Sunteți pe pagina 1din 492

Colecia DISCOBOLUL

Coperta de CLIN STEGEREAN


Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale
CORIN, BRAGA
10 Studii de Areti!olo"ie / Corin Bra"a -
Cluj-Napoca: Dacia,^ !!!
"#" p$% "& c' - (Di)co*olul+
,i*lio-r$
IS,N !.#-#/-&0."-l
0#$#/$l-1
2 Cop3ri-4t Editura Dacia, !!!
Str$ 5aul C4ine6ul nr$ ", R7-#1&&, Cluj-
Napoca
tel$ &81/!1!"% tel$/9a: &81/!88/
Redactor ;I7RICA <RII Te4noredactor
ANA<ARIA R=S= Co'anda nr$ #!88
In atenia di#u$orilor de carte%
Ti'*rul literar )e >irea6? la =niunea
Scriitorilor din@Ro'Ania, Cont 1/&8"8",
,CR, Sucur)ala 'unicipiului ,ucureBti
CORIN BRAGA
10 S&UDII D' AR('&IPOLOGI'
'DI&URA DACIA Clu)*Na!oca, 1+++
Tiparul e:ecutat la I'pri'eria de ;e)t
)tr$ <areBal Ion Antone)cu nr$ &/
)u* co'anda nr$ 0"
7RADEA
ARCETI57L7GIA CA <ET7D
C7<5ARATIST
Sc4iDat? ca di)ciplin? En c?ut?rile lui Goet4e
a)upra F9eno'enelor ori-inareF ale unei
Weltliteratur, literatura co'parat? a 9o)t
'odelat? ca BtiinD? de c?tre po6iti>i)'ul
>eacului al GIG-lea$ <arii ei teoreticieni, de la
Ho)ep4 Te:te la 5aul ;an Tie-4e' )i Iernand
,alden)per-er, erau intere)aDi de )tudiul
)i)te'atic al in9luenDelor Bi relaDiilor, al c?ilor
Bi canalelor de co'unicare Entre )criitori,
'iBc?ri Bi curente$ Scopul lor era de a )trEn-e
toate in9or'aDiile nece)are pentru a ridica 4arta
i)toric? Bi -eo-ra9ic? a 'i-raDiilor te'elor )i
9or'elor literare$ 7r, declinul 'entalit?Dii
po6iti>i)te a l?)at literatura co'parat? Entr-o
pro9und? cri6? 4er'eneutic? Bi identitar?,
enunDat? de R$ JelleK En anii @/&$ 5rocedura
FBtiinDi9ic?F e)te re)i'Dit? tot 'ai acut ca
>etu)t?, o*iecti>ul e'piric-in9or'aDional a
de>enit tot 'ai ne)ati)9?c?tor, En ace)te
condiDii, e)te ne>oie de o nou? 'etod? care )?
o9ere de'er)ului co'parati)t o raDiune
)u9icient? )i un in)tru'ent e9icient$ =na din
alternati>ele cele 'ai *o-ate En po)i*ilit?Di e)te
ceea ce a' putea nu'i pe )curt
Far4etipolo-iaF$
Eti'olo-ic, ter'enul Far4etipF )e co'pune din
Ap:Fn (Enceput, punct de plecare, principiu,
)u*)tanD? pri'?+ Bi din tunoL (9or'?, 9i-ur?,
tip, 'odel+$ Ar4etipul de)e'nea6?, aBadar,
tiparele (atEt En ordine cronolo-ic?, cEt )i
lo-ic?+ unor )erii de 9eno'ene$ El >ine )?
r?)pund? unei Entre*?ri de ordin co-niti>, ce )e
re-?)eBte Bi En de'er)ul co'parati)t: ce )Ent Bi
cu' 9uncDionea6? ele'entele in>ariante ce
apar En >i6iunea noa)tr? de)pre lu'eM
Conceptul Encap)ulea6? trei r?)pun)uri di9erite,
)trati9icate de-a lun-ul i)toriei )ale ce )e
Entinde pe 'ai 'ult de dou? 'ilenii$ 5entru a-i
con9eri aplica*ilitate 4er'eneutic?, tre*uie
deli'itate ace)te accepDii di>er-ente, care, prin
)uprapunere, duc la o in9laDie de )en)$ A)t9el,
En ti'p, in>arianDii ar4etipali ce )tructurea6?
repre6ent?rile noa)tre a)upra realit?Dii au
pri'it trei tipuri de e:plicaDii, dup? natura lor:
'eta9i6ic?
(ontolo-ic?+, p)i4olo-ic? (antropolo-ic?+ Bi
cultural?$ Iiecare dintre ele au 9o)t 9olo)ite, En
epoci )i En conte:te culturale di9erite, drept
in)tru'ente En anali6a te:telor reli-ioa)e,
9ilo)o9ice )au literare$
$ Ar4etipul 'eta9i6ic
En accepDia 'eta9i6ic?, ar4etipul e)te o e)enD?
(ouat?+ ontolo-ic?$ DeBi intr? En relaDie cu
cate-oriile raDiunii (>or+td+, ar4etipul nu poate
9i redu) la o e:i)tenD? )u*iecti>?, el e)te
9unciar o pre6enD? o*iecti>?, de dincolo de
9iinDa u'an?$ Dup? locul (tonoL+ )u*6i)tenDei
lor, ar4etipurile ontolo-ice au 9o)t concepute
En dou? 'oduri: $$ ca e)enDe tran)cendente%
$"$ ca e)enDe i'anente lu'ii$
$$ Ideea tran)cendenDei ar4etipurilor, pla)ate
Entr-un ujtepoupA>ioL tonoL, e)te )peci9ic?
tradiDiei platoniciene$ In Timaios, 5laton
>or*eBte de eE/t+, e)enDe eterne Bi indi>i6i*ile,
care au o natur? inteli-i*il? Bi i'aterial? Bi
)u*6i)t? En a9ara lu'ii 9eno'enale$ Toate
lucrurile )en)i*ile (aicS-nta+, )upu)e ti'pului
Bi di)tru-erii, )Ent 9a*ricate de c?tre
Sriuioup3oL din 'ateria a'or9a dup? 'odelul
ace)tor ei0-n$ Lu'ea tere)tr? e)te o i'a-ine
()EScoGo>+, o copie (ENO77;+ a lu'ii
e)enDelor$ Iiecare cla)? de creaturi, naturale
)au arti9iciale, are un e:0oL per9ect, ce
-arantea6? unitatea En )Enul 'ultiplicit?Dii$
TradiDia iudeo-cre)tin? a preluat )i ea ideea
tran)cendenDei ar4etipurilor, En De opificio
mundi, Iilon din Ale:andria reuneBte En
noDiunea de dp^etuTio> conceptele
platoniciene de eE0oL (e)enD? tran)cendent?+ Bi
iSea (e)enD? inteli-i*il?+: ar4etipurile )Ent
ideile lui Du'ne6eu (>orDaeic% !eou+$ Cu'
-Endirea di>in? e)te identic? Lo-o)ului creator,
ideile lui Du'ne6eu nu )Ent altce>a decEt
prototipurile tuturor )peciilor create En cur)ul
Iacerii$ Ada' Bi E>a )Ent ar4etipurile ra)ei
u'ane, pl?)'uite ca 9?pturi per9ecte de
Du'ne6eu En)uBi% din ace)t cuplu deri>?, dup?
c?dere, prin En'ulDire (procreaDie+, u'anitatea
care populea6? p?'Entul$ En continuare,
conceptul de Far4etipuri i'aterialeF
(principales formae, rationes rerum etc$+ ce
alc?tuie)c intelectul di>in (quae divina
intelligentia continentur) )e re-?)eBte En
patri)tica creBtin?, la Irineu, Au-u)-tin, 5)eudo
Dioni)ie Areopa-itul Bi alDii$
AccepDia ar4etipului ca e)enDa
)upra9eno'enal? >a re>eni la toDi 9ilo)o9ii Bi
'eta9i6icienii care care acord? prioritate
ontolo-ic? unui principiu tran)cendent
(Du'ne6eu, 5lero'a -no)tic?, =nul la 5lotin,
;oinDa la Sc4open4auer+, din care deri>?, prin
creaDie, e'anaDie, dec?dere, e>oluDie dialectic?
etc$, trecEnd prin 'atricea ideilor, lu'ea
9eno'enal?$
$"$ Ideea i'anenDei ar4etipurilor
caracteri6ea6? tradiDia ari)totelic?, En
Metafizica, Ari)totel a )upu) unei critici apro-
9undate concepDia platonician? a )u*6i)tenDei
)eparate a )tart$ 5entru el, ar4etipurile )Ent
cau6ele 9or'ale ale lucrurilor, )Ent 9or'ele
(uop1PrQ+ care con9i-urea6? 'ateria (uGrQ+,
)Ent ener-ia (e>teA$RG
ei
S& care, prin
actuali6are, d? naBtere 9eno'enelor concrete$
EiSt+ nu pot 9i )eparate de )u*)tanDa co'plet?
Bi )Ent deci i'anente lu'ii$
Ideea de ar4etip i'anent e)te pre6ent? Bi En
conceptul )toic de raDiune )e'inal? (A,83oc%
cntepuatiOoc%+$ Logoi )Ent )e'inDele
paradi-'atice Bi inde)tructi*ile a tot ceea ce
e:i)t?, )Ent Entr-un 9el re6er>a de in9or'aDii Bi
codul -enetic care )tructurea6? 'ateria$ Teoria
'odern? a cro'o6o'ilor )e EntElneBte parDial
(pe )upra9aDa *iolo-iei+ cu acea)t? >i6iune pe
care )toicii o -enerali6au la toate re-nurile,
or-anice )i anor-anice$ Din )toici)', logos
spermatikos a 9o)t preluat atEt de tradiDia
creBtin? (acelaBi Au-u)tin, )pre e:e'plu+, cEt Bi
de -Endirea ocult? (arke, la alc4i'iBtii ,a)ile
;alentin Bi ;an Cel'ont, fenomen originar, la
Goet4e+$
AccepDiunea 'eta9i6ic? a ar4etipului do'in?
En interpret?rile teolo-ice Bi 9ilo)o9ice ale
te:telor literare$ Dac? eESrQ )Ent e)enDele
ontolo-ice ori-inare, literatura, care nu e)te
decEt o copie a copiei (un eiScoA:i> al lu'ii
9eno'enale, care nu e)te la rEndul lui decEt un
eEScoGo> al lu'ii nu'enale, dup? 5laton+, >a
9i o palid? re9lecDie a ace)tor e)enDe$ Ca'pionii
ace)tui 'od de interpretare )Ent )coliaBtii
antic4it?Dii tEr6ii, din 'ajoritatea Bcolilor
9ilo)o9ice, de la )toici la neopita-oreici Bi
neoplatonici$ 5entru a con9eri autoritate
propriilor )i)te'e, ei EBi re>endicau ca
predece)ori 'arile nu'e ale tradiDiei, En
)pecial pe Co'er$ Re>i6itEnd epopeile
4o'erice, ei Encercau )? identi9ice En i'a-inile
poetice propriile lor concepte 9ilo)o9ice )i
teolo-ice$ 5rintr-o interpretare ale-oric?,
9ilo)o9ii ionieni )i cei )toici >edeau En 6ei
per)oni9ic?rile principiilor 'ateriale (d$p:ai+
ale
lu'ii$ Teu) Bi Cera 9?cEnd dra-o)te pe 'untele
Ida (c9$ Iliadd) repre6entau pentru ei )9era
9ocului Bi )9era aerului care )e EntElne)c la
li'ita dintre lu'ea a)tral? Bi lu'ea tere)tr?$
5entru neopita-oreici, a>enturile lui =li)e pe
'are En c?utarea dru'ului c?tre It4aca (c9$
Odiseea) de)criu Entr-o 'anier? ale-oric? peri-
peDiile )u9letului a)tral, care, Entrupat, tre*uie
)? r?t?cea)c? prin lu'ea )u*lunar? pEn? cEnd
re-?)eBte, prin 'oarte, calea de acce) la lu'ea
)uperioar?$
Cer'eneutica Fale-ori6ant?F ur'?reBte aBadar
)? recon)tituie 'odelele ori-inare copiate de
art?, )? de)copere ar4etipurile 'eta9i6ice care
)tau En )patele i'a-inilor pla)tice ale poe6iei$
Interpretul EBi propune )? p?trund?, prin
de'er)ul critic, pEn? la reDeaua de )iSt+ ce
alc?tuie)c )tructura de pro9un6i'e a realit?Dii$
5entru critica 'odern?, o a)e'enea
4er'eneutic? e)te radical 9al)?, deoarece
introduce criterii non-e)tetice En anali6a operei
de art?$ I'a-inile Bi ideile poetice EBi pierd
autono'ia Bi )Ent o*li-ate )? )e )u*ordone6e
unor >i6iuni teolo-ice, 9ilo)o9ice )au
BtiinDi9ice$ Dou? 'ari atacuri au )l?*it po6iDia
interpret?rilor care 9ac tri'itere la lu'ea
e:terioar?: critica 9eno'enolo-ic? Bi critica
po)t)tructurali)t?$ 5ri'a a Fpu) Entre
parante6eF raport?rile la realitate, cea de-a
doua a decon)pirat )tatutul de Fte:t e:plicati>F
al concepDiei 'eta9i6ice care pretinde )?
l?'urea)c? >i6iunea arti)tic?$ Cele dou?
)cenarii, cel 'eta9i6ic Bi cel arti)tic, nu )e a9l?
En raport de )u*ordonare, precu' ta*loul 9aD?
de ori-inal, ci )Ent dou? i'a-ini ale lu'ii
ec4i>alente Entre ele Bi a9late En raporturi de
o'olo-ie$ 5rin ace)t Fpa) EnapoiF, )e Fie)e din
ta*louF, te:tul teolo-ic )au 9ilo)o9ic ap?rEnd ca
un di)cur) paralel te:tului literar$
Din acea)t? per)pecti>?, criticii ar4etipale (En
accepDiunea 'eta9i6ic? a ar4etipului+ Ei re>ine
rolul de a pune En e>idenD? reDeaua de concepte
teolo-ice )au 9ilo)o9ice prin care autorul Bi
cititorii )?i interpretau, En epoc? )au la date
ulterioare, o anu'it? opera literar?$ Divina
ommedia, )pre e:e'plu, a 9o)t predo'inant
citit? prin pri)'a conceptelor )cola)ticii
to'i)te% 'ult 'ai tEr6iu, Rene Guenon >a citi
acelaBi te:t 9olo)ind decupajul conceptual al
)i)te'ului teo)o9ic$ Critica ar4etipal?, En
>arianta F'eta9i6ic?F, )er>eBte prin ur'are la
e>idenDierea ori6ontului de concepte pe care )e
proiectea6? actul creaDiei En p)i4olo-ia crea-
torului, Bi actul lecturii En p)i4olo-ia
receptorului$ =neori, ar4e-
tipurile 'eta9i6ice >i6ate )Ent nu'ite En 'od
direct de c?tre autor, alteori ele )Ent doar
)u-erate$ =n e:e'plu in)tructi> En ace)t )en)
e)te !austul lui Goet4e$ En cadrul unei >i6iuni
a)upra lu'ii 'ai de-ra*? 4er'etice decEt
creBtine, Goet4e, pre)at de Sc4iller )? dea o
)e'ni9icaDie ale-oric? operei )ale, aduce En
)cen? per)onaje nu'ite e:plicit Du'ne6eu,
dia>olul, du4ul p?'Entului ("rdgeist), du4urile
ele'entelor, 4o'unculu), adic? 9i-urile
tutelare ale creBtini)'ului, ale 9ilo)o9i ei
oculte, ale alc4i'iei$ Alte per)onaje )Ent
con)truite pe un 9unda'ent ar4etipal 'ai puDin
e:plicit, dar la 9el de e9icace$ Iolo)ind un cod
de lectur? teolo-al, pute' Entre>edea En 9i-ura
<ar-aretei ar4etipul -no)tic al En-erului care
decade din cau6a dorinDei carnale, indu)e de
dia>ol% En 9i-ura lui ;alentin, ar4etipul
ar4an-4elului 'ilitar care, En 'aniera )i'Dului
G4eor-4e, )e opune dia>olului% iar En 9i-ura
'a'ei <ar-aretei, ar4etipul S9intei Iecioare,
)i'*olul iu*irii ca)te opu)e ere)ului )e:ual$
Sau, 9olo)ind un cod de lectur? 9ilo)o9ic,
ela*orat de Goet4e En)uBi, pot 9i Entre6?rite En
pali'p)e)t En 9i-ura lui Iau)t conceptul
-oet4ean de daimonion, En 9i-urile <ar-aretei
Bi Elenei conceptul de etern feminin, En <u'e
conceptul de fenomene originare#
"$ Ar4etipul p)i4olo-ic
Cea de-a dou? accepDiune a conceptului, cea
p)i4olo-ic?, nea-? realitatea o*iecti>? a
ar4etipului, reducEndu-l la o di'en)iune
)u*iecti>?$ Ar4etipurile nu )Ent niBte realia, ci
niBte nomi$na, cate-orii ale repre6ent?rii
'entale$ 7rdinea pe care o percepe' En a9ara
noa)tr? nu e)te -arantat? de o reDea de eESri, ci
e)te 'ai de-ra*? re6ultatul unei acti>it?Di
ordonatoare ai c?rei al-orit'i )e a9l? En
9acultatea noa)tr? co-niti>?$ Ar4etipul Ence-
tea6? )? 'ai 9ie de re)ortul ontolo-iei, c?6End
)u* juri)dicDia antropolo-iei, En 9uncDie de
ni>elul topic de a'pla)are En aparatul p)i4ic,
pot 9i deli'itate dou? accepDiuni ale
ar4etipului, ca in)tanD?: "$$ conBtient?% "$"$
inconBtient?$
"$$ 5la)area ar4etipurilor la ni>elul -Endirii
conBtiente aparDine perioadelor de dinaintea
ro'anti)'ului, perioade En care nu 9u)e)e Enc?
ela*orat conceptul de )u9let inconBtient, ca
opu) unui )pirit raDional$ <utaDia de pe
ontolo-ie pe p)i4olo-ie e)te pre9i-urat? de
pole'ica a)upra universaliilor dintre realiBti Bi
no'inaliBti )i de 9ilo)o9ia neoplatonic? a
RenaBterii$ <ar)ilio Iicino, En T%eologia
&latonica, arat? c? ar4etipurile i'anente
)piritului di>in (e'empla rerum in mente
divina) )Ent i'pri'ate Bi En )piritul u'an ca
niBte tipare (formulae innatae) ce ne per'it
cunoaBterea$ La e'piriBtii en-le6i Bi En )pecial
la Oant, polul di>in di)pare din ecuaDie,
in>arianDii 9iind di)tri*uiDi e:clu)i> 9acult?Dii
co-niti>e u'ane$ Dup? Cu'e, le-ile naturii
pot 9i redu)e la le-ile percepDiei$ Intero-Endu-
)e a)upra po)i*ilit?Dii 'eta9i6icii Bi a
cunoaBterii u'ane En -eneral, Oant a ela*orat
teoria categoriilor apriorice ale )en)i*ilit?Dii )i
ale raDiunii, care ne or-ani6ea6? percepDia
)en6orial? Bi cunoaBterea intelectual?$ En
calitate de con)tante, ar4etipurile nu 'ai
re6id? En lucrul-En-)ine, ci En )u*iectul care
apre4endea6? lucrul-En-)ine$ NeoKantie-nii au
de6>oltat critici)'ul Kantian, ur'?rind rolul
jucat de cate-oriile apriorice En ela*orarea
9iec?rui tip de co-niDie, lin->i)tic?, 'itic?,
BtiinDi9ic?, arti)tic? etc$ Ern)t Ca))irer, )pre
e:e'plu, )e apleac? a)upra /*r'e/or sim(olice
ale -Endirii u'ane, care, a)e'eni unui 'ediu
de re9racDie, 'odi9ic? cu un un-4i preci) de
de9or'are in9or'aDiile ce ne >in de la
o*iectele e:terioare$
"$"$ Dup? de)coperirea Bi teoreti6area de c?tre
ro'antici a topo-ra9iei etajate a 'inDii u'ane,
ar4etipurile Encep )? 9ie pla)ate En aparatul
p)i4ic inconBtient$ Ideea cap?t? ri-oare Btiin-
Di9ic? o dat? cu p)i4anali6a 9reudian?, iar
ter'enul de ar4etip de>ine o noDiune c4eie En
)i)te'ul lui C$ G$ Hun-$ 5e '?)ur? ce )-a
Endep?rtat de Ireud, ela*orEnd conceptul de
inconBtient colecti>, p)i4iatrul el>eDian a
utili6at )ucce)i> ter'enii de imagini
primordiale, de dominante non$personale )au
puncte nodale ale p)i4icului Bi, En )9ErBit, de
ar4etipuri$ Ar4etipurile )Ent, En concepDia )a,
tiparele )tructurante ale >ieDii p)i4ice$ <odele
inconBtiente 'oBtenite -enetic, ar4etipurile
or-ani6ea6? >iaDa 'ental? En aceeaBi 'anier?
En care in)tinctele or-ani6ea6? >iaDa )o'atic?$
Cu toate c? ideea unui inconBtient colecti> a
9o)t unul din punctele ce au du) la ruptura lui
Hun- de 'iBcarea p)i4analitic?, Ireud En)uBi a
)9ErBit prin a accepta e:i)tenDa unor fantasme
originare (patri'oniu ce )e tran)'ite pe cale
9ilo-enetic?+$ 5)i4analiBtii din Bcoala Kleinian?,
I)aac) Bi ,ion )pre e:e'plu, >or*e)c Bi ei de
fantasme incon)tiente )i de
&
preconcep*ii, )tructuri 'entale latente care )Ent
actuali6ate prin e:perienDa de >iaD?$ In9luenDat
de Hun-, Lucian ,la-a teoreti6ea6? la rEndul
)?u categoriile a(isale ale cunoaBterii, care
)er>e)c drept 'ediator Entre ade>?rul a*)olut Bi
i'a-inea ace)tuia En conBtiinDa u'an?$
A)e'eni unui 9iltru ne-ati>, ace)te cate-orii
con)tituieo censur+ transcendent+, care
EnlocuieBte apre4en)iunea direct? a misterului
(En po)tura de lucru-En-)ine Kantian+ cu o
apre4en)iune indirect?, 'eta9oric?$
Daca u'anitatea En Entre-ul ei particip? la
acelaBi 9ond de repre6ent?ri )i )c4e'e
i'a-inare, En)ea'n? c? producDiile 'itolo-ice,
reli-ioa)e, arti)tice Bi 9ilo)o9ice )Ent tot atEDia
re>elatori ai )tructurii de pro9un6i'e a
p)i4icului u'an$FHun- crede ca 'arile 'ituri
au 9o)t create de ae6ii pri'iti>i Entr-o )tare de
sc+dere a nivelului mental, de c?dere a
cen6urilor conBtiente, care per'ite con)telarea
ar4etipurilor colecti>e$ Toate operele En care
arti)tul reuBeBte )? )urprind? intuiDii a*i)ale
e:ercit? o putere de 9a)cinaDie numinoas+#
En accepDiunea p)i4olo-ic?, ar4etipul )er>eBte
aBadar la punerea En relie9 a 'ecani)'elor
li'inare ale creaDiei$ Identi9icarea ar4etipurilor
'eta9i6ice dintr-o oper? re>ine la a topo-ra9ia
ori6ontul de concepte conBtiente prin care
arti)tul EBi or-ani6ea6? >i6iunea% identi9icarea
ar4etipurilor p)i4olo-ice pre)upune )tudierea
rit'urilor or-anice )i a 9anta)'elor
inconBtiente care conduc pana arti)tului, de
'ulte ori 9?r? Btirea )au E'potri>a >oinDei )ale$
Din ace)t punct de >edere, En per)onajele din
!aust )e Entre>?d atEt idei 'eta9i6ice, cEt Bi
ar4etipuri p)i4olo-ice$ Goet4e EBi proiectea6?
En creaturi atEt conceptele teoretice cEt )i
co'ple:ele autono'e$ 7perele concepute En
ace)t 9el au o di'en)iune a*i)al? Bi ne apar ca
niBte uriaBe )cene ale )u9letului arti)tului, pe
care ace)tea EBi di)tri*uie di9eritele >oci )au
per)onalit?Di interioare, cli>ate )i proiectate En
per)onaje, Entr-un ade>?rat joc de roluri, Entr-o
lectur? ar4etipal? (En accepDiunea p)i4olo-ic?+,
doctorul Iau)t e)te o per)oni9icare a e-o-ului
conBtient, care, din cau6a unei in9laDii a
raDiunii, intr? En )tare de cri6? Bi e)te luat En
po)e)ie de c?tre um(r+, per)oni9icat? de
<e9i)to$ 5e '?)ur? ce de'onia )e r?)9rEn-e
a)upra altor re-iuni ale p)i4icului, ea )9ErBeBte
prin a cuprinde )i anima, per)oni9icat? de
<ar-areta$ C?derii <ar-aretei c?tre o
)e:ualitate de)u*li'a-t? i )e opun 9i-uri ce
repre6int? interdicDia re-re)iei, per)oni9i-
l
cari ale 6@'a-o-ului 9ratern Bi al celui 'atern$
Iau)t e)te )al>at de la da'nare prin
4iero-a'ia cu principiul 9e'inin (Elena,
<ar-areta+, pe aceeaBi )c4e'? dup? care
indi>iduaDia, En )en) jun-ian, )e o*Dine prin
conjuncDia e-o-ului cu anima# Du'ne6eul lui
Iau)t, pe care Goet4e El i'a-inea6? Entr-o
'anier? 'ai de-ra*? 4er'etic? decEt creBtin?
(En '?)ura En care dia>olul nu e)te ad>er)arul,
ci co'ple'entul )?u+, tri'ite la sinele jun-ian,
ar4etipul totalit?Dii p)i4ice, )upraordonat atEt
e-o-ului cEt Bi um(rei, E'plinirea lui Iau)t, ca
di>ini6are, e)te con9ir'at? de apariDia copilului
di>in (Eup4orion, Iau)t En)uBi En corul copiilor
an-elici+, En )9ErBit, 9i-urile in)e)i6a*ile ale
<u'elor par a 9i o >i6uali6are intuiti>? a
ar4etipurilor p)i4ice En )ine, in)tanDe
nerepre6enta*ile, deoarece nu )Ent niBte
i'a-ini, ci niBte -eneratoare de i'a-ini$
Ar4etipolo-ia En >arianta antropolo-ic? a
in)pirat cEte>a din de'er)urile 4er'eneutice
cele 'ai i'portante ale )ecolului no)tru, En
do'eniul 'itolo-iei Bi al i)toriei reli-iilor,
pentru care Hun- En)uBi a o9erit o c4eie de
interpretare p)i4olo-ic?, poate 9i citat Oarl$
Oeren3i$ Dup? 9ericita )a EntElnire cu p)i4iatrul
el>eDian, 'itolo-ul a decupat portretele
eidetice ale 'ai 'ultor per)onaje di>ine din
reli-ia -reac?: Teu) Bi Cera, i'a-ini ar4etipale
ale Tat?lui Bi <a'ei, 5ro'eteu (Fi'a-ine
ar4etipal? a e:i)tenDei u'aneF+, Dion3)o)
(Fi'a-ine ar4etipal? a >ieDii inde)tructi*ileF+,
De'eter Bi 5er)e9ona (Fi'a-ini ar4etipale ale
<a'ei Bi IiiceiF+$ =n alt decupaj ar4etipal,
care >i6ea6? cu prec?dere i'a-inaDia arti)tic?,
e)te cel al lui Ga)ton ,ac4elard$ Dup? ce a
e:plorat condiDiile )piritului BtiinDi9ic )i
inter9erenDele ace)tuia cu -Endirea En i'a-ini,
9ilo)o9ul 9rance6 )-a dedicat unei p)i4anali6e
e:ten)i>e a ele'entelor 'ateriale, En calitate
de cate-orii apriorice ale percepDiei Bi
i'a-inaDiei$ De la 9ilo)o9ii ionieni pEn? En
6ilele noa)tre, Iocul, Apa, Aerul Bi 5?'Entul au
con)tituit un 9el de -ril? percepti>? care
pro>oac? En 'od in>aria*il con)telarea
aceluiaBi li'*aj de )i'*oluri, En aceeaBi
tradiDie Fcritici)t?F, Gil*ert DurAnd deli'itea6?
