ANEXA CUPRINZAND

TEHNICILE DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI

EFECTUATE IN CUSUL INGRIJIRILOR DE NURSING
ANEXA 1: MASURAREA SI INREGISTRAREA
FUNCTIILOR VITALE.
A. TEHNICA MASURARII SI NOTARII RESPIRATIEI.

Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza
aportul de O2, necesar proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in
atmosfera a CO2, rezultat al acestora.
- Materiale necesare : ceas cu secundar, foaie de temperatura,
pix cu pasta albastra.
- Timpii de excutie:
- se pregatesc materialele necesare;
- nu se anunta bolnavul, pentru ca acesta poate influenta ritmul
respirator;
- se numara miscarile inspiratorii ale toracelui, prin asezarea mainii
nursei pe suprafata toracelui timp de 1 minut;
- se noteaza rezultatul in foaia de temperatura cu un punct de culoare
albastra si se uneste cu valoarea anterioara, pentru fiecare linie orizontala se
socotesc 2 respiratii.
B. TEHNICA MASURARII SI NOTARII PULSULUI.
Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere
superficiale, comprimata incomplet pe un plan osos rezistent.
- Materiale necesare: ceas cu secundar, foaie de temperatura, pix
cu pasta rosie.
- Timpi de executie:
- se pregatesc materiale necesare;
- se pregateste bolnavul psiic si fizic, explicandu-i tenica si
mentinandu-l in repaus fizic !-1" minute;
- se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului;
- se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si se uneste cu
valuarea anterioara, pentru fiecare linie orizontala se socotesc # pulsatii.
$!
C. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII.
%emperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism
generatoare de caldura, prin metabolizarea alimentelor energetice.
- Materiale necesare: termometru maximal, individual casoleta cu
tampoane de vata si comprese de tifon, prosop, sapun, paar cu solutie de
cloramina 1-!&, tavita renala, foaia de temperature, creion albastru.
- Timpi de executie:
- se pregatesc materialele necesare si se verifica termometrul, apoi se
sterge termometrul de solutia dezinfectanta;
- se pregateste bolnavul psiic explicandu-i tenica si fizic asezandu-l
in decubit confortabil;
- se sterge axila bolnavului prin tamponare cu prosopul;
- se aseaza termometrul in axila cu rezervorul de 'g pe pielea centrului
axilei;
- se apropie bratul de trunci cu antebratul flectat pe suprafata
anterioara a toracelui;
- se scoate termometrul dupa !-1" minute;
- se sterge cu o compresa uscata si se citeste gradatia;
- se scutura termometrul, se spala cu apa si detergenti si se aseaza in
solutie dezinfectanta (bromocet 2&) in borcanul umplut ;
- se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura cu un punct
albastru, unindu-se apoi cu valoarea obtinuta anterior, obtinandu-se curba
termica;
- pentru fiecare linie orizontala se socotesc 2 diviziuni de grad.
D. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE.
%ensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant
asupra peretilor arteriali.
- Materiale necesare: tava pentru instrumente medicale,
tensiometru cu 'g, stetoscop biauricular, creion albastru si rosu,
foaia de temperatura, tampon cu alcool.
- Timpi de execute:
- se pregatesc materialele necesare;
- se pregateste bolnavul explicandu-i scopul masuratorii si se
mentine in repaus timp de 1"-1! minute;
- se aseaza manometrul pe noptiera sau intr-un loc fara
vizibilitate pentru bolnav la nivelul cordului;
- se aplica manseta pe bratul bolnavului;
$$
- se fixeaza membrana stetoscopului sub manseta pe artera
umerala;
- se pompeaza aerul in manseta cu a*utorul perei de cauciuc pana
la o valoare mai mare decat cea masurata anterior sau pana la
+"" mml la prima determinare a %.,.;
- se decompima progresiv aerul din manseta; privind
manometrul se memoreaza valoarea tensionala obtinuta la
auzirea primului zgomot pulsatil (tensiunea maxima) si apoi se
decoprima in continuare pana la disparitia ultimei inde pulsatile
cand se memoreaza din nou valoarea obtinuta (tensiunea
maxima);
- se scoate manseta tensiometrului;
- se dezinfecteaza stetoscopul;
- se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura in
cenarul albastru asurat cu culoare rosie, socotind pentru
fiecare linie orizontala o unitate coloana de mercur.
E. MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI.
-iureza este procesul de eliminare a urinei din organism in 2# .
