influentat foarte mult de distributia evenimentelor
meteorologice ntr-un an, mai ales de valorile precipitatiilor si ale temperaturii, n
general, precipitatiile maxime asociate cu temperaturi crescute aduc o mai mare
evapotranspiratie cu diminuarea scurgerii superficiale; altfel, precipitatii maxime asociate
cu temperaturi sczute contribuie la o scurgere mai important.
Pentru a tine cont de factorul climatic trebuie definit un indice de ariditate I
a
:

unde:
P = debit de intrare mediu lunar;
T = temperatura medie anual;
p = debit de intrare al lunii cele mai arid;
t = temperatura lunii cele mai aride.

Cu metoda lui Kennessey se identific trei intervale ale valorii coeficientului I
a
relativ
la fiecare factor (C
a
, C
v
, C
p
):

Indice de ariditate
I
a
I
a
< 25
25 I
a
40
I
a
> 40
Permeabilitate (C
p
)
Coeficienti
Foarte sczut 0.21 0.26 0.30
Sczut 0.17 0.21 0.25
Medie 0.12 0.16 0.20
Bun 0.06 0.08 0.10
Ridicat 0.03 0.04 0.05
Acvilinitate (C
a
)
Coeficienti
> 35% 0.22 0.26 0.30
Hydrologic Risk 26
35% - 10% 0.12 0.16 0.20
10% - 3.5% 0.01 0.03 0.05
< 3.5% 0.00 0.01 0.03
Vegetatie (C
v
)
Coeficienti
Roc fr vegetatie 0.26 0.28 0.30
Psune 0.17 0.21 0.25
Teren cultivat 0.07 0.11 0.15
Pdure 0.03 0.04 0.05

n functie de indicele de ariditate din zon se calculeaz contributia fiecrui factor
(acvilinitate, permeabilitate si vegetatie) valutnd distributia lor pe zona intern a
bazinului. Sau pentru fiecare portiune a ariei bazinului (procent din aria bazinului) se
multiplic coeficientul care se refer la fiecare factor al zonei (n procente): fiecare factor
va fi rezultat din suma coeficientilor cum a fost specificat mai sus.
Il coefficiente di deflusso medio annuo sar ottenuto dalla somma dei coefficienti di
deflusso parziali C
a
, C
v
, C
p
.
n continuare se prezint exemplul de calcul pentru coeficientul de scurgere partial legat
de permeabilitatea C
p
:

Zona bazinului = 25 Km cu indice de ariditate < 25
Distribuiti dup cum urmeaz:
5 Km sunt constituiti din teren cu permeabilitate mare (20% din suprafata
total);
10 Km sunt constituiti din teren cu permeabilite medie (40% din suprafata
total);
10 Km sunt constituiti din terenuri cu permeabilitate sczut (40% din
suprafata total).

Calculul coeficientului de deflux C
p
:
0.03 (coeficientul pentru permeabilitate ridicat) 0.20 = 0.0060
0.12 (coeficientul pentru permeabilitate medie) 0.40 = 0.0480
0.21 (coeficientul pentru permeabilitate sczut) 0.40 = 0.0840

C
p
= 0.0060 + 0.0480 + 0.0840 = 0.570

Procedeul analog trebuie s fie urmat de determinarea altor doi coeficienti de scurgere C
a
si C
v
.

Output 27
4.3 Bilantul hidrologic
Bilantul hidrologic al unui bazin este egalarea apelor de scurgere cu cele ale debitului de
intrare.
Este cunoscut faptul c apa parcurge un ciclu nchis care cuprinde faza de evaporare,
precipitatii (ploaie, zpad, etc.) infiltratie n teren (n parte) si scurgerea spre mare, de
unde ciclul se repet.
Expresia generic a bilantului hidrologic este reprezentat n forma :

P = EV + R + I

unde:
P = precipitatii;
EV = evapotranspiratie;
R = scurgerea;
I = infiltrarea.

Date generale

Pozitionare bazin
Alegeti ntre cele dou optiuni de bazin montan sau bazin la nivelul solului;

Zona bazinului
Programul calculeaz suprafata bazinului automat, dup input-ul acestuia, totusi d
posibilitatea de a introduce o valoare diferit de aceea a calculului.