Bi el structurile antropologice ale
i'a-inarului, adic? re-i'urile Bi reDelele de
)i'*oluri ce )e re-?)e)c En 'od con)tant En
>i6iunile 'itice Bi arti)tice$
7 >ariant? a ar4etipolo-iei antropolo-ice, ce
tinde )? dep?Bea)c? accepDiunea p)i4olo-ic?
c?tre cea de-a treia accepDiune a ar4etipului,
e)te 'or9olo-ia cultural?, ela*orat? la
Enceputul
"
ace)tui )ecol$ 5ornind de la di4oto'ia
niet6)c4ean? Fapolinic / dion3)iacF, 'or9olo-i
precu' Leo Iro*eniu) (care a )tudiat
ci>ili6aDiile a9ricane prin co'paraDie cu cea
european?+, Spen-ler (care a ela*orat ar*orele
-enealo-ic al culturilor 'ondiale+, Jorrin-er
(care a di9erenDiat culturile Fa*)tracteF de
culturile FintropaticeF+, Jol99lin (care a
contra)tat RenaBterea Bi ,arocul+ au lucrat cu
in>arianDi (En )pecial de natur? 9or'al?+ pentru
a alc?tui portretele-ro*ot ale cEte unui curent
)au >i6iune de)pre lu'e$ =na dintre cele 'ai
co'pre4en)i>e tentati>e En ace)t )en) e)te cea
a lui Lucian ,la-a, care Bi-a propu) )? de-aje
'odelul -eneral a ceea ce el nu'eBte matricea
stilistic+ a(isal+# Iilo)o9ul ro'An nu )e
'ulDu'eBte doar cu e>idenDierea tr?)?turilor
con)tante ale unei anu'ite culturi, el >rea )?
ela*ore6e catalo-ul tuturor in>arianDilor Bi al
>alenDelor po)i*ile ale ace)tora$ Cate-oriile
)ale apriorice )Ent: ^ ori6ontul )paDial (in9init,
*oltit, la*irintic, -e'inat, )9eric, ondulat,
al>eolar+, ori6ontul te'poral (ti'pul-4a>u6,
ca)cad?, 9lu>iu+, accentul a:iolo-ic (a9ir'ati>,
ne-ati> )au indi9erent+, atitudinea (ana*a)ic?,
cata*a)ic?, neutr?+, n?6uinDa 9or'ati>?
(indi>iduali6ant?, tipi6ant?, )ti4ial?+$ Cu ace)t
in)tru'ent de lucru, ce precede 4er'eneutica
9ractalic? a lui I$ 5$ Culianu, culturile Bi
reli-iile pot 9i )tudiate Entr-un joc
co'*inatorie, 9iecare )i)te' 9iind de9init prin
actuali6area unei anu'ite con9i-uraDii de
>alenDe di)poni*ile$
DeBi EBi propune )? re)pecte )peci9icitatea
culturilor, 'or9olo-ia cultural? )e 9ondea6? Bi
ea pe pre)upo6iDii apriorice$ 5e 9undalul unei
concepDii *iolo-i6ante, con9or' c?reia
culturile )e co'port? ca niBte or-ani)'e, ea
tinde )? i-nore econo'ia intern? a te:turii de
ar4etipuri Bi )? o )u*ordone6e unor 9actori
e:terni, precu' 'ediul -eo-ra9ic, i)toric )au
etnic$ Cu toate c? o*)er>aDiile tipolo-ice
o*Dinute En ace)t 9el )Ent ade)eori >alide,
'or9olo-ia cultural? le i'pri'? o orientare
ideolo-ic? 9al)?, tran)9or'Endu-le En
ar-u'ente pentru o teorie a ra)elor$ Cu alte
cu>inte, En ciuda 9aptului c? EBi propune )? dea
prioritate 9eno'enului cultural, 'or9olo-i)'ul
)e )prijin? pe un apriori)' )u*iecti>,
)u*ordonEnd ar4etipurile unui 9ond etnic, unui
inconBtient colecti> naDional etc$
#
#$ Ar4etipul cultural
A9lat? En plin? e:pan)iune En pri'a ju'?tate a
)ecolului no)tru, ar4etipolo-ia p)i4olo-ic? )au
antropolo-ic? a intrat En 6ilele noa)tre Entr-un
recul$ I )e aduc dou? critici 'ajore$ 5e de o
parte, i )e reproBea6? c? reduce ()au FtraduceF+
li'*ajul arti)tic la ()au Entr-+ un alt li'*aj,
p)i4olo-ic, p)i4analitic, p)i4oi)toric, pier6End
En ace)t 9el )peci9icitatea literaturii Bi i'anenDa
anali6ei$ 5e de alt? parte, i )e reproBea6? c? ar
con)trui un 'odel a*)tract, care nu e:i)t? Bi nu
9uncDionea6? En realitatea e9ecti>?$ Ea pre)u-
pune e:i)tenDa unui %omo universalis, a unui
%omo religiosus )au poeticus En a9ara ti'pului,
con)tant Bi in>aria*il, autorul unei culturi
paradi-'atice Bi ate'porale, 9aD? de care
indi>i6ii concreDi Bi culturile date ar 9i niBte
>ariante )au actuali6?ri$ 7r, 'odelul
antropolo-ic total nu poate 9i re-?)it ca atare En
nici una din creaDiile reli-ioa)e )au arti)tice
concrete$ Iiecare oper?, 9iecare
Weltansc%auung, 9iecare cultur? are o coerenD?
intern? care e)te i-norat? atunci cEnd )e 9ace
)altul la -eneral-u'an$ Ceea ce i )e reproBea6?
En 9ond ar4etipolo-iei antropolo-ice e)te c?
tran)port? ar4etipul (EnDele) ca e)enD?
par'enidian? i'ua*il?+ din ontolo-ie En
p)i4olo-ie$ AtEt En >ariant? 'eta9i6ic? cEt Bi En
>ariant? 'etap)i4ic?, ar4etipul e)te denunDat
ca un concept in9lat En 'od arti9icial, ipo)ta6iat
)au -enerali6at de o 'anier? ile-iti'?$ AB
)pune c? autorul ace)tei decon)trucDii a
conceptului e)te critici)'ul po)t'odern, care
>ede En ar4etip un in)tru'ent-c4eie En
con)trucDia nara*iunilor legitimatoare#
@@5o6iDia En care )-a retra) ar4etipolo-ia a6i )e
*a6ea6? pe cea de-a treia accepDiune a
ar4etipului, accepDiunea cultural?$ E)te >or*a
de o concepDie i'anenti)t?, care nu 'ai caut?
9unda'entul ar4etipurilor En a9ara do'eniului
lor )peci9ic de e:i)tenD? -cultura$ Culturile nu
'ai )Ent EnDele)e ca e:pre)ii ale unui 9ond
p)i4olo-ic a*i)al, ci ca@'ani9e)t?ri ireducti*ile
ale )piritului u'an, ce )e ju)ti9ic? prin ele
En)ele$ Ar4etipul nu 'ai de)e'nea6? 9uncDia
p)i4ic? re)pon)a*il? de -enerarea i'a-inilor,
ci i'a-inea En )ine, ca 9i-ur? recurent? a unui
anu'it Weltansc%auung# Accentul )e
depla)ea6? de pe planul potenDialit?Dii
)u*iecti>e pe planul actuali6?rilor concrete,
'ani9e)tate prin opere$ Dup? cu' )pune
,la-a, acea)t? a*ordare Frelati>i6ea6?
>ala*ilitatea 9or'elor )en)i*ilit?Dii Uc9$ OantV,
punEndu-le En
1
9uncDie de realitatea, circu')cri)? Bi de)tul de
preci) deli'itat?, a unei culturiF$ CEnd )Ent
e:a'inate ar4etipurile unei 'iBc?ri culturale,
nu )e 'ai caut? )ur)ele lor >irtuale, ci
'aterialitatea lor pre6ent? (te'ati)'+ Bi
relaDiile lor reciproce En )i)te' ()tructurali)'+$
5entru a ieBi din i'pa)ul concepDiei
antropolo-i6ante, a 9o)t ne>oie ca
9eno'enolo-ia, pe de o parte, Bi
)tructurali)'ul, de cealalt?, )? taie cordonul
o'*ilical ce lea-? in>arianDii de contrap?r-Dile
lor p)i4olo-ice, etnice, -eo-ra9ice etc$ Bi )?
pun? En e>idenD? 'odul de 9uncDionare intern?
a 9iec?rui )i)te' cultural, En 6ilele noa)tre, )pre
e:e'plu, i)toria reli-iilor e)te do'inat? de trei
direcDii care re9u6? En 'od pro-ra'atic )? dea
o di'en)iune aprioric? (antropolo-ic?+
con)tantelor pe care le de-aj? (i'a-ini )i
)i'*oluri, 'ite'e, rite'e, 9uncDii+: anali6a
)tructural? En de)cendenDa lui 5ropp% anali6a
rituali)t? din Bcoala lui Jalter ,urKert% anali6a
9uncDional? din Bcoala lui H$-5$ ;ernant Bi <$
Detienne$ Deconectat? de la 'eta9i6ic? Bi de la
p)i4olo-ie (indi>idual? )au colecti>?+,
ar4etipolo-ia de>ine o BtiinD? i'anent? a
culturii$
Ar4etipolo-ia cultural? poate 9i la rEndul ei
E'p?rDit? En dou? direcDii, dup? cu' d? r?)pun)
9ie doar pri'ului, 9ie arnEn-durora dintre
reproBurile adu)e ar4etipolo-iei p)i4olo-ice
(lip)a de autono'ie Bi -enerali6area a*u6i>?+$
De'er)urile intere)ate doar de autono'ia
ar4etipului cultural aBa6? in>arianDii Entr-o
per)pecti>? 9eno'enolo-ic?, punEnd Entre
parante6e tri'iterile la realitatea e:terioar?,
dar continu? )? Ei pri>ea)c? drept niBte
con)tante -eneral-u'ane$ De'er)urile care Din
cont )i de reproBul de -enerali6are ile-iti'? EBi
propun )? pre6er>e )peci9icitatea ar4etipurilor
En 9uncDie de conte:tul lor i)toric Bi cultural,
9?r? )? le proiecte6e a)upra Entre-ii culturi
u'ane$ E)te >or*a aBadar de @di'en)iunea de
uni>er)alitate care i )e concede ar4etipului:
#$$ total? (a*ordare care >i6ea6? cultura
u'an? ca 9eno'en -lo*al+% #$"$ parDial?
(a*ordare care ur'?reBte )inte6e En 'od
pro-ra'atic parDiale )i i)torice+, En
co'parati)'ul actual )e En9runt? un
uni>er)ali)' radical, )incron Bi tipolo-ic, Bi un
uni>er)ali)' 'oderat, diacronic Bi i)torici)t$
#$$ En uni>er)ali)'ul radical poate 9i Encadrat?
4er'eneutica lui <ircea Eliade$ Ca *un
9eno'enolo- al e:perienDei reli-ioa)e,
)a>antul pune Entre parante6e judec?Dile >i6End
reali-
/
tatea ontolo-ic? )au 'etap)i4ic? a 9i-urilor
ar4etipale Bi Encearc?, printr-o reducDie
eidetic+, )? deduc? 'odelul paradi-'atic al
i'a-inarului reli-io)$ ,omo religiosus de9init
de <ircea Eliade -EndeBte Bi acDionea6? En
9uncDie de un )i)te' de 'ituri Bi de le-ende
etiolo-ice, ce po>e)te)c modelele e'emplare de
co'porta'ent o9erite de 6ei Bi de eroi in illo
tempore# Tratatul de istorie a religiilor,
propedeutic? la 'onu'entala Istorie a
credin*elor si ideilor religioase, de)9?Boar? un
ade>?rat ta*el )inoptic al )i'*olurilor prin
care -Endirea reli-ioa)? con9i-urea6? i'a-inea
lu'ii$ La rEndul )?u, loan 5etru Culianu
i'a-inea6? 9a'ilia )ectelor Bi Bcolilor -no)tice
ca un ar*ore 9ractalic, En care 9iecare )i)te'
repre6int? cEte o con9i-uraDie )peci9ic? a unui
nu'?r re)trEn) de in>arianDi$ Gno6ele,
creBtini)'ul Bi ere6iile i)torice pot 9i dedu)e En
'od a:io'atic, ca >ariante o*Dinute prin
actuali6area uneia )au alteia din >alorile unui
9a)cicol de pre)upo6iDii teolo-ice$
En 'od )i'ilar, En do'eniul literaturii$
Nort4rop Ir3e proiectea6? o anatomie a
criticii, un ade>?rat ta*lou al in>arianDilor ce
)e re-?)e)c En 9ili-ran En toate operele literare
EncepEnd cu antic4itatea, En acelaBi )en),
Adrian <arino i'a-inea6? un proiect En care
literatura co'parat? )e Frecapitulea6?F Entr-o
teorie Bi o poetic? a literaturii 'ondiale, prin
e:tra-erea in>arianDilor co'uni literaturilor
europene, a)iatice, a9ricane etc$ Iiec?reia
dintre ace)te con)tante, 9ie ea o idee )au un
concept poetic, un 'ite' )au un 'oti>, o
9or'? retoric? )au o )pecie literar?, i )e poate
apoi dedica cEte un )tudiu 'ono-ra9ic, care )?-
i ur'?rea)c? -ene6a, di9u6iunea, e>oluDia,
'eta'or9o6ele, ana'or9o6ele, declinul Bi
di)pariDia etc$ (e:e'plar? En ace)t )en) e)te
-iografia ideii de literatura)# Ceea ce
En)ea'n? c? ace)te univer$salia ale i'a-inaDiei
arti)tice nu )Ent concepute ri-id, ca niBte e)enDe
)tatice, par'enidiene, ci 'ai de-ra*? Entr-o
'anier? dina'ic?, ca entit?Di )upu)e
in9luenDelor )i relaDiilor En conte:t$
#,"$ En contra)t cu uni>er)ali)'ul radical, care
are drept )cop ela*orarea unei ar4etipolo-ii
-enerale a culturii u'ane, po6iDia 'oderat?
'ani9e)t? o 'ai 'are prudenD?$ Ea re9u6? )?
lucre6e cu ta*louri -enerale, din tea'a de a nu
pierde di9erenDele )peci9ice Entr-un -en co'un
unic$ 5entru co'parati)tul 'oderat, 9iecare
>i6iune a)upra lu'ii are o ecuaDie )peci9ic? Bi
ireducti*il? de ar4etipuri$ 5entru a EnDele-e
>iaDa (de)tinul+ ar4etipurilor,
ace)tea tre*uie in)erate En reDeaua cultural?
care le )ecret? Bi le d? o anu'it? coloratur? Bi
tonu)$ =n 'odel de panora'are a *opoi$loT
unui anu'it curent (literatura 'edie>al? )cri)?
En li'*a latin?+ El repre6int? )tudiul lui E$ R$
Curtiu), Literatura european+ )i "vul Mediu
latin, En acea)t? direcDie )e En)criu de alt9el
toate cercet?rile care EBi propun )? deli'ite6e
poetica Bi in>arianDii unui curent, 'iBcare )au
-rupare literar?$ <ai 'ult, En ulti'ii dou?6eci
de ani, pEn? Bi ace)te a*ord?ri tipolo-ice
parDiale (de)pre RenaBtere, <anieri)', ,aroc
etc$+ )Ent re)i'Dite ca li'itati>e, tendinDa 9iind
de a*andonare a tipolo-iilor pe curente (>e6i
)pre e:e'plu Fde)p?rDireaF lui Hean Rou))et
din O ultim+ privire asupra -arocului),
En ulti'? in)tanD?, po6iDia -enerali)t? Bi po6iDia
indi>iduali)t? nu )e e:clud, din 'o'ent ce,
dup? cu' o*)er>? Adrian <arino, uni>er)alul
poate 9oarte *ine )? 9ie -Endit prin indi>idual$
=tili6End punctul de >edere -eneral, cercetarea
co'parati)t? Findi>iduali)t?F cE)ti-? un criteriu
ce Ei per'ite )? di)tin-? 'ai uBor, En pro9ilul
unei opere, al unei 'iBc?ri )au al unei epoci,
tr?)?turile con)tante de cele accidentale$
Re)pectEnd punctul de >edere indi>idual,
cercetarea co'parati)t? F-eneraEi)t?F e>it?
eurocentri)'ul Bi tentaDia de ierar4i6are a
culturilor$ 5entru ar4etipolo-ul culturali)t, nu
e:i)t? culturi 'ai co'plete, 'ai pro9unde, 'ai
reali6ate, 'ai >aloroa)e decEt alte culturi, cu'
)e EntE'pEa En etnolo-ia de la Enceputul
)ecolului, 'arcat? de co'ple:e de
)uperioritate 9aD? de culturile Fpri'iti>eF$
Iiecare dintre culturile u'ane e:pri'?
co'plet Bi e9icient o anu'it? )ocietate, Entr-o
con9i-uraDie )peci9ic?, EncEt e)te )uper9luu ca
ace)tea )? 9ie co'parate ca F>aloareF$
Re6ultatul *ene9ic al ace)tei atitudini e)te
Fco'parati)'ul 'ilitantF al unui R$ Etie'*le,
care 'ilitea6? pentru p?r?)irea *aricadelor
canonului occidental, En >ederea recuper?rii Bi
>alori9ic?rii culturilor e:centrice, )pre
e:e'plu cele orientale$ Nu e)te 'ai puDin
ade>?rat c? 'ulticulturali)'ul, punct al
ideolo-iei Fcorectitudinii politiceF, ri)c? )?
duc? la ni>elare Bi di)tru-ere de criterii atunci
cEnd nu 'ai e)te aplicat la ni>elul culturilor, ci
la cel al co'par?rii operelor indi>iduale$
A' )? dau un e:e'plu a)upra po)i*ilit?Dii de a
co'*ina per)pecti>a radical? cu cea 'oderat?,
e:e'plu ce per'ite o 'ai *un? di)tincDie Entre
ar4etipolo-ia cultural? Bi te'atolo-ic, pe de
8
.
o parte, Bi ar4etipolo-ia cultural? )i 'or9olo-ia
culturii, de cealalt?$ E)te >or*a de 9i-urile lui
Don Huan )i Iau)t, ce e'er- En RenaBtere$ Ele
au 9?cut o*iectul atEt al te'atolo-ici, cEt )i al
'or9olo-i)'ului$ N?)cut? la )9ErBitul )ecolului
trecut, din Encerc?rile 9olcloriBtilor de a
)i)te'ati6a te'ele Bi 'oti>ele culturii
populare, En )pecial ale *a)'elor, te'atolo-ia
pre'er-e ar4etipolo-ia cultural?$ Ceea ce Ei
lip)eBte e)te un criteriu )tructural )i 9uncDional
)u9icient de puternic care )?-i per'it? )?
deli'ite6e cronolo-ic te'ele, En lip)a ace)tuia,
*a6at? doar pe un criteriu tipolo-ic,
te'atolo-ia are tendinDa de a proiecta Bi re-?)i
te'a re)pecti>? pretutindeni unde apar te'e
)i'ilare$ Dup? te'atiBti, )pre e:e'plu, tipul
donjuane)c cuprinde toate 9i-urile de )edu-
c?tori, EncepEnd, )? )pune' cu Teu)$ La rEndul
ei, nici 'or9olo-ia nu e)te capa*il? )?
)urprind? )peci9icul cultural al unui 'it, cu'
e)te cel 9au)tic, -enerali6Endu-l tot la un tip
p)i4olo-ic$ La 9el @cu )piritul donjuane)c (aBa
cu' El i'a-ina)e deja OierKe-aard+, )piritul
9au)tic ar caracteri6a, dup? Spen-ler, o
Entrea-? cultur?, cea 7ccidental?$
Din per)pecti>a ar4etipolo-iei culturale, cele
dou? 9i-uri )Ent, Enainte de toate, creaDiile
)i'pto'atice ale unei >i6iuni de)pre lu'e
)peci9ice, cea a RenaBterii, ce nu poate 9i
con9undat? )au proiectat? a)upra altor >i6iuni$
ApariDia 9i-urilor lui Don Huan )i Iau)t
e:pri'? Entoarcerea eroti)'ului Bi a 'a-iei
p?-Ene, re9ulate ti'p de pe)te un 'ileniu de
teolo-ia Bi 'orala creBtin?$ 5entru a EnDele-e
pro9ilul ori-inal al ace)tor per)onaje e)te
nece)ar )? )e Din? )ea'a de jocul dintre
)upra9aD? )i pro9un6i'e )peci9ic RenaBterii$
Don Huan nu e)te principiul ro'antic al
eroti)'ului 'u6ical, cu' crede OierKe-aard,
Iau)t nu e)te )piritul *ur-4e6 En)etat de
acDiune Bi cunoaBtere, cu' )u)Dine Spen-ler$ La
ori-ine, a'Endoi )Ent e:pre)ia con9lictului
dintre pul)iunile Fp?-EneF ce )e Entorc la
)upra9aD? )i )upraeul FcreBtinF care le
culpa*ili6ea6?$ Din cau6a acea)ta, atEt la Tir)o
de <olina cEt Bi la <arloWe, En ciuda )i'patiei
autorilor 9aD? de per)onajele lor, Don Huan )i
Iau)t )Ent niBte apo)taDi, care )9ErBe)c prin a 9i
tErEDi En in9ern de apariDii de'oniace$
Dac? dori' )? pune' corect pro*le'a, Don
Huan )i Iau)t tre*uie, prin ur'are, a*ordaDi
dintr-o per)pecti>? co'parati)t? 'oderat?,
capa*il? )? )urprind? )peci9icul lor
rena)centi)t$ Dac? dori' apoi )? l?r-i'
cercetarea )i )? ur'?ri' e>oluDia lor
ulterioar?, e)te nece)ar )? adopt?' o
per)pecti>? co'parati)t? capa*il? de a di)tin-e
atEt in>arianDii cEt Bi di9erenDele pe care 9iecare
epoc? Bi curent ce au adoptat ace)te 9i-uri le
i'pun per)onajelor$ 5entru )piritul cla)ic al lui
<oliere, la care RaDiunea tinde )? Enlocuia)c?
credinDa, Don Huan nu 'ai e)te un apo)tat, ci
un li*er cu-et?tor% pentru )piritul *aroc al lui
Calderon, la care, En con)en) cu preceptele
Contrare9or'ei, do-'a creBtin? cen6urea6?
i'a-inarul p?-En, Iau)t de>ine, )u* c4ipul lui
Ciprian, un 'a- con>ertit la )9inDenie Bi
'artiriu, En ro'anti)', EnDele) ca o renaBtere a
RenaBterii ce reuBeBte pentru pri'a oar? )? dea
e:pre)ie co'plet? tuturor 9anta)'elor re9ulate
ale inconBtientului european, Don Huan Bi
Iau)t nu 'ai )Ent niBte titani En>inBi, ci titani
En>in-?tori, al c?ror de'oni)' e)te recuperat
)i i'pu) En lu'in? ca un principiu a9ir'ati>$ Xi
aBa 'ai departe$ Iar dup? ace)te anali6e
parDiale ()au *io-ra9ii ale unor ar4etipuri+ )e
poate opera )i o )inte6? -lo*al? ()au o poetic?
a ace)tor ar4etipuri+$ E:tra-erea in>arianDilor
)i a )tereotipilor literaturii europene )i
uni>er)ale ar duce, dup? Adrian <arino, la o
Fre6u'areF a literaturii co'parate Entr-o teorie
a literaturii$
Ar4etipolo-ia cultural? dep?BeBte En ace)t 9el
incon>enientele te'atolo-ici$ Ea nu )e 'ai
li'itea6? la a in>entaria recurenDa Bi
di9u6iunea te'elor, ci le inte-rea6? En
con9i-uraDii culturale )peci9ice, care le e:plic?
-ene6a, pro9ilul, interrelaDiile )i tran)9or'?rile$
5rin acea)ta, )e do>edeBte a 9i un in)tru'ent
4er'eneutic ideal pentru di)cliplina En
)u9erinD? a co'paraDia-'ului$ Cercetarea
ar4etipal? per'ite anali6a di9erenDiat?, )pec-
tral?, a 9iec?rei >i6iuni de)pre lu'e, pe *a6a
c?reia pre-?teBte o anali6? -eneral? )i
)ta*ilirea unei -ra'atici a literaturii uni>er-
)ale$ A>End -rij? )? )urprind? con9i-uraDia
)peci9ic? 9iec?rei >i6iuni arti)tice, dar Bi
nucleul in>ariant care )e perpetuea6? prin
epoci Bi )paDii, ar4etipolo-ia 9ace po)i*il?
ur'?rirea de)tinului 'odulat al 9iec?rei te'e$
Se poate )pune c? ar4etipolo-ia cultural? joac?
la ni>elul i'a-inarului colecti> acelaBi rol pe
care El joac? p)i4ocritica la ni>elul indi>idului
creator$ ABa cu' C4arle) <auron ur'?reBte
'eta9orele o*)edante )i 'itul per)onal al
9iec?rui )criitor, ar4etipolo-ia EBi propune )?
)coat? En relie9 i'a-inile )i'*olice Bi 'iturile
colecti>e ale 9iec?rei culturi )i curent, Bi, En
ulti'? anali6?, ale Entre-ii u'anit?Di$
En plu), cele trei accepDiuni ale ter'enului de
ar4etip pot 9i
0
!
co'*inate Entr-un de'er) co'ple: Bi
)trati9icat$ 5e trunc4iul accepDiunii culturale
()peci9ic? literaturii co'parate+ pot 9i -re9ate
interpret?rile 'eta9i6ice, pe de o parte, )i cele
p)i4olo-ice, de cealalt?$ Anali6a literar? poate
9i aBe6at? Entre >oletele a dou? o-lin6i critice
co'ple'entare, cea 'eta9i6ic? )i cea
antropolo-ic?, con9or' ideii lui Hun- c?
e:plicaDia 'itolo-ic? e)te o amplificare a
interpret?rii p)i4olo-ice$ Critica literar? ar 9i
a)t9el En)oDit? de 'itocritic? Bi 'itanali6?, pe
de o parte, Bi de p)i4o-critic? )i p)i4anali6?, de
cealalt?$ Ar4etipolo-ia ar putea En ace)t 9el )?
preia rolul de )ucce)or 4er'eneutic al
po6iti>i)'ului, a'pli9icEnd Bi con9erind un
a)pect or-anic de'er)ului co'parati)t$
-i(liografie orientativ+.