-.ateriale necesare/ vase cilindrice gradate, creion albastru, foaia de
temperatura;
-%ipii de executie/
- se pregatesc materialele necesare, eticetand vasele cu numele
bolnavului, salonul, sectia unde este internat, denumirea probei cerute;
- se educa bolnavul sa urineze numai in urinar;
- se colecteaza urina pe 2# , se citeste gradatia de pe vas;
- se noteaza in foaia de temperatura valoarea obtinuta, pentru fiecare linie
orizontala, socotindu-se 1"" ml urina.
F. OBSERVAREA SI NOTAREA TRANZITULUI
INTESTINAL.
0caunul este format din resturi alimentare supuse procesului de
digestie, eliminate prin anus, prin actul defecatiei.
1rmarirea tranzitului intestinal se face urmarind caracteristicile
scaunului/ frecventa, orar, cantitate, consistenta, forma, culoare miros, aspect
si notarea lor in foaia de temperatura din diverse semne grafice/ normal 2
linie verticala; moale 2 linie oblica; diareic 2 linie orizontala; mucus 2 3;
mucogrun*os 2 .4; puroi 2 P; sanguinolent 2 0; melena 2 ..
$5
ANEXA 2: TEHNICA ADMINISTRARII INJECTIILOR.
A. TEHNICA INJECTIILOR INTRAMUSCULARE.
-Materiale necesare: manusi sterile, seringi de unica folosinta in
ambala* propriu original, intact cu termenul de valabilitate, 2 ace
de calibru diferit, tampoane de vata sterile; solutii dezinfectante
(alcool sanitar rectificat), solutie de in*ectat sterila cu termen de
valabilitate, trusa antisoc, lampa de spirt.
-Timpi de executie:
- se pregateste bolnavul asezandu-l in pozitie de decubit ventral;
- nursa se spala pe maini;
- se aspira solutia de in*ectat in seringa dupa ce gatul acesteia a fost
flambat inainte si dupa taierea fiolei;
- se dezinfecteaza locul de electie pentru in*ectat (cadranul supero-extern
al fesei).
- se scoate aerul din seringa, tinand-o in pozitie verticala, pana ce aparitia
primei picaturi de solutie in varful acului;
- se introduce acul atasat atasat la seringa in musci;
- se aspira penru verificarea pozitiei acului fata de vasul de sange;
- se introduce lent solutia de in*ectat;
- se extrage acul prinr-o miscare ferma;
- se comprima locul respective cu un tampon steril imbibat in alcool
sanitar de 5"6;
- nursa se spala pe maini;
- reorganizarea locului de munca;
- urmarirea bolnavului pentru a surprinde eventualele reactii adverse la
medicamente.
B. TEHNICA INJECTIEI INTRAVENOASE.
%enica in*ectiei intravenoase consta in introducerea substantelor
medicamentoase licide in organism direct in torentul circulator prin
intermediul unui ac adaptat la seringa.
Sc!"#:
- terapeutic la diferita substante;
- explorator 7 pentru administrarea substantelor de contrast radiologic.
T$%&'c(: pregatirea bolnavului/
$8
- psiica/ explicandu-i necesitatea acestei tenici pentru tratarea bolii
sale, locul in*ectarii si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul
in*ectiei.
- fizica/ se aseaza bolnavul in pozitie confortabila de decubit dorsal sau
pe scaun cu spatar prote*at de un prosop si o aleza.
Materiale necesare:
- seringi de unica folosinta in ambla* original, integru, steril cu termenul
de valabilitate;
- ace sterile de unica folosinta pentru aspirarea medicamentelor ( 92+8
mm, -21 mm, cu bizou lung) si in*ectarea solutiei medicamentoase cu 922!
mm, diametrul 2 $:1" 7 5:1" si bizou scurt;
- solutie sterile de in*ectat, izotona sau ipertona ce se resorb instantaneu
in circulatie, in fiole integer, care mai intai se identifica;
- garou, tampoane sterile din vata si tifon, manusi sterile;
- solutii dezinfectante sterile (alcool sanitar rectificat la 5"6);
- pile din metal pentru desciderea fiolelor;
- lampa de spirt pentru flambare;
- tavita renala;
- musama si aleza;
- prosop;
- trusa antisoc.
T$%&'c( !)!)'"-*'+(:
- se spala mainile cu apa si sapun;
- se verifica ambala*ul seringii si acului;
- se verifica termenul de valabilitate al sterilizarii seringii;
- se verifica integritatea fiolelor sau flaconul, eticeta, doza, termenul de
valabilitate si aspectul solutiei;
- se indeparteaza ambala*ul seringii, se adapteaza acul pentru aspirat
solutia, acoperit cu mansonul de protectie si se aseaza pe o compresa sterile.
