Modul de recoltare, prelucrare, transport si stocare a

probelor de sange
Pentru probarea diagnosticului, se recomanda urmatoarele analize si
investigatii:
Pregatirea pacientului
Este foarte important ca pacientului sa i se explice procedura la care va f
supus si sa se obtina intreaga lui complianta.
1. Recoltarea probelor se face cu pacientul in conditii bazale, inaintea oricarei
proceduri diagnostice sau terapeutice (ideal intre orele 7 si 9 dimineata, in
conditii ! "eun# pe nemancate$% pentru evaluarea metabolismului lipidic se
recomanda ca recoltarea sa se efectueze dupa 1& ore de la ultima masa.
&. 'and probele de sange nu sunt recoltate in conditii bazale, trebuie tinut
seama de efectele aditionale pe care le pot produce efortul fzic (c(iar si
efortul fzic moderat poate determina o crestere a glucozei, acidului lactic,
proteinelor serice, ')$, precum si a starii emotionale sau ritmului circadian
care poate afecta anumiti parametri.
*. Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice (de
exemplu, pentru determinarea glicemiei bazale$ sau sub forma probelor
multiple (de exemplu, testul de toleranta la glucoza sau recoltarea urinii din
&+ ore$.
+. ,sigurati#va ca pacientul sta intr#o pozitie comoda (in pozitie sezanda sau
in decubit dorsal$.
-. .erifcati cu mare atentie ca toate datele demografce ale pacientului sa fe
corect scrise pe formularul cu care este insotit acesta la punctul de recoltare
a sangelui si etic(etati corect recipientul de recoltare.
.om descrie in continuare procedurile de recoltare a sangelui venos si a celui
capilar.
/lebotomia
0n laboratoarele 12nevo, pentru recoltarea sangelui venos se folosesc &
sisteme inc(ise de tip vacutainer:
,. 1#3onovette, 1arsted%
4. cu (older, 4ecton#5ic6inson.
,. 7entru sistemul 1#3onovette exista & te(nici diferite de recoltare:
1. sistem seringa: prin controlul vitezei de recoltare nu exista riscul de
colabare a venei%
&. sistem vacuum: tubul este vidat in momentul imediat anterior recoltarii,
eliminandu#se riscul pierderii de vid% proportia de sange recoltat#aditiv
ramane constanta, fapt ce conduce la rezultate corecte.
1. 0nstructiuni (sistem seringa$:
# 0nainte de punctionarea venei, introduceti acul in tubul de recoltare, fxati#l
prin rotire usoara in sensul acelor de ceasornic.
# 7unctionati vena, slabiti garoul si trageti incet pistonul, pana la oprirea
8uxului sanguin.
# 1coateti tubul din ac rotindu#l in sens invers acelor de ceas% acul ramane in
vena9
# 7entru recoltarea mai multor probe, fxati tubul urmator in ac si procedati
conform instructiunilor de mai sus.
# ,:E;:0E: 0ntai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena9
0nainte de punctionarea venei, introduceti acul in tubul de recoltare, fxati#l
prin rotire usoara in sensul acelor de ceasornic. 7unctionati vena, slabiti
garoul si trageti incet pistonul, pana la oprirea 8uxului sanguin. 1coateti tubul
din ac rotindu#l in sens invers acelor de ceas% acul ramane in vena9
&. 0nstructiuni (sistem vacuum$:
# /ixati pistonul la baza tubului, apoi indepartati#l.
# 0naintea inceperii recoltarii, acul trebuie sa fe in vena.
# 1labiti garoul si fxati tubul in acul a8at de"a in vena, rotindu#l in sensul
acelor de ceasornic.
# ,steptati oprirea 8uxului sanguin.
# 1coateti tubul din ac rotindu#l in sens invers acelor de ceasornic% acul
ramane in vena.
# 7entru recoltarea mai multor probe, fxati tubul urmator in ac si procedati
conform instructiunilor de mai sus.
# ,:E;:0E: 0ntai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena9
/ixati pistonul la baza tubului, apoi indepartati#l. 0naintea inceperii recoltarii,
acul trebuie sa fe in vena. 1labiti garoul si fxati tubul in acul a8at de"a in
vena, rotindu#l in sensul acelor de ceasornic.
4. 7robele de sange sunt recoltate cu sistemul (older#vacutainer:
7robele de sange sunt recoltate cu sistemul (older#vacutainer. 7robele de
sange sunt recoltate cu sistemul (older#vacutainer.
0naintea recoltarii sangelui, desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.
