0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
30 vizualizări3 pagini
“Până la venirea sovieticilor, oamenii trăiau în sat aşa cum apucaseră din bătrâni: frumos şi liniştit. Cea mai mare bogăţie era pământul – nu banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame şi după cum muncea aşa trăia.
Şi oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate..."
"Pe vatra satului era o bisericuţă veche de lemn, unde se adunau duminica toţi gospodarii"
Titlu original
Viața În Vechile Sate Basarabene sursa http://irinamonica.wordpress.com/2014/03/14/viata-in-vechile-sate-basarabene-inainte-de-venirea-sovieticilor-oamenii-traiau-cu-intelepciune-si-aveau-toata-indestularea/
“Până la venirea sovieticilor, oamenii trăiau în sat aşa cum apucaseră din bătrâni: frumos şi liniştit. Cea mai mare bogăţie era pământul – nu banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame şi după cum muncea aşa trăia.
Şi oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate..."
"Pe vatra satului era o bisericuţă veche de lemn, unde se adunau duminica toţi gospodarii"
“Până la venirea sovieticilor, oamenii trăiau în sat aşa cum apucaseră din bătrâni: frumos şi liniştit. Cea mai mare bogăţie era pământul – nu banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame şi după cum muncea aşa trăia.
Şi oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate..."
"Pe vatra satului era o bisericuţă veche de lemn, unde se adunau duminica toţi gospodarii"
Via a n vechile sate basarabene, nainte de venirea sovieticilor: Oamenii triau cu nelepciune i
aveau toat ndestularea
http://irinamonica.wordpress.com/2014/03/14/viata-in-vechile-sate-basarabene-inainte-de-venirea- sovieticilor-oamenii-traiau-cu-intelepciune-si-aveau-toata-indestularea/ Irina Bazon 14 !arch 2014 "ictur#: $udovic Bassarab % &i de s#rb#toare '"(n# la venirea sovieticilor oamenii tr#iau )n sat a*a cum apucaser# din b#tr(ni: +rumos *i lini*tit. ,ea mai mare bo-#.ie era p#m(ntul % nu banii nu aurul ci p#m(ntul. /ac# omul avea p#m(nt nu murea de +oame *i dup# cum muncea a*a tr#ia. 0i oamenii munceau din -reu iar /umnezeu )i binecuv(nta cu de toate. 1u a+lai -ospodar s# nu aib# )n cas# bel*u- de -r(u porumb +asole ou# br(nz# lapte *i dulce.uri. 0i-at(t erau de )ndestula.i )nc(t )n 2(mb#ta !or.ilor c(nd venea vremea s# dea de poman# la vreun s#rac ca s# +ie mai primit n-aveai cui da c# to.i tr#iau bine. 3amenii se temeau de /umnezeu *i de p#cat *i *tiau c# tot r#ul aduce pedeapsa de sus de aceea +iecare se silea s# +ac# bine. Iar de se *i )nt(mpla s# +ie vreo -(lceava *i s# zic# vreunul de pild# 'iat# bostanul t#u a trecut pe hatul meu *i de-acum e bostanul meu4 atunci )ndat# nevestele sau cineva din vecini aducea preotul *i-i )mpac# imediat. 5*i cereau iertare unul de la altul c# *tiau c#-i p#cat s# .ii m(nie asupra +ratelui *i c# de nu vei ierta aproapelui nici tu nu vei +i iertat. $a biserica venea tot satul. 6ar care nu veneau *i )nc# nici la aceia nu le lipsea +rica de /umnezeu. /e asta nici nu era printre -ospodari ho.ie be.ie sau des+r(u. ,(nd cineva +ura sau se )mb#ta era lucru rar. 7cela era ru*inea satului *i to.i )l *tiau. 89: 2#rb#torile erau s+inte. 3amenii pre-#teau de cu sear# totul ca a dou# zi s# nu mai lucreze nimic s# nu taie s# nu -#teasc#. 