- se procedeaza la aspirarea continutului fiolelor dupa/ golirea licidului
din varful fiolei prin miscari de rotatie, dezinfectarea gatului fiolei prin
flambare sau stergere cu tamponul imbibat in alcool, dupa care se flambeaza
pila de otel si se taie gatul fiolei. ,poi se descide fiola astfel/ cu mana
stanga se tine fiola, iar cu policele si cu indexul mainii drepte prote*ate cu o
compresa sterila se descide partea subtiata a fiolei; se trece gura fiolei
descise deasupra flacarii, apoi se introduce acul in fiola descisa tinuta
intre police, indexul si degetul mi*lociu al mainii stangi, seringa fiind tinuta
in mana dreapta.
$;
- se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele
mainii drepte, avand gri*a ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu
solutia de aspirat, fiola rasturnandu-se progresiv cu orificiul in *os.
- se indeparteaza aerul din seringa tinuta inpozitie vericala acu acul in sus,
prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin
varful acului;
- se scimba acul de aspirat cu cel folosit pentru in*ectarea solutiei
medicamentoase.
Perntru dizolvarea pulberilor se procedeaza astfel/
- se aspira solventul in seringa (ser fiziologic, apa distilata, sau solvent
special);
- se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul
de cauciuc si se asteapta evaporarea alcoolului;
- se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de
solvent prescrisa;
- se scoate acul din flacon si se agita pana la completa dizolvare a pulberii.
Pentru aspirarea solutiei din flaconul incis cu dop de cauciuc se
procedeaza astfel;
- se dezinfecteaza dopul de cauciuc si se asteapta evaporarea alcoolui;
- se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantiatea de solutie ce
urmeaza a fi espirata;
- se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon pana la nivelul dopului
si se introduce aerul;
- se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului
in seringa sub actiunea presiunii din interiorul flaconului;
- acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se scimba cu acul pentru
in*ectarea solutiei medicamentoase;
- se alege locul punctiei venoase;
- se aplica garoul pe bratul bolnavului la unirea a doua treimi superioare
cu treimea inferioara a acestuia pentru a evita vena de punctionat;
- se dezinfecteaza locul in*ectiei;
- se efectueaza punctionarea venei cu acul introdus in directia fluxului
sanguine, perforarea tegumentului facandu-se in directie usor oblica, pana
simtim senzatia unui gol elastic, dupa care se scimba directia acului in
sensul axului longitudinal al venei si se inainteaza in interiorul ei inca 1 7
1,! cm;
- se controleaza daca acul este in vena prin aspirare;
- se desface garoul;
- se in*ecteaza lent, spri*inind seringa cu mana stanga si impingand
pistonul seringii cu policele si indexul mainii drepte;
5"
- se verifica periodic prin aspirare, daca suntem in vena;
- la terminarea in*ectarii solutiei se retrage brusc acul din vena pe directia
pe care l-am introdus;
- se aplica tamponul imbibat cu alcool pe locul in*ectarii, efectuand o
usoara compresiune, dar fara a flecta bratul;
- se supravegeaza bolnavul un timp variabil dupa in*ectare in raport cu
starea lui generala si solutia in*ectata.
I&c',$&-$ +' (cc',$&-$:
- flebalgie prin introducerea rapida a solutiei sau a unor substante iritante;
- periflebita prin inflamatia tesutului perivenos;
- ematom;
- embolie gazoasa prin introducerea aerului in vena;
- embolie gazoasa prin introducerea de substante uleioase, ambele ducand
la embolie pulmonara si deces;
-soc alergic;
- lipotimie pana la soc dureros;
- colaps.

51
ANEXA .. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU
RECOLTAREA DE SANGE PENTRU EFECTUAREA
ANALIZELOR DE LABORATOR.
CONDITII GENERALE DE RECOLTARE: recoltarea probelor se
face in general dimineata, pe namancate, cu exceptia urgentelor medico-
cirugicale.
- Materiale necesare:
- ace de punctie venoasa, cu mandren, steril;
- seringi sterile de diverse capacitati, de unica folosinta, in ambala*
propriu, integru, original cu termenul de valabilitate;
- garou, vata si tampoane sterile;
- substante dezinfectante si degresante sterile (alcool sanitar 5"6, alcool
iodat, eter sau benzina iodata);
- stativ cu eprubete sterile, uscate, goale sau cu substanta
anticoagulanta in functie de tipul analizei cerute;
- musama, aleza, prosop pentru spi*inirea bratului si prote*area patului;
- trusa anti-soc.