Pluviozitatea anual
Aceast dat este citit de ctre program n fereastra Date generale in meniul Input
date.

Temperatura medie anual
Aceast dat este citit de ctre program n fereastra Date generale din meniul Input
date.

Calculul Evapotranspiratiei Reale

Hydrologic Risk realizeaz calculul ETR-ului, dup formula lui Keller sau a lui Turc, ca
nltime a apei n mm.

Debitele de intrare

Precipitatii meteoritice
Introduceti procentul debitelor (volumul de ap n m) datorat precipitatiilor.

Aporturi de la bazinele adiacente
Cuantific in % aporturile hidrologice care provin de la alte bazine.

Hydrologic Risk 28
Ape reziduale
Introduceti volumul de ap (ca procent din debitele de intrare totale) care deriv de la
consumatorii civile, industriali, etc.

Infiltratii superficiale secundare

Aporturi de la lame de ap adiacente

Scurgeri

Evapotranspiratie real ETR

Prelevare din puturi

Scurgere nspre alte bazine

Surse de izvorre prezente

Scurgerea n suprafat

Scurgere nspre lame de ap adiacente

Variatia nmagazinrii rezervelor hidrologice
4.4 Legea ploii
n zona bazinului de interes, Serviciul Hidrografic, regiunile si alte entitti propuse,
calculeaz datele debitelor de intrare meteorice prin msurile din teren. Astfel de calcule
sunt prezentate n teorie.
Elaborarea datelor strnse d posibilitatea determinrii legii ploii pentru un timp de
ntoarcere considerat, sau se gseste relatia ntre nltimea ploii h si timpul t (durata). n
general, pn cnd o elaborare s fie previdibil trebuie s fie disponibile datele care se
refer la o perioad mai lung (mcar 20 30 ani).
Toate legile ploii au o form de acest tip:

unde a si n sunt constante care variaz n functie de timpul de ntoarcere si sunt
determinte de la caz la caz.

Distributia lui Gumbel
Elaborarea statistico- probabilistic cea mai cunoscut a datelor pluviometrice este n
mod sigur aceea a lui Gumbel, cu care se exprim probabilitatea nedepsirii valorii lui h
pentru o durat prefixat. Aceasta este reprodus n formula de mai jos:

Output 29

unde, pentru o dat prefixat:
P(h) = probabilitatea de nedepsire a valorii h; complementarea ci 1 a lui P
(1-P) reprezint probabilitatea de depsire.
k1 si k2 = parametrii de distributie.
Pentru estimarea parametrilor k1 si k2 se aplic metoda momentelor si se obtin
urmtoarele valori:

k1 = 1.283/s
k2 = M 0.450s

unde M este media evenimentelor iar s este deviatia standard medie.
Timpul de toarcere T
r
reprezint inversul probabilittii de depsire (1-P), acesta se poate
exprima ca:
T
r
= 1/(1-P)

Deci posibilitatea n functie de timpul de toarcere are urmtoarea expresie:

4.5 Debit metode empirice
Cu ajutorul metodelor empirice estimarea debitului maxim de viitur tine cont de
adoptarea unei legi de distributie a probabilittii maximelor anuale ale debitele la culme,
iar diversi autori dau din cnd n cnd formulri care definesc n sensul c poate fi un
debit de depsit sau care nu se poate depsi, dar rar.
Formula lui Forti
Forti a propus dou formulri pentru calculul debitului specific, sau a contributiei unitare
de viitur n m/sec Km, valabile pentru suprafete mai mici de 1000 Km, si cu
precipitatii maxime n 24 de h de 400 mm si de 200-250 mm.

Hydrologic Risk 30

Formula lui Marchi (1939)
Valida pentru bazine cu o suprafat inferoiar a 150 Km, cu precipitatii maxime n 24 de
ore de 400 de mm. coeficientul udometric va fi dat de:

Formula lui Pagliaro (1936)
Valid pentru bazine cu suprafata cuprins ntre 20 si 1000 Km, debitul maxim de
viitur specific este dat de:

unde A reprezint suprafata bazinului si debitul este acela specific, sau pentru unitatea
de suprafat a bazinului, exprimat deci n m/sec Km.