0nlaturati capacul si expuneti partea fletata (1$, avand gri"a sa nu indepartati
teaca sterila in care se gaseste acul (&$. ,samblati acul la (older (*$. :oate
tuburile (+$ pot f acum umplute unul dupa altul in concordanta cu
instructiunile de mai "os:
a. ,plicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea din plica
cotului, a"utandu#va de degetul mare si indexul mainii drepte.
b. 0nversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat
vena% apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si
degetele mi"locii sustinandu#l.
c. 1angele este atras de vacuumul din vacutainer si curge in tub cu viteza
proprie% eliberati garoul din "urul bratului pacientului imediat ce sangele a
aparut in vacutainer, a"utandu#va cu mana stanga, sustinand in continuare
(olderul.
d. Retrageti vacutainerul cu mana dreapta, apasand usor cu degetul mare pe
una dintre marginile (olderului.
e. 7entru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul,
efectuati <#1= miscari de inversiune a tubului.
f. 5aca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de#al doilea tub
si repetati pasii descrisi mai sus (a#e$.
,plicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea din plica cotului,
a"utandu#va de degetul mare si indexul mainii drepte. 0nversati pozitia
mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena% apasati
vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mi"locii
sustinandu#l. 1angele este atras de vacuumul din vacutainer si curge in tub
cu viteza proprie% eliberati garoul din "urul bratului pacientului imediat ce
sangele a aparut in vacutainer, a"utandu#va cu mana stanga, sustinand in
continuare (olderul.
d. Retrageti vacutainerul cu mana dreapta, apasand usor cu degetul mare pe
una dintre marginile (olderului. 7entru a asigura optima omogenizare a
sangelui cu anticoagulantul, efectuati <#1= miscari de inversiune a tubului. f.
5aca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de#al doilea tub si
repetati pasii descrisi mai sus
0ndiferent de sistemul de recoltare folosit, respectati urmatoarele manevre:
# utilizati manusi sterile, de unica folosinta pentru fecare pacient caruia i se
recolteaza probe%
# evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate%
# dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu a"utorul unui tampon steril
imbibat in solutie apoasa de izopropanol 7=>, prin miscari circulare, din
interior spre exterior, pentru a indeparta contaminantii%
# dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare
(daca zona este umeda, poate f indusa (emoliza probei$%
# la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a
asigura (emostaza si a evita formarea (ematomului (durata recomandata a
compresiei - mininute$% la sfarsit acoperiti zona cu un pansament steril%
# acul de punctie nu va f reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea$, indoit
sau taiat, ci va f depus intr#un container de plastic rezistent la reziduuri
intepatoare sau taietoare.
,ditivi
7entru a impiedica procesul de coagulare a sangelui integral, unele
vacutainere contin substante anticoagulante% anticoagularea se produce fe
prin legarea 'a&? (E5:,, citrat$, fe prin in(ibarea trombinei ((eparinat de
litiu sau sodiu, (irudina$.
7entru a nu exista nici o confuzie in identifcarea tubului de recoltare,
capacele vacutainerelor sunt colorate diferit, in functie de aditivul folosit.
'odurile de culoare pentru substantele anticoagulante sunt descrise in
01@A501 B71=:
1. 'apac movAroz # foloseste ca anticoagulant E5:,#ul si are utilitate in
(ematologie, biologie moleculara, unele teste imunoc(imice (ex. ,':C$.
&. 'apac bleuAverde # contine 'itrat 9?1 si se foloseste pentru analiza
coagularii.
*. 'apac negruAmov # contine 'itrat +?1 si se foloseste pentru .1C.
+. 'apac verdeAportocaliu # contine Ceparinat si se utilizeaza plasma pentru
testele de c(imie.
-. 'apac rosuAincolor # este un tub fara anticoagulant. 1erul este folosit
pentru testele de c(imie, imunologie si serologie.
Dnele vacutainere destinate obtinerii serului contin un activator de coagulare
(care accelereaza formarea c(eagului$ si un gel separator, care permite
mentinerea serului dupa centrifugare in tuburile primare, in cursul fazei
preanalitice (transport catre laborator$, analitice si postanalitice (stocarea
probelor in laborator$.
:uburile de recoltare folosite in laboratoarele 12nevo sunt:
1. :uburi 4ec6ton# 5ic6inson:
# capac mov # E5:,%
# capac rosu # tub simplu, fara anticoagulant sau gel separator%
# capac incolor # tub fara anticoagulant, cu gel separator%
# capac bleumarin # E5:, (pentru metale$%
# capac negru # citrat +?1%
# capac bleu # citrat 9?1.
:uburi 1arsted
@rdinea recoltarii tuburilor
0n cazul in care este nevoie sa se obtina mai multe probe dintr#o singura
8ebotomie, se recomanda sa se respecte urmatoarea ordine de recoltare a
tuburilor:
1. recipientele pentru (emocultura%
&. tuburile fara aditivi%
*. tuburile ce contin citrat%
+. tuburile ce contin (eparina%
-. tuburile ce contin E5:,.