- Timpi de executie:
- se informeaza bolnavul privind necesitatea recoltarii analizelor de
laborator pentru stabilirea diagnosticului;
- pregatirea materialelor pe o masuta acoperita cu camp steril si
aducerea masutei la patul bolnavului;
- spalarea mainilor nursei cu apa calda si sapun;
- se pozitioneaza bolnavul in decubit dorsal cu bratul in usoara
abductie si in extensie maxima;
- se fixeaza acul pe amboul seringii cu a*utorul pensei;
- se fixeaza garoul pe bratul bolnavului;
- se dezinfecteaza tegumentele la locul ales pentru punctie venoasa;
- cu mana stanga se fixeaza vena, exercitand o compresiune usoara si o
tractiune in *os, cu a*utorul policelui, a tesutului vecin;
- seringa cu acul atasat se tine in mana dreapta, bine fixat intre police si
restul degetelor;
- acul se introduce in directia fluxului saguin, perforarea tegumentului
facandu-se in directie usor oblica pana simtim sezatia de gol elastic, dupa
care se scimba directia acului in sensul axului longitudinal al venei si se
inainteaza in interiorul ei inca 1 7 1,! cm;
52
- se aspira pentru verificarea pozitiei acului in vena;
- se recolteaza sangele necesar pentru analizele cerute;
- dupa recoltare se extrage acul si se scoate garoul, recoltandu-se mai
intai analizele care necesita staza;
- se comprima locul punctiei cu un tampon cde vata sau tifon steril
imbibat in alcool sanitar 5"6;
- se spune bolnavului san u flecteze bratul dupa scoaterea acului, ci
doar sa exercite o usoara compresiune pe tampon;
- se noteaza eprubetele cu proba recoltata si se duc la laborator
eticetate astfel/ numele si prenumele bolnavului, sectia si salonul unde este
internat, precum si analiza solicitata;
- nursa se spala pe maini;
- reamena*area locului de munca;
Recoltarea sangelui s-a facut pentru urmatoarele analize uzuale/
- 'emoleucograma completa/ are ca valori normale urmatoarele/
'b 2 11 7 1# g:dl sange; 't 2 #" 7 #+&; ' 2 #,! 7 !,! mil.:mmc; R 2 ",! 7
1,8 din valoarea ematiilor; %r 2 1!"""" 7 +""""" :mmc; 9 2 !""" 7
8""":mmc; <ormula leucocitara/ =0 2 $" &; ==0 2 +&; 9 2 25 7 +"&; > 2
1 7 #&; ? 2 " 7 1&; . 2 1!&.
- @0'/ se recolteaza cu seringa de 2 ml in care s-au aspirat ",# ml
citrat de sodiu +,8& si 1,$ ml sange. @alori normale/
- 1 7 barbati/ ! 7 8 mm; femei/ 8 7 12 mm;
-2 7 barbati/ 1" 7 1# mm; femei/ 12 -2" mm.
- 1ree/ se recolteaza ! ml sange fara anticoagulant; @aloarea normala/
2" 7 #" mg:dl;
- Alicemie/ se recolteaza 2 ml de sange pe florura de sodium, iar
valoarea normala variaza cu metoda de determinare; in medie este de 8" 7
12" mg:dl;
- <ibrinogenul/ se recolteaza in seringa de ! ml, recoltand #,! ml sange
venos pe ",! ml florura de sodiu +,8&; @aluarea normala este intre 2"" 7
#"" mg:dl;
- Colesterolul/ se recolteaza ! ml sange venos; @aluarea normala/ 1$"
7 22" mg:dl;
- ?ilirubinemia/ ?% 2 1 7 1,2 mg:dl din care/ ?- 2 ",2! mg:dl/ ?B 2
?% 7 ?- .
- %este de coagulare/ se recolteaza #,! ml sange pe ",! ml oxat de
potasiu 2&, amestecandu-se rapid; %C 2 1" 7 18 secunde. @aluarea medie 2
1# secunde.
- @-R9-ul se recolteaza astfel/
.ateriale necesare/
5+
- seringa de unica folosinta, in ambala* propriu cu termenul de
valabilitate;
- ac steril sigilat in ambala* propriu;
- garou;
- eprubete uscate, sterile, acoperite cu dop de vata.
Prin evitarea emolizei se vor folosi o seringa si o eprubeta uscata
si spalata cu ser fiziologic steril. Rezultate foarte bune se obtin prin
recoltarea directa in eprubeta cu acul, fara seringa.
0e recolteaza ! ml sange, se lasa sangele sa coaguleze, dupa
coagulare se desprinde cegul cu o bageta de sticla de peretele eprubetei si
se lasa la tempertura camerei +" minute, pentru a se produce retractia
ceagului/ se decanteaza apoi serul aspirandu-l cu o pipeta Pasteur, curata,
uscata si sterilizata, avand gri*a ca serul decantat sa nu a*unga resturi din
ceag.