Formula lui Scimeni (1928)
Valid pentru bazine cu suprafata inferioar la 1000 Km, debitul maxim de viitur
specific este dat de:

unde A reprezint suprafata bazinului si debitul este acela specific, sau pentru unitatea
de suprafat a bazinului, exprimat deci n m/sec Km.

Formula lui Giandotti (1940)
Valid pentru bazine cu suprafat inferioar la 1000 Km, debitul specific este:

4.6 Debit maxim de viitur
n Metoda Ratonal valutarea debitului de maxim de viitur este n corespondent cu
un timp de ntoarcere desemnat T
r
.

Output 31
cu Q
T
debit n m/sec, unde:
A = suprafat de scugere [Km];
h = nltimea ploii care cade ntr-un timp egal celui de concentrare [mm];
t
c
= timp de concentrare [ore];
c = coeficient de scurgere;
k = factor care tine cont de neuniformitatea unittilor de msur.
4.7 Tcev
Valutarea debitelor de viitur corespondente diverselor valori ale lui T (timp de ntoarcere
) poate fi realizat pe baza datelor hidrologice (metode directe) si pe baza studiilor
specifice realizate (metode indirecte semiempirice).
Este calar c determinarea unei date de asemenea important trebuie s fie realizat cu
o procedur uniform pe tot teritoriul national, deci este deja un nceput pentru toate
Planurile de Bazine ajungerea la o definitie probabilistic a maximelor anuale ale
debitelor de viituri cu distributia valorii extreme sau cu o component dubl (TCEV
Two Component Estreme Value).
Se indic cu X maximul anual a debitului culme al viituri; si cu X
T
valoarea maxim a lui
X care corespunde unui timp prestabilit de ntoarcere T n ani, astfel:

unde:
K
T
= factor probabilistic de crestere, constant pe suprafete omogene;
m(X) = media distributiei maximelor anuale a variabilei X.

TCEV-ul ia n considerare urmtoarea functie de probabilitate cumulat pentru valoarea
maxim anual X:

unde X este variabila considerat (debitul maxim de culme anual de ploaie de durata t)
si L
1
, L
*
, q
*
, q
1
sunt parametrii distributiei.

Pentru subzone pluviometrice omogene parametrii L
1
, L
*
, q
*
sunt constanti, si variabila
X este nlocuit de o variabil dimensional X care se obtine:

Cu m debitul indice, pentru X medie.
Hydrologic Risk 32
Cu astfel de variabil functia probabilittii cumulate este exprimat:

cu h= m/q
1
.
Deci pentru exprimarea lui X
T
, se fixeaz o valoare a lui T si se determin F
X
(X) cu:

deci se trece la estimarea lui X
T
(factor de crestere).
n aproximrile practice ale factorului de crestere se poate face referint la expresii
simplificate de tipul:

Cu a
0
si a
1
coeficienti variabili n functie de regiune.
Pentru estimarea debitului indice m se poate apela la media aritmetic a valorilor
observate ale lui X, sau, n lipsa datelor, se apeleaz la relatii interpolare aflate pentru
fiecare regiune si zon omogen cu expresia generic:

cuA aria bazinului si c
1
si c
2
parametri ale variilor zone ale fiecrei regiuni.
Cu valorile obtinute, se determin:

4.8 Hidrogram viitur
Pe lng debitul la culme, poate fi util cunoasterea evolutiei debitului, n sectiunea de
referint, n functie de timp (Hidrogram de Viitur).
Constructia unui astfel de grafic se obtine cu metoda propus de Nesh:

unde:
Q(mDt) = debitul instantaneu mDt, cu m variabil de la 1 la N;
Output 33
N = numrul maxin de intervale de timp considerate;
Dt = intervalul temporal de calcul (1 or);
m =numrul intervalelor;
G(n) = functia gamma;
S
b
= aria bazinului [Km];
h
m-i+1
= debitul de intrare eficace [mm] n intervalul (m-i+1);
k, n = coeficientii caracteristici ai bazinului.