$ 5laton, Timaios, En Opere ;II, ,ucureBti,
Ed$ XtiinDi9ic?, !!#% Ari)totel, Metafizica,
,ucureBti, Editura Acade'iei R$5$R$, !8/%
ErWin 5ano9)K3, Ideea# ontri(u*ie la istoria
teoriei artei, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !./%
Alain de Li*era, earta /niversa$liilor# De la
&laton la sfirsitul "vului Mediu, Ti'iBoara,
Ed$ A'arcord, !!0% Iranci) E$ 5eter),
Termenii filozofiei grece)ti, ,ucureBti, Ed$
Cu'anita), !!#% Ieli: ,u99iere, Miturile lui
,omer si g0ndirea greaca, ,ucureBti, Ed$
=ni>er), !0.%
"$ I$ Oant, ritica ra*iunii pure, ,ucureBti, Ed$
XtiinDi9ic?, !8!% Ern)t Ca))irer, La
p%ilosop%ie des formes s1m(oliques (# >oi$+,
5ari), LeB Edition) de <inuit, !."% C$ G$
Hun-, &uterea sufletului (1$ >oi$+, Ed$ Ani'a,
!!1% C$ G$ Hun-, 0n lumea ar%etipurilor, Ed$
FHurnalul literarF, !!1% C$ G$ Hun-, C$
Oeren3i, opilul divin, !ecioara divin+
(Introducere 0n esen*a mitologiei), Ti'iBoara,
Ed$ A'arcord, !!1% C$ Oeren3i, Dion1sos#
2rc%e$t1pal Image of Indestructi(le Life,
5rinceton =ni>er)it3 5re)), !8/% Ide',
"leusis# 2rc%et1pal Image of Mot%er and
Daug%ter, NeW YorK, Sc4ocKen ,ooK), !..%
Ga)ton ,ac4elard, &si%analiza focului,
,ucureBti, Ed$ =ni>er), !0!% Ide', 2pa )i
visele# "seu despre imagina*ia materiei,
,ucureBti, Ed$ =ni>er), !!/% Ide', 2erul si
visele# "seu despre imagina*ia mi)c+rii,
,ucureBti, Ed$ =ni>er), !!.% Ide', &+m0ntul
si reveriile voin*ei, ,ucureBti, Ed$ =ni>er),
!!0% Gil*ert DurAnd, 3tructurile
antropologice ale imaginarului, ,ucureBti,
Ed$ =ni>er), !..% Leo Iro*eniu),
&aideuma# 3c%i*+ a unei filosofii a culturii
(2specte ale culturii si civiliza*iei africane),
,ucureBti, Ed$ <eridiane, !0/% 7)Wald
Spen-ler, Declinul Occidentului# 3c%i*+ de
morfologie a istoriei, Craio>a, Ed$ ,eladi,
!!8% J$ Jorrin-er, 2(strac*ie )i intropa$tie,
,ucureBti, Ed$ =ni>er), !.&% C$ Jol99lin,
&rincipii fundamentale ale istoriei artei#
&ro(lema evolu*iei stilului 0n arta modern+,
,ucureBti, Ed$ <eridiane, !80% Lucian ,la-a,
Trilogia culturii, En Opere, >oi$ !, ,ucureBti,
Ed$ <iner>a, !0/%
#$ Ern)t Ro*ert Curtiu), Literatura
european+ si "vul Mediu latin, ,ucureBti, Ed$
=ni>er), !.&% <ircea Eliade, Tratat de istorie
a religiilor, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!"%
loan 5etru Culianu, 2r(orele gnozei#
Mitologia gnostic+ de la cre)tinismul timpuriu
la ni%ilismul modern, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira,
!!0%
"
Nort4rop Ir3e, 2natomia criticii, ,ucureBti,
Ed$ =ni>er), !."% Adrian <arino, -iografia
ideii de literatur+ (/$ >oi$+, Cluj, Ed$ Dacia,
!!l-l!!0% Ide', omparatism si teoria
literaturii, IaBi, Ed$ 5oliro', !!0% C4arle)
5aul <auron, Des metap%ores o(sedantes au
m1t%e personnel# Introduction + la
&s1c%ocritique, 5ari), Li*rairie Ho)e Corti,
!8#% Gil*ert DurAnd, !iguri mitice )i c%ipuri
ale operei# De la mitocritic+ la mitanaliz+,
,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!0$
7EDI5 - Entre 'itanali6? Bi p)i4ocritic? -
Co'ple:ul 7edip e)te ecuaDia nuclear? a
p)i4anali6ei$ 5rin relaDiile )peci9ic oedipiene
(atracDia 9aD? de 'a'?, concurenDa cu tat?l+ din
triun-4iul 'a'?-copil-tat?, Ireud a de9init
con9i-uraDia de *a6? a p)i4i)'ului u'an$ El a
>?6ut En le-enda lui 7edip un 'it ori-inar, un
pattern care 'odelea6? >iaDa l?untric? a
copilului$ <itul lui 7edip deDine prin ur'are
En doctrina lui Ireud o pree'inenD?
'etodolo-ic?, 9iind utili6at ca un in)tru'ent
interpretati>, ca o a:io'? ce )er>eBte la
identi9icarea )i de9inirea celorlalte )tructuri Bi
'ani9e)t?ri p)i4ice$ Acea)t? prioritate
'etodolo-ic? atra-e ur'?toarea con)ecinD?,
aparent parado:al?: En para'etrii p)i4anali6ei,
'itul oedipian nu poate 9i anali6at$ =n
in)tru'ent 9olo)it ca in)tru'ent pentru propria
anali6? cade )u* ri)cul tautolo-iei$ 5)i4anali6a
(Bi 'itocritic?+ lui ,amlet de S4aKe)peare )au
a !ra*ilor 4aramazov de Do)toie>)Ki (aBa cu'
a 9o)t Entreprin)? de Ireud+, )pre e:e'plu,
con)t? En a interpreta co'porta'entul
per)onajelor c?utEnd En 9ili-ranul operelor
)cenariul oedipian$ 5)i4anali6a (Bi 'itanali6?+
lui Oedip 5ege de So9ocle (aBa cu' a 9o)t
condu)? de Ireud, Hone) )au DrieK >an der
Sterren+, En )c4i'*, con)t? En a prezenta
)cenariul pie)ei$ Din cau6a condiDiei
a:io'atice acordate de Ireud naraDiunii
oedipiene, di9erenDa dintre ,amlet Bi Oedip
5ege )ea'?n? cu di9erenDa dintre conDinutul
'ani9e)t Bi conDinutul latent al unui >i)$ En
ti'p ce En pri'ul ca6 a>e' de Entreprin) un
de'er) 4er'eneutic, de de)coperire a unui
)en) Enci9rat ()au ca'u9lat+, En cel de-al doilea
nu r?'Ene altce>a 'ai 'ult de 9?cut decEt o
e:plicitare Bi o punere En lu'in? a nuanDelor
unui )en) 'ani9e)t$
5entru a interpreta 'itanalitic le-enda, e)te
ne>oie de o )c4i'*are a cadrului teoretic,
a)t9el EncEt triun-4iul oedipian )? de>in?
anali6a*il$ 5)i4olo-ia analitic? ela*orat? de
Hun- o9er? un punct de re9erinD? e:terior ideal
pentru o a)e'enea Entreprindere$
"#
$ 5role-o'ene
En !, Hun- con)u'a ruptura )a de Ireud
prin pu*licarea )tudiului Metamorfoze )i
sim(oluri ale Li(idoului# Aici apar En e'*rion
toate 'arile te'e din care )e >a con)titui
aparatul conceptual al p)i4olo-iei analitice j
un-i ene$ Anali6End 9anta)'ele unei paciente,
do'niBoara <iiler, Hun- de)coper? c? ace)tea
utili6ea6? acelaBi )u*)trat i'a-inar ca toate
'arile 'ituri Bi creaDii ale lu'ii, En con)ecinD?,
el >a 9olo)i de acu' Enainte 'aterialul 'itic ca
un in)tru'ent de a'pli9icare a 9anta)'elor
indi>iduale, deci6ie care i'plic? po)tularea
unui inconBtiMnt colecti>, co'un Entre-ii
u'anit?Di$ CreaDiile )pirituale ale o'enirii )Ent
pu)e Entr-un paraleli)' *iuni>oc cu
'ecani)'ele p)i4ice, a)t9el EncEt 'arile
epo)uri 'itice >or 9i citite ca e:pre)ia unor
traiecte pul)ionale ale li*idoului$ En !, Hun-
nu ela*ora)e Enc? 'odelul ar4etipal al
inconBtientului Bi 9olo)ea, pentru a ur'?ri
tran)9or'?rile li*idoului, o )c4e'? de )or-inte
9reudian?$ De acea)t? )c4e'?, a9lat? la
con9luenDa dintre concepDia 9reudian? Bi
ar4etipolo-ia de 'ai tEr6iu a lui Hun-, '? >oi
)er>i pentru a interpreta En )pirit jun-ian 'itul
lui 7edip$
E>oluDia li*idoului e)te tratat? de Hun- Entr-o
concepDie topic?, de in)piraDie 9reudian?$
5)i4i)'ul e)te >?6ut ca o )ucce)iune orientat?
de )i)te'e, pe care pul)iunile li*idinale le
)tr?*at pro-redient, Entr-o ordine deter'inat?
onto-enetic$ Succe)iunea de o*iecte p)i4ice En
care li*idoul )e in>e)teBte pro-e)i> ar 9i
ur'?toarea:
Li*ido P )Enul 'atern P 'a'a P tat?l P
Uunc4iulV P U)oraV 6 )oDia P )i'*olurile
culturale$
Spre deo)e*ire de Ireud, care >ede En li*ido
ener-ia pul)i-unii )e:uale, Hun- denu'eBte
prin li*ido ener-ia p)i4ic? En -eneral$ El
de)e:uali6ea6? li*idoul Bi reali6ea6? un
'oni)' pul)ional, )u)DinEnd c? ener-ia p)i4ic?
are o ori-ine unica Bi are un a)pect neutru, ea
FcolorEndu-)eF En 9uncDie de o*iectul En care
e)te in>e)tit?$ 7 alt? ino>aDie, care >a 9i
adoptat? Bi de p)i4anali6?, con)t? En tratarea
ace)tor o*iecte drept imago$uri, ter'en prin
care Hun- )u*linia6? condiDia lor 9anta)'atic?,
calitatea lor de Frepre6ent?ri inconBtienteF$
Imago$ul 'atern, cel patern, cel 9ra-
"1
tern etc$ nu )e re9er? prin ur'are la per)oana
real? a 'a'ei, tat?lui, 9ratelui etc$, ci la
i'a-inile interioare pe care le are copilul
a)upra ace)tor in)tanDe$ Dac? p)i4anali6a
9reudian? pune accentul 'ai de-ra*? pe
proce)ul de introiecDie a 9i-urilor reale (deBi
Ireud ajun-e )? >or*ea)c? Bi de)pre F9anta)'e
ori-inareF+, Hun- )u*linia6? calitatea Enn?)cut?
a i'a-inilor Bi proce)ul de proiecDie a lor
a)upra per)oanelor reale$ ;iaDa p)i4ic? a
copilului )e con9i-urea6? En relaDie cu ace)te
imago$7m -enerate )u*iecti>, pe *a6a
9anta)'elor inconBtiente$ Hun- corelea6?
imago$urile unor tipolo-ii 'itice, iar 'ai tEr6iu
le >a )u*ordona ar4etipurilor$ <ai tre*uie
ad?u-at c?$ )upunEndu-)e unor ne>oi p)i4ice Bi
nu criteriului coincidenDei cu realitatea, imago$
imie pot 9i En contradicDie cu caracterul
per)oanelor reale core)pun6?toare (imago$u7
unei F'a'e teri*ileF poate )? core)pund? unei
'a'e reale indi9erente+% de a)e'enea, c?, la
9el cu ar4etipurile, imago$urile )Ent
a'*i>alenDe, putEnd 9i >alori9icate di9erit En
9uncDie de conte:tul p)i4ic (<area <a'? vs#
'a'a teri*il?, Tat?l di>in vs# c?pc?unul etc$+$
5ri'ul imago En care )e in>e)teBte li*idoul
copilului e)te deter'inat de pul)iunile )ale de
autocon)er>are, Entre care Ireud tratea6? ca
9actor pri>ile-iat 9oa'ea, Fpul)iunea de
ali'entareF$ Ne>oile nutriti>e duc la )ta*ilirea
unei relaDii de o*iect orale a copilului cu )EnuE
'atern$ Dup? cu' >a ar?ta ,ion, ace)ta e)te
per)oni9icat ca un -ea'?n i'a-inar$ Acea)t?
per)oni9icare per'ite depla)area ener-iei
p)i4ice de la o*iectul parDial repre6entat de )En
la un o*iect total, care are natura unei
per)oane, la imago$ul 'atern$ IuncDia nutriti>?
e)te )u*ordonat? relaDiei pri>ile-iate cu 'a'a,
al c?rei imago e)te ipo)ta6iat En 'ituri En
9i-ura <arii TeiDe telurice, a 5?'Entului-
<u'?, din care ne naBte' Bi care ne 4r?neBte
pe toDi$
Entr-un )tadiu ulterior, co'uniunea )i'*iotic?
dintre copil Bi 'a'? >a 9i )9EBiat? de apariDia
unui al treilea o*iect 'ental, imago$u8 patern$
Acu' )e con)tituie triun-4iul oedipian, En care
tat?l ia c4ipul unui concurent ce Ei inter6ice
copilului acce)ul la 'a'?, )u* a'eninDarea
ca)tr?rii$ 5ro4i*iDia ince)tului deter'i-
t
na
ruperea eului in9antil de )u* in9luenDa imago$
ului 'atern, a)t9el EncEt, de acu' Enainte,
*?iatul EBi >a lua drept 'odel imago$u7 patern,
ipo)ta6iat 'itic En 9i-ura 'arelui 6eu uranian,
al Du'ne6eului tran)cendent, En unele culturi
pri'iti>e, )tructu-
"/
rate pe principiul e:o-a'iei, co'ple:ul 7edip
e)te e>itat, dup? Claude Le>3-Strau)), prin
Enlocuirea tat?lui de c?tre unc4iul patern, care
joac? acelaBi rol educati> ca Bi tat?l, tar? )? 9ie
En)? la 9el de pro*le'atic in>e)tit a9ecti>, En
unele ca6uri, rolul de i'a-ine e:e'plar? >a
putea 9i trecut de la imago$u7 patern la cel
9ratern$ =n 9rate 'ai 'are )e >a con)titui En
'odelul 'a)culin pe care *?iatul Encearc? )?-l
i'ite% o )or? 'ai 'are >a 9i la Enceput un
)u*)titut 'atern, iar 'ai apoi, odat? cu
apropierea pu*ert?Dii, un )u*)titut al >iitoarei
i'a-ini a iu*itei$
En preaj'a pu*ert?Dii, are loc o nou? e>oluDie$
Se:uali6area li*idoului deter'in? in>e)tirea
lui Entr-un nou imago, cel al 9e'eii, al iu*itei,
al )oDiei$ 5entru a )ta*ili o a)e'enea relaDie de
o*iect )e:ual?, eul tEn?rului tre*uie )? )e 9i
eli*erat de )u* tutela /Wa-o-urilor parentale, )?
)e 9i indi>iduali6at$ 7rice 9i:aDie prelun-it? pe
un imago de>ine 'aladi>?, E'piedicEnd
'aturi6area$ TEn?rul )au *?r*atul ale c?rui
pul)iuni r?'En dirijate a)upra uneia din 9i-urile
anterioare ale e>oluDiei )ale p)i4ice nu poate
de6>olta o relaDie a9ecti>? nor'al? cu o
9e'eie, En )pirit p)i4analitic, di>er)ele tipuri de
9i:aDie ar putea 9i e:e'pli9icate prin
ur'?toarele per)onaje literare: 7edip e)te
*locat a)upra imago$ului 'atern, per)onajele
lui Oa9Ka (Bi )criitorul En)uBi+ nu )e pot
c?)?tori En 'od nor'al din cau6a prepotenDei
imago$ului patern, iar =lric4 =ntel (din Omul
f+r+ 0nsu)iri al lui Ro*ert <uBii+ e)te 9a)cinat
de imago$u7 9ratern, tr?ind o iu*ire 9araonic?
cu )ora )a$
En )9ErBit, dup? ce tEn?rul *?r*at a Enceput o
>iaD? )e:ual? nor'al? (cel 'ai ade)ea prin
contractarea unei c?)?torii+, el EBi reorientea6?
o parte din ener-ia p)i4ic? a)upra unor
acti>it?Di creatoare$ Li*idoul e)te rein>e)tit En
o*iecte culturale, care repre6int? )u*)tituDi
)i'*olici ai o*iectului )e:ual, En >i6iunea din
! a lui Hun- (conte)ta*il?, de alt9el+,
9uncDiile ci>ili6atoare )e de6>olt? pe cana>aua
9uncDiei )e:uale$ Spre e:e'plu, aratul (Bi
a-ricultura En -enere+, EnDele) ca o 9ecundare a
-liei, e)te un )u*)titut )i'*olic al actului
)e:ual% producerea 9ocului prin 9recare (Bi
te4nica En -eneral+ e)te un )u*)titut al
'a)tur*?rii$ 5ro'eteu care 9ur? 9ocul pentru a
aduce oa'enilor 'eBteBu-urile )i'*oli6ea6?
dup? Hun- )u*li'area li*idoului )e:ual En
acti>itate cultural?$ Cu' actele )u*)tituti>e nu
produc En)? o )ati)9acDie real?, in)ati)9acDia El
>a 9ace pe o' )? pro-re)e6e din de)coperire En
de)coperire, 9iind a-entul ci>ili6aDiei u'ane$
,-
E>oluDia topic? pro-redient? a li*idoului e)te
nu'it? de Hun- )u*li'are, Entoarcerea lui )pre
co'ple:e 'ai >ec4i ale e>oluDiei e)te nu'it?
re-re)ie$ A'Endou? conceptele )Ent preluate de
Hun- din >oca*ularul lui Ireud, dar, dac?
pri'ul p?)trea6? )en)ul iniDial, de de>iere a
pul)iunii de la acti>itatea )e:ual? la acti>itatea
intelectual?, -enerali6Endu-l la Entre- tra)eul
li*idoului, cel de al doilea, En )c4i'*, pune En
lu'in? o di9erenD? 'ajor? Entre concepDiile
celor doi p)i4olo-i$ Ireud concepe re-re)ia ca
pe un proce) ne-ati>% c4iar dac? nu d?
Entotdeauna naBtere unor 9eno'ene
p)i4opatolo-ice, ea i'plic? o co*orEre de la un
ni>el )uperior la unul in9erior, de la un )tadiu
de6>oltat la unul re>olut, En linii 'ari, re-re)ia
poate 9i )u*ordonat? tendinDei pe care Ireud o
nu'eBte, En ulti'a )a teorie a)upra pul)iunilor
(din Dincolo de principiul pl+cerii), pul)iune
de 'oarte, ca tendinD? de reEntoarcere la )tadii
pri'iti>e de or-ani-6are Bi, la li'it?, la
anor-anic$ AcceptEnd di'en)iunea pato-en? a
re-re)iei in>oluntare, Hun- in)i)t? En )c4i'*
a)upra re-re)iei >oluntare, Entreprin)? En 'od
deli*erat, c?reia Ei atri*uie o >aloare
inte-ratoare$ Ea e)te o 9or'? de Entoarcere la
)ur)ele li*idoului, de reconectare a eului
alienat prin )u*li'?ri )ucce)i>e la i6>orul
ener-iei p)i4ice$ 9uesta 'i)tic?, e:pediDia
eroic? pe lu'ea cealalt? En c?utarea ne'uririi,
ur'ea6?, dup? Hun-, )c4e'a unui regressus
c?tre imago$ul 'atern, co*orEre ce per'i-te
Entoarcerea la )tarea de e'*rion, re-e)taDia Bi
renaBterea eroului$
Din punct de >edere 'etap)i4olo-ie, di9erenDa
dintre >i6iunea lui Ireud Bi cea a lui Hun- e)te
cea dintre o >i6iune duali)t? Bi una 'oni)t?$ En
ti'p ce Ireud concepe aparatul p)i4ic En
ter'eni de perec4i opu)e (ulti'a perec4e
conceptual? propu)? de el 9iind pul)iunea de
>iaD? / pul)iunea de 'oarte+, Hun- i'a-inea6?
in)tanDele p)i4ice En ter'eni de
co'ple'entaritate$ Dac? En concepDia
)c4i6o'or9a a lui Ireud opuBii )e e:clud, )i
i'punerea unuia deter'in? di'inuarea )au
)upri'area celuilalt, En concepDia ciclic?,
F4er'etic?F, a lui Hun-, opuBii )e co'pletea6?
En crearea totalit?Dii$ Cu alte cu>inte, pentru
Ireud e>oluDia, Fa)cen)iuneaF, e)te
inco'pati*il? cu re-re)ia, cu Fc?dereaF% pentru
Hun-, En )c4i'*, e>oluDia nu )e poate de)?>ErBi
9?r? a include la un 'o'ent dat re-re)ia,
recuperarea ori-inilor$ Dru'ul )pre E'plinire
nu nu'ai c? nu e)te pur a)cen)ional, ci
nece)it? En 'od o*li-atoriu o de)cindere, o
e:perienD? a tene*re-
".
lor, deci o co*orEre Bi o ilu'inare a
co'ple:elor inconBtiente$ Ireud concepe
9i:aDia Bi re-re)ia ca pe o *locare a li*idoului
En dru'ul )?u pro-redient, iar >indecarea
con)t? Entr-o )par-ere a ace)tor *ariere, Entr-o
eli*erare a li*idoului Bi En continuarea
e>oluDiei$ Hun-, En )c4i'*, >ede En )u*li'area
continu? un 9actor de )terili6are a eului, care,
pe '?)ur? ce )e in9lea6?, )e rupe tot 'ai 'ult
de )ur)ele ener-iei p)i4ice Bi )e 'orti9ic?$
5entru a o*Dine indi>iduaDia Bi a atin-e
totalitatea p)i4ic?, indi>idul tre*uie )? re9ac?
ec4ili*rul ener-etic dintre conBtiinD? Bl incon-
Btient, )?-Bi conBtienti6e6e co'ple:ele
ar4etipale, dar nu pentru pentru a le reduce, ci
pentru a le inte-ra Bi a le 9olo)i drept )ur)e de
ener-ie$
Acea)t? re>alori6are a >ectorilor e>oluti>i Bi
in>oluti>i )e corelea6? unei alte 'ari r?)turn?ri
de accent pro>ocate de Hun- En conceperea
inconBtientului$ Dac? pentru Ireud )inele (id
din al doilea )i)te' topic+ repre6int? palierul
in9erior al p)i4icului, c?ruia Ei e)te
)upraordonat eul Bi )upraeul, pentru Hun-
)inele e)te centrul Entre-ului p)i4ic, al
totalit?Dii 9or'ate de conBtiinD? Bi inconBtient$
Ca centru al conBtiinDei, eul care re-re)ea6?
)pre )ine nu in>oluea6?, ci )e reinte-rea6? En
)tructura )uperioar? care El En-lo*ea6?$ 5rin
coniunctio cu celelalte co'ple:e inconBtiente
(anima, u'*ra, *?trEnul EnDelept+, eul )e
recentrea6? En )ine, iar 9iinDa u'an? do*EndeBte
acea plenitudine pe care reli-ia, 'itolo-ia,
te4nicile 'i)tice Bi e:tatice o re)i't ca pe o
apoteo6?, o atin-ere a atotpotenDei Bi
i'ortalit?Dii$ Ceea ce nu En)ea'n? c? re-re)ia
nu i'plic? di9icult?Di Bi pri'ejdii$ Reacti>area
unor co'ple:e dep?Bite ri)c? Entotdeauna )?
9i:e6e En 'od 'aladi> li*idoul a)upra
ace)tora% de aceea, rein>e)tirea >ec4ilor
o*iecte p)i4ice )t? )u* )e'nul unor cen6uri,
care 'odi9ic? En ne-ati> tonalitatea lor
a9ecti>?, E'piedicEnd re-re)ia$ Spre e:e'plu,
dac? relaDia pruncului cu 'a'a nu e)te pri>it?
de Hun-, )pre deo)e*ire de Ireud, En ter'eni
)e:uali, En )c4i'* relaDia re-re)i>? a adultului
cu imago$ul 'atern e)te una ince)tuoa)a,
deoarece de la pu*ertate Encoace pul)iunile
ace)tuia )-au )e:uali6at$ De aceea, interdicDia
ince)tului Bi co'ple:ul ca)tr?rii acDionea6? ca
un 9iltru ne-ati> a)upra /'a-o-ului 'atern,
tran)9*r'End c4ipul 'a'ei protectoare En
c4ipul unei 'a'e teri*ile$
5e acea)t? )c4e'? re-re)i>?, pe care Hun- o
re-?)eBte En toate 'iturile En care eroul
Entreprinde o Oatdpacnc% siq d>tpo>,
"0
>oi analiza Bi le-enda lui 7edip$ 5entru
acea)ta, >oi Encepe prin a trece En re>i)t?
'ite'ele din care e)te concatenat de)tinul
re-elui te*an, )upunEndu-le la ceea ce Hun-
nu'eBte o a'pli9icare$
"$ A'pli9icare 'itanalitic?
&rofe*ia paricidului# 7racolul del9ic El pre>ine
pe Laio) c?, dac? loca)ta Ei >a naBte un 9iu,
ace)ta >a 9i uci-aBul tat?lui )?u$ Enlocuirea prin
9orD? a unui )u>eran de c?tre ur'aBul )?u e)te
o te'? cu o 'are recurenD? En 'itolo-ia
-reac?$ 5recedentul e:e'plar )e con)tituie
c4iar la ni>el di>in, teo-onia 4e)iodic? En9?Di-
BEnd o )ucce)iune de u6urp?ri prin care 6eii
pantocratori preiau pe rEnd autoritatea re-al?
de la p?rinDii lor$ La *a6a ace)tei te'e )t? un
ritual de tran)'itere >iolent? a puterii, cu
ori-inea En reli-ia populaDiilor din )u*)tratul
preindoeuropean$ CredinDele neolitice a>eau En
centru o 'are 6eiD? 'u'?, )ur)? a tuturor
>ieDilor, a c?rei 9ecunditate era a)i-urat? de un
6eu )atelit, 9iu Bi a'ant$ Re-ele preot e)te un
)u*)titut al ace)tui 6eu, el a)i-urEnd *o-?Dia )i
9ertilitatea 'a-ica a Entre-ului re-at$ De aceea,
En 'o'entul En care E'*?trEneBte Bi >i-oarea
)a intr? En declin, el tre*uie Enlocuit rapid cu
un re-e tEn?r, ale) pe )ea'a >itejiei Bi a
>irilit?Dii )ale$
En lu'ea 4o'eric? )i cla)ic?, deBi )e culti>?
ideea de pietate 9ilial?, re'ini)cenDe ale >ec4ii
credinDe din )u*)tratul e-eean )Ent de re-?)it En
condiDia a*)olut deri6orie a re-ilor a9laDi la
*?trEneDe$ AceBtia nu 'ai au nici o autoritate,
9iind total dependenDi de )prijinul Bi
*un?>oinDa 9iilor care le-au luat locul la tron$
Con9lictul pentru putere dintre -eneraDii, pe
care oracolul del9ic El proiectea6? a)upra
de)tinul la*daci6ilor, e)te potenDat deci de
ideea c?, la un 'o'ent dat, Enl?turarea
)u>eranului *?trEn de c?tre unul tEn?r de>ine
ur-ent? pentru pre6er>area e9icienDei >irile a
re-alit?Dii$
"'punerea copilului, En ciuda a>erti)'entului,
Laio) concepe un copil, 9ie din ne-lijenDa )a,
9ie printr-un Biretlic al loca)tei, pe care )oDul ei
nu o pre>eni)e a)upra pro9eDiei apolinice$
Speriat, el 4ot?reBte )? e:pun? copilul, l?)Endu-
l prad? ani'alelor )?l*atice pe 'untele
Cit4erion, )au, Entr-o >ariant?, Enc4i-
"!