1n ser neemolizat are o culoare verzuie si este complet transparent
o coloratie roz denotand ca serul este emolizat sau contine eritrocite.
Rezultatul se exprima prin notare cu D sau - , astfel/
DDD 2 intens pozitiv;
DD 2 pozitiv;
D 2 slab pozitiv;
- 2 rezultat normal.


5#
ANEXA /. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMEN
SUMAR DE URINA.
CONDITII GENERALE DE RECOLTARE: ,naliza se efectueaza
din *etul mi*lociu al primei emisii de urina din ziua respectiva, colectata intr-
un recipient curat.
Timpi de executie:
- se anunta bolnavul in seara dinaintea examinarii privind modul de
recoltare si importanta acestei examinari;
- dimineata inainte de recoltare, se efectueaza toaleta organelor
genitale cu apa si sapun;
- recoltarea se face din *etul mi*lociu al primei emisii de urina;
- se trimite recipientul la laborator insotit de urmatoarele date/ nume si
prenumele, sectia, denumirea analizei cerute.
>xamenul sumar de urina cuprinde determinarea urmatorilor
parametri/
- densitate 2 normal 1"12 7 1"25;
- albumina 2 normal 7 absenta;
- glucoza 2 normal 7 absenta sau urme;
- pigmenti biliari 2 normal 7 absenti ;
- urobilinogen 2 normal 7 absenti;
- corpi cetonici 2 normal 7 absenti;
Bn sediment se cerceteaza /
- epiteliile 2 normal 7 rare;
- numarul ematiilor 2 normal 7 absente sau rare, pana la 1""":ml;
- numarul leucocitelor 2 normal 7 absente sau rare, pana la 2""":ml;
- cilindrii 2 normal 7 absenti;
- cristale 2 normal 7 absente;
- flora microbiana 2 normal 7 absenta sau rara.
5!
ANEXA 0. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMEN MRF
- Pregatirea psiica: se explica bolnavului conditiile in care va fi
efectuata examinarea si importanta acestui examen pentru diagnosticarea
bolii sale.
- ?olnavul va fi condus de catre nursa la serviciul de radiologie,
impreuna cu foaia de observatie.
- 0e va explica bolnavului cum sa se comporte in timpul examinarii (va
efectua cateva miscari de respiratie, iar radiografia se va face in apnee, dupa
un inspire profound);
- Pregatirea !i"ica:
- se dezbraca complet regiunea toracica;
- se indeparteaza obiectele radioopace;
- se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele
aduse inainte, cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta ce prote*aza filmul;
- dupa inregistrare bolnavul va fi a*utat sa se imbrace si va fi condus in
salon;
- se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat, data si
cine l-a efectuat.


5$
ANEXA 1.
PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXAMENUL E2G.
Pregatirea bolnavului/
- !+'%'c(:
Pentru indepartarea factorilor emotionali se va transporta bolnavul
cu 1" 7 1! minute inaintea inregistrarii pentru a se adapta cu sala de
inregistrare si i se va explica in ce consta tenica, precum si faptul ca este o
tenica infensiva necesara pentru precizarea diagnosticului;
- 3'*'c(:
?olnavul va fi a*utat sa se dezbrace si va pastra repausul fizic 1"
-1! min. inaintea inregistrarii.
T$%&'c(:
- bolnavul va fi culcat comod pe canapea, dezbracat si va fi rugat sa-si
relaxeze musculature;
- se verifica impamaintarea aparatului;
- se monteaza electrozii de inregistrare pe member si regiunea precordiala;
- se efectueaza etalonarea aparatului si apoi se efectueaza inregistrarea
propriu-zisa a traseului >EA.
- se imbraca bolnavul dup ace in prealabil se indeparteaza electrozii si se
sterg tegumentele de solutia electroconductoare si se transporta la salon;
- pe traseul >EA se noteaza/ numele si prenumele bolnavului, varsta,
inaltimea, eventuala medicatie folosita in timpul examinarii, data si ora
inregistrarii, viteza de derulare a artiei si semnatura celui care a inregistrat
traseul;
- se inregisreaza rezultatul in foaia de observatie (<.O.)
55
,=>3, 5. %>'=BC, %10>191B @,AB=,9
%useul vaginal 7 este procedeul clinic de exminare cel mai utilizat in
Ainecologie, executat intotdeauna dupa o prealabila asigurare a asepsiei
pentru bolnava si medic sau asistente. >ste examinarea obligatorie pentru
bolnavele aflate la varsta genitala activa ca si cele care au intrat in
menopauza.
.aterial necesar/ manusi de cauciuc, substante lubrefiante.