.olumul optim de proba
Dna din erorile cel mai des intalnite este trimiterea la laborator a unei
cantitati insufciente de proba. 7entru a va asigura ca exista un volum
adecvat de proba, recoltati intotdeauna sange intr#o cantitate de & ori si
"umatate mai mare decat volumul necesar efectuarii unui anumit test (la
fecare test este precizat volumul minim de ser sau plasma necesar
procesului analitic$.
0n acelasi timp, trebuie sa se evite recoltarea excesiva de sange, in special la
varstnici, copii mici, pacienti internati in sectiile de terapie intensiva.
0n cazurile frecvente, in care pacientilor le sunt indicate mai multe teste,
tineti cont de urmatoarele volume de sange recomandate in cazul folosirii
analizoarelor automate actuale:
# +#- mE sange pentru efectuarea unui profl de investigatii bioc(imice
uzuale%
# 1 mE sange pentru efectuarea a *#+ teste de imunoc(imie.
Recoltarea sangelui capilar
Este utila in special in cazul pacientilor pediatrici si pentru efectuarea
frotiurilor de sange. 'ele doua locuri de electie pentru recoltare sunt
suprafata palmara a falangei distale a degetului si suprafata plantara laterala
sau mediala a calcaiului. 1e obtine un amestec de sange provenit din
arteriole, venule si capilare care la randul sau poate f diluat cu lic(id
interstitial si intracelular.
'ompozitia relativa a sangelui depinde de 8uxul sanguin existent in patul
vascular cutanat in momentul recoltarii% astfel, incalzirea locului de
punctionare inaintea recoltarii faciliteaza arterializarea sangelui din teritoriul
cutanat respectiv.
9;u se va recolta niciodata din pulpa degetului la nou#nascuti deoarece exista
riscul de a leza osul falangei.
Exista o relatie direct proportionala intre volumul de sange recoltat si
adancimea incizei efectuate. ,stfel tipul lantetei trebuie ales in functie de
locul punctionarii si cantitatea de sange necesara.
,dancimea inciziei constituie un element critic la nou#nascuti% daca aceasta
depaseste &,+ mm exista riscul de a leza osul calcaneu.
Riscul de a efectua o incizie prea adanca poate f evitat prin utilizarea unor
lantete semiautomate de unica folosinta.
Eantete semiautomate pentru recoltare sange capilar
0nstructiuni:
# dezinfectati locul punctionarii cu a"utorul unui tampon steril imbibat in
solutie de alcool si asteptati sa se usuce zona inainte de a efectua incizia
(trebuie evitata folosirea altor dezinfectanti deoarece acestia pot induce
valori fals crescute pentru acid uric, fosfor sau potasiu$%
# prindeti ferm zona adiacenta locului punctionarii si efectuati rapid incizia,
apasand pe butonul lantetei%
# indepartati prima picatura de sange cu a"utorul unei mese de tifon,
deoarece aceasta poate contine lic(id interstitial%
# prin miscari de apasare usoara, fara a masa zona din "ur, colectati picaturile
de sange care curg liber intr#un microtainer etic(etat%
# daca picaturile nu curg liber in microtainer, percutati usor tubul%
# in cazul microtainerelor care contin anticoagulant, efectuati <#1= miscari
usoare de inversiune a tubului pentru a asigura amestecul optim al sangelui
cu anticoagulantul%
# la sfarsitul recoltarii aplicati un tampon steril compresiv care va f mentinut
pana la oprirea sangerarii% nu aplicati banda"e adezive la copii, deoarece pe
langa faptul ca pot produce iritatii, exista riscul de a f ing(itite atunci cand se
largesc%
# depuneti lanteta intr#un container rezistent la punctionare.
Prelucrarea probelor de sange dupa recoltare
Componentele sangelui:
0n medie, un adult de 7= 6g are aproximativ +,7- # -,B E sange, din care
aproximativ B=> sunt plasma si +=> celule sanguine.
'elulele sanguine ((ematii, leucocite si trombocite$ sunt suspendate in
plasma (formata din apa si constituenti dizolvati: (ormoni, anticorpi, enzime,
ce sunt transportate catre tesuturi, iar produsii lor de excretie sunt transferati
apoi catre plamani si rinic(i$.
7rin centrifugare se pot separa atat plasma, cat si ser. 5iferenta dintre
plasma si ser este ca plasma retine fbrinogenul, care este inlaturat din ser.