6Endu-l Entr-o arc? aruncat? En >oia >alurilor, En
lu'ea -reac?, riturile de e:punere )Ent *ine
pu)e En contra)t 9aD? de riturile de adopDiune$
5?rintele care 4ot?r?Bte )? recunoa)c? copilul
El ia, i'ediat la naBtere, din *raDele 'oaBei )au
ale doicii Bi El aBa6? pe >atra ca)ei$ ;atra,
)i'*ol al 6eiDei Ce)tia, e)te un omp%alos, iar
dedicarea copilului )e'ni9ic? inte-rarea lui En
co)'o)ul 9a'ilial, punerea lui )u* protecDia
di>in?Dilor ce ocrote)c )tirpea Bi cetatea$
Copilul pe care tat?l )e decide En)? )? nu-l
recunoa)c? e)te e:pu) Entr-o p?dure, pe un
'unte )?l*atic, la o r?)cruce de dru'uri, pe
ape, )paDii ce )i'*oli6ea6? cel 'ai ade)ea
Cade)ul, En 9elul ace)ta, el e)te )co) de )u*
tutela 6eilor 9a'iliei Bi l?)at prad? di>init?Dilor
'ale9ice Bi 9atale 4toniene )au ac>atice$ 5rin
-e)tul lui Laio), de)tinul lui 7edip e)te pu) pe
o traiectorie e:centric?, 'enit? )?-l
Endep?rte6e pe >iitorul paricid de centrul )acru
al cet?Dii Bi al )tirpei re-ale$
Copilul *?nuit a 9i purt?torul unor 9orDe
'ale9ice nu e)te uci) direct, pentru a )e e>ita
i'puri 9i c ar e a, ci e)te e:pu) unor condiDii
care Ei 9ac )upra>ieDuirea i'pro*a*il?$ El e)te
En 9elul ace)ta )upu) unei ordalii, unei judec?Di
di>ine, En care oa'enii Ei la)? pe 6eii )?
4ot?ra)c? )oarta celui re)pin)$ Dac? el trece cu
*ine pro*a Bi )cap? ca prin 'iracol En)ea'n?
c? e)te un ale) al 6eilor, 'enit unui de)tin de
e:cepDie$ Nu'eroBi eroi 'itici Bi le-endari,
precu' 5elia), A'9ion, E-i)t, <oi)e, Ro'ulu)
)au Ciru), au )upra>ieDuit e:punerii pe 'unte
)au pe ape$ Sacrul e)te o 9orD? a'*i>alenD?, En
e-al? '?)ur? *ene9ic? )au di)tru-?toare% dac?
)cap? cu *ine din Encercare, copilul )e
tran)9or'? dintr-un paria al )ociet?Dii Entr-un
erou ci>ili6ator, ca Bi cu' 9orDa care El En)o-
DeBte Bi-ar )c4i'*a )e'nul$ Ace)t du*lu )en)
a9ectea6? Bi ordalia, EnDelea)? ca un recur) la
ju)tiDia )upre'?% dac? 6eii El procla'?
ne>ino>at pe acu6at, En)ea'n? c? >ino>at e)te
acu6atorul$ 7edip nu EBi ucide aBadar tat?l En
>irtutea propriilor )ale re)enti'ente, ci
acDionea6? ca un in)tru'ent En 'Einile 6eilor,
care El 9olo)e)c pentru a-l pedep)i pe cel
de)e'nat prin lo-ica ordaliei$ A>e' de a 9ace
cu proiecDia re)pon)a*ilit?Dii 9aptelor
indi>iduale a)upra in)tanDelor di>ine: 7edip nu
e)te un copil ce )e r?6*un? E'potri>a tat?lui
per)ecutor, ci un e:ecutor in>oluntar al ju)tiDiei
di>ine$ Acea)t? concepDie ar4aic? pre'er-e Bi
deculpa*ili6ea6? concepDia 'odern?, de natur?
p)i4olo-ic-'oral?, con9or' c?reia -e)tul
in9anticid al tat?lui e)te cau6a dorinDei paricide
a 9iului$
Laio) nu )e 'ulDu'eBte )?-l a*andone6e pe
7edip Entr-un loc pu)tiu, ci, En plu), Ei lea-?
picioarele, )au, Entr-o >ariant? a le-endei, i le
)tr?pun-e cu un piron, ceea ce ar e:plica, Entr-
o eti'olo-ie popular?, nu'ele de 7edip
(Fpicioare u'9lateF+$ <?rie Delcourt arat? c?
e)te po)i*il ca, En le-enda ori-inar?, 7edip )?
9i a>ut picioarele di9or'e din naBtere Bi c?
toc'ai acea)t? di9or'itate )? 9i 9o)t cau6a
e:punerii )ale$ Copiii cu 'al9or'aDii
con-enitale erau con)ideraDi 'ale9ici En lu'ea
ar4aic?, 9iind Enl?turaDi din co'unitate,
credinD? ce )e p?)trea6?, )pre e:e'plu, En
co'porta'entul )partanilor 9aD? de nou-
n?)cuDii )c4ilo6i$ Di9or'itatea e)te En)? Bi ea
a'*i>alenD?$ 7'ul di9or' e)te te'ut En *a6a
a-nor'alit?Dii )ale, a di9erenDei 9aD? de 'edia
u'an?% cu alte cu>inte, el e)te 0nsemnat, el a
9o)t ales dintre )e'eni Bi 'enit unui de)tin
e:traordinar$ Dac? )upra>ieDuirea la e:punere
anunD? o apoteo6? eroic?, En)e'nul anunD? o
>ocaDie )piritual?, cel 'ai ade)ea 'a-ic?$
7edip, eroul care En>in-e S9in:ul nu prin
lupt?, ci prin EnDelepciune (9olo)ind pro*a*il o
9or'ul? apotropaic?+, are acelaBi *eteBu- cu
Ce9ai)to), 6eu ci>ili6ator Bi 'a-ician, care
Bc4ioap?t? En ur'a unei ordalii p?rinteBti
(aruncarea din 7li'p+$ Dac? la un ni>el
ale-oric pute' )pune c? Laio) Ei lea-?
picioarele lui 7edip pentru a-i 0mpiedica
de)tinul, la un ni>el )i'*olic picioarele
)c4ilodite )Ent c4iar En)e'nul )orDii )u* care )e
de)9?Boar? de)tinul lui 7edip$
onsultarea oracolului delfic si fuga lui Oedip
din orint# Copilul a*andonat e)te -?)it, )au
predat direct, unui p?)tor de la curtea lui 5oli*,
re-ele Corintului, En >arianta e:punerii pe ap?,
copilul e)te -?)it de 5eri*ea, re-ina din Corint,
care, nea>End copii, )e pre9ace c? Ei d? naBtere
ad %ac# 5runcul e)te adoptat de re-ii )terpi Bi
cre)cut de aceBtia ca propriul lor copil Bi ur'aB
la tron$ E)te intere)ant c?, En ciuda 'oti>aDiei
)ale aparte, de)tinul lui 7edip )e En)crie Entr-un
pattern narati> co'un 'ajorit?Dii 'iturilor
-receBti, En *a6a unui )cenariu iniDiatic, tEn?rul
erou e)te cel 'ai ade)ea cre)cut Bi educat nu la
ca)a p?rintea)c?, ci la curtea unui alt re-e$ De
a)e'enea, la 'aturitate eroul nu 'oBteneBte
tronul patern, ci porneBte Entr-o e:pediDie En
ur'a c?reia e)te Encoronat re-e al unei alte
cet?Di Bi )e c?)?toreBte cu 9iica re-elui local,
uneori dup? Enl?turarea >iolent? a ace)tuia$ Se
pare c? 'itolo-ia -reac? 9ace ecou le-endelor
de )ucce)iune 'atrilinear? la tron din epoca
neolitic?, En )i)te'ul 'atrilinear,
30
#
re-ina e)te ereditar? Bi re-ele e)te electi>, ceea
ce En)ea'n? c? eroul do*Ende)te coroana nu
prin 'oBtenire pe linie patern?, ci printr-o
pro*? En care cucereBte 'Ena re-inei ce
repre6int? cetatea$
Ajun) la >Er)ta 'aturit?Dii, 7edip pleac? )?
con)ulte oracolul del9ic pentru a a9la dac? )Ent
)au nu ade>?rate )pu)ele pe care i le arunca)e
En 9aD? un corintean, cu' c? nu ar 9i 9iul
natural al re-elui 5oli*$ 53t4ia El alun-? En)?
din te'plu, din cau6a i'purit?Dii de)tinului )?u
>iitor$ Speriat de pro9eDia paricidului, 7edip
decide )? nu )e 'ai Entoarc? En Corint, pentru a
nu da prilej )orDii de a-l con9runta cu tat?l )?u$
5rin c4iar Encercarea de a-Bi e>ita de)tinul,
7edip de>ine in)tru'entul ace)tui de)tin, iar
oracolul, deBi )pune ade>?rul, nu pare )?-l
ilu'ine6e pe 7edip cu ade>?rat, ci )?-l
E'pin-? c4iar el pe dru'ul )pre paricid$ E:i)t?
aBadar o pro*le'? de co'unicare Entre oracol
Bi o'ul de rEnd$ AtEt p3t4ia, cEt Bi Tire)ia) (care
pare )? 9ie Bi el un nu'e -eneric pentru o cla)a
de pro9eDi+ >or*e)c acoperit, pe ocolite, Apolo
En)uBi, 6eul oracolelor, 9iind )upranu'it
Lo:ia), pie6iBul$ Spectatorul pre>enit, En
)c4i'*, care )e E'p?rt?BeBte din >i6iunea
poetului in)pirat de 'u6e, EnDele-e de la *un
Enceput )pu)ele clar>i6ionarilor$ Ceea ce
En)ea'n? c? oracolul nu e)te ininteli-i*il, ci
e)te de neEnDele) doar pentru cei care nu )e
E'p?rt?Be)c din EnDelepciunea pro9etic?$
7a'enii de rEnd nu )Ent capa*ili )? de)ci9re6e
pro9eDia deoarece tr?ie)c Entr-un alt re-i'
co-niti>, in9erior celui di>in, 9iind prad?
ilu6iilor )i 9al)elor repre6ent?ri$ 7edip nu
p?trunde )pu)ele p3t4iei, Bi nici pe cele ale lui
Tire)ia), deoarece tr?ieBte En con>in-erea
eronat? c? e)te 9iul re-elui din Corint$
I'pactul cu oracolul del9ic pro>oac? o
r?)turnare En e:i)tenDa prota-oni)tului,
con)tituind un >erita*il punct de in9le:iune a
de)tinului )?u$ E:punerea de c?tre Laio) El
pla)a)e pe o traiectorie e:-centric?, ce El ducea
Entr-o direcDie di>er-ent? 9aD? de propria
9a'ilie% con)ultarea p3t4iei El Entoarce din
dru' Bi El redirijea6? Enapoi )pre T4e*a, )pre
centru$ Cele*ra e'*le'? del9ic? @T>c'
aauro>F, FCunoaBte-te pe tine En)uDiZF reorien-
tea6? atenDia lui 7edip din)pre lucrurile din
a9ar?, EnBel?toare Bi >ane, )pre cele din?untru,
tra-ice, dar ade>?rate, Entoarcerea )pre cetatea
natal? >a 9i o re>enire$En )ine, i'plicEnd
di6ol>area >iolent? a 9al)ului Bi re>elarea
ade>?rului, oricEt de durero) >a 9i ace)ta$
&aricidul# Deci) )? nu re>in? En Corint, 7edip
porneBte )pre T4e*a$ Dar, c4iar la r?)crucea
celor trei dru'uri, )e EntElneBte cu tat?l )?u
care, Entr-un car re-al, En)oDit de >i6itiu, )au
c4iar de o 'ic? )uit?, )e Endrepta Bi el )pre
Del9i, pentru a a9la re'ediul la ra>a-iile 9?cute
de S9in:$ Cu' nici unul nu >rea )? )e dea la o
parte din dru', Entre cei doi are loc o altercaDie
>iolent?, En care Laio) e)te uci), 9?r? ca 7edip
)? Btie c? e)te >or*a de tat?l )?u$ <ito-ra9ii )-
au )tr?duit )? locali6e6e -eo-ra9ic acea)t?
)trE'toare ce nu per'ite trecerea )i'ultan? a
dou? per)oane$ Se pare En)? c? 'oti>ul
trec?torii e)te o in>enDie tEr6ie, 'enit? )?
e:plice o )ituaDie a c?rei )e'ni9icaDie ori-inar?
)-a pierdut: cei doi nu )e EntElne)c EntE'pl?tor,
ci )e En9runt? pe >iaD? Bi pe 'oarte En cadrul
deja a'intitului rit de tran)'i)iune >iolent? a
puterii$ Succe)iunea re-al? En )i)te'ul
'atrilinear preindoeuropean )e de)9?Bura pe
*a6a unei En9runt?ri Entre deDin?torul puterii Bi
pretendent, ritual de)cri) de Ira6er En ca6ul
te'plului Dianei de la Ne'i$ <ai 'ulte 'ituri
-receBti p?)trea6? a'intirea unei co'petiDii
Entre )ocru Bi >iitorul -inere, En care En>in)ul
e)te do*orEt din carul de lupt? Bi )9Ertecat de
cai$ DeBi -Andirea cla)ic? -reac? Ei atri*uie lui
7edip cu totul alte 'oti>aDii p)i4olo-ice,
EntElnirea cu tat?l )?u ur'ea6? aceeaBi )c4e'?
de preluare )En-eroa)? a re-alit?Dii$
Dincolo de acea)t? )e'ni9icaDie )i'*olic?,
ar4eolo-ia o9er? Bi o e:plicaDie 'ai *anal?
En9runt?rii dintre tat? )i 9iu$ En Grecia cla)ic?,
'arile cet?Di erau le-ate prin dru'uri *ine
EntreDinute (c4iar Bi En >re'e de r?6*oi+, En care
erau a'enajate dou? BanDuri )peciale pentru
roDi$ Toate carele a>eau di)tanDa Entre roDi
)tandardi6at?, la 9el ca trenurile din 6iua de a6i,
adaptate )? 'ear-? nu'ai pe un anu'it 9el de
)ine$ Atunci cEnd dou? c?ruDe )e EntElneau pe
acelaBi tra)eu, unul din c?ruDaBi tre*uia )?-Bi
ridice c?ruDa din BanDuri pentru a-i 9ace loc
celuilalt )? treac?$ Nu e)te o*li-atoriu aBadar
ca Laio) Bi 7edip )? )e 9i EntElnit Entr-o
)trE'toare -eo-ra9ic?, 9iindc? oricu' unul ar 9i
9o)t ne>oit )?-i cede6e celuilalt trecerea, En
orice ca6, pentru pu*licul lui So9ocle nu era
nici o pro*le'? )? EnDelea-? )u*te:tul
con9runt?rii de or-olii dintre cei doi
conduc?tori de c?leBti$
/ciderea 3fin'ului# Ajun) En 9aDa T4e*ei,
7edip EntElneBte S9in:ul, 'on)tru care Ei
de>or? pe toDi cei care nu Btiu )? r?)pund?
corect eni-'elor )ale$ S9in:ul 9u)e)e c4e'at
din Etiopia de
#"
33
c?tre Cera, ap?r?toare ca Entotdeauna a 'oralei
9a'iliale, pentru a pedep)i cetatea i'puri9icat?
de r?pirea de c?tre Laio) a copilului Cri)ip$
R?)pun6End corect (F7'ulZF+ la Entre*area
Fo*lic?F a S9in:ului (FCe 9?ptur? u'*l?
di'ineaDa En patru picioare, la prEn6 En dou?
picioare Bi )eara En trei picioareMF )au, En alt?
>ariant?, FCe 9?ptur? e)te 'ai pre)u) decEt
de)tinulMF+, 7edip pro>oac? )inuciderea
ia)'ei, )al>End cetatea$ G4icitoarea e)te o
pro*? iniDiatic?, ce 9ace parte din ritualul prin
care pretendentul la tron )e c?)?toreBte cu
re-ina )i preia puterea re-al?$ S9in:ul e)te un
9el de -ardian al )ecretului cet?Dii, ce tre*uie
En>in) pentru a do*Endi acce) la c?'ara )acr?,
la alco>ul )acra'ental$ S9in:ul e)te din aceeaBi
)tirpe cu Cer*erul (e)te 9iica lui Ti9on cu
Ec4idna, )au a lui 7rtro cu Ci'era+, p?6ind o
tain? de)tinat? nu'ai iniDiaDilor, aBa cu'
)9incBii e-ipteni p?6e)c l?caBurile inter6i)e,
pira'idele Bi 'u'iile 9araonilor$ De)ci9rEnd
eni-'a, ce Ei 9u)e)e EncredinDat? S9in:ului de
c?tre 'u6e, 7edip )par-e En 9apt *ariera )pre
cunoaBterea )ecret?, )pre tainele di>ine, )e'n
c? En acea)t? reEntoarcere )pre )ine el accede
treptat la clar>i6iunea pro9etic? (ceea ce >a
a9la la 9inalul a>enturii )ale e)te c? Fo'ulF din
r?)pun)ul c?tre S9in: nu e)te 9iinDa u'an? En
-eneral, ci el, 7edip En)uBi+$
S9in:ul are *u)t Bi cap de 9e'eie, trup Bi la*e
de leu, aripi de >ultur Bi coad? de Barpe$ Dac?
)9in:ul e-iptean, 'a)cul, El repre6int? pe
9araon Bi, prin ace)ta, pe 6eul )olar, )9in:ul
-rec, 9e'el?, pare )? repre6inte o di>initate
9e'inin? lunar?, luna Enaripat? t4e*an?$ E)te o
di>initate pre4elenic?, de tipolo-ie oriental?$
Anato'ia ei co'po6it? a'inteBte de 'onBtrii
orientali (cu' >a 9i Aion 'it4raic+ ce
)i'*oli6ea6?, prin En)u'area unor ani'ale ce
repre6int? 9iecare cEte un )e'n 6odiacal, anul
ca totalitate, eonul Bi calendarul )?u$ Ro*ert
Gra>e) e)te de p?rere c? leul repre6int? partea
cre)c?toare a anului, iar Barpele partea
de)cre)c?toare$ 5rin co'ponenta o9idian?,
)9in:ul intr? En cate-oria dra-onilor )au a
Berpilor uriaBi ce 9?ceau parte din cultul <arii
6eiDe din reli-ia 'inoic?$ En9rEn-End S9in:ul,
7edip co'ite acelaBi )acri9iciu Ente'eietor ca
Bi Teu) En>in-Endu-l pe Ti9on, Apolo uci-Endu-
l pe 53t4on )au Cad'o) o'orEnd dra-onul,
-e)t )i'*oli6End Enlocuirea cultelor c4toniene
pre4elenice cu cele ale in>adatorilor
indoeuropeni$
34
Incestul, En ur'a >ictoriei a)upra S9in:ului,
7edip e)te ale) re-e En T4e*a, En locul lui
Laio) di)p?rut, Bi o pri'eBte de )oDie pe
>?du>a ace)tuia, En 9elul ace)ta, periplul
prota-oni)tului$)e Enc4eie cu re>enirea En
punctul central de unde El alun-a)e tat?l )?u:
7edip )e Entoarce En cetatea natal?, En palatul
9a'ilial, En alco>ul naBterii )ale Bi, Entr-un 9el,
c4iar En pEntecul 'atern$ <odul En care are loc
acce)ul la tron (co'petiDia cu re-ele *?trEn,
pro*a uciderii unui 'on)tru, c?)?toria cu
re-ina Bi En)c?unarea ca re-e+ con9ir'?
)c4e'a )ucce)iunii de tip 'atrilinear, En care
puterea e)te deDinut? Bi tran)'i)? re-elui
electi> de c?tre re-in?, En )cenariul ace)ta
pre4elenic, re-ina e)te preotea)a Bi repre6en-
tanta <arii 6eiDe, iar re-ele El )u*)tituie pe 6eul
cel tEn?r, 9iu Bi a'ant al 6eiDei 'a'?$
Ciero-a'ia ince)tuoa)? care a)i-ur?
9ecunditatea naturii e)te un in>ariant al
'itolo-iei -receBti (Geea Bi =rano), C3*ele Bi
Atti), 5er)e9ona -)au De'eter-$ Bi Dion3)o)
lacc4o) etc$+$ <i)terele eleu)ine, )pre
e:e'plu, perpetuea6? En nunta 'i)tic? dintre
re-in? Bi 'arele ar4onte ideea de conjuncDie
)acr? Entre 'a'a natur? Bi eroul EntrupEnd
>i-oarea 9ecundant?$ Cu' toDi oa'enii )Ent 9iii
<arii 6eiDe, Bi cu' de)cendenDa patern? nu
joac? nici un rol En )ucce)iunea de tip Ne'i,
En)ea'n? c? ritualul re-al preindoeuropean nu
pre)upune paricidul Bi ince)tul decEt Entr-un
)en) )i'*olic: re-ina luat? En c?)?torie nu e)te
'a'a En>in-?torului decEt En '?)ura En care o
repre6int? pe <area 6eiD?, iar re-ele En>in) nu
e)te tat?l ade>?rat al En>in-?torului, ci doar
precedentul )oD al re-inei cucerite$
Lucrurile )e )c4i'*? En)? atunci cEnd tri*urile
indoeuropene introduc )i)te'ul patrilinear, En
care 9iul Ei ur'ea6? tat?lui la tron$ 5ri>ite prin
pri)'a riturilor de )ucce)iune patern?, Enl?tu-
rarea re-elui-preot de>ine Entr-ade>?r un
paricid, 9iindc? ur'aBul e)te 9iul de )En-e al
re-elui En>in), iar c?)?toria cu re-ina-preotea)a
)e tran)9or'? Entr-un ince)t real, 9iind >or*a de
En)?Bi 'a'a En>in-?torului$ S? 9ie 'itul
oedipian e9ectul conju-?rii a dou? practici
)ociale di9erite, ritul pre4elenic de )ucce)iune
9iind interpretat Bi r?)t?l'?cit de Grecia
indoeuro-pean? prin propriul ei )i)te'
patrilinealM
Miasma, En >i6iunea 'oral? a Greciei cla)ice,
7edip e)te >ino>at de uciderea tat?lui, cri'?
ce i'puri9ic? Entrea-a cetate$ Ciu'a ce )e
a*ate a)upra T4e*ei e)te o 9or'? de
'ani9e)tare a 'ia)'ei, 9orD? 'ale9ic? in9ernal?
ce pu)tieBte Dinutul i'pur,
#/
)ec?tuind apele, di)tru-End 4oldele, deci'End
ani'alele Bi pro>ocEnd )terilitatea 9e'eilor$
<ia)'a per)oni9ic? 'Enia unui 'ort care nu a
9o)t r?6*unat )au/Bi c?ruia nu i )-au adu)-
riturile 9unerare cu>enite, rituri 'enite nu
nu'ai )?-l E'*une6e, ci Bi )? rup? contactul
periculo) dintre lu'ea >iilor Bi cea a 'orDilor$
Cetatea *Entuit? de 'ia)'? tri'ite o dele-aDie
la Del9i, pentru a a9la cine e)te 'ortul care a
pro>ocat-o Bi ce tre*uie 9?cut pentru a liniBti
'Enia ace)tuia, r?)pun)ul 9iind de o*icei acela
de a de)c4ide un cult po)t'orte' eroului
re)pecti>$ Din nou per)onajele cu 9acult?Di
'antice, p3t4ia Bi 'ai apoi Tire)ia), inter>in En
de)tinul lui 7edip, Ende'nEndu-l )?-l -?)ea)c?
pe uci-aBul necuno)cut Bi indicEndu-l pe ace)ta
En 7edip En)uBi$ Re-ele nu EnDele-e En
continuare )en)ul o*lic al pro9eDiilor, )e'n c?
Entre EnDelepciunea di>in? Bi EnDele-erea )a
u'an? )e 'enDine aceeaBi ruptur? de ni>el$
Dar anc4eta pornit? de 7edip are 'enirea de a
acoperi toc'ai ace)t inter>al% un 7edip
conBtient, care (crede c?+ nu a co'i) paricidul,
El ur'?reBte pe un uci-aB care a co'i) cri'a,
dar En 'od inconBtient$ De)coperirea de c?tre
prota-oni)t a identit?Dii dintre eul )?u
inconBtient uci-aB Bi per)onalitatea )a
conBtient? e)te con)iderat? de c?tre Ari)totel
punctul cul'inant al tra-ediei% prin
oc>aY;9*pia>i% (recunoaBtere+ eroul con9er?
pr?*uBirii )ale tra-i)'ul conBtiinDei ace)tei
pr?*uBiri$ 7edip ie)e din ilu6ia En care tr?i)e
pEn? atunci Bi EBi EnDele-e de)tinul aBa cu' Ei
9u)e)e ace)ta ur)it de c?tre <oire Bi cu' i-l
pre6i)e)e p43tia$ A-Bi a)u'a de)tinul En)ea'n?
pentru el a-Bi lu'ina 6onele de u'*r? din ace)t
de)tin, adu'*rite de o 9al)? cunoaBtere$
Or(irea# 5edeap)a pe care )i-o aplic? 7edip
e)te un indiciu pentru >ino>?Dia pe care eroul
)i-o atri*uie Bi o a)u'? cu ade>?rat$ DeBi el
e)te cel care a co'i) atEt paricidul cEt Bi
ince)tul, 7edip nu )e recunoaBte totuBi >ino>at
de ace)te cri'e a c?ror re)pon)a*ilitate nu Ei
re>ine decEt En calitate de in)tru'ent$ Xti' c?
ju)tiDia ar4aic? 9uncDiona dup? le-ea talionului:
oc4i pentru oc4i Bi dinte pentru dinte$ Cri'a )e
pedep)eBte prin uciderea >ino>atului )au, En
cel 'ai *un ca6, prin alun-area ace)tuia din
cetate$ 7r, >ede' c? 7edip, cu toate c? En
'o'entul iniDial de ilu'inare tra-ic? e)te
*Entuit de -Endul e:ilului, )e >a )i'Di totuBi
le6at de 9aptul c? e)te alun-at din cetate Bi, En
con)ecinD?, >a arunca *le)te'ul p?rinte)c
a)upra 9iilor Bi a cet?Dii care l-au
#8
nedrept?Dit$ Acea)ta En)ea'n? c? el nu )e
con)ider? cu ade>?rat >ino>at de paricid$ In
'od a)e'?n?tor, )coaterea oc4ilor nu
pedep)eBte nici ea cri'a de ince)t, En lo-ica
talionului acea)ta pre)upunEnd 'ai de-ra*? o
ca)trare (pEn? En )ecolul trecut Enc?, >iolul era
la noi pedep)it cu Ft?ierea )cEr*a>nicului
'?dulariuF+$ S-ar putea in>oca interpretarea
9reudian? dup? care or*irea e)te o ca)trare
)i'*olic?% >erticalitatea a)i-urat? de pri>ire Bi
lu'in? )e corelea6? cu >irilitatea, En ti'p ce
ori6ontalitatea oar*? Dine de 9e'initate$ Dar
-recii nu a>eau in4i*iDii >er*ale, care )?
deter'ine o depla)are )i'*olic? de la 9alu) la
oc4i% ei >or*eau li*er de)pre ca)trarea lui
=rano) de c?tre Crono), )au de auto'utila-rea
lui Atti)$ En)ea'n? c? or-anul con)iderat
>ino>at de c?tre 7edip )Ent oc4ii EnBiBi Bi c?