>xaminarea se face in pozitie ginecologica in sala de tratament sau la
patul bolnavei.
%enica/ medical sau asistenta va fi plasat alaturi de bolnava sau intre
gambele ei. 0e executa cu 1 sau 2 degete (index sau index cu medius).
0e face un tuseu combinat abdomenogenital, prin care se exploreaza
toate segmentele aparatului genital, descriind modificarile anatomice, dupa
ce in prealabil s-a efectuat o inspectie vizuala a organelor genitale externe.
%useul vaginal cuprinde ! timpi d.p.d.v. didactic, in realitate el
efectuandu-se in mod continuu.
%impul B 7 timpul de explorare al vaginului, cu degetul inmanusat,
lubrifiat cu substanta sterila, introdus in vagin, se parcurge si apreciaza
supletea peretilor acestuia si regularitatea lor. Bn caz de vaginism apare o
contractura dureroasa.
Prin acest timp se apreciaza gradul de dezvoltare, lungimea, latimea,
existenta unei atrofii, inflamatii sau tumori vaginale.
%impul BB 7 timpul de explorare al colului/ se excuta o miscare
circulara in *urul colului apreciind situarea si directia lui. =ormal este situat
in axul vaginal 9 2 8 cm cu consistenta ferma, de organ musculos dens,
fiind moale si ramolit in sarcina, si dur lemnos in cancer de col. 0e retrage
degetul pe extremitatea libera a colului, apreciindu-se orificiul extern al
canalului cervical care este punctiform la nulipare, transversal la multipare
sau cu eroziuni in cervicite sau displazii cervicale.
%impul BBB 7 timp de explorare corpului uterin/ prin miscare circulara
inalta in *urul colului se exploreaza profunfimea fundurilor de sac vaginale si
se obtin relatii asupra istmului si corpului uterin. =ormal, fundul de sac
posterior este mai profund si liber iar in cel anterior se simte ungiul de
flexiune al corpului p ecol in caz de antreflexie uterina. ,ici se gaseste si
corpul uterin. Bn retroflexie uterina corpul uterin si ungiul vor fi spre sacul
posterior.
%impul B@ 7 de explorare al corpului uterin/ plasma mana abdominala
pe fundul uterului, iar cea vaginal ape orificiul extern al colului. Rolul
58
principal revine celei abdominale care obtine relatii asupra pozitiei uterului,
formei, volumului, regularitatii, consistentei, sensibilitatii la presiune si
mobilizare.
%impul @ 7 de explorare a anexelor in care rolul principal il au
degetele plasate in fundul de sac lateral drept sau stang, ce tind sa se
intalnasca cu cele plasate in fosa iliaca respectiva. 0e apreciaza distanta ce se
interpune intre uter si peretele abdominal si pelvian.
=ormal sunt suple, iar trompele si ovarele sunt subtiri si fara
sensibilitate. Bncepand cu timpul al doilea al examinarii intervine mana
abdominala ce are rol sa impinga in *os organele genitale interne, facandu-le
mai accesibile mainii vaginale. -aca este necesar pentru completare se poate
face examenul posibil pentru cercetarea afectiunilor ginecologice la copii si
virgine.

5;
CAPITOLUL V
CONCLUZII
H$!(-'-$#$ 4')(#$ (c"-$ sunt boli infecto-contagioase ce se manifecta
cu o frecventa variata in toate regiunile globului sub forma sporadica,
endemica si uneori epidemica.
,zi, prin larga lor raspandire, indeosebi in tarile in curs de dezvoltare,
constituie o problema ma*ora de sanatate publica in ciuda dezvoltarii
mi*loacelor de diagnostic si imunizare de ultima ora.
Bn $-'#5'( HVB rolul esntial il are virusul epatitei ?, virus ,-=,
identificat sub forma unor particule virale Fparticule -,=>G, continand
componenta centrala si un invelis glucido-lipido-proteic la exterior. >l are in
componenta trei antigeni/ ,tg '?s (de suprafata), ,tg '?c (central), ,tg
'?e ce face parte tot din componenta de centru si care are existenta
temporara.
-intre acestia ,tg '?s de suprafata se poate afla si liber in sange,
secretii si excretii si se utilizeaza pentru diagnosticul '@? si are mare rol in
evolutia infectiei cu epatia virala tip ?.
,stfel, in ;"& din cazuri, apare in sange la 5-1# zile de la infectie,
dupa care apar complexele immune ce se manifesta clinic prin artragii, febra,
eruptii urticariene iar in perioada de stare a bolii datorita citolizei pe care o
produce duce la cresterea aminotransferazelor %AP si %AO sau ,9,% si
,0,%.