2in-ura treab# )n-#duit# era s# adape vitele *i s# le hr#neasc#. /e cum )ncepea vecernia -ata la ru-#ciune *i altceva nimic; ,uv(ntul b#tr(nilor avea mare -reutate )n cas#. ,ei tineri mer-eau s# le cear# s+at la tot lucrul: cum s# are cum s# semene ce s# +ac#. ,ine nu avea b#tr(n )n cas# mer-ea la vecin s# caute. 7*a erau educa.i tinerii c# dac# tr#ie*ti )n cas# cu b#tr(nii chiar de nu-.i place totdeauna trebuie s#-i respec.i *i s#-i ascul.i. 0i +iecare avea rostul lui. 89: /esp#r.irea era o raritate c(nd de-acuma unul nu mai putea r#bda *i pleca de acas#. 5n rest str#dania era s#-i )mpace. "rimii s#reau p#rin.ii: <1e +aci de r(s; ,um o s# mai tr#im dup# asta= ,e suntem .i-ani=> 0i )i s+#tuiau s# a+le calea de mi?loc s# mai ierte unul s# mai lase altul *i a*a s# se )mpace. 5n scurt oamenii tr#iau cu )n.elepciune *i aveau toat# )ndestularea4 8!ar-areta ,em(rtan 2p(nu "as#rea +#r# aripi )n cartea de m#rturii despre su+erin.ele rom(nilor din Basarabia seria '2# nu ne r#zbuna.i4 coordonat# de monaul !oise: 5n acest +ra-ment !ar-areta ,em(rtan 2p(nu poveste*te despre cum era via.a )n satul ei 8!ih#ilenii @echi 6# cani +ostul ?ude. B#l.i: )nainte de pr#p#dul pe care l-au adus sovieticii. Via a n vechile sate basarabene (II): rbtorile la noi erau s!inte http:""irinamonica#$ordpress#com"%&'("&)"'*"viata+in+vechile+sate+basarabene+ii+sarbatorile+la+noi+ erau+s!inte" 1A !arch 2014 "ictur#: $udovic Bassarab % 5ntoarcerea carelor cu +(n B2atul copil#riei mele era )ntocmai ca toate satele Basarabiei de dinainte de r#zboi. 7*ezat de-a lun-ul unui +ir de ap# cu case ?osu.e +#cute din nuiele pe +urci cu acoperi* din ocolo.i Csnopi din paie de secar# D. Eoate casele erau construite cam la +el. Fneori -ospodarii le ridicau sin-uri dar cel mai adesea erau zidite prin cl#ci la care lua parte tot satul: vara se +#cea lut c#lc#tur# v(rtoas# b#rba.ii su+lecau m(necile *i care lipea lutul de nuiele care netezea pere.ii care punea podul. Gemeile pre-#teau m(ncare mult# *i c(nd te uitai casa era ridicat# )ntr-o zi; 5n luna lui cuptor a*teptau s# se usuce pe urm# )i puneau acoperi*ul *i apoi se putea tr#i )ntr-)nsa. "e vatra satului era o bisericu.# veche de lemn unde se adunau duminica to.i -ospodarii. Oamenii erau credincioi, era lucru de ruine s nu !ii la slu,b de srbtori# 0i acas# ru-#ciunea st#tea )nt(i de toate. Bunica mea 7leHandra avea r(nduiala ei )n +iece diminea.# *i sear# % s# +i ars satul s# +i ars casa c# ea tot n-ar +i renun.at la ru-#ciune; /up# ce termina s# se roa-e se a*eza )*i piept#na p#rul ne-ru ca pana corbului )l prindea )n +o+lic Ccoc D *i dup# ce )ncheia tot ritualul acesta: hai la lucru; 2e ducea la cuptora*ul de piatr# *i lut din +a.a casei *i acolo )*i +#cea munca ei toat# ziua: dou#-trei m#li-i pe zi % m#li-# cu scrob m#li-# cu pe*te m#li-# cu ?umer# m#li-# cu br(nz# de oaie % ca tot rom(nul de pe la noi. C...D -n .ilele de srbtoare era alt tocmeal, c srbtorile la noi erau s!inte# 2(mb#ta pe la chindii c(nd soarele se d#dea )n ?os de trei suli.e bunicul se ducea cosea lucern# aducea m(ncare pentru cai pentru vite ca s# nu aib# de cosit duminica. Bunica la +el +#cea m(ncare din vreme iar diminea.a mer-eam to.i la biseric#. Oamenii pe atunci nu aveau mult tiin de carte, traiul lor cur/ea !iresc, dup datul vieii# 0ulte tiau a le !ace din !irea lucrurilor# Bunelul de pild# nu *tia a-ronomie mult# )ns# *tia precis c(nd s# semene p#pu*oiul. "rim#vara numai ce-l auzeam c#-mi spunea: - @aniu*a hai *i-om vedea dac#-i de sem#nat; "e p#m(ntul nostru era o cruce mare de piatr# pu.in pr#v#lit# pe o