>ina pe care )i-o recunoaBte eroul nu e)te nici
paricidul Bi nici ince)tul, ci ignoran*a En care
el )-a a9lat, ilu6ia care a 9?cut po)i*ile ace)te
tra-ice 9apte, En oc4i el pedep)eBte or-anul
creator de 9al)e repre6ent?ri, ce l-a 'enDinut
Entr-o lu'e a aparenDelor, DinEndu-l departe de
cunoaBterea ade>?rului )ortit de <oire$ 7c4ii
)Ent En de9initi> >ino>aDi de En?lDarea oar*? a
eroului, ei au 9o)t in)tru'entul 43*ri)ului )?u$
Dar )coaterea oc4ilor coincide cu 'o'entul En
care 7edip accede la clar>i6iunea interioar?$
Depri>area )en6orial?, ruperea canalelor de
co'unicare cu lu'ea 9eno'enal? )Ent, En toate
te4nicile a)cetice, 'ijloace de a do*Endi o
pri>ire )ecund?$ Dup? A>a3>copicnL, 7edip
>ede lu'ea aBa cu' e)te ea 9?cut? de 6ei, >ede
de)tinul aBa cu' a 9o)t el )cri) de <oire, >ede
cu oc4ii pro9etului Bi nu cu cei ai o'ului de
rEnd$ Cu alte cu>inte, el atin-e conBtiinDa
pro9etic? a p3t4iei )au a lui Tire)ia), de acu'
conDinutul oracolelor de>enindu-i li'pede,
Endreptarea (EnDele-erea+ )en)ului Fo*licF al
oracolului indic? tran)cenderea de c?tre pro-
ta-oni)t a condiDiei u'ane, iar )coaterea
oc4ilor nu 9ace decEt )? con9ir'e acea)t?
'odi9icare de )tatut$ 7edip renunD? la >ederea
9i6ic?, 9eno'enal?, Bi cucereBte >ederea
interioar?, nu'enal?, de>enind or* pe dina9ar?
Bi clar>?6?tor En?untru, a)e'eni lui Tire)ia),
pro9etul in)pirat de Apolo, )au lui Co'er,
aedul or* in)pirat de 'u6e$
2poteoza# Dup? recunoaBterea tra-ic?, 7edip
decade din condiDia )a, 9iind )ilit )?
a*andone6e tronul Bi )a r?t?cea)c? din cetate En
cetate, En)oDit doar de Anti-ona, )ora Bi 9iica
)a$ S-ar 5utea En)? ca ace)t 9inal )? 9ie
i'pre-nat de ne>oia de i)p?Bire Bi
#.
co'pen)aDie 'oral? a Greciei cla)ice, En
epopeile 4o'erice, unde eroul nu e)te judecat
prin pri)'a canoanelor etice, ci prin aceea a
ne'?)urii (c4iar a 'on)truo6it?Dii ne'oti>ate
a+ 9aptelor )ale, 7edip r?'Ene En continuare
re-e al T4e*ei Bi )9rrBeBte -lorio) Entr-un
r?6*oi$ Tra-icii nu pot i-nora nici ei aura de
erou ce-l Enconjoar? pe 7edip (En ciuda )au
poate toc'ai din cau6a acu'ul?rii de 9apte
teri*ile+@, a)t9el EncEt, deBi eroul EBi duce *?trE-
neDea En dec?dere, 'oartea )a e)te apoteotic?$
Glori9icarea 9inal? a la*dacidului e)te clar
)u-erat? de in)tru'entarea di)pariDiei )ale cu
'oti>e )i'*olice )i rituri din cultul eroilor$
A)t9el, dac? Entr-o >ariant? 7edip r?t?ceBte
ur'?rit de Erinii, de'oni c4tonieni ce
pedep)e)c cri'ele E'potri>a p?rinDilor, Bi
'oare torturat de ace)tea, la So9ocle el
popo)eBte la Colo-no), En du'*ra>a
Eu'enidelor$ Orestia lui E)c4il de)cri)e)e deja
9elul En care Eriniile, du4uri r?6*un?toare Bi
'ale9ice, ce El ur'?re)c pe 7re)te pentru
uciderea 'a'ei )ale, )e pot tran)9or'a En
du4uri *ene9ice )i protectoare, prin 'ijlocirea
Atenei Bi a lui Apolo$ <eta'or9o6a lor
)u-erea6? )u*li'area pul)iunilor
autodi)tructi>e (Eriniile per)oni9ic?
re'uBc?rile, tortura interioar? pro>ocat? de
>ino>?Die+ En pul)iuni creatoare, deci
re6ol>area >inei tra-ice$ 7edip care ajun-e la
Colono) e)te un 7edip puri9icat, di)culpat de
cri'ele )ale, a c?rui dai'onie eroic? a ieBit de
)u* )e'nul de6a)trului$ A)t9el EncEt el poate
de>eni un protector al cet?Dii care El
ad?po)teBte$ 5rota-oni)tul e)te conBtient c?,
dup? 'oarte, >a deDine puterile unui erou
tutelar, ale unui dai'on c4tonian$ En 'od
)i'etric, dac? *le)te'ele )ale >or duce la
di)tru-erea T4e*ei (En cele dou? r?6*oaie, al
Fcelor BapteF Bi al epi-onilor+, *un?>oinDa )a En
)c4i'* >a proteja At4ena unde El pri'i)e
Te6eu$ Din acea)t? cau6?, cet?Dile -receBti
e>itau pe cEt po)i*il 'Enia eroilor necuno)cuDi
Bi erau intere)ate En FracolareaF cEt 'ai 'ultor
eroi protectori$ Colono) En)uBi, )?tucul de lEn-?
At4ena unde )e n?)cu)e So9ocle, )i pe care
dra'atur-ul El Enno*ilea6? pla)End aici
'or'Entul lui 7edip, poart? nu'ele unui alt
erou tutelar, c?ruia la*dacidul >ine )? i )e
adau-e$
S9ErBitul lui 7edip e)te Bi el )u-e)ti> pentru
eroi6area per)onajului, Entr-o e:plo6ie de
9ul-ere oli'piene, el nu 'oare En )en) 9i6ic, ci
di)pare Entr-o pr?pa)tie c?)cat? En p?'Ent,
a)e'eni
38
altor per)onaje eroi6ate, A'9iarao) )au
Tro9onio)$ ;ocea in>i6i*il? care Ei cere )? )e
-r?*ea)c?, pro*a*il a lui Cer'e) p)i4opo'p,
indic? )i ea c? a>e' de-a 9ace cu ceea ce
ErWin Ro4de nu'eBte r?piri 'iraculoa)e$ Eroi
precu' Sarpedon )au <enelau nu 'or prin
de)p?rDirea lui </u^iE de trup, ci )Ent r?piDi 0n
trup de c?tre un 6eu care Ei duce Entr-un Dinut
lu'ino) Bi E'*elBu-at, di9erit de Cade)ul
)u*teran de)tinat u'*relor$ La 9el cu
A'9iarao), 7edip e)te un erou cu En)uBiri
pro9etice apoteo6at$ Tr?)?turilor eroice p?)trate
de le-end? (uciderea unui 'on)tru, -u>ernarea
unei cet?Di, 9apte Fne'?)urateF care tre6e)c
)pai'a, 'oartea -lorioa)? En lupt?, En)?Bi
9ai'a care Ei perpetuea6? nu'ele - criteriu
pentru Co'er al )upra>ieDurii eroice Fprin
cEntecul ae6ilorF+, So9ocle le adau-?
di'en)iunea pro9etic?, En)uBirile clar>i6ionare
(>ictoria prin inteli-enD? a)upra S9in:ului,
ad'ira*ila >oinD? de autocunoaBtere+$ En
con)en) cu )piritul epocii, autorul tra-ic
'oti>ea6? apoteo6a lui 7edip nu prin 9aptele
de ar'e, ci prin 9aptele Fde 'inteF,
cunoaBterea de )ine de>enind En 'i)tica or9ico-
pita-oreic? Bi, 'ai apoi, platonician?, o
d>cLj>rjCTO%, o redo*Endire a conBtiinDei Bi a
condiDiei di>ine pierdute$
#$ Interpretare p)i4ocritic?
De)tinul lui 7edip ur'ea6? o du*l? 'iBcare,
d[e[pro-re)ie Bi de re-re)ie, 'DeEe-End aceBti
ter'eni En )en) topic, Bi nu En )en) 'oral$ ;atra
p?rintea)c?, conceput? ca un omp%alos,
)i'*oli6ea6? centrul p)i4ic, unitatea ori-inar?
prenatal?, de care eroul )e Endep?rtea6?
>erti-ino)$ E:punerea copilului de c?tre Laio)
are )e'ni9icaDia unei rupturi >iolente a eului
de )ur)ele )ale li*idinale Bi )9EBierea
co'uniunii e'patetice cu lu'ea$ Copilul
Encetea6? )? )e 'ai E'p?rt?Bea)c? din
totalitatea 'a-ic?, ie)e din )iera de ener-ie a
)inelui ori-inar, care con9er? )enti'entul de
atotpotenD? Bi i'ortalitate, Bi e>oluea6? Entr-o
lu'e a alterit?Dii$ Si'*olic >or*ind, el
p?r?)eBte )paDiul nuclear Bi o'o-en al Ce)tiei,
6eiDa 9a'iliei, Bi )e re-?)eBte En )paDiul
peri9eric Bi nei6otrop al lui Cer'e), 6eul
c?l?toriilor Bi al inter'edierilor$ <untele
)?l*atic, r?)crucea de dru'uri, 'area de)c4i)?
En toate
#!
direcDiile, )Ent )paDii ale nonidentit?Dii, unde eul
)e di9erenDia6? de )ine, )e de)-co'pune din
Entre- Bi are EntElniri cu ceilalDi, cu alter-e-ouri$
Sin-ur?tatea El 9ace >ulnera*il% ne'ai9iind En
contact direct cu )ur)a ener-iei p)i4ice, el
re)i'te tran)9or'?rile pro>ocate de ti'p,
e>oluea6?, E'*?trEneBte, e)te )upu) 'orDii$
E:pu) pe p?'Entul -ol )au Entr-o arc? pe
>aluri, el e)te En contact periculo) cu lu'ea
'orDilor Bi a 9orDelor )u*terane$ CEt? >re'e )e
a9la En 'area co'uniune, poporul du4urilor nu
a>ea de ce )?-i pro>oace tea'?% ele de>in
an-oa)ante a*ia cEnd eul le re)i'te ca alterit?Di
ce El pot )upune, ce Ei pot de>ia e>oluDia$ Cu
alte cu>inte, e:punerea iuu7edip e)te un
corelati> e:terior al de)9acerii )inelui ori-inar
alDprota-oni)tului En co'ple:e autono'e, al
rupturii eului din 'a)a inconBtientului$ 5ri'ul
)e-'ent al de)tinului eroului ur'?reBte ceea
ce, En )c4e'a 9reudian? adaptat? de Hun-,
repre6int? tra)eul pro-redient al )u*li'?rii$
EntElnirea cu oracolul del9ic El >a 9ace pe 7edip
)ELteaBii\]ti-6e6e ruptura interioar? dintre eu
Bi )ine$ 5ro9eDiile En>?luite ale p3t4iei Ei rele>?
9aptul c? e:i)t? dou? ordini ale realit?Dii: lu'ea
ca repre6entare a eului Bi lu'ea ca )tructur?
e)enDial?, ca 'ani9e)tare a )acrului$ 5ri'a
>i6iune, cea u'an?, e)te )u*ordonat?
principiului realit?Dii Bi con)truieBte lu'ea En
cadrul lo-ico-pra-'atic al raDiunii, al
conBtiinDei diurne$ 7r, En '?)ura En care
conBtiinDa are pretenDia de a e:plica totalitatea
p)i4ic?, i-nor'd )au re9ulEnd co'ponentele
inconBtiente, ea )u9er? o in9laDie 'ali-n?$ Ea )e
ilu6ionea6? )in-ur?, in>entEnd e:plicaDii 9al)e,
creEnd repre6ent?ri ilu6orii, -enerEnd cu alte
cu>inte lu'ea 9eno'enal?$ Cea de-a doua
>i6iune, cea di>in?, )urcla)ea6? >i6iunea
conBtient?, inte-rEnd-o Entr-o totalitate
)uperioar?, cea a )inelui$ <odalit?Dile
co-niti>e ale )inelui )Ent )upraraDionale,
pie6iBe Bi ilo-ice, )i'*olice Bi ca'u9late, dar
pline de )u*)tanD?$ 7edip, o'ul raDional
'ediu, nu EnDele-e pro9eDiile tran)conBtiente pe
care le e'ite p3t4ia En 4iero'ania ei e:tatic?,
)au Tire)ia) En EnDelepciunea lui en)tatic?$ En
in)piraDia lor di>in?, cei doi de6>ele)c )en)ul
e)enDial al lucrurilor, lu'ea nu'enal?, En care
o'ul e)te EnBuru*at prin )inele )?u$ Ei joac?
rolul *?trEnului EnDelept, ar4etip (>oce
interioar?+ care Ei de6>?luie eroului )en)ul
adEnc al e:i)tentei )ale$
40
Din per)pecti>a eului, 7edip are o anu'it?
i'a-ine, curat? dar 9al)?, de)pre el En)uBi (e)te
9iul lui 5oli* )i <eropa, e)te n?)cut En Corint
etc$+% din per)pecti>a )inelui, al c?ror purt?tori
de cu>Ent )Ent preotea)a po)edat? )i pro9etul
clar>i6ionar, el pri'eBte o alt? i'a-ine, i'pur?
dar ade>?rat? (9iu al lui Laio) Bi al loca)tei,
deci paricid Bi ince)tuo)+$ E)te ca Bi cu' En el
coa*itea6? dou? per)oane, una conBtient? Bi
*ine intenDionat?, Bi alta inconBtient? Bi
di)tructi>?, Entre care a a>ut loc un cli>aj$ Cele
dou? in)tanDe, cele dou? ar4etipuri coacti>e En
7edip, )Ent eul Bi u'*ra, per)onalitatea
conBtient? Bi co'ple'entul ei re9ulat$ 7racolul
del9ic El pre>ine indirect pe 7edip c? are un
du*lu ne-ati>, c? el e)te altcine>a, care
)?>ErBeBte 9?r? >oia )a lucruri a*o'ina*ile$
Dac? e:punerea de c?tre Laio) e)te cau6a
)ci6iunii *rutale din 7edip Bi a potenD?rii
'ale9ice a u'*rei, con)ultarea oracolului >a
a>ea drept e9ect re9acerea le-?turii dintre eu Bi
u'*ra cli>at?$ T>?' aauto>, a*andonea6?
cunoaBterea lucrurilor din a9ara ta Bi apleac?-te
a)upra ta En)uDi, cere de>i6a del9ic?$ 5lecEnd En
c?utarea ori-inii )ale, 7edip Encetea6? )?-Bi
in>e)tea)c? atenDia En o*iecte e:terioare Bi
Encepe )?-Bi ilu'ine6e imago$mile interioare$
Delii e)te punctul de in9le:iune unde
atitudinea e:tro>ertit? a eroului )e tran)9or'?
Entr-o atitudine intro>ertit?$ De aici Encepe cel
de-al doilea )e-'ent al de)tinului )?u, cel al
re>enirii )pre T4e*a, ce poate 9i citit ca un
tra)eu interior, ca un regressus ad uterum En
>ederea autode)co-peririi, a re9acerii unit?Dii
)inelui Bi a re-ener?rii$
5e )c4e'a topic? 9reudian? adoptat? de Hun-,
de)tinul lui 7edip EBi opreBte dru'ul a)cendent
()u*li'are+ En 'o'entui En care, ajun) la
'aturitate, eroul ar tre*ui )? contracte6e o
relaDie )e:ual? cu o 9e'eie, deci o c?)?torie$
5rota-oni)tului nu-i e)te En)? 'enit? o )oart?
o*iBnuit?, el >a tre*ui )? )tr?*at? dru'ul
in>er) (re-re)ie+ )pre T4e*a, trecEnd printr-o
)erie de pro*e iniDiatice$ 5ri'ul o*)tacol apare
la r?)crucea de dru'uri dintre Del9i, Corint Bi
T4e*a, r?)cruce pe care, En )piritul ideii de
re-re)ie la 'a'?, DrieK >an der Sterren o
interpretea6? ca o i'a-ine a trupului Bi )e:ului
9e'inin, Entr-o po)tur? i'pre)ionant?, Entr-o
caleaBca re-al?, Laio) )e opune trecerii lui
7edip, ca Xi cu' el ar p?6i calea ce duce )pre
alco>ul re-al$ Tat?l e)te a'eninD?tor Bi a-re)i>,
-ata )?-l 6dro*ea)c? pe 7edip dac? ace)ta
1
nu i )e )upune$ Citind neurop)i4olo-ic )ituaDia
)paDial? a EntElnirii celor doi, )-ar putea )pune
c? eul pornit En re-re)ie (7edip+ a ajun) Entr-un
releu neuronal, Entr-o )inap)? (r?)crucea+, unde
o cen6ur?, o in4i*iDie (tat?l+, E'piedic? intrarea
pe un anu'it tra)eu (dru'ul )pre T4e*a+$
Ii-ura lui Laio) are o Enc?rc?tur? 9anta)'atic?%
a9ecti>, 7edip nu )e con9runt? cu o per)oan?
real?, ci cu o i'a-ine interioar?, a c?rei
ener-ie *area6? Entoarcerea pe un tra)eu p)i4ic
)tr?*?tut pEn? acu' doar En )en) pro-redient$
Dup? cu' )punea' En prole-o'enele
teoretice, )pre deo)e*ire de Ireud, Hun-
con)ider? c? li*idoul )e )e:uali6ea6? a*ia la
pu*ertate$ RelaDia copilului cu 'a'a nu e)te o
relaDie ince)tuoa)?% relaDia unui adult cu
imago$ul 'atern e)te En )c4i'* ince)tuoa)?,
deoarece li*idoul care rein>e)teBte ace)t imago
e)te )e:uali6at$ Din cau6a acea)ta, re-re)ia
e)te inter6i)? de o )erie de pro4i*iDii, care au
co*orEt ca niBte cortine a9ecti>e pe)te etapele
dep?Bite$ 5ri>ite prin ace)t 9iltru ana'or9otic,
imago$unle care, )tr?*?tute pro-redient, erau
>alori6ate po6iti>, acu', )tr?*?tute re-redient,
cap?t? un a)pect teri9iant$ C4ipul unui tat?
*un, ocrotitor, )e 'eta'or9o6ea6? En c4ipul
unui tat? di)tru-?tor, care per)oni9ic?
interdicDia re-re)iei En -eneral, Bi a ince)tului
pre)upu) de acea)ta, En particular$ Co'ple:ul
ca)tr?rii )e reacti>ea6? Bi tran)9or'? imago$ul
patern En cel al unui Cer*er$ 5entru a p?trunde
En lu'ea cealalt?, )i'*oli6End inconBtientul,
eroii tre*uie 'ai Entotdeauna )? En9runte
'onBtri in9ernali, 6'ei, uriaBi, c?pc?uni, )au
c4iar 'Enia unui 6eu al adEncu-rilor, precu'
Cade) )au 5o)eidon (En ca6ul lui =li)e+$ Dac?
)uco'*?, ei r?'En pri6onieri En *e6ne, )Ent
cuprinBi de parali6ie, )Ent 9?cuDi )cla>i ai
6'eilor, )au )Ent uciBi de aceBtia, ori )Ent
'EncaDi de c?pc?uni$ EBecul )e traduce printr-
un stupor (precu' Te6eu Bi 5irit4ou) DintuiDi pe
o )tEnc? En Cade)+, care indic? pierderea
controlului En e:pediDia re-re)i>?, c?derea
eului En 6ona de 9a)cinaDie 'edu6eic? a unui
co'ple: autono', care El FEn-4iteF$ Ca )?
poat? continua cata*a6a, eroul tre*uie )?-Bi
En9rEn-? teroarea Bi )? e:orci6e6e 9i-ura
'on)truoa)?, En9runtE-ndu-Bi Bi uci-Endu-Bi
tat?l, 7edip )par-e, la ni>el )i'*olic, o
cen6ur? p)i4ic?, di)ipEndu-i puterea
parali6ant?$
La intrarea En T4e*a, 7edip )e con9runt? cu o
alt? 9i-ur? 'on)truoa)?, cu rol de -ardian al
)ecretelor a)cun)e: S9in:ul cu
1"
c4ip de 9e'eie, corp de leu Bi coad? de Barpe,
En di>init?Dile 9e'inine in9ernale, cu' ar 9i
Cecate, 5er)e9ona )au I)i), En Berpii, *alarurii
Bi dra-onii c4tonieni )au ac>atici, Hun- >ede
niBte per)oni9ic?ri ale imago$ului 'atern$
A)pectul lor teri9iant )e datorea6? interdicDiei
ince)tului Bi a re-re)iei En -eneral, care
colorea6? En ne-ati> c4ipul 'a'ei, pentru a-l
9ace inacce)i*il$ S9in:ul e)te o ]'a'?
teri*il?^ din cau6a an:iet?Dii pe care o
pro>oac? rein>e)tirea re-redient? a imago$ului
'atern$ FIat? cau6a pri'? a atri*utelor
terio'or9e ale di>init?Dii, )crie Hun-$ Cu', En
anu'ite condiDii, Li*idoul re9ulat )e 'ani9e)t?
)u* 9or'a an-oa)ei, ace)te ani'ale au, En
'ajoritatea ca6urilor, o natur?
En)p?i'Ant?toare, En )tarea conBtient?, )Ente'
le-aDi de 'a'a noa)tr? printr-o pietate
pro9und?% En >i), acea)t? 'a'? ne ur'?reBte
)u* En9?DiBarea unui ani'al En-ro6itor$
<itolo-ic >or*ind, )9in:ul e)te de 9apt un
ani'al teri*il En care )Ent uBor de recuno)cut
tr?)?turile unui deri>at al 'a'ei: En le-enda
lui 7edip, )9in:ul a 9o)t tri'i) de Cera, care
ura T4e*a din cau6a naBterii lui ,acc4u)$
Triu'9'd a)upra )9in:ului, care )i'*oli6ea6?
pur Bi )i'plu tea'a de 'a'?, 7edip e)te
con)trEn) )? o ia En c?)?torie pe loca)ta, 'a'a
)a, deoarece tronul Bi 'Ena re-inei, >?du>?
acu', aparDin de drept celui care eli*erea6?
Dara de pla-a )9in:uluiF (Metamorp%oses et
s1m(oles de la Li(ido, p$ .#+$
C?)?toria 9iului cu 'a'a poate 9i citit?, En
acelaBi re-i)tru analitic, ca o 9i:aDie a lui 7edip
a)upra imago$ului 'atern, la care accede dup?
ce dep?BeBte co'ple:ul ca)tr?rii (prin uciderea
F)i'*olic?F a tat?lui+$ Spre deo)e*ire de
Ireud, care >ede doar a)pectul ne>rotic Bi
in>oluti> al ace)tei 9i:aDii, Hun- de)ci9rea6? En
'iturile nunDii ince)tuoa)e dorinDa
9anta)'atic? de re-enerare printr-o a doua
naBtere, dup? 'odelul )oarelui care, )eara,
co*oar? En oceanul 'atern, El )tr?*ate ca Entr-o
-e)taDie, Bi reapare la ori6ontul opu), nou Bi
)tr?lucitor$ FAn)a'*lul 'itului )olar$ )crie
Hun-, do>edeBte cu claritate c? *a6a
9unda'ental? a dorinDei ]ince)tuoa)e^ nu e)te
atEt coa*itarea, ci ideea )pecial? de a rede>eni
copil, de a rec?dea )u* protecDia p?rinDilor, de a
intra Enc? o dat? En )Enul 'a'ei pentru a 9i
n?)cut a doua oar? de acea)ta$ Din ne9ericire,
pe dru'ul ce duce la acea)t? Dint? apare
ince)tul, adic? nece)itatea de a intra, prin orice
'ijloace, En corpul 'a'ei$ =na din
'odalit?Dile cele 'ai )i'ple ar con)ta En a-Di
9ecunda 'a'a Bi a te -enera identic Die En)uDi$
Dar interdic-
43
Dia ince)tului )e opune ace)tei )oluDii% din
cau6a acea)ta 'iturile )olare Bi de renaBtere
a*und? En propuneri a)upra 'odalit?Dii de a
e>ita ince)tulF (p$ "/+$ De)tinul lui 7edip
intr? Bi el 'ai de-ra*? En )c4e'a unei Lue)te
eroice, care are drept Dint?

apoteo6a, Bi nu En
cea a unei ne>ro6e% de aceea, c?)?toria cu
loca)ta tre*uie pu)? nu )u* )e'nul unei
per>er)iuni, ci al unei iepoL 3ctuoi%, unde
)en)ul )i'*olic Bi )piritual co>ErBeBte )en)ul
concret Bi tri>ial$ <iturile co)'o-onice,
riturile de 'i)tere, epica eroic? con)er>?
ade)eori )cenariul unei coniunctio ince)tuoa)e,
En care 'on)truo)ul )e E'*in? cu )acrul, iar
pul)iunea per>er)? e)te )u*li'at? Entr-o
)e'ni9icaDie 'i)tic?$
Te'ei renaBterii i )e )u*ordonea6? Bi un alt
'oti> al le-endei lui 7edip, )i anu'e 'oti>ul
p?rinDilor du*li$ Spre deo)e*ire de 'uritorii de
rEnd, eroii au ade)eori parte de dou? 'a'e,
una natural? Bi una care Ei creBte Entr-un 'od
'a-ic$ A doua 'a'?, 'a'a doic?, are rolul de
a re-e)ta (la propriu )au prin rituri alternati>e+
pruncul, pentru a-l aduce pe lu'e a doua oar?,
nu din carne u'an? ci din trup di>in, nu din
'aterie ci din )pirit$ De'eter, intrat? doic? En
ca)a lui Celeo) Bi <etaneira, re-ii din Eleu)i),
procedea6? la i'ortali6area lui De'op4on, 9iul
ace)tora$ Dion3)o) do*EndeBte di>initatea
pentru c?, dup? 'oartea Se'elei, e)te -e)tat a
doua oar? de c?tre Teu) En)uBi, En Mitul
na)terii eroului, 7$ RanK anali6ea6? 'oti>ul
celor dou? 'a'e, con9or' c?reia eroul
a*andonat e)te cel 'ai ade)ea -?)it de un alt
cuplu, care El 4r?neBte$ 7r, dup? cu' )u)Dine
Hun-, F'oti>ul celor dou? 'a'e la)? )? )e
Entre>ad? ideea de Entinerire )pontan?,
e:pri'End dup? cEt )e pare dorinDa de a 9i
ren?)cut de c?tre 'a'?$ Aplicat? eroului,
acea)ta )ituaDie poate 9i 9or'ulat? a)t9el: E)te
erou cel a c?rui 'a'? i-a 9o)t Bi a doua oar?
'a'?, adic?: E)te erou cel care Btie ce are de
9?cut pentru a 9i ren?)cut de c?tre 'a'a )aF (p$
#&8+$
Re-re)ia lui 7edip nu )e opreBte En)? aici, cu
atEt 'ai 'ult cu cEt interdicDia ince)tului, doar
En9rEnt? )i'*olic prin uciderea tat?lui Bi a
S9in:ului, dar nu Bi anulat?, 9ace pre)iuni
a)upra eului re-re)i> de a ieBi din )9era de
iradiere a imago$ului 'atern$ Li*idoul
re-redient )e depla)ea6? de pe 9i-ura 'a'ei
)pre cea a )inului 'atern, deci )pre pri'ul
o*iect parDial in>e)tit de copil, prin
reEntoarcerea a)upra 9uncDiei nutriti>e
FpreoedipieneF$ En ace)t )tadiu, accentul
li*idinal )e depla)ea6? de pe 9e'eia-)oDie pe
44
<area TeiD? c4tonian?, pe p?'Antul 'u'?
care ne 4r?neBte, a)i-urEnd *un?)tarea )i
*o-?Dia Entre-ii cet?Di, En relaDia loca)tei cu
7edip, En )oDia-9e'eie Encepe )? )e )tr?>ad? tot
'ai puternic re-ina-6eiD?, din 'itolo-ia
e-eean?$
InterdicDia re-re)iei )e 'ani9e)t? En)? Bi de a)t?
dat?, de'oni6End imago$M7 )Enului c4tonian$
5ri>it prin lentila ne-ati>?, p?'Entul
E'*elBu-at de>ine un deBert, 9ecunditatea 9ace
loc )terilit?Dii, 'a'a 4r?nitoare )e tran)9or'?