Pentru estimarea coeficientilor k si n sunt disponibile diverse corelatii, dintre care
programul utilizeaz:

Nash (1960)
n si k sunt aflati prin determinarea parametrilor m
1
si m
2
dup:

cu:
n care:
A = aria bazinului exprimat n mile la ptrat;
L = lungimea cursului de ap prelungit pn la cumpna apelor, n mile;
i
b
= nclinatia medie a bazinului n prti pe 10000.

Mc Sparran (1968)
Mc Sparran calculeaz:

cu:
Hydrologic Risk 34
in care:
A = aria bazinului exprimat n mile la ptrat;
i = nclinatia medie a cursului de ap n prti pe mile.

4.9 Scurgerea uniform
Verificarea hidraulic a sectiunii n conditiile scurgerii uniforme poate fi realizat n mod
rational n canalele artificiale, n care forma sectiunii este suficient de regular si nu sunt
prezente perturbatii satfel nct s se formeze amonte si/sau avale profile de hul.
n cazul scurgerii uniforme nclinatia curentului liber si cderea liniei de sarcini specifice
sunt egale cu nclinatia albiei.
Ecuatiile care descriu scurgerea uniform sunt:

unde:
Q =debitul;
H = sarcina total a curentului [m];
i
f
= nclinatia fundului albiei.
n miscarea uniform, viteza medie a curentului este legat de caracteristicile albiei
(nclinatia, asprimea, forma) si cea a curentului (adncimea, aria zonei lichide, raza
hidraulic) si norma se exprim prin intermediul formulei lui Chzy:
n care i
h
a liniei de sarcini este egal cu nclinatia albiei i
f
, R
0
este raza hidraulic si C
coeficientul de asperitate (Strickler, Bazin Kutter,etc.).
n particular, expresia lui Strickler pentru coeficientul de asprime este:

n care:
c = indice de asprime;
R = raza hidraulic.
Problema verificrii sectiunii este aceea de a garanta c debitul proiectului (debitul
maxim de viitur) s treac prin interiorul sectunii considerate.
Problema, dup ce s-a determinat debitul n conditii de scurgere uniform, calculeaz
nltimea atins de nivelul lichidului n sectiune pentru debitele desemnate (care se
refer la timpul de ntoarcere).
Genernd graficul energiilor, n corespondent cu debitul desemnat de utilizator.
Programul vizualizeaz graficul cu caracteristicile energetice ale curentului n sectiune si
valorile vitezei si de nltime critic.
Output 35
Energia curentului n sectiune este exprimat sub forma:

cu E msurat plecnd de la cota fundului albiei.
Deplasarea sa caracteristic asintetic, pentru h care tinde spre zero si pentru h care
tinde spre infinit, d posibilitatea definirii n punctul su minim valoarea k a nltimii
critice a curentului de desemnare a debitului Q.
Trebiue s amintim, printre altele, care n corespondent cu starea critic curentul trece
de la rapid, cu nltimea h< h
crit
, la lentoarea, cu h> h
crit
.
Deci, nltimea critic a unui curent liber de debit desemnat Q, acea nltime k pentru
care rezult energia minim specific E n functie de fundul albiei.
4.10 Scurgerea permanent
Miscarea permanent variat gradual este aceea care se verific ntr-un curent liber cu
variatii graduale ale sectunii. n mod normal conditia de conduit impune ca debitul s
fie constant, n schimb virteza si sectiunea variaz gradual de-a lungul axei s a
curentului.
Sac se consider un curent n miscare premanent cu nclinatie mic si debit Q
constant. Izolnd o portiune de albie de lungimea ds (cu s abscisa msurat de la un
punct arbitrar, n directia orizontal nspre si nspre coincident cu acela al miscrii)
fundul se taseaz cui i
f
ds si linia de sarcini totale de Jds , indicnd cu J cderea.
De la simple consideratii geometrice avem:

Expresia b), in care pentru simplitate if a fost specificat egal cu i, indic clar c enerfia
specific total cu referire la fund, creste prin tasarea fundului nsusi si se diminueaz
prin efectul rezistentelor. este clar c energia specific total specific total n relatie cu
fundul, creste prin tasarea fundului nsusi si se diminueaz prin efectul rezistentei.
nlocuind la diferentele cresterilor finite, b) devine:
Hydrologic Risk 36

E-ul rezult functie de s prin nltimea h avem:

Din deplasarea E n functie de h, stim c E descreste si creste de h (dE/dh < 0) pentru
curentii repezi (h < k), si este cresctoare (dE/dh > 0) pentru curentii lenti (h > k); n
corespondent cu starea critic dE/dh = 0.
Infine, acceptnd pentru pierderea de sarcin J urmtoarea expresie:

se afl c J este cu att mai mic cu ct h este mai mare, avnd n vedere c toti
termenii denominatorului cresc cu h, si se poate ncheia c numrtorul lui c) este
pozitiv (i > J) pentru nltimi de ap mai mari dec acelea de scurgere uniform (h > h
0
), negativ pentru nltimi de ap inferioar celor de scurgere uniform (h < h
0
).
Consideratiile fcute pn acum sunt la baza a ceea ce va fi deplasarea permanent a
profilelor de ap: observm c n general c, atunci cnd nltimea apei se acosteaz
aceleia de miscare uniform, dh/ds tinde spre zero, sau profilul tinde s se aseze paralel
pe fund si deci aceluia de miscare uniform.
n mod contrar, atuci cnd nltimea se nvecineaz valorii critice k, dE/dh tinde s se
anuleze si deci profilul tinde s se dispun perpendicular pe fund.
Profilele scurgerii permanente sunt deci descrise analitic prin expresia b), deci definiti
mcar o constant arbitrar de determinat fixnd ntr-o sectiune nltimea h = h*.
Astfel de conditie se calculeaz n functie cu o cauz perturbatorie care provoac, ntr-o
sectiune, o nltime h divers de aceea a scurgerii uniforme; pentru un astfel de scop
cauza perturbatoare si poate exercita influenta sa nspre amonte numai dac curentul
este lent (sau devine), o poate exercita avale numai dac curentul este rapid (sau devine
din cauza acestuia).
Toate acestea duc la stabilirea faptului c conditia pentru rezolvarea ecuatia profilului, si
deci punctul de plecare al deplasrii, se gseste avale dac curentul este lent si amonte
dac e rapid.
n astfel de sectiune trebuie s retinem nltimea h* determinat de cauza perturbatoare
si deci va fi cunoscut disnivelul h*- h
0
n raport cu scurgerea uniform.
Output 37
4.11 Hart viitur
n meniul Calcul se gsesc comenzile care se refer la faza de determinare a bilantului
bazinului, debitele de viitur maxim pentru fiecare sectiune, verificarea n conditii de
scurgere uniform si permanent si vizualizarea sectiunii albiei (profil longitudinal).

Analiz Hidrografic si morfometric (vezi Analiz hidrografic si morfometric n
meniul Output)
Pentru ficare bazin determinat printr-o sectiune transversal se efectueaz calculele care
determin propriettile morfometrice ale bazinului si timpul su de concentrare. n
aceast faz programul realizeaz si calculele corespondente fiecrui sub-bazin generat
automat n functie de pozitia ficrei sectiuni transversale.
Dup executarea acestei este posibil realizarea de modificri corespondente fiecrui
sub-bazin din panell-ul de control situat la dreapta zonei de lucru. Pentru fiecare sectiune
transversal, cu ajutorul comenzii Modificare puncte bazin , se poate da forma dorit
fiecrui sub-bazin. n faza succeiv trebuie realizat din nou calculul.

Triunghiularizare
Triunghiularizarea se realizeaz automat de ctre program pentru analiza morfometric
si hidrografic, dar selectionnd asfel de comand este posibil vizualizarea
tridimensional a bazinului si, eventual, printarea lui prin intermediul preview, acrtivabil
cu butonul drept al mouse-ului.

Coeficientul de scurgere Kennessey (vezi Coeficientul de scurgere Kennessey n
meniul Output)
Realizeaz calculul coeficientului de scurgere cu Kennessey. Pentru determinarea unui
stfel de parametru, indispensabil pentru pasul succesiv al bilantului hidrologic, sunt
necesare datele:
pluviozitatea: exprimat n mm de ploaie, pentru determinarea afluxurilor P;
temperatura medie: temperatura medie pentru fiecare lun;
temperatura maxim: temperatura maxim pentru fiecare lun;
temperatura minim: temperatura minim.
Pentru datele introduse, Hydrologic Risk, calculeaz indicele de ariditate Ia , de la care,
n functie de calculul portiunilor de suprafat care definesc distributiile vegetale,
acvilinittile si permeabilittile, se obtin coeficientii partiali de eflux si cel total.