Bn 1"& din cazuri se produce infectie persistenta rezultand fie o stare
de purtator cronic asHmptomatic, fie cronicizarea epatitelor, fie ciroza
epatica.
<iind o boala infecto-contagioasa are o evolutie ciclica in cadrul unui
proces epidemiologic cuprinzand/ sursa de infectie, calea de transmitere si
masa receptiva.
S")+( ,$ '&3$c-'$: rezervorul de virus este reprezentat de om prin/
bolnavi cu epatita virala , si ?, bolnavi cu epatita cronica, purtatori de
antigen '?s, cu ciroza epatica post-epatita ?, cancer primitive epatic si
purtatori cronici apparent sanatosi de ,tg '?s, produsele umane pot contine
virusul @'? fiind/ sangele si derivatele lui, sangele menstrual, bila, sperma,
lapte uman, saliva.
C('#$ ,$ -)(&+6'-$)$: 0unt 7 parenterale, medicale, in*ectii,
transfuzii, tratament stomatologic, tatua*e, punctii, manevre cirurgicale,
acupunctura, etc. si nemedicale/ autoin*ectii, punctia lobului urecii,
ventuze, barbierit, maniciura, escoriatii sau plagi, precum si cai
8"
neparenterale/ transmitere fecal-orala, prin saliva, urina, pe cale sexuala,
transmitere verticala (transplacentara) etc.
M(+( )$c$!-'4( o reprezinta intreaga populatie nevaccinata.
F(c-)' 3(4)'*(&-' care intervin/ factori profesionali, subnutritia,
bolile cronice, andicapurile neoro-psiice si indeosebi contactul familial cu
purtatorii apparent sanatosi.
L$*'"&'#$ (&(-6-!(-#5'c$ sunt reprezentate de leziuni epato-
celulare, degenerative, a*ungand uneori pana la necroza, leziuni inflamatorii,
interstitiale ale spatiilor periportale cu limfocite, plasmocite si rar
granulocite si modificari pana la Fpeace male necrosisG.
T(7#"# c#'&'c al bolii este variabil/ cu incubatia, forma de debut,
varsta, complicatiile posibile si instituirea tratamentului.
I&c"7(-'( este variabila de la +" 7 12" zile dar oricum mai lunga
decat la tipul ,; perioada prodromala dureaza 2-+ saptamani si are un debut
insidios in comparatie cu tipul ,, cu o simptomatologie digestiva mai
discreta si cu manifestari articulare, urticariene sau purpurice si cu
manifestari psiice/ astenie, ameteli, cefalee, insomnie, irascibilitate, stare de
rau general.
P$)'(,( 'c-$)'c( se instaleaza lent si dureaza mai mult ca la tipul ,,
-urand cateva saptamani, avand uneori caracter de icter colestatic, putand
exista forme clinice anicterice, forme prelungite simple cu recrudescenta si
forme simple prelungite ca si forme severe/ forma fulminanta sau forma cu
debut comatos.
0e mai intalnesc mai rar la copii in timp ce la varstnici imbraca forme
grave.
D'(5&+-'c"# !*'-'4 se suspicioneaza pe anamneza si examenul
clinic si se confirm ape datele obiective de laborator prin care se evidentiaza
modificarile biocimice si istologice, evidenta antigenului '?s, '?c, '?e.
D'(5&+-'c"# ,'3$)$&-'(# se realizeaza cu celelalte epatite virale
acute si cu celelalte boli icterice.
E4#"-'( este greu previzibila dar in general favorabila, iar
!)5&+-'c"# este rezervat in raport cu prezenta ,tg '?s si a c!#'c(-''#)8
care pot fi si grave/ cronicizare, ciroza epatica, cancer epatic primar, stare
de purtator cronic de ,tg, glomerulonefrita cronica prin complexe immune,
poliartrita nodoasa, etc.
T)(-(6$&-"# HVB se bazeaza pe masuri nespecifice cu rol
patogenic, de sustinere si simptomatice cu spitalizare si declarare obligatorie
nominala si numerica pentru asigurarea repausului la pat si izolarea
bolnavului, iar in conditiile tratamentului curative pe langa tratamentul
medicamentos epato-protector un rol ma*or il *oaca regimul igieno-dietetic.
81
O deosebita importanta in aceasta boala o are profilaxia ce cuprinde
masuri specifice fata de sursa de infectie ( interdictia de a dona sange si de a
imprumuta obiecte de toaleta si orice obiect personal, izolare obligatorie in
spital, masuri de asepsie si antisepsie) fata de calea de transmitere
(sterilizarea instrumentarului si a altor materiale necesare in practica
medico-cirurgicala, controlul diferitelor manevre nemedicale/ cosmetica,
frizerii, educatie sanitara) si masuri fata de masa receptive prin vaccinarea
anti-epatica, cu vaccin >=A>RB3 %.? introdusa si in Romania din
octombrie 1;;! pentru nou-nascutii dupa aceasta data.