Entr-o 'aBter?$ E:pre)ia )i'*olic? a )c4i'*?rii
de )e'n e)te 'ia)'a$ Ciu'a, 'oli'ele,
in>a6iile de l?cu)te, 'oartea ani'alelor,
u)carea 4oldelor, )eceta, u)carea i6>oarelor
)Ent 'ani9e)t?rile apocaliptice ale 'ia)'ei$
SituaDia pro4i*it? En care a intrat 7edip e)te
ipo)ta6iat? a)upra Entre-ului decor, ca Bi cu'
cetatea ar 9i )paDiul 'ental al a>enturii )ale
interioare$ Spai'a pierderii de )ine i'plicat?
de re-re)ia c?tre )tadii pri'iti>e ale e>oluDiei
9ace ca )Enul 'atern, re)i'Dit de prunc ca un
i6>or de >iaD?, )?-i apar? eului 'atur ca o
6eitate a 'orDii, ca o 5er)e9ona din al c?rei
re-at urc? )pre lu'ea celor >ii 'oli'ele Bi
*olile, Enrudite cu 'ia)'a )Ent Bi Eriniile,
9?pturi tri'i)e de )t?pEna Cade)ului pentru a
pedep)i cri'ele E'potri>a p?rinDilor$ Eriniile
care El >or ur'?ri pe 7edip pentru a r?6*una
ince)tul per)oni9ic? teroarea pro>ocat? de
'a'a teri*il?, al c?rei )En a de>enit un i6>or
de ap? 'oart?$ Cet?Dile >'de 7edip )au 7re)te
ar >rea )? )e oprea)c? din r?t?cire le re9u6?
a6ilul, de tea'a 9?pturilor care Ei En)oDe)c$
5entru e:orci6area ace)tora e)te ne>oie de un
ritual de )u*li'are, care )? deculpa*ili6e6e
li*idoul, care )? tran)9or'e Eriniile 'ale9ice,
aduc?toare de 'oarte, En Eu'enide
*ine>oitoare, protectoare ale >ieDii$
Tra)eul de pEn? acu' al lui 7edip a 9o)t
parcur) En parte En 'od deli*erat, En parte
or*eBte$ =r'End Ende'nul del9ic, prota-oni)tul
a plecat pe un dru' al cunoaBterii de )ine, En
care a Encercat )?-Bi recon)truia)c? )in-ur
de)tinul$ Dar planurile de a e>ita )oarta pre6i)?
la naBtere au 9o)t dejucate de el En)uBi, de acel
7edip care El ucide pe Laio) Bi care )e
c?)?toreBte cu loca)ta, 9?r? )? Btie ce 9ace$ E)te
ca Bi cu' 7edip ar 9i un per)onaj de*u*lat,
e9orturile po6iti>e ale eului )?u *un 9iind
contracarate de 9aptele unui eu tene*ro), En
ulti'? in)tanD?, p3t4ia nu l-a Ende'nat: FI?
ceea ce Di-e )cri) )? 9aci (paricid, ince)t+ZF, ci
FCunoaBte-te pe tine En)uDiZF, FLu'inea6?-Di
pul)iunile paricide Bi ince)tuoa)eZF$ CEt? >re'e
nu )e cunoaBte cu ade>?rat, 7edip )e co'port?
cli>at, o
1/
parte din el 9?cEnd lucrurile pe care partea
conBtient? le repri'?$ Ace)t co'ple: autono',
ace)t du*lu nocturn, e)te, En ter'inolo-ia lui
Hun-, um(ra, ar4etip En jurul c?ruia
con)telea6? pul)iu-nile re9ulate, dorinDele
inter6i)e$ In lo-ica ace)tei p)i4olo-ii, 7edip nu
e)te erou pentru c+ a co'i) paricidul Bi
ince)tul, ci pentru c? EBi conBtienti6ea6?
pornirea paricida Bi ince)tuoa)?, Entoarcerea )a
la T4e*a nu e)te doar o re-re)ie ne>rotic? )pre
i'a-inea 'a'ei, ci Bi un proce) de
autocunoaBtere$ Eroi)'ul lui 7edip nu con)t?,
de)i-ur, En co'iterea inconBtient? a cri'elor,
ci En dru'ul interior )pre ilu'inarea
pul)iunilor cri'inale$ 5rin anc4eta a)upra
uci-aBului lui Laio), 7edip nu 9ace decEt )?-Bi
conBtienti6e6e tene*rele$ 5ri'a 'are pro*? En
dru'ul )pre )ine e)te con9runtarea cu u'*ra,
cu acel co'ple: autono'i6at care EBi ucide
tat?l Bi )e c?)?toreBte cu 'a'a )a 9?r? )? ai*?
conBtiinDa 'oral? a ceea ce 9ace$
En p)i4olo-ia analitic? jun-ian?, con9runtarea
cu u'*ra Bi a)i'ilarea conDinuturilor ace)teia
e)te de neocolit pentru reali6area totalit?Dii
p)i4ice$ 7ricEt de dureroa)? Bi in)uporta*il? ar
9i conBtienti6area dorinDelor re9ulate, 7edip
tre*uie )?-Bi a)u'e ace)te dorinDe, )? Encete6e
)? le proiecte6e a)upra altcui>a (uci-aBul
Fnecuno)cutF al lui Laio)+$ 5rin de)coperirea
ade>?rului, 7edip anc4etatorul (eul conBtient+,
El prinde pe 7edip uci-aBul (u'*ra+$ Cu' eul
deDine, En propriul )?u )paDiu de acDiune, li*erul
ar*itru, En ti'p ce u'*ra repre6int?
prede)tinarea la ni>el p)i4olo-ic, )e poate
)pune c?, luEndu-Bi En )t?pEnire u'*ra, 7edip
)e eli*erea6? de )u* de)tin$ De acu' Enainte, el
nu >a 'ai 9i )upu) or*eBte tendinDelor
inconBtiente care l-au purtat c?tre paricid Bi
ince)t, Bi nici unui 9el de pul)iuni re9ulate, Entr-
o interpretare jun-ian? a tra-ediei -receBti, a
a)u'a de)tinul nu En)ea'n? a-l i-nora (o
a)e'enea atitudine pro>oac?, di'potri>?,
autono'i6area u'*rei+, ci a-l p?trunde En
'ecani)'ele )ale pro9unde$ 7edip care
EnDele-e )oarta )cri)? de <oire e)te un 7edip
ce EBi e:tinde conBtiinDa a)upra pul)iunilor
li*idinale repri'ate Bi di)tructi>e$ Re9acerea
punDilor de le-?tur? cu inconBtientul per'ite,
arat? Hun-, e:pri'area ace)tuia prin
inter'ediul )i'*olurilor )i riturilor,
de)c?rcarea ten)iunilor e:plo6i>e Bi )u*li'area
lor$
5reluarea )u* control a ener-iilor inconBtiente
Bi contactul cu numinosum$ul interior 9ace
din o' )t?pEnul unor 9orDe
18
ne*?nuite pEn? atunci (9acult?Dile paranor'ale
- telepatia, 4ipno6a, clar>i6iunea etc$ - ar intra
dup? Hun- En acea)t? cate-orie+$ Ilu'inat,
7edip de>ine clar>i6ionar, EnDele-End de acu',
a)e'eni lui Tire)ia), ur)ita aBa cu' e)te croit?
acea)ta de di>initate$ R?)pun)ul dat la
Entre*area S9in:ului: FCine e)te 'ai pre)u)
decEt de)tinulMF e:pri'a toc'ai acea)t?
ecuaDie e)enDial? a conBtiinDei Bi
inconBtientului$ F7'ul e)te 'ai pre)u) decEt
de)tinulF e)te un r?)pun) corect pentru c?,
pre'onitoriu, el indic? condiDia )pre care )e
Endreapt? 7edip prin preluarea )u* control a
u'*rei )ale$
Scoaterea oc4ilor 'arc4ea6? )c4i'*area de
condiDie )u9erit? de prota-oni)t$ 7edip
Encetea6? )? pri>ea)c? cu Foc4ii euluiF, deci cu
or-anele )en6oriale, care El conectea6? la
realitatea e:terioar?, Bi Encepe )? >ad? cu
Foc4ii )ineluiF, prin insig%t Bi intuiDie
e'patetic?, care El racordea6? la realit?Dile
pro9unde$ 7r*irea )i'*oli6ea6? plonjarea
iniDiatic? a eroului En propriul inconBtient,
EnDelea)? nu ca in>oluDie, ci ca o cucerire a
>i6iunii de tip pro9etic (Tire)ia)+, c4re)'olo-ic
(p3t4ia+ )au poetic (Co'er+ ce caracteri6ea6?
totali6area En )ine$ C4iar dac? pierderea
oc4ilor p?)trea6? )en)ul 9reudian de ca)trare
)i'*olic?, co'entEnd riturile de auto'utilare
Hnn- pune En e>idenD? ideea de )acri9icare a
unui or-an Bi, 'ai ale), a li*idoului in>e)tit En
el$ En e:pediDia )a interioar?, eroul 'itic
tre*uie nu nu'ai )? ia cunoBtinD? de e:i)tenDa
unor 'onBtri terio'or9i, ci Bi )?-i En9rEn--?$
Cu' aceBti 'onBtri per)oni9ic? un co'ple:
p)i4ic 'ai puDin e>oluat, En care e)te 9i:ata o
cantitate 'ai 'are )au 'ai 'ic? de ener-ie
p)i4ic?, )acri9icarea lor (a taurului, )pre
e:e'plu+ )i'*oli6ea6? de*locarea ace)tor
ener-ii, En >ederea reutili6?rii lor$ Hert9a
'a:i'? e)te )acri9iciul c4ri)tic de )ine, prin
care, )u)Dine Hun-, Entre- li*idoul in>e)tit En
i'a-inea trupului e)te eli*erat Bi rein>e)tit En
F)piritF, )er>ind retotali6?rii En )ine$ 7edip
'?rturi)eBte c? )-a or*it pentru a nu 9i ne>oit
)? dea oc4ii nici cu copiii )?i >ii, care Ei )Ent
totodat? 9raDi )i )urori, nici cu p?rinDii )?i
'orDi, 'a'a 9iindu-i totodat? Bi )oDie$ Cu alte
cu>inte, el re9u6? )? 'ai ia contact atEt
conBtient (lu'ea >iilor+, cEt Bi inconBtient
(lu'ea 'orDilor+, cu 9i-uri pe care eul )?u
'atur, din cau6a )e:uali6?rii )ale, le
tran)9or'? En o*iecte ale unei dorinDe
ince)tuoa)e$ ScoDEndu-Bi oc4ii, el )acri9ic?
li*idoul ince)tuo), in>e)tit En 'a'? Bi tat?, En
)urori )i copii$ Luarea )u* control a pul)iunilor
^)e:uale e)te En toate te4nicile a)cetice, dup?
cu' arat? Hun-, calea )pre tran)cendere Bi
apoteo6?, ener-ia recupe-
47
rat? prin jert9a imago$urilor in>e)tite )e:ual
9iind F>e4icolulF cel 'ai e9icient pentru
c?l?toria En lu'ea 6eilor$ ,
5rin )u*li'area )e:ualit?Dii, eroul cap?t?, cel
puDin pentru un ti'p, a)pectul unui copil, al
unui Fn?)cut a doua oar?F$ Dou? 9i-uri,
aparDinEnd a'Endou? )c4e'ei topice e:pu)e la
Enceput, )u)Din ideea de re-re)ie a eroului la
)tadiul in9antil: unc4iul Bi )ora$ Dup? ce
imago$urile celor doi p?rinDi Bi interdicDiile
conota-te de ace)tea au 9o)t )pul*erate, 7edip,
rede>enit )i'*olic copil, in>e)teBte cu 9uncDia
de p?rinDi alte dou? per)onaje, pe Creon Bi
Anti-ona$ Creon e)te unc4iul Bi cu'natul care,
)u*)tituindu-)e imago$ului patern, preia
i'perati>ul 'oral repre6entat de ace)ta$ 5rin
e:ilarea lui 7edip, Creon ()au cei doi 9ii-9raDi,
Eteo-cle Bi 5olinice+ e:ercit? din nou,
retroacti>, *la'ul ince)tului$ =nc4iul El
Endep?rtea6? pe 7edip de alco>ul
p?rinte)c, cu o*)er>aDia c? interdicDia
i'pu)? de Creon nu-l E'pin-e pe
prota-oni)t FEnainteF, En )en)ul pro-redient al
)c4e'ei topice (rol care Ei re>eni)e tat?lui
a-re)i> de la r?)crucea de dru'uri+, ci
FEnapoiF, )pre condiDia in9antil? ne)e:uali6at?$
Dup? ce ace)t al doilea tat? El alun-a a doua
oar?, 7edip, or* Bi neajutorat ca un copil, e)te
condu) de c?tre 9iica Bi )ora )a, Anti-ona$ A 9i
purtat de 'En? de c?tre o 9e'eie care te
ocroteBte e)te un )i'*ol -r?itor pentru re-re)ia
la copil?rie$
7edip pare a porni pentru a doua oar? En >iaD?,
repetEnd tra)eul plec?rii din cetatea natal?, En
r?t?cirea )a, eroul ajun-e En poiana de lin-?
Colono), )paDiu care a'inteBte, En re-i)tru
FE'*lEn6itF, de p?durea )?l*atic? unde 9u)e)e
e:pu) la naBtere$ Locul pu)tiu, p?durea
la*irintic?, r?)crucea de dru'uri )Ent )paDii ale
lui Cer'e), care lea-? lu'ea de )u) cu cea de
jo), per'iDEnd co'unicarea Entre ni>eluri$ 7r,
En poiana de la Colono) )e a9l? cre>a)a prin
care Te6eu Bi 5irit4ou) au co*orEt En in9ern
pentru a o r?pi pe 5ro)erpina$ 5rin aceeaBi
cre>a)?, 7edip di)pare 'iraculo), )u* oc4ii
aceluiaBi Te6eu, )in-urul iniDiat ad'i) )? a)i)te
la r?pire, Bi de>ine un dai'on 4ipoc4tonian, un
erou protector al Atenei$ Cata*a6a eiq @AiSoo
red? )i'*olic o de)cindere En inconBtientul
colecti>, populaDia 'orDilor )u-erEnd
an)a'*lul a'intirilor Bi ur'elor 'ne6ice
con)er>ate En 'e'oria ance)tral? a ra)ei, ca
niBte u'*re )i-ilate En in9ern$ Cre>a)a e)te
10
un ade>?rat cordon o'*ilical, prin care
pruncul )e racordea6? la 'a'? Bi la )pecie$
5lonjarea En lu'ea 'orDii, atunci cEnd )e 9ace
deli*erat (deci cEnd e)te >or*a de o re-re)ie
>oluntar?+, are ca )cop iniDierea En tainele
>ieDii, uterul c4tonian 9iind En acelaBi ti'p
lea-?n Bi 'or'Ent, i6>or de ap? 'oart? )i de
ap? >ie$ Co'oara a)cun)? En adEnc, En c?utarea
c?reia porne)c toDi iniDiaDii, are puterea de a
con9eri i'ortalitatea, 9iind, p)i4olo-ic >or*ind,
un )i'*ol al li*idoului, al ener-iei >itale$
Mama de care e)te atra) eroul 'itic e)te ace)t
ar4etip atotputernic, al <arii 6eiDe din care )e
tra-e ra)a u'an?$
FDar, co'entea6? Hun-, aBa cu' )pune
<ep4i)to En partea a doua a lui Iau)t, En )cena
'u'elor, ]pri'ejdia e 'are^$ ]AdEnci'ea
acea)ta e)te )educ?toare, e)te 'u'a$$$ e)te
'oartea^$ De Endat? ce Li*idoul p?r?)eBte
lu'ea lu'inat? de )oare, 9ie prin >oinDa
indi>idului, 9ie prin pierderea 9orDei >itale, el
recade En propria pro9un6i'e, )e Entoarce la
)ur)a de unde a DEBnit odinioar?, la *uric, pe
unde a p?trun) En corpul no)tru$ Ace)t punct de
ruptur? e)te 'a'a% ea e)te i6>orul Li*idoului$
Atunci cEnd o'ul )l?*it, ne)i-ur pe puterile
)ale, renunD? la o 'are oper?, Li*idoul
re9luea6? )pre ace)t i6>or% e)te 'o'entul
periculo) En care Uo'ulV >a tre*ui )? decid?
Entre neanti6are Bi o nou? >iaD?$ Dac? )e
EntE'pl? )? EntEr6ie En Dinutul 'iri9ic al lu'ii
interioare, o'ul re)pecti> nu 'ai e)te decEt o
u'*r? pentru lu'ea din a9ar?% el e)te, ca )?
)pune' aBa, 'ort )au conda'natF (p$ "0+$ In
ace)t )en) interpretea6? Hun- a>entura lui
Te6eu Bi 5irit4ou): FajunBi jo), ei au >rut )? )e
odi4nea)c?, dar au r?'a) DintuiDi pe o )tEnc?%
cu alte cu>inte, cra'ponEndu-)e de 'a'?, ei
au 9o)t pierduDi pentru lu'ea tere)tr?$ <ai
tEr6iu, Te6eu a 9o)t eli*erat de Ceracle, care
de>ine a)t9el )al>atorul, cel care triu'-9ea6?
a)upra 'orDii (la 9el cu Coru) r?6*unEndu-l pe
7)iri)+$ Dac?, di'potri>?, Li*idoul reuBeBte )?
)e eli*ere6e )i )? ia)? Enapoi la )upra9aD?,
atunci )e produce un 'iracol: r?)ti'pul
petrecut En in9ern )e >?deBte a 9i a>ut a)upra
lui e9ectul unei 9EntEni a tinereDii, l-a
tran)9or'at, iar 'oartea )a aparent? d? naBtere
unei noi 9ecundit?DiF (p$ "0#+$
Iaptul c? 7edip atin-e punctul 'a-ic unde
'oartea )e tran)9or'? En apoteo6? e)te )u-erat
de e:plo6ia de 9ul-ere di>ine care Ei En)oDeBte
di)pariDia 'iraculoa)?$ E)te ca )i cu' prota-o-
ni)tul ar 9i )curtcircuitat polul ener-etic
)u*teran care pro>oac?
1!
(auto+co'*u)tia lui or*itoare$ =terul c4tonian
)e tran)9or'? dintr-un ca>ou 9une*ru Entr-un
lea-?n de 9oc$ Cre>a)a 'ortuar? de la Colono)
EntElneBte )i'*olic >atra din alco>ul p?rinte)c
care con)acr? naBterea$ <odelul tare pentru
riturile de inte-rare a copilului En 9a'ilie prin
depunerea lui pe 'ar-inea >etrei El con)tituie
scufundarea copilului 0n focul ,es0iei, aBa cu'
a 9?cut De'eter cu De'op4on$ 5rin acea)t?
*aie de ener-ie, trupul peri)a*il al pruncului
e)te ar), 9iind Enlocuit cu un trup inde)tructi*il
Bi i'ortal, de natur? piric?$ 5ri'a naBtere a lui
7edip, la condiDia de 'uritor, a )tat )u* )e'nul
ilu6iei, al cri'ei Bi al 'orDii% cea de-a doua
naBtere, la condiDia de )e'i6eu, >a )ta )u*
)e'nul ade>?rului Bi al >ieDii >eBnice$
I'a-inEnd de)tinul 9iului lui Laio), 'itolo-ia
-reac? pare a 9i ur'at En 9apt tra)eul unei
intro>er)iuni )pre )ur)a inepui6a*il? a ener-iei
p)i4ice$ Atin-End centrul 9iinDei )ale ()inele
e)te, dup? Hun-, o imago Dei En o'+, 7edip EBi
con)u'? di'en)iunea 'uritoare Bi e'er-e En
di'en)iunea di>in?, aBa cu' Ba'anii de>in
)t?pEni ai 9ocului, iar a)ceDii 4induBi EBi tre6e)c
9ocul interior$
-i(liografie.
5entru recon)tituirea 'itului oedipian: Co'er,
Iliada (CEntul GGIII+ Bi Odiseea (CEntul GI+%
Ce)iod, Teogonia #"8% 5indar, Ode nemeene, I,
!% E)c4il, ei )apte contra T%e(ei: So9ocle,
Oedip rege, Oedip la olonos Bi 2ntigona:
Euripide, !enicienele: 5au)ania), +l+torie 0n
;recia, G, /% 7>idiu, Metamorfozele, III, #"&,
precu' Bi di>erBi )coliaBti la tra-icii -reci$
5entru anali6a 'oti>elor din 'itul oedipian:
Han ,re''er, Oedipus and t%e ;reek Oedipus
omple', En Interpretations of ;reek
M1t%olog1, London, Routled-e, !!1
()ucce)iunea >iolent? la tron, ince)tul+% Hean
,run, Ideologie et dem1t%isation, En 2rc%ivio
di !ilosofia, p$ 1&/-11" (cunoaBterea, S9in:ul+%
Oe>in Clinton, T%e 3acred Officials of t%e
"leusinian M1steries, 54iladelp4ia, !.1
(iniDierea de tip Ce)tia+% <?rie Delcourt,
L<Oracle de Delp%es, 5ari), 5a3ot, !0% Ide',
("dipe ou la legende du conquerant, Lie-e,
!11 (e:punerea, paricidul, S9in:ul, ince)tul+%
Toe Du'itre)cu-,u)ulen-a, 3ofocle )i
condi*ia uman+, ,ucureBti, Ed$ Al*atro), !.1
(cunoaBtere vs# intelect+% L$ R$ Iarnell, ;reek
,ero ults and Ideas of Immortalit1, 7:9ord,
Clarendon 5re)), !.& (cultul eroilor,
i'ortali6area+% Ro*ert Ilaceliere, 2divinos 1
or=culos griegos, ,ueno) Aire), Eude*a
Editorial =ni>er)itaria, !8/ (pro9etul+% H$ G$
Ira6er, reanga de aur, ,ucureBti, Ed$
<iner>a, !0& ()ucce)iunea >iolent? la tron+%
Loui) Gernet, Andre ,oulan-er, Le ;enie
;rec dans la religion, 5ari), !#" (cultul
eroilor+% <i4ai Gra'atopol, Moira, m1t%os,
drama, ,ucureBti, E$5$L$=$, !8! (de)tinul+%
Ro*ert Gra>e), Los mitos griegos, <adrid,
Alian6a Editorial, !!", >oi$ " (S9in:ul,
Tire)ia), )ucce)iunea >iolent? la tron+% C$
Oeren3i, T%e ,eroes of t%e ;reeks, T4a'e)
and Cud)on, !.0, (Cap$ G, 7idipu)+% <artin
5$ Nil))on, T%e M1cenaean Origin of ;reek
M1t%olog1, =ni>er)it3 o9 Cali9ornia 5re)),
!." (ori-inea 'itului+% R$ 5arKer, Miasma,
7:9ord, !0#% ErWin Ro4de, &s1c%e,
,ucureBti, Ed$ <eridiane, !0/ (cultul eroilor,
r?pirea 'iraculoa)?+% I''anuel ;eliKo>)K3,
Oedipus and 2k%naton# M1t% and ,istor1,
SidWicK and HacK)on Li'ited, !8& ()ur)e
e-iptene, S9in:ul+% Hean-5ierre ;ernant, M1t%e
> &ensee c%ez Ies ;recs,
/
5ari), Edition) de la Decou>erte, !00 (Ce)tia
Bi i'ortali6area prin 9oc, Cer'e) Bi
e:punerea+$
5entru )cenariul p)i4ic ar4etipal: C$ G$ Hun-,
Metamorp%oses et s1m(oles de la Li(ido,
Traduit de @alle'and par L$ de ;o), 5ari),
Edition) <ontai-ne, !".$ 5entru
ar4etipolo-ia inconBtientului: T%e 2rc%et1pes
and t%e ollective /nconscious Bi 2ion#
5esearc%es into t%e &%enomenolog1 of t%e
3eif, Tran)lated *3 R$ I$ C$ Culi, ,ollin-en
Serie), >oi$ IG (l Bi "+, 5rinceton =ni>er)it3
5re)), !.0% In lumea ar%etipurilor, Traducere
din li'*a -er'an?, pre9aD?, co'entarii Bi note
de ;a)ile De'$ Ta'9ire)cu, Ed$ FHurnalul
LiterarF, ,ucureBti, !!1$
5entru co'ple:ul 7edip En concepDia lui
Si-'und Ireud, Totem si ta(u, En Opere I,
Traducere, e)eu introducti> Bi note de dr$
Leonard Ga>riliu, ,ucureBti, Ed$ XtiinDi9ic?,
!!% Interpretarea viselor, En Opere II, !!#%
Trei studii privind teoria se'ualit+*ii Bi
ontri(u*ii la psi%ologia vie*ii erotice, En
Opere III, !!1% "seuri de psi%analiz+
aplicat+, ,ucureBti, Ed$ Trei, !!1$ Alte
p)i4anali6e ale 'itului: Erne)t Hone), ,amlet
et Oedipe, 5ari), Galli'ard, !8.% DrieK >an
der Sterren, &si%analiza literaturii# Oedip
5ege, ,ucureBti, Ed$ Trei, !!8$ 5entru
per)pecti>a p)i4analitic? actual?: Hean
Laplanc4e Bi H$-,$ 5ontali), ?oca(ularul
psi%analizei, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!1$
5entru o alt? di)tri*uDie a relaDiilor En
triun-4iul oedipian: Rene Girard, ?iolen*a si
sacrul, Traducere de <ona Anto4i, ,ucureBti,
Ed$ Ne'ira, !!/$ 7edip Bi tra-edia -reac?: C$
Ired Al9ord, T%e &s1c%oanal1tic T%eor1 of
;reek Traged1, NeW Ca>en and London, Yale
=ni>er)it3 5re)), !0/$ 7edip Bi literatura:
<art4e Ro*ert, 5omanul 0nceputurilor si
0nceputurile romanului, ,ucureBti, Ed$
=ni>er), !0#$
.,
C=LTELE RELIGI7ASE NN DACIA
R7<AN SI 57STR7<AN
5e cEt de *ine cuno)cut? docu'entar Bi
ar4eolo-ic e)te Dacia En perioada ro'an?, pe
atEt de o*)cur? de>ine ea En perioada
po)tro'an?$ FEpoca *ar*ar?F a 'i-raDiilor e)te
una dintre cele 'ai ne*uloa)e Bi 'ai 9a)cinante
perioade din i)toria noa)tr?$ Dup? retra-erea
aurelian?, Dacia )-a tran)9or'at Entr-un no
m=n <s land, a)upra localnicilor a*?tEndu-)e
>aluri continue de populaDii de cele 'ai
9elurite ori-ini$ =nul dintre pri'ii cercet?tori
care )-a apropiat de ace)t melting pot cultural a
9o)t Ale:andru 7do*e)cu, con)iderat, al?turi
de ,$ 5$ Ca)deu, drept unul dintre Ente'eietorii
ar4eolo-iei, re)pecti> ai i)torio-ra9iei,
ro'AneBti

$ SEnt ui'itoare intuiDiile Bi


dia-no)ticele pe care autorul !alsului tratat de
v0n+toare le punea acu' 'ai *ine de o )ut? de
ani, rupEnd cu tradiDia ar4eolo-iei diletante a
anticarilor Bi de)c4i6End calea ar4eolo-iei
BtiinDi9ice, critice, ce a>ea )? Enceap? cu
Tocile)cu$ A*ordEnd de)coperirile ar4eolo-ice
pe *a6a unei 'etode co'parati)t-analo-ice, ce
nu a>ea Enc? ri-oarea 'etodei tipolo-ice a lui
7)Kar <onteliu), 7do*e)cu a reuBit totuBi )?
9ac? o pri'? radio-ra9ie, neaBteptat de e:act?,
a ace)tei perioade atEt de i'portante En
con9i-urarea pro9ilului )piritual al
protoro'Anilor$
Entr-o Con9erinD? ro)tit? la Ateneul Ro'An la
. dece'*rie 0."