Bilantul hidrologic al bazinului (vezi Bilantul hidrologic n meniul Output)
n aceast fereastr se cer datele care se refer la debitele de intrare si la scurgeri n
bazinul principal.

Legea ploii (vezi Legea ploii n meniul Output)
n aceast fereastr sunt elaborate datele ploilor de durat 1 3 6 12 24 ore
pentru diversi ani, pentru ca la sfrsit s se defineasc legea ploilor bazinului de
examinat. Programul, pentru fiecare timp de ntoarcere desemnat de ctre utilizator n
Date Generale din meniul Input Date, realizeaz calculul nltimilor ploii maxime si critice
n corespondent cu fiecare durat (1, 3, 6, 12, 24 ore) si zi Tr.
Datele ploilor furnizate de un punct pluviometric pot fi introduse direct n grila duratelor
sau copiate de un fisier si lipite.
Hydrologic Risk 38
Programul elaboreaz datele introduse statistic, adoptnd distributia de probabilitate a
lui Gumbel, restituie parametrii, deviatia medie standard, k...si m.
n dosarul Graph este vizualizat graficul Curbei de Posibilitate Pluviometric cu scara
semialgoritmic sau logaritmic (x si y): cu butonul drept al mouse-ului se poate copia
graficul n notite si lipirea acestuia ca si imagine bitmap sau exportarea valorilor de lipit
ntr-o foaie de calcul pentru elaborrile succesive dorite de ctre utilizator.
Fisa de printare d posibilitatea de trimitere la imprimant a datelor de input si a
rezultatelor elaborrii.

Debitul de viitur maxim metode empirice (vezi Debit metode empirice n
meniul Output)
n corespondent cu fiecare sectiune transversal se calculeaz debitul de viitur maxim
cu metodele empirice. Trebuie s se selecteze autorul dorit si programul vizualizeaz
valoarea debitului in m/sec , aceea a debitului specific, pentru unitate de suprafat a
bazinului in m/sec Km.

Debitul de viitur maxim metoda analitic sau rational (vezi Debit maxim de
viitur n meniul Output)
Pentru timpii de ntoarcere desemnati, programul realizeaz calculul debitului de viitur
maxim n corespondent cu sectiunea transversal specificat. Parcurgnd variile
sectiuni corespunznd diferitelor sub-bazine, programul Hydrologic Risk realizeaz
valutarea debitului dup activarea Analiza debitelor.Calcularea rezultatelor este diferit
n functie de optiunea activat n meniul Date Generale cu referire la Metoda Rational
(sau Analitic) sau TCEV.

Hidrograma de viitur (vezi Hidrogram viitur n meniul Output)
Pentru fiecare timp de ntoarcere desemnat de ctre utilizator, programul reconstituie
hidrograma de viitur cu metoda lui Nash. n fereastr se vizualizeaz, pentru fiecare
sectiune transversal aleas, parametrii functiei k si n , caracteristici bazinului si calculati
dup Nash sau Mc Sparran, si parametrii a si n ai legii ploii (pentru fiecare T
r
). Pasul de
calcul, n ore, si timpul maxim [ore] sunt specificate de ctre utilizator si, pentru fiecare
schimbare a acestora, trebuie s fie apsat butonul de Recalculare. Graficul vizualizat
poate fi copiat n notite pentru ca mai apoi s fie lipit ca imagine bitmap tinnd apsat
butonul drept al mouse-ului si alegnd comanda Copiaz grafic din meniul vizualizat.
Pentru exportul valorilor corespondente fiecrei curbe se poate alege comanda Copiaz
foramt din acelasi meniu.