-in punct de vedere al prognosticului de nursing am urmarit + cazuri
de '@? la pacienti de diferite varste, care au reperat boala in urma unor
manevre medicale incorrect effectuate, ce au necesitat ingri*iri pentru
satisfacerea urmatoarelor nevoi/ de a respire si a avea o buna circulatie, de a
se alimenta si idrata, de a elimina, de a se misca si de a avea o buna
postura, de a dormi si a se odini, de a se imbraca si dezbraca, de a-si
mentine temperatura corpului constanta, de a fi curat si a-si prote*a
tegumentele, de a evita pericolele si de a invata despre boala sa.
1rmarind aceste cazuri mi-am imbunatatit cunostintele teoretice si am
invatat sa ingri*esc sis a inteleg mai bine bolnavii diagnosticati cu '@?.
82
BIBLIOGRAFIE

1. BALTA G. - Bngri*iri generale si speciale ale bolnavilor. @ol. B-BB.
>d. -idactica si Pedagocica, ?ucuresti, 1;;#.
2. BOCARNEA C. 9 ?oli infectioase si >pidemiologie.(manual pentru
0coli 0anitare).
.. BULIGESCU L. 9 ?olile ficatului si cailor biliare. @ol. B, >d. .edicala
?ucuresti 1;82.
/. MORARU I. 9 ,natomie patologica. @ol. BB. >d. .edicala 1;8".
0. MOZES C. 9 %enica ingri*irii bolnavului. @ol. B-BB. >d. .edicala
?ucuresti 2""1.
1. REPCIUC E. 9 ,natomia omului. @iscere. >d. .edicala. ?ucuresti
1;!8.
:. TITIRICA L. 9 1rgente medico-cirurgicale pentru cadre medii, >d.
F @iata medicala romaneascaG, ?ucuresti 2""".
;. TITIRICA L. 9 Aid de =ursing. 2""1.
<. TITIRICA L. 9 %enici de evaluare si ingri*ire a bolnavilor, >d. F
@iata medicala romaneascaG, ?ucuresti 2""1.
1=. TITIRICA L. - ?reviar de explorari functionale si ingri*iri speciale
ale bolnavilor. >d. F@iata medicala romaneascaG,
?ucuresti 2""".
11. VOICULESCU M. 9 ?oli Bnfectioase, @ol B-BB. >d. .edicala,
?ucuresti, 1;;".
8+
CUPRINS
C,PB%O919 B 7 B=%RO-1C>R> 0B B0%ORBC19 ?O9BB IIII .1
C,PB%O919 BB 7 -,%> -B= 9B%>R,%1R, IIIIIIIII.. .!
,. -><B=B%B, 0B C9,0B<BC,R>, '>P,%B%>9OR @BR,9>
,C1%>IIIIIIIIIIIIIIIIIII. .!
?. ,=,%O.B, 0B <B4BO9OAB, <BC,%191B 0B C,B9OR
?B9B,R>IIIIIIIIIIIIIIIIII... .5
C. >PB->.BO9OAB, '>P,%B%>9OR @BR,9> ,C1%>IIII.. .1+
-. >%BOP,%OA>=B, '@?IIIIIIIIIIIIIIII.. .1$
>. >9>.>=%> -> ,=,%O.B> P,%O9OABC,IIIIIIII.1;
<. %,?9O19 C9B=BC 0B <OR.>9> C9B=BC> -> ?O,9,III. 21
A. -B,A=O0%BC19 PO4B%B@ 0B -B<>R>=%B,9 B= '@?IIII.2$
'. >@O91%B,, CO.P9BC,%BB9> 0B PROA=O0%BC19 B= '@?I..+"
C,PB%O919 BBB 7 %R,%,.>=%19 0B PRO<B9,3B, '@?III...+1
C,PB%O919 B@ 7 P9,=1RB -> B=ARBJBR> ,9> C,41RB9OR
0%1-B,%>IIIIIIIIIIIIIIII#"
C,419 B IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII..#5
C,419 BBIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII.!+
C,419 BBB IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII....!;
,=>3> C1PRB=4,=- %>'=BCB9> -> B=ARBJBR> ,9>
?O9=,@191B 1%B9B4,%> B= 91CR,R>IIIIIIII.$!
C,PB%O919 @ 7 CO=C914BB IIIIIIIIIIIIIII8"
?B?9BOAR,<B> IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII.8+

C1PRB=0 IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII8#

8#