"
, Ale:andru 7do*e)cu
E'parte 'onu'entele ar4eolo-ice de)coperite
En Dara noa)tr? En patru -rupuri, ce core)pund
ur'?toarei cronolo-ii: + F5eriodul prei)toricF:
de la ori-ini pEn? la cucerirea Daciei ()ec$ II+%
"+ F5eriodul ro'anF: de la Traian pEn? la
retra-erea aurelian? ()ec$ III+% #+ F5eriodul
*ar*arF: de la retra-erea aurelian? la
Ente'eierea )tatelor ro'AneBti ()ec$ GII+% 1+
F5eriodul ro'Ane)cF: de la Fde)c?lecatF pEn?
En pre6ent, En 'are, cronolo-ia e)te e:act?,
c4iar dac? Entre ti'p decupajul i)toric a 9o)t
oarecu' 'odi9icat Bi puternic nuanDat, 'ai
ale) En ceea ce pri>eBte Fperiodul prei)toricF
#
,
care a 9o)t li'itat pEn? la
./
>enirea tri*urilor indoeuropene ale traco--eto-
dacilor, En preaj'a anului "&&& E$e$n$ Inter>alul
care ne intere)ea6? cuprinde Fperiodul ro'anF
Bi Enceputul Fperiodului *ar*arF, deci a epocii
pre9eudale a 'i-raDiilor$ El deli'itea6?
populaDia ro'ani6at? din Dacia, din )ecolul II
pEn? En )ecolul ;I, de dinainte de >enirea
)la>ilor$ 5rincipalele in>a6ii din ace)te )ecole
au 9o)t cele ale -oDilor, 4unilor, -epi6ilor Bi
a>arilor, iar pro9ilul reli-io) al perioadei poate
9i recon)tituit prin conju-area cultelor din pe-
rioada daco-ro'an? cu cele ale tri*urilor
-er'anice Bi turanice in>adatoare$ A)upra
ace)tui inter>al )e concentrea6? cele 'ai
i'portante contri*uDii ar4eolo-ice Bi i)torice
ale lui 7do*e)cu$ C4iar dac? el nu Bi-a propu)
niciodat? )? ela*ore6e un ta*lou e:4au)ti> al
perioadei, En )crierile )ale )Ent di)e'inate
)u9iciente in9or'aDii Bi anali6e, din care )?
poat? 9i )c4iDat un portret ro*ot cu tr?)?turi
e)enDiali6ate$
Entr-o )cri)oare din 8 ianuarie 08! c?tre
)a>antul 'a-4iar Ro'er Ilori), pu*licat? de
ace)ta En re>i)ta 2rc%aeologiai ertesito
@
,
Ale:andru 7do*e)cu alc?tuieBte ur'?torul
in>entar al Fdi>init?Dilor )peci9ice care )-au
*ucurat de o cin)tire deo)e*it? En DaciaF: +
<it4ra% "+ Diana-Arte'i)-Cecate% #+ Ca>alerul
trac% 1+ di>init?Di e-iptene, 9eniciene Bi )iriene
(I)i)+, pu)e de autor )u* )e'nul -no6ei, care ar
9i 9?cut o concurenD? reduta*il? creBtini)'ului,
En ciuda 'arii )?r?cii de date epi-ra9ice Bi
'aterial )culptural de la data re)pecti>?, e)te
ui'itoare corectitudinea cla)i9ic?rii, care, Entr-
o ter'inolo-ie actual?, ar )una a)t9el: + Culte
per)ane% "+ Culte -reco-ro'ane% #+ Culte
dacice% 1+ Culte e-iptene Bi )iriene, En cadrul
c?rora )Ent di)cutate /+ -no6a Bi creBtini)'ul$
La ace)tea, tre*uie ad?u-ate, pentru )ecolele
ulterioare retra-erii ro'anilor din Dacia, 8+
Cultele -er'anice% Bi .+ Cultele a)iatice,
turanice (4unii+$ Ar4eolo-ia conte'poran? a
E'*o-?Dit con)idera*il ta*loul, pe *a6a nu'e-
roa)elor de)coperiri 9?cute Entre ti'p, 9?r? En)?
)?-i 'odi9ice cu 'ult liniile principale$ A)t9el,
En !01, <i4ai ,?r*ule)cu trece En re>i)t?
pe)te && de di>init?Di ate)tate En pro>incia
Dacia, -rupEndu-le En 9uncDie de ori-ine En: +
di>init?Di -reco-ro'ane% "+ di>init?Di iraniene
(per)ane+% #+ di>init?Di 'icroa)iatice% 1+
di>init?Di )iriene Bi pal'iriene% /+ di>init?Di
e-iptene% 8+ di>init?Di nord-a9ricane% .+
di>init?Di celtice Bi -er'anice% 0+ di>init?Di
traco-inoe)ice% !+ creBtini)'ul% &+ di>init?Di
'i)tice
/1
(-no)tice etc$+ Bi 'a-ice, le-ate En )pecial de
cultul 9unerar
/
$ Ace)t repertoriu e:traordinar
de *o-at re9lect? de)i-ur >iaDa reli-ioa)? din
Entre- )paDiul i'periului En antic4itatea tEr6ie,
9iind re6ultatul toleranDei reli-ioa)e a
ro'anilor, di)puBi )? accepte orice cult care nu
)e E'potri>ea politicii de )tat$ En ace)t 9el, prin
i'porturi, a)ocieri, a)i'il?ri Bi interpret?ri
(interpretatio romana), Dacia a de>enit )i ea
locul de con9luenD? a nu'eroa)e culte Bi
credinDe, adu)e de 'ilitari Bi de coloniBti e'
toto or(e romano# Acea)ta nu En)ea'n? c?
Entrea-a populaDie practica un )uperpolitei)'
Enc4inEndu-)e tuturor ace)tor 6ei, ci, dup? cu'
o*)er>? judicio) <i4ai ,?r*ule)cu, c? 9iecare
-rup etnic )au pro9e)ional, 9iecare indi>id
c4iar, putea Fale-eF din i'en)ul panteon, pe
*a6a a9init?Dilor electi>e, un -rup de 6ei En u6
per)onal$
Co'parEnd cele dou? repertorii di>ine, cel
)i)te'ati6at de 7do*e)cu Bi cel actual, )e
o*)er>? c?, deBi datele Bi de)coperirile
ar4eolo-ice e:i)tente la data re)pecti>? erau
e:tre' de redu)e, 7do*e)cu )cap? din >edere
doar -rupurile di>init?Dilor 'icroa)iatice
(C3*ele Bi Atti), <en etc$+ Bi nord-a9ricane
(Caele)ti) Bi Dii <auri+, En ce pri>eBte celelalte
-rupuri, c4iar dac? nu le de6>olt? e:4au)ti>, el
le no'inali6ea6? prin di>init?Dile cele 'ai
repre6entati>e$ ;o' recon)titui En continuare,
)ur>olEnd Entrea-a oper? ar4eolo-ic? a lui
7do*e)cu, ta*loul cultelor reli-ioa)e din Dacia
ro'an? Bi po)tro'an? ()ec$ II-;I+ a)upra
c?rora )e opreBte )a>antul ro'An$
l$ Cultul lui <it4ra
<i)terele lui <it4ra, i'portate En i'periul
ro'an En pri'ele )ecole ale 'ileniului I, )Ent,
al?turi de 6ur>ani)' Bi 'ani4ei)', unul din
)increti)'ele de tip duali)t care au luat naBtere
En 5er)ia pe 9ondul reli-iei lui Toroa)tru$ En
cadrul En9runt?rii dintre dou? principii di>ine,
*inele Bi r?ul, lu'ina Bi Entunericul, <it4ra
e)te un erou )au 6eu )olar care a)i-ur? >ictoria
lu'inii$ La incitaDia lui Sol, cu care ajun-e )?
)e con9unde printr-o solificatio, <it4ra
)acri9ic? 'arele Taur co)'ic, deter-'inEnd
a)t9el apocalip)a Bi renaBterea uni>er)ului, apoi
)e EnalD?
55
En cer la un *anc4et di>in$ <i)terele )ale )Ent
con)truite pe ideea de re-enerare a iniDiatului$
Ele )e de)9?Boar? Entr-un te'plu )u*teran,
mit%raeum, ce a'inteBte de )tEnca (peBtera+ En
care )e naBte 6eul$ =nul din rituri con)t? En
jert9irea unui taur pe un altar )pecial, a)t9el
EncEt iniDiatul, a9lat dede)u*t, )? 9ie )c?ldat En
)En-ele )acri9icial$ IniDierea cuprinde Bapte
-rade (Cor*, SoDie, Soldat, Leu, 5er)an, Soare
Bi Tat?+, core)pun6End pro*a*il celor Bapte
ceruri planetare prin care are loc ana*a6a la
o)p?Dul di>in$ 5re-?tind '3)tul pentru o >iaD?
de lupt? cu 9orDele Entunericului, 'i)terele au
un a)pect r?6*oinic, )o*ru Bi au)ter, ceea ce
e:plic? )ucce)ul lor En rEndul 'ilitarilor
8
$
Le-iunile ro'ane au 9o)t cele care au adu)
cultul En Dacia, dup? cu' o*)er>? 7do*e)cu
En Istoria ar%eologiei
A
, En articolul de )inte6?
2ntic%it+*ile Bude*ului 5omana*fi, 7do*e)cu
pu*lic? un raport al lui <i4alac4e G4ica
de)pre de)coperirea unui mit%raeum la Sl?>eni
En 0#., En care au 9o)t -?)ite *a)orelie9uri cu
)cene )i'*olice Bi >a)e de cult, o 'ic?
)tatuet?, o t?*liD? >oti>? cu in)cripDia S7LIS
IN;ICT7 <ITCRAE (FEnc4inat lui <it4ra,
)oarele neEn>in)F+, Bi un altar cu in)cripDia
ARA S7LIS (FEnc4inat )oareluiF+$ (Din p?cate,
te'plul a 9o)t di)tru) din cau6a lip)ei de
pro9e)ionali)' a )?p?torilor, iar colecDia de
o*iecte )-a pierdut, raportul 9iind tot ce a 'ai
r?'a)$+ 5ornind de la ace)t raport, 7do*e)cu
pre6int? icono-ra9ia )peci9ic? cultului,
re9eritoare la F)acri9icarea taurului de c?tre
tEn?rul 6eu care e)te repre6entat En co)tu'
oriental )au dacic Bi e)te Enconjurat de
acce)orii ale cultului oriental: )oarele r?)?rind
Bi apunEnd, luna, bonipueri &%osp%ori, cor*ul
)au *u9niDa, )corpionul, Barpele, cEinele etc$F
!

E)te i'pro*a*il? ipote6a unui )increti)'
dacic, a)t9el EncEt E'*r?c?'intea lui <it4ra, cu
*onet? 9ri-ianA, tre*uie con)iderat? drept pur
oriental?% de a)e'enea, cei doi purt?tori de
torDe, pe care 7do*e)cu, pe ur'a lui G4ica, Ei
interpretea6? -reBit drept Luci9er Bi Ce)peru)
din cultul 6eului )irian A6i6o)
&
, )Ent
dadop4orii Caute) Bi Cautopate)$ En )c4i'*,
ani'alele )i'*olice )Ent corect identi9icate,
c4iar dac? interpretarea 6odiacal? (taurul,
)corpionul, )oarele, luna, )teaua cEinelui+ dat?
lor de G4ica a 9o)t relati>i6at? a)t?6i, En totul,
7do*e)cu are dreptate )? aBe6e cultul 'it4raic
pe pri'ul locF, ar4eolo-ia ro'Anea)c?
conte'poran? Enre-i)trEnd 1& de
*a)orelie9uri, 0/ de in)cripDii, / )tatui
"
Bi, En
an)a'*lu, "0& de 'onu'ente, in)cripDii Bi
repre6ent?ri pla)tice ale )ale
#
$
/8
"$ Cultul D i anei
Dintre toate di>init?Dile panteonului -reco-
latin, 7do*e)cu )e opreBte, En 'od
)e'ni9icati>, a)upra Dianei, 9?cEnd re9erire la
un *a)orelie9 al 6eiDei a9lat la <u6eul NaDional
de Antic4it?Di% En alte locuri, citea6? un
9ra-'ent de )tatuie Bi o 'oned?
1
$ In>entarele
actuale do>ede)c Entr-ade>?r c?, dup? lupiter
7pti'u) <a:i'u), Diana e)te cea 'ai *ine
repre6entat? En En)cripDii Bi de)coperiri
ar4eolo-ice
/
$ 7r, dac? pentru lupiter nu'?rul
'are de ate)t?ri )e e:plic? prin po6iDia
pri>ile-iat? pe care )t?pEnul 7li'pului o
deDinea En reli-ia ro'an?, En ca6ul Dianei e)te
ne>oie de un 9actor )upli'entar care )?
'oti>e6e de>oDiunea$ Se pre)upune c? ea
preia, En interpretatio romana, atri*utele unei
di>init?Di trace
8
a p?durii )au ale unei
di>init?Di celtice
.
$ Tr?)?turile care per'it
acea)t? a)i'ilare au un a)pect ar4aic )i par a
Dine de 9ondul co'un indoeuropean, )au c4iar
de )u*)tratul neolitic$ 5otnia T4eron, St?pEn? a
tuturor >ieDuitoarelor )?l*atice, Arte'i) era la
ori-ine patroana clanurilor tote'ice, c?reia i )e
o9ereau En 4olocau)t ani'ale, p?)?ri )au plante
tote'ice >ii, )acri9iciu care a )upra>ieDuit pEn?
En epoca cla)ic?, la 5atra)$ Tran)'iterea
9uncDiei )acerdotale )e 9?cea printr-un ritual
ordalie, En care 'arele preot, de-4i6at En
ani'alul tote'ic, era En9runtat Bi )9EBiat de
)ucce)orul )?u
0
, ca En 'itul lui Acteon,
tran)9or'at En cer*, )au En riturile de
)ucce)iune de la te'plul Dianei de la Ne'i
anali6ate de Ha'e) Ira6er
!
$ Cere'oniile de
iniDiere a>eau un caracter or-ia)tic, 6eiDa
inducEnd participanDilor 4iero'ania
"&
, dar )e
deo)e*eau de cele ale lui Dion3)o) 9iindc?
pre)upuneau ca)titatea )e:ual?
"
, atEt pentru
-rupurile de 9e'ei, cEt Bi pentru cele de
*?r*aDi (cu' e)te ca6ul )ectei Farte'i)iaceF
a lui Cipolit+$ 7r, cu 'ult Enaintea >enirii
ro'anilor, -recii re-?)eau o Arte'i) En
C4er)one)ul tauric, adic? En SciDia, Bi atri*uiau
6eiDei, ca Bi 9ratelui ei, Apollo, le-?turi cu
nordica Ciper*oree$ Ca' ace)ta tre*uie )? 9i
9o)t Bi pro9ilul 6eiDei -eto-dace (,endi)M
""
+, )au
celtice, preluate En i'a-inea Dianei ro'ane,
din 'o'ent ce, En 9olclorul no)tru, Sancta
Diana (SEn6i-ana+, 6eiD? lunar? (6En?+,
pro>oac? dianati)'ul, adic? Ei 9ace pe oa'eni
dianatici (6?natici+
"#
$ Diana, F6eiDa cu trei
9or'eF de care >or*eBte 7do*e)cu, e)te
re6ultatul unui )increti)' anterior
i'portului ei En Dacia, En ana)to'o6? nu intr?
En)? Diana-
/.
Arte'i)-Cecate, cu' )pune -r?*it autorul
Tezaurului de la &ietroasa, ci Arte'i), 6eiDa
)?l*?ticiunilor Bi a >En?torii, Selene, 6eiDa lunii
Bi a 9e'init?Dii, Bi 5er)e9ona, 6eiDa pe)te 'orDii
din Cade), toate trei a)i'ilate triplei Cecate,
6eiDa preindoeuropean? a 9orDelor 4toniene
'ale9ice Bi a >r?jitoriei$ Acea)t? tripl? 6eiD?
intr? En )increti)' cu Diana ro'an? Bi ea >a 9i
re-?)it? En *a)orelie9urile Bi )tatuile de cult din
Dacia ro'ani6at?
"1
$
#$ Culte traco-'oe)o-dacice
Deo)e*it de in)pirat )e arat? 7do*e)cu atunci
cEnd pre6int? cultul Ca>alerilor danu*ieni$
DeBi nu a>ea cunoBtinD? decEt de patru
repre6ent?ri, En ti'p ce a)t?6i )-a ajun) la pe)te
dou? )ute de de)coperiri, el intuieBte c? e)te
>or*a de un 9eno'en r-li-io) autono',
di)tin-Endu-l, )pre e:e'plu, de cultul
'it4raic([cu care are En co'un anu'ite
ele'ente icono-ra9ice$ Datorit? 9aptului c?
relie9urile de)coperite )Ent de o*icei de
di'en)iuni 'ici, c? de pe ele lip)e)c
in)cripDiile >oti>e, precu' Bi nu'ele
dedicanDilor, c? )Ent lucrate En plu'* )aturnian,
'etal pre9erat al 'a-ilor, Iran6 Cu'ont a
pre)upu) c? ace)te t?*liDe )Ent 'edalioane Bi
a'ulete (_jPuGaOt9Qpia+ cu caracter 'a-ic
apotropaic, p?)trate En ca)? )au depu)e En
'or'Ent, cu rolul de a proteja indi>idul En
ti'pul >ieDii )i dup? 'oarte$ Du'itru Tudor,
care Entr-un )tudiu de re9erinD?
"/
a Bi i'pu)
nu'ele de Fca>aleri danu*ieniF, de'on)trea6?
c? e)te >or*a de o reli-ie or-ani6at?, 'ai e:act
de un cult de 'i)tere$ Dup? 'odelul altor
practici 'i)terice (<it4ra, <a-na <ater,
Sa*a6io), Ca*iri+, ea 9?cea apel la pronunDarea
cere'onial? a unor 9or'ule )acre (ta
Ge3oue>a+, la pre6entarea dra'atic? a unor
o*iecte (ta /euc>uue>a+ Bi a unor i'a-ini )acre
(ta CT=upoGct+, la e:plicarea unor )cene de
cult (ta opo^iE>a+ Bi la or-ani6area unui
)pectacol litur-ic in)pirat din 'itul 6eilor
"8
$
<itul Bi conDinutul iniDierii poate 9i parDial
recon)tituit din *a)orelie9urile p?)trate,
7do*e)cu dEnd o corect? lectur? a i'a-inilor,
En centrul repre6ent?rilor )e a9l? o 6eiD?, a>End
de-o parte )i cealalt? )oarele Bi luna, )au dou?
)tele (luce9eri+$ In 9aDa ei )e a9l? un trepied
del9ic pe care e aBe6at un peBte, En dreapta Bi En
)tEn-a )e a9l? doi c?l?reDi E'*r?caDi cu 4la'id?
)i cu *onet? 9ri-ian?, ridicEnd *raDul En )e'n
de >ictorie$ Caii lor, dea)upra
58
c?rora )e a9l? cEte un Barpe, '?nEnc? din
pal'ele Entin)e ale 6eiDei$ Su* copitele lor )e
a9l? dou? trupuri pr?*uBite$ C?l?reDii )Ent eroi
)olari, r?)pl?tiDi cu i'ortalitatea de c?tre 6eiDa
'orDilor )i a pro9eDiilor, pentru 9aptul de a 9i
En>in) 9orDele r?ului$ Caii )Ent ani'ale 9unerare
Bi )olare, care Ei ajut? pe ca>aleri En lupta cu
duB'anii c4tonieni Bi per'it a)cen)iunea Bi
solificatio# Ca>alerii danu*ieni )Ent -4i6i ai
)u9letelor )pre i'ortalitatea a)tral?, iniDiatul En
'i)tere trecEnd printr-o 'oarte )i'*olic?,
repre6entat? prin acoperirea )a de c?tre cei doi
6ei cu o piele de *er*ec$ Co'*?tEnd alte
ipote6e, Du'itru Tudor ar-u'entea6?
(inclu)i> )tati)tic+ c? 'i)terele Ca>alerilor
danu*ieni )Ent de ori-ine daco--et?,
con9ir'Endu-l En ace)t 9el pe 7do*e)cu, care
>edea En ele un Fcult local En Entre-i'e, care a
9o)t preluat de coloniBtii ro'ani de la locuitori
*?BtinaBi ai DacieiF
".
$ E)te ade>?rat,
i)torio-ra9ia actual? pre9er? )? p?)tre6e o
po6iDie 'ai prudent?, con)iderEnd Ca>alerii
danu*ieni niBte di>init?Di daco-'oe)o-tracice$
I)toria con)tituirii cultului Ca>alerilor
danu*ieni e)te En)? 'ai co'plicat?, )tEnd En
relaDie cu alte culte pe care 7do*e)cu le
po'eneBte En alte )tudii, Ca>alerul trac, T4eo)
<e-a) (<arele Teu, pro*a*il 6eul trac
Dar6ala)M+ Bi <i)terele ca*irice$ Din lip)? de
date )u9iciente, )a>antul ro'An nu putea En)?
i6ola corect ace)te di>init?Di, )uprapunEndu-le$
I?r? a 9olo)i ace)t nu'e, care )e >a i'pune
doar En )ecolul no)tru, 7do*e)cu >or*eBte
de)pre Ca>alerul trac En )tudiul 2rtele 0n
5om=nia 0n periodul preistoric
C
D, 9?cEnd
pre)upunerea eronat? c? 'onedele pe care
9i-urea6? 'oti>ul c?l?reDului ar 9i 'onedele
-eDilor$ Ca>alerul trac e)te un 6eu care era
adorat En Tracia (>alea <?ritei, 'unDii Rodope
etc$+ Bi de unde )-a r?)pEndit En cele dou?
<oe)ii Bi de aici, odat? cu cucerirea ro'an?, En
Dacia$ Era o di>initate cu o >ec4i'e >ene-
ra*il? care, En perioada ro'an?, prin
)increti)', a de>enit 6eu al naturii, al >ieDii, al
>En?torii, al lu'ii )u*terane, cu atri*ute
e)c4atolo-ice$ 5e 'odelul ace)tui cult au luat
naBtere, En )paDiul *alcanic din )ecolul al II-lea
e$n$, 'i)terele Ca>alerilor danu*ieni, care au
ajun) la cea 'ai puternic? de6>oltare pe
teritoriile 9o)telor tri*uri -eto-dacice, )e'n c?
aici e:i)ta un 9ond reli-io) aniconic (En -eneral
reli-ia -eto-dac? era aniconic?, ceea ce e:plic?
)?r?cia de in9or'aDii ar4eolo-ice+, ce a>ea
ne>oie de un )et de repre6ent?ri pentru a )e
e:pri'a$ La Enceput, au do'inat
/!
repre6ent?rile cu un )in-ur ca>aler% apoi, )u*
in9luenDa 'i)terelor ca*irice, )increti6ate cu
cultul dio)curilor, c?l?reDul a 9o)t reduplicat,
dEnd naBtere repre6ent?rilor cu doi ca>aleri$
Su)DinEnd ideea E'pru'uturilor 9?cute de
cultul Ca>alerilor danu*ieni din icono-ra9ia
'i)terelor de la Sa'otrac4e, 7do*e)-cu arat?
c? Fnou) a>on) recuelli dan) la >allee du *a)
Danu*e, une )erie no'*reu)e de 'onu'ent)
-ro))ier) ou )ont )culpte), )ur pierre et )ur
'etal, de) ca>alier) portant de) *onnet)
p4r3-ien) )ur la tete, de) dracones ou
en)ei-ne) an-uir*r'e) et Ie) dou*le) 4ac4e)
ou *ipenne) A la 'ain, et 9oulant toujour) )ou)
Ie) pied) de leur) c4e>au: un cada>re 4u'ain$
En ne-li-eant Ie) acce))oire) no'*reu: Lui
acco'pa-nent cette )cene, nou) ne )aurion)
e:pliLuer ce) i'a-e) Lue par un culte de) deu:
Ca*ire), >ainLueur) de leur troi)ie'e 9rere,
culte Lui, de) ri>e) orientale) du 5ont-Eu:in,
)erait pa))e en DacieF
"
@$
Reli-ia ca*irilor, di>init?Dile de la Sa'otrac4e,
era Entr-ade>?r cuno)cut? En cet?Dile -receBti de
pe D?r'ul <?rii Ne-re, D$ <$ 5ippidi pu*lic?
)pre e:e'plu o in)cripDie de la I)tro) En care
e)te >or*a de un preot al <arilor Tei
#&
$
Con)truit En )ecolele ;-I; E$e$n$, )anctuarul de
la Sa'otrac4e -?6duia etapele )ucce)i>e ale
iniDierii (nur7aiq, ertonteia Bi o)p?Dul ritual+
#
$
Ca*irii, la 9el cu Dactilii, CureDii, Cori*anDii Bi
`elc4inii, erau preoDi ai <arii <a'e, 6eiD?
9ri-ian? din )u*)tratul e-eean$ Ca Bi En
<i)terele Eleu)ine, iniDierea a>ea o
di'en)iune e)catolo-ic? Bi )oteriolo-ic?, cele
patru di>init?Di de la Sa'otrac4e, A:iero),
A:ioKer)a, A:ioKer)o) Bi Oad'ilo) 9iind
interpretate de -reci ca identice lui De'eter,
5er)e9ona, Cade) Bi Cer'e)
#"
$ De)pre Ca*iri
)e )pune c? erau trei 9raDi, dintre care doi l-au
o'orEt pe al treilea, 'oarte iniDiatic?, 9?r?