Verificare hidraulic scurgere uniform (vezi Scurgerea uniform n meniul
Output)
Pentru fiecare sectiune selectionat programul efectueaz verificarea n conditii de
scurgere uniform. Definirea sectiunilor de verificare (sectiuni transversale) este
anterioar acestei faze, deci, dup efectuarea Analizei Hidrografice si Morfologice se
determin debitul de viitur maxim (metodele empirice si analitic). Fiecare sectiune
trebuie s fie definit n forma si n parametrii de asperitate. Generarea sectiunii se
obtine selectnd comada Sectiune Transversal din meniul Input Date (sau bara de
instrumente) si fcnd un click cu mouse-ul pe linia de sectiune determinat precedent.

Conditii de scurgere permanent
n fereastra vizualizat utilizatorul poate desemna conditiile de analiz pentru scurgerea
permanent pentru fiecare timp de ntoarcere. Relativ la foaia Conditii avale, se
Output 39
desemneaz nltimea sectiunii lichide n sectiunea extrem avale (sectiune
transversal); n foaia Conditii amonte, se desemneaz nltimea sectiunii lichide n
sectiunea lichid amonte (izvorre). Conditiile deja definite servesc programului, fixat
pasul de scanare ntre o sectiune si cea succesiv, pentru calcularea sarcinii totale si a
cotei libere n sectiunile succesive.
Geometria si debitul sectiunii de plecare (conditii avale sau amonte), care se indic ca
sectiune i , programul calculeaz cderea J si sarcina total, deci, cu pasul scanrii
desemnat, se calculeaz pentru diferite valori ale lui h (n jurul h desemnat) aceleasi
mrimi (cdere si ncrcarea).
Succesiv, programul calculeaz pierderea de ncrcare ntre sectiunea de plecare i si
succesiva (i+1 ) si obtine, pentru interpolarizarea valorilor gsite pentru diferite nltimi
h, nltimea sectiunii lichide n sectiune (i+1). Pentru nltimea obtinut h
i+1
, programul
realizeaz calculul cderii J si obtine valoarea medie a cderii (medie dintre cdere n i si
aceea n i+1 ), de la care se obtine pierderea de sarcin total. n acest punct rogramul
obtine nltimea h
i+1
interpolnd valorile gsite nainte cu pasul de scanare fixat.

Verificarea hidraulic scurgere permanent (vezi Scurgerea permanent n
meniul Output)
n corespondent cu fiecare sectiune transversal se calculeaz, pentru un debit de
verificare desemnat, nltimea sectiunii lichide cum a fost descris n pasul precedent.
Calculul se poate realiza pentru debite relative diversilor timpi de ntoarcere. Conditie
necesar convergentei calculului este debitul de verificare pentru fiecare sectiune fie
constant. Odat calculul efectuat programul a determinat pentru fiecare sectiune
nltimea h, stabilind pentru fiecare fragment dac este vorba despre o albie cu
nclinatie mare sau mic si deci dac curentul care se misc este lent sau rapid.

Hart viituri
Comanda realizeaz vizualizarea ariei cu viituri relative la fiecare perioad de ntoarcere.
Harta viiturilor este vizibil numai dup realizarea calculului de verificare a sectiunilor n
conditii de scurgere permanent. Cnd se vizualizeaz video se poate printa, n scar,
prin selectia comenzii versiunea tipribil.

Vizualizare sectiune albie
Vizualizeaz sectiunea longitudinal a albiei cu nltimile profilului apei determinat n
conditii de scurgere fragment cu fragment. Pentru revenirea la vizualizarea bazinului
ajunge s se deselecteze comanda.

Blocheaz/Deblocheaz date
Comand care blocheaz sau deblocheaz datele de input si/sau output.

5 Bibliografie
Manuale di Ingegneria Civile
Vol. 1 Zanichelli/Esac.
Idrogeologia
Hydrologic Risk 40
Principi e metodi, G. Castany.
Rischio idraulico ed idrogeologico
A.M. Caivano EPC Libri.
La sistemazione dei bacini idrografici
V. Ferro McGraw-Hill.
Idraulica
D. Citrini G. Noseda Casa Editrice Ambrosiana.
6 Contact
GeoStru Corporation s.r.l.
Sediu social: Cluj-Napoca, str. Bucuresti, nr. 51, ap. 20
Telefon +4 0364 101.463 Fax +4 0364 101.463
Web: www.geostru.com
Email: geostru@geostru.com

Hydrologic Risk

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hydrologic Risk

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I

S-ar putea să vă placă și