coast#. Bunelul +#cea o .i-ar# din p#nu* de p#pu*oi se a*eza pe piatr# *i pu+#ia .aharca o pu+#ia o pu+#ia *i la un moment dat se ridica: - Iai acas# c# nu-i de sem#nat; 0i m# )ntrebam: cum de *tia= "e urm# mi-am dat seama de unde-i venea *tiin.a: piatra era rece lui nu-i trebuiau studii academice ca s# priceap# c#-i prea +ri- pentru sem#nat. 3amenii din sat erau mai to.i -ospodari cu inim# bun# )ns# se -#seau *i din ceilal.i ca peste tot. Jrau *i ho.i m#run.ei -#inari erau *i ho.i de drumul mare. 7ce*tia din urm# mai ales spiritual vorbind erau condamna.i de+initiv erau respin*i total de c#tre sat. 1u-i su+ereau nic#ieri nu erau po+ti.i la nun.i la cumetrii nu erau chema.i la cl#ci. 0a,oritatea ranilor erau ns la locul lor, oameni cu respect pentru tradiii# 12nd veneau srbtorile de iarn sau !intele 3ati, n sat cobora parc mpria cerului pe pm2nt# 2# +i auzit la ,r#ciun c(te colinzi +rumoase le-ate de numele !(ntuitorului c(te ur#turi *i datini9 rbtoarea srbtorilor era ns 3atele# -nvierea 02ntuitorului pentru toi era minunea minunilor4 3amenii credeau *i n#d#?duiau c# va +i *i pentru ei aceast# 5nviere. ,um va +i )ns# nimeni nu *tia *i de aceea moartea era privit# cu +ric#. /e cum se vestea )n sat c# cineva +ie de boal# +ie de b#tr(ne.e e pe cale s# plece veneau to.i s# )*i ia iertare de la d(nsul *i-i str#?uiau )n prea?m# s#-i .ie lum(narea c# se socotea p#cat s# mori +#r# lum(nare. ,ununiile se +#ceau *i ele dup# datin#. 2e luau *i cu +l#c#i ori cu +ete din alte sate numai s# +ie din -ospodari cu nume bun. /ac# +ata nu era +at# a doua zi c(nd se ?uca cearcea+ul era mare scandal chiar *i desp#r.ire era. 2e mai )nt(mplau *i dintr-astea c# de la Jva p(n# acum omu-i p#c#tos *i patimile trupe*ti se )ncaier# cu su+letul omului9 -n sat, cuv2ntul preotului era le/e de 5van/helie# /e alt+el preotul era +oarte respectat chiar dac# avea *i el metehne. 5n sinea lui putea s# +ie p#c#tos ca to.i ceilal.i dar era )nve*m(ntat cu harul preo.iei *i prin asta el cobora binecuv(ntarea lui /umnezeu pe p#m(nt. 5n a+ar# de slu?bele din s#rb#tori preotul preda reli-ia )n *coal# o or# pe s#pt#m(n# la +iecare clas#. Iar )n "ostul "a*telui *i al ,r#ciunului to.i copiii mer-eau de m(nu.# doi c(te doi la spovedanie *i )mp#rt#*anie. ,ei mai stima.i oameni din sat erau preotul *i )nv#.#torul. C...D4 8Ion !oraru Sub semnul Sabiei Dreptii +ra-ment din cartea de m#rturii despre su+erin.ele rom(nilor din Basarabia seria '2# nu ne r#zbuna.i4 coordonat# de monaul !oise: 5n acest +ra-ment Ion !oraru poveste*te despre cum era via.a )n satul copil#riei sale )nainte de venirea sovieticilor. ,iti i i: @ia a )n vechile sate basarabene )nainte de venirea sovieticilor 8I:: B3amenii tr#iau cu )n.elepciune *i aveau toat# )ndestularea4 6espectul +a # de +ire i valoarea p#m(ntului )n concep ia #ranului rom(n @aloarea spiritual# i social# a casei tradi ionale #r#ne ti ,onsecin ele )ndep#rt#rii de +irescul tradi iei. ,asa #r#neasc# i casa modern# 3vidiu "apadima 3 viziune rom(neasc# a lumii 8+ra-ment: Keneza satului rom(nesc Ilie B#descu despre rolul decisiv al 'societ#.ilor .#r#ne*ti4 )n istoria poporului rom(n 2emni+ica.ii ale satului i clasi+icarea a*ez#rilor rurale rom(ne*ti !uzica neamului % cu ima-ini din 6om(nia pro+und#
Prof. Dr. Psihiatru Aurel Romila - "90% Din Oamenii Cu Care Intru În Contact Sunt Profund Nefericiţi. Şi-Au Pierdut Valorile de Bine, Frumos, Adevăr Şi Dreptate"dr Aurel Romila