1angele pacientului, recoltat intr#un tub fara substante anticoagulante, cu sau
fara gel separator, este lasat sa sedimentezeAsa coaguleze, dupa care va f
centrifugat si se separa serul, care contine & tipuri de proteine: albumina si
globuline.
7lasma este obtinuta din sangele recoltat intr#un tub cu anticoagulant si apoi
centrifugat. ,nticoagulantul in(iba formarea coagulului. 7lasma contine trei
tipuri de proteine: albumina, globuline si fbrinogen.
7entru anumiti analiti exista diferente semnifcative intre rezultatele obtinute
la testarea din ser si cea din plasma: potasiu, magneziu, fosfor, proteine
totale, lactat etc.
5iferentele dintre valorile obtinute din ser si din plasma se datoreaza unor
factori ca:
# analitul poate f consumat in timpul procesului de coagulare: fbrinogen,
trombocite, glucoza%
# analitul poate f eliberat din celule in timpul coagularii: potasiu, E5C, fosfor,
lactat%
# anticoagulantul poate interfera cu metoda de determinare in cazul FF:, Ei.
7lasma .ersus 1er
1. ,vanta"e:
# 7rocesare accelerata: etapa formarii coagulului este eliminata% timpul de
centrifugare se poate scurta prin cresterea vitezei de rotatie.
# 'antitate mai mare: dintr#o proba de sange se obtine aprox.1-#&=> mai
multa plasma decat ser.
# Eipsa interferentelor legate de coagularea post#centrifugare: in ser se mai
pot produce coaguli dupa o centrifugare precoce% acest lucru nu apare
niciodata in plasma.
# Rezultatele obtinute la testarea analitilor din plasma exprima mai fdel
statusul in vivo al pacientului comparativ cu cele din ser.
# Risc mai mic de aparitie in plasma a (emolizei si trombocitolizei decat in
ser.
2. Dezavantaje:
# Electroforeza proteinelor este alterata in plasma de prezenta fbrinogenului
(pseudo#pea6 in regiunea g, ce poate mima un component 3$.
# ,nticoagulantul poate interfera cu metoda de determinare.
# 0nterferenta cationica: cand se foloseste plasma (eparinizata, litiul sau
amoniul din anticoagulant pot interfera cu metodele de determinare a
acestora.
Faza precentrifugare
1erul sau plasma trebuie separate fzic de celulele sanguine cat mai repede
posibil, pentru a nu exista riscul producerii unor rezultate eronate% se
recomanda astfel o limita maxima de & ore din momentul recoltarii probei.
Dn contact mai redus cu celulele sanguine (G& ore$ este recomandat pentru
potasiu, ,':C, cortizol, catecolamine, acid lactic si (omocisteina.
1tudiul efectuat de Eaessig si colaboratorii sai a indicat faptul ca 17 analiti nu
au fost afectati de un contact prelungit al serului cu celulele sanguine (timp
de +< ore la temperatura camerei$: albumina, fosfataza alcalina, ,E:,
bilirubina, calciu, colesterol, '), creatinina, magneziu, fosfor, proteine totale,
trigliceride, :*, :+, uree, acid uric. 7e de alta parte, rezultatele au fost
semnifcativ alterate in cazul urmatorilor analiti:
# timp de contact H & ore: glucoza (scade$, potasiu (creste$, E5C (creste$%
# timp de contact H < ore: sideremie (creste$.
0ntr#un studiu mai recent, I(ang si colaboratorii sai au evaluat stabilitatea a
B* analiti in serul care a ramas timp de &+ ore in contact cu celulele
sanguine. 1#a stabilit ca serul trebuie separat in * ore pentru glucoza, potasiu
si fosfor si in B ore pentru albumina, bicarbonat, clor, peptid ', C5E
colesterol, sideremie si proteine totale. 'eilalti analiti au fost stabili timp de
&+ ore in serul separat. ,cest studiu demonstreaza faptul ca laboratoarele
trebuie sa revizuiasca stabilitatea analitilor testati, pentru a reduce numarul
respingerilor nenecesare de probe, in cazurile in care transportul de la
punctele de recoltare este prelungit.
Refrigerarea probelor de sange in(iba metabolismul celulelor sanguine si
stabilizeaza anumiti constituenti termolabili. ;u se recomada ca probele de
sange integral sa fe refrigerate decat daca exista recomandari specifce in
acest sens. ,stfel, este contraindicata refrigerarea in cazul probelor pentru
determinarea potasiului, deoarece temperatura scazuta in(iba glicoliza si
favorizeaza eliberarea potasiului din celule, obtinandu#se astfel rezultate fals
crescute. 7e de alta parte, probele din care se vor testa ,':C, 7:C, acid
lactic, catecolamine si gastrina vor f racite prin plasarea intr#un recipient ce
contine un amestec de apa cu g(eata.