Endoial?, 'oti> 'itic care poate 9i pu) En
le-?tur? cu ocultarea iniDiatului (cu pielea de
*er*ec+ de c?tre Ca>alerii danu*ieni Bi, poate,
de ce nu, cu te'a 'ioritic?$ 5entru a ajun-e En
Colc4ida, En c?utarea lEnei de aur a *er*ecului
'a-ic al lui Cer'e), ar-onauDii, )pune
le-enda, )-au iniDiat la Sa'otrac4e En 'i)terele
5er)e9onei Bi ale )lujitorilor ei, Ca*irii, ce
)al>ea6? na>ele de la nau9ra-ii$ En acea)t?
ipo)ta6?, de protectori ai c?l?toriilor 'ariti'e
Bi de iniDiatori En cata*a6e, Ca*irii au intrat En
)increti)' cu o alt? perec4e di>in?, Dio)-curii,
9raDii apoteo6aDi de Teu) Bi tran)9or'aDi En
aBtri$ Su* acea)t? 9or'?, Ca*irii au ajun) pe
D?r'urile -etice ale <arii
8&
Ne-re, in9luenDEnd Entr-o oarecare '?)ur?
cultele locale$ 5e *a6a unor a)e'enea
)i'ilitudini )au E'pru'uturi, 7do*e)cu
con9und?, En )tudiul apul de (ou 0ntre(uin*at
ca ornament sim(olic 0n antic%itateE, pe T4eo)
<e-a) trac, di>initate pro>enind din )u*)tratul
local, repre6entat DinEnd En 'En? un corn de
*?ut, cu unul dintre Ca*iri, nu'iDi Entr-ade>?r
Bi ei T4eoi <e-aloi$
1$ Cultul lui I)i)
En 'od eronat, citEnd doua )tatuete cultuale ale
6eiDei I)i), 7do*e)cu inte-rea6? di>init?Dile
e-iptene, 9eniciene Bi )iriene En cultele
-no)tice$ Dintre toate di>init?Dile e-iptene, cei
doi 9raDi Bi )oDi, I)i) Bi 7)iri), au a>ut cea 'ai
lar-? audienD? En lu'ea -reco-ro'an?, )tEnd la
*a6a unor )increti)'e )pectaculoa)e$ Dorind )?
cree6e o reli-ie accepta*il? En Entre- )paDiul
eleni)tic, En )ecolul al III-lea E$e$n$ 5tole'eu
Soter Ei En)?rcina)e pe <anet4on, un preot
e-iptean erudit, Bi pe Ti'ot4eo), unul din
4iero9anDii din 9a'ilia Eu'olpi6ilor, care
a)i-ura )acerdoDiul la Eleu)i), )? a-lutine6e
Entr-un pro9il unic di>init?Dile do'inante din
Grecia Bi E-ipt$ Teo)o9ia or9ico-pita-oreic?
ela*ora)e, En 9i-ura lui 5an, )inte6a lui
Dion3)o), )oarele nocturn, c4tonian, cu Apolo,
)oarele diurn, cele)t% Dion3)o) de>ine a)t9el
6eu pe)te lu'ea 'orDilor Bi )oD al 5er)e9onei
()u* nu'ele de Li*er Bi Li*era, perec4ea
in9ernal? >a 9i preluat? )i de ro'ani+, En 'od
)i'ilar, En E-ipt, teolo-ii Noului I'periu
reali6a)er? )inte6a lui 7)iri), 6eu al 'orDilor Bi
)oare )u*teran, cu Ra, )oarele$ 5e *a6a ace)tei
)i'ilitudini Entre Dion3)o)-Apolo Bi 7)iri)-Ra,
cei doi teolo-i l-au creat prin a)i'ilare pe
Sarapi) (Serapi)+, al c?rui cult )e >a prelun-i
En i'periul ro'an$
5uterea de acreDie a lui I)i) a 9o)t c4iar Bi 'ai
'are, 6eiDa 9iind a)i'ilat? lui De'eter Bi
5er)e9ona din 'i)terele eleu)inice, lui 5alla)
Atena, A9roditei Bi lui ;enu), Cerei, lui
Arte'i)-Diana, ca 6eiD? a lunii, a >ir-init?Dii Bi
a 'orDilor, lui Cecate, ca 'are >r?jitoare, )au
<arii 6eiDe C3*ele-R4ea etc
#1
$ Riturile ei de
'i)tere, condu)e de o cla)? )peciali6at? de
preoDi, con)tau Entr-un )cenariu dra'atic care
reproducea tra)eul 'i)tic )tr?*?tut de )u9let la
'oarte$ Dup? )pu)ele >oalate ale lui Apuleiu),
'3)tul co*oar? pEn? la 4otarele 'orDii, trece
pra-ul 5ro)erpinei, >ede
8
)oarele )tr?lucind cu o lu'in? or*itoare En
'ijlocul nopDii, Ei conte'pl? pe 6ei En 9aD? Bi Ei
ador? de aproape, apoi re>ine En lu'ea >iilor
trecEnd prin toate ele'entele
#/
$ Ca ur'are a
iniDierii, el e)te E'*r?cat En dou?)pre6ece )tole
)acerdotale, repre6en-tEnd cele dou?)pre6ece
con)telaDii ale 6odiacului, )e'n c?, )u*
in9luenDa 'i)ticii neopita-oreice, teolo-ia
i)iac? concepea Cade)ul ca un Dinut a)tral, Bi
nu ca unul )u*teran$
Enainte de a continua cu di)cuDia a)upra -no6ei
Bi a creBtini)'ului, aruncEnd o pri>ire
retro)pecti>? a)upra cultelor Fp?-EneF
in>entariate de 7do*e)cu, )e o*)er>? c? toate
)Ent reli-ii de 'i)tere: <it4ra, I)i) Bi Sarapi),
Ca>alerii danu*ieni, c4iar Bi Diana or-ia)tic?$
E)te oare o EntA'plare c? )a>antul ro'An nu
)i'te ne>oia )? cite6e di>init?Dile reli-iei
cla)ice, o9iciale, nici c4iar pe Hupiter 7pti'u)
<a:i'u), )au e >or*a de o pre9erinD?
nee:pri'at? conBtient pentru 9eno'ene
reli-ioa)e care per'it o participare e'oti>?,
e'patetic?M (<? -Ende)c la cel?lalt 'are
erudit conte'poran lui 7do*e)cu, Ca)deu,
care, En ulti'a parte a >ieDii, dup? 'oartea
luliei, )-a intere)at de 9eno'enele de
'ediu'nitate Bi )piriti)'$+ Sau a>e' de-a 9ace
din partea )a cu o conclu6ie r?'a)? la ni>el
)u*li'inal Bi, deci, ne9or'ulat? BtiinDi9ic, Bi
anu'e aceea c? En Dacia, dup? re9or'area
politei)'ului cla)ic indoeuropean de c?tre
Ta'ol:e
#8
, )en)i*ilitatea reli-ioa)? )e
orienta)e )pre iniDierile letale Bi cata-*atice,
aniconice, Bi c? ace)t ori6ont de aBteptare a
deter'inat a)i'ilarea cu predo'inanD? din
o9erta reli-ioa)? ro'an? a di>init?Dilor de tip
'i)tericM
/$ Gno6a Bi creBtini)'ul
7do*e)cu )e arat? 9a)cinat de tali)'anele Bi
a'uletele (gemmae a(ra'ae) -no)tice
de)coperite En Dacia$ Ace)tora, ar4eolo-ia
conte'poran? le-a ad?u-at de)coperiri 'ai
co'ple:e, cu' e)te 'or'Entul de rit iudeo-
-no)tic de la Dierna, En care, al?turi de alte
o*iecte rituale, )e a9l? Bi pl?cuDe 'a-ice de aur,
cu te:te -receBti, )a*eene )au latine, cu rol
pro*a*il apotropaic, p)i4opo'p Bi de protecDie
a 'or'Entului prin *le)te' (defi'ionis
ta(ella)
FG
# E)te intere)ant 9aptul c?, dintre toate
)ectele -no)tice, cea 'ai *ine repre6entat? e)te
cea *a)ilidian?, Enaintea altor
8"
Bcoli cu o r?)pEndire 'ai 'are, cu' )Ent cele
ale lui ;alentin, <arcion )au <ani$ SituaDia )e
e:plic? prin re-i'ul di9erit pe care ace)te )ecte
El a>eau En >iaDa reli-ioa)? a i'periului: En
ti'p ce cultele orientale Fp?-EneF erau
acceptate Bi di9u6ate ca reli-ie o9icial?, cele
iudeo-creBtine Bi -no)tice t?ceau )u*iectul
per)ecuDiilor$ I?r? )prijin o9icial, 'i)ionarii
EntElneau 'ult 'ai 'ari di9icult?Di En a
p?trunde Bi, cu atEt 'ai 'ult, En a Ente'eia
co'unit?Di Bi *i)erici -no)tice En pro>inciile
'ai dep?rtate, En ace)t condiDii e)te e:plica*il
de ce 'i)tica -no)tic? ajun-ea aici En 9or'e
)incretice, E'*inEnd 'a-ia Bi rituri
)oteriolo-ice, Bi de ce nu e:i)t? o*iecte
Flitur-iceF Bi 'onu'entale$
Teolo-ia lui ,a)ilide alc?tuieBte cel 'ai
co'ple: Bi )tu9o) )i)te' -no)tic$ 7 di>initate
ori-inar?, )upracate-orial?, apo9ati-c?,
FDu'ne6eu care nu e:i)t?F, creea6? totul
printr-o pan)per'ie uni>er)al?, din care iau
naBtere trei F9ilialit?DiF, )piritul, )u9letul Bi
trupul creaDiei$ 5ri'a 9ilialitate, Iiul lui
Du'ne6eu, locuieBte lu'ea 4iperco)'ic?% a
doua 9ilialitate, Du4ul (5neu'a+ )9Ent,
9or'ea6? o *arier? ani'ic? Entre 4iperco)'o)
Bi co)'o)% a treia 9ilialitate d? naBtere
co)'o)ului 'aterial$ Ace)ta din ur'? apare En
9elul ur'?tor: din )?'EnDa celei de-a treia
9ilialit?Di ia naBtere 5ri'ul ar4onte, care >a
9or'a 7-doada, al optulea cer (cerul )telelor
9i:e+% apoi ia naBtere Al doilea ar4onte, care >a
9or'a Ce*do'ada, cele Bapte )9ere planetare%
apoi )e de-aj? eterul, care )epar? lu'ea a)tral?
de cea tere)tr?% apoi aerul )i, En )9ErBit, apele Bi
p?'Entul$ TendinDa teleolo-ic? a 9ilialit?Dilor
e)te de a )e En?lDa )pre Du'ne6eul care nu
e:i)t?, dar cea de-a treia 9ilialitate nu poate
9ace acea)ta decEt puri9icEndu-)e de c4in-ile
'ateriei care o Din le-at? En lu'ea ar4onDilor$
Din condiDia celei de-a treia 9ilialit?Di )e
E'p?rt?Be)c Bi oa'enii, 9?pturi pneu'atice,
care )Ent En)? )ortite )? tran)'i-re6e din trup En
trup )i )? nu )e poat? En?lDa En a*)enDa
re>elaDiei -no)tice Bi a >ieDii a)cetice cerute de
acea)ta$ Te4nicile Bi 9or'ulele cat4artice au En
>edere tran)cen-derea a nu 'ai puDin de #8/ de
FcercuriF care Din )piritul u'an pri6onier
#0
$
A*ra)a:, )au A*ra:a), ale c?rui litere,
En)u'ate arit'olo-ic, dau totalul de #8/, e)te
un 6eu cu a)pect co'po6it care, dup? un
'odel pro*a*il caldean, )i'*oli6ea6? Entrea-a
)tructur? a)tral?, totalitatea )9erelor, Eonul,
'arele an co)'ic$ E)te o 9?ptur? terio'or9? cu
trunc4i Bi *raDe de o', cu cap de cocoB
(indicEnd caracterul )olar, precu' cel al lui
54ane) or9ic+,
8#
cu Berpi En loc de picioare (indicEnd caracterul
c4tonian, ca -i-anDii )au ca 6eul or9ic Orono)+,
cu un *ici En 'Ena dreapt? (care tri'ite la
caleaBca )olar?+ Bi cu un )cut En 'Ena )tin-?
(prin care e)te identi9icat lui lao, Ia4>e, din
;ec4iul Te)ta'ent+
#!
$ Ii-ura ace)tei di>init?Di
pantei)te, a)e'?n?toare lui Aion 'it4raic (6eu
cu corp u'an, cap de leu, aripi de >ultur,
Enconjurat de un Barpe+, e)te de)enat? pe
a'uletele A*ra)a:
1&
, pentru a 9acilita 'a-ic
puri9icarea En >ederea do*Endirii condiDiei
pneu'atice$
Ace)te culte -no)tice, En icono-ra9ia c?rora
Barpele ap?rea ca Fe'*le'? a eternit?DiiF -
*a)ilidieni,@o9iDi, naa)eeni etc$ (pe care
7do*e)cu le -rupea6? eronat )u* )e'nul unei
)in-ure )ecte, cea a lui ,a)ilide
1
+ - au 9?cut o
concurenD? periculoa)? creBtini)'ului pri'iti>
din )paDiul nord-dun?rean: FEu Enclin )? cred
c? En D?rile noa)tre creBtini)'ul a tre*uit )?
duc? o lupt? 'ai apri-? cu acea)t? din ulti'?
9a6? a p?-Eni)'ului decEt En apu), lupt? care
poate c? a durat pEna la aBe6area )la>ilor pe
'alurile Dun?rii in9erioare, Entr-ade>?r, En
Dacia >e)ti-iile creBtini)'ului pri'iti> )Ent
'ai puDine decEt cele ale cultelor -no)tice, iar
acele cEte>a date care )e re9er? la introducerea
creBtini)'ului pri>e)c 'ai de-ra*? creBtinarea
popoarelor *ar*are (-oDii -=l9ila), )la>ii -
C4irii )i <etodiu+ decEt pe cea a coloniilor
ro'aneF
1"
$ Din per)pecti>a i)torio-ra9iei
actuale, ideea con9runt?rii creBtini)'ului cu
-no6a En Dacia ro'an? e)te i'pro*a*il?$
Sectele (o9iDi, peraDi, *ar*elo--no)tici,
naa)eeni, cainiDi, )et4ieni+ Bi Bcolile -no)tice
(Si'on, ,a)ilide, ;alentin, <arcion+ au
9uncDionat, Entr-ade>?r, ca e:plicaDii alternati>e
la interpretarea creBtin?, iar *i)erica, En )pecial
dup? adoptarea de c?tre Con)tantin a
creBtini)'ului ca reli-ie o9icial? a i'periului,
a du) o lupt? EndErjit? pentru li'itarea
r?)pEndirii )i apoi eradicarea lor$ En Dacia
ro'an?, En)?, creBtini)'ul nu a p?trun) ca
reli-ie o9icial?, ci prin i'porturi EntE'pl?toare,
c4iar ilicite, Bi nu a a>ut deci de luptat En 'od
)pecial cu )ectele -no)tice, ci cu per)ecuDia
o9icial?$ 7do*e)cu a>ea cunoBtinD? de acea)t?
)ituaDie, deoarece reproduce un raport
ar4eolo-ic al lui Ce6ar ,olliac En care )e
pu*lic? un 'or'Ent daco-ro'an de rit cripto-
creBtin: FSe'nul crucii la c?p?tEi >?deBte c?
9e'eia a 9o)t creBtin? Bi a)cunderea ace)tei
cruci >?deBte c? creBtin)i'ul era pri-onit% era
periodul pri-onirii a Ba)ea, care a 9o)t )u*
Septi'iu Se>er% 'or'Entul )i celelalte >?de)c
c? 9e'eia a 9o)t dintr-o cla)?
81
)uperioar? a )ociet?-Dii, din care )e poate tra-e
c? creBtini)'ul era prin Dacia pre la Enceputul
)ecolului al treilea, adec? cu un )ecol pEna )?
nu-l i'pun? Con)tantin DacieiF
1#
$ TotuBi,
'?rturiile a)upra creBti-ni)'ului din perioada
ro'an? )Ent puDine, 9iind >or*a cel 'ai ade)ea
de creBtini i6olaDi >eniDi din orient, )i 'ai puDin
de localnici con>ertiDi pe teritoriul Daciei
11
$ En
ace)te condiDii, e)te -reu de >or*it de o
En9runtare Entre credinDe% cel 'ult )e poate
accepta ideea unei concurenDe Fli*ereF Entre
ele, din care )increti)'ul 'a-ico-'i)tic de tip
-no)tic pare )? ia)? a>antajat$
Acea)ta e)te ade>?rat En)? nu'ai pentru
)ecolele al II-lea Bi al III-lea, deoarece pentru
perioada po)tro'an? do>e6ile ar4eolo-ice tot
'ai *o-ate ale creBtini)'ului la daco-ro'Ani
1/
in9ir'? pre)upunerea lui 7do*e)cu En ce
pri>eBte predo'inanDa -no6ei$ En )ecolul al I;-
lea, cEnd, dup? cEte>a decenii de colap),
Con)tantinopolul reia le-?turile cu 9o)ta
pro>incie Dacia, creBtini)'ul de>enea Bi el
reli-ia o9icial? a i'periului, c?p?tEnd )prijinul
)tatului$ A)t9el EncEt, dac? ideea unei creBtin?ri
ti'purii, En ti'pul )t?pEnirii ro'ane, e)te -reu
de )u)Dinut
18
, acea)ta tre*uie )? 9i a>ut En
)c4i'* loc En perioada po)tro'an? de pEna la
)o)irea )la>ilor ()ecolele I;-;I+$ Coro*orEnd
do>e6ile ar4eolo-ice, <i4ail <acrea ajun-e la
conclu6ia c? creBtinarea e9ecti>? a populaDiei
daco-ro'ane a a>ut loc En )ecolul al I;-lea
1.
,
prin acti>itatea 'i)ionarilor >eniDi din dreapta
Dun?rii$ =n a)t9el de 'i)ionar a 9o)t Niceta,
epi)copul Re'e)ianei, En care ;$ 5Ar>an, C$ C$
Giure)cu Bi alDii au >?6ut, En 'od eronat totuBi,
pe Fapo)tolul no)tru naDionalF
10
, En orice ca6,
e:i)t? '?rturii a)upra 'ai 'ultor 'i)ionari
care propo>?duiau En rEndul localnicilor Bi al
'i-ratorilor )ta*iliDi En Dacia, per)ecutaDi Bi
'artiri6aDi de c?tre c?peteniile tri*urilor -ote$
7do*e)cu )u*linia6? pe *un? dreptate c?
@Tanta-oni)'e et Ie) per)ecution) entre Ie)
adora-teur) de) 9au: dieu: -er'aniLue) et Ie)
c4retien) co''encerent de *onne 4eure$ II e)t
certain Lue l@in>a)ion de) Got4) trou>a en
Dacie de) adepte) du C4ri)t Lui eprou>erent
*ientot Ie) e99et) de l@intolerance de) pa3en)F
1!
,
En ace)t )en) putEnd 9i citat? o '?rturie din
2cta sanctorum. F5unEndu-le la cale iar?Bi o
Encercare, ca de o*icei, de c?tre -oDi, unii din
*?BtinaBii din acel )at, aducEnd jert9e 6eilor,
erau -ata )? jure Enaintea pri-onitorilor c? nu
e)te ni'eni creBtin En )atul lorF
/&
$ At4anaric,
re-ele >i6i-ot
8/
c?ruia 7do*e)cu Ei atri*uie te6aurul de la
5ietroa)a, a declanBat 'ai 'ulte per)ecuDii
(#10-#1!, #8!-#."+ E'potri>a reli-iei creBtine,
care a'eninDa nu nu'ai FcredinDa )tr?*un?F
-er'anic?, ci c4iar or-ani6area lor 'ilitaro-
tri*al?$ ;i6i-oDii creBtinaDi (En >ariant? arian?+
de Jul9ila, epi)cop care a tradu) ,i*lia En
li'*a -otic?, Entr-un al9a*et runic E'*un?t?Dit
dup? al9a*etul -rec
/
, )-au rupt de )u*
autoritatea re-elui lor p?-En Bi au trecut En
)udul Dun?rii, En i'periu$ 5entru a )t?>ili
in9luenDa ro'an? En rEndul populaDiei -otice Bi
a celei auto4tone au 9o)t 'artiri6aDi Bi preotul
Sa>a FGotulF
/"
, )au cei patru creBtini de ori-ine
-reco-'icroa)iatic?, TotiKo), Attalo),
Oa'a)i), 54ilippo), En-ropaDi En cripta unei
*a6ilici de)coperit? la NiculiDel, lEn-?
I)accea
/#
$ Acti>itatea apo)tolic? a continuat Bi
En rEndul 4unilor Bi al celorlalte popoare
*ar*are, din )ecolul al cincilea p?)trEndu-ni-)e
Btiri re9eritoare la un T4eoti'o) FScitulF,
epi)cop al To'i)ului, care a r?)pEndit
creBtini)'ul printre 4uni$ Epoca de creBtinare a
daco-ro'anilor acoper? prin ur'are perioada
po)tro'an?, En )c4i'* nu poate 9i prelun-it?
pEn? la creBtinarea )la>ilor, deoarece 9ondul
le:ical creBtin din li'*a ro'An? e)te de
ori-ine latin?, Bi nu )la>?
/1
$
Dup? retra-erea aurelian?, ta*loul >ieDii
reli-ioa)e din Dacia )u9er? o )i'pli9icare
dra)tic?$ <ajoritatea di>init?Dilor de )or-inte
)tr?in?, En )pecial a)iatic?, di)par, 9iind e>ident
c? ele nu )e Enr?d?cina)er? En >iaDa )piritual? a
pro>inciei Bi c? e:i)tenDa lor depin)e)e de
pietatea unor indi>i6i particulari, 'ilitari )au
coloniBti, unii a9laDi doar te'porar En Dacia$
AcelaBi lucru )e EntE'pl? cu dii consentes, 6eii
panteonului cla)ic -reco-latin, al c?ror cult,
erodat ire'edia*il c4iar En i'periu, pierde Bi
)uportul politico-'aterial al in)tituDiei )tatului$
5rin con>ertirea lui Con)tantin cel <are,
creBtini)'ul, En )c4i'*, cap?t? un )prijin
in)tituDional care Ei >a per'ite )? iradie6e Bi )?
)e i'pun? )i En 9o)ta pro>incie, r?'a)? Enc? En
)9era )piritual? a i'periului$ In ace)te condiDii,
credinDele din Dacia po)tro'an?, de la
Enceputul perioadei 'i-raDiilor, pot 9i redu)e
)c4e'atic la patru cla)e$ 5ri'a e)te
repre6entat? de credinDele de tip 'i)teric,
deri>End din cultele de 'i)tere cele*rate En
i'periu Bi -re9ate pe un )u*)trat daco--eto-
trac$ De)i-ur, te'plele )Ent di)tru)e Bi o*iectele
acce)orii ale iniDierii di)par% de a)e'enea,
pro9ilul
di>init?Dilor, <it4ra, Diana-Cecate, I)i) Bi
Sarapi), Ca*iri, Ca>aler trac, Ca>aleri
danu*ieni, )e e)to'pea6? rapid$
Supra>ieDuieBte En )c4i'* )en)i*ilitatea pentru
e)c4atolo-ie Bi Flu'ea de dincoloF, precu' Bi
anu'ite te4nici a)cetice Bi )oteriolo-ice, le-ate
de reclu6iune Bi depri>are )en6orial?$ Dup?
Con)tantin Daniel, nu'eroa)ele >etre de
)i4?)trie din Dara noa)tr? pro>in din 'i)terele
dace, )increti6ate cu 'i)terele dacoro'Ane Bi
a)i'ilate apoi En creBtini)'$ FAceBti )i4a)tri nu
acceptau >iaDa En o*Bte or-ani6at? Bi >oiau )?
tr?ia)c? i6olaDi dup? propriile lor rEnduieli$ ,a
c4iar En o*Bte, unii )i4a)tri )e 6ideau En c4iliile
lor )pre a 9i cEt 'ai i6olaDi de lu'e$ Acea)t?
clau)trare con)tituia@ 9?r? Endoial? o
continuitate inconte)ta*il? cu )piritualitatea
di)cipolilor lui Ta'ol:e, de tr?ire
En)in-urat?F
//
$ Tot 'ai di9u6e )i i'preci)e,
ace)te credinDe )e p?)trea6?, uneori En a)pecte
aproape de nerecuno)cut, En 9olclor$
A doua cla)? o con)tituie creBtini)'ul
(concurat, la >i6i-oDi Bi -epi6i, de ere6ii
precu' ariani)'ul+ care, dup? cu' a' >?6ut,
)e -enerali6ea6? toc'ai En acea)t? perioad?
pre9eudal?, de pEn? la >enirea )la>ilor$ A treia
cla)? )Ent credinDele popoarelor -er'anice
'i-ratoare, de pEn? la creBtinarea lor$ A patra
cla)? )Ent credinDelor 'i-ratorilor a)iatici, En
)peD? 4unii Bi alte popoare turanice, credinDe de
natur? En )pecial Ba'anic?$
8$ Culte -er'anice
En Dacia ro'an?, di>init?Dile -er'anice apar
doar )poradic, 9iind adu)e de 'ilitari de
ori-ine celt? )au -er'anic? ajunBi EntE'pl?tor
En pro>incie, )au de localnici care au )er>it En
le-iunile de la Rin$ Ace)te di>init?Di )Ent
cuno)cute En interpre$tatio romana. Cercule)
<a-u)anu), <atre), Sule>iae
/8
$ En Dacia
po)tro'an?, En )c4i'*, tri*urile 'i-ratoare
p?-Ene aduc Entre- panteonul 'itolo-iei
-er'ane, pe care Encearc?, dup? cu' a'
>?6ut, )?-l i'pun? Bi localnicilor,
per)ecutEndu-i pe creBtini$ 7do*e)cu citea6?
)ur)e ale creBtini)'ului pri'iti> En care )e
po>e)teBte c? Fle -rand jude: de) ;i)i-ot4)
T4er>in-e), At4ana-ric, enne'i ac4arne de la
reli-ion du C4ri)t, 9ai)ait pro'ener, )ur de)
c4ar), Ie) idole) de Be) dieu:, A tra>er) Ie)
pa3) Lu@il do'inait )ur la ri>e -auc4e du
Danu*e, et Lu@il puni))ait de 'ort
88
8.
tou) ceu: Lui re9u)aient de Ie) adorerF
/.
$ 5e
colu'na ridicat? En 1&1 de c?tre Arcadiu) la
Con)tantinopol pentru a )?r*?tori >ictoria
tat?lui )?u, Teodo)iu, a)upra *ar*arilor din
nord, pot 9i >?6ute i'a-inile (e9/coG,a+ 6eilor
adoraDi de -oDii de la Dun?re, purtate pe trei
c?'ile$ Cele trei )tatuete (^oa>a+ pri'iti>
lucrate, din trunc4iuri 9?r? *raDe Bi picioare,
doar cu capete *?r*oa)e, repre6int? triada
teutonic? )au )candina>? 9or'at? din 7din
(Jodan )au Gutan+, interpretat de ro'ani
drept <ercur, Donar (T4or+, interpretat drept
Cercule, Bi Tio (T3r )au Sa:not+, interpretat
drept <arte$ Ace)te trei di>init?Di, repre6entate
En )tatui de 'etal, au 9o)t adorate de popoarele
-er'anice p?-Ene En tot E>ul <ediu
/0
, ulti'ul
te'plu al lui 7din, T4or Bi Ire3r din =p)ala
9iind tran)9or'at Entr-o *i)eric? creBtin? a*ia En
anul 8$
De alt9el, 7do*e)cu e'ite ipote6a c? En)uBi
te6aurul de la 5ietroa)a, En co'ponenDa c?ruia
nu intr? ar'e )au o*iecte 9unerare, con)tituia
le tresor al unui te'plu Enc4inat lui 7din, pe
care At4anaric, En calitate de re-e-)acerdot al
cultului -otic, l-a En-ropat En preaj'a lui #0,
cEnd ulti'ii >i6i-oDi p?-Eni au tre*uit )? )e
re9u-ie6e En i'periu, )u* pre)iunea in>a6iei
4unilor$ El pre)upune c? >a)ele )er>eau
o9randelor )acre, o*iectele de E'*r?c?'inte
Dineau de recu6ita re-elui-preot, iar pe *r?Dara
(armilla) cu in)cripDie runic? )e 9?ceau
jur?'intele )ole'ne
/!
, En cele 8 9i-uri ce
Enconjoar? 'ica )tatuet? central? de pe >a)ul
(patera) din te6aur, 7do*e)cu >ede, E'preun?
cu C4arle) de Lina), FIe) di>inite) de la
Jal4alla -er'aniLue, Lui ont e'prun-te Ie)
9or'e), Ie) >ete'ent) et 'e'e certain)
attri*ut) de) dieu: de la Grece, tout en
con)er>ant plu) d@un tr?it caracteri)tiLue de la
'3t4olo-ie de) Got4)F
8&
$ Iar En in)cripDia
runic? de pe *r?Dar?, dup? o anali6? 9?cut? cu
'ult? acri*ie, el )9irBeBte prin a de)ci9ra o
9or'ul? de con)acrare a SciDiei (aici Dacia+ 9ie
lui 7din, 9ie c4iar cuceritorilor ei -oDi
8
$
Cercet?rile ulterioare au 'odi9icat puDin
conclu6iile lui 7do*e)cu$ 5rin caracteri)ticile
orna'entaDiei, te6aurul pare a )e )itua Entr-o
perioad? ce>a 'ai tEr6ie, Bi anu'e nu la
)9irBitul )ecolului al I;-lea (9u-a >i6i-oDilor lui
At4anaric din 9aDa 4unilor+, ci la ju'?tatea
)ecolului al ;-lea (de)co'punerea re-atului
4unic dup? 'oartea lui Attila+$ El nu ar
aparDine deci >i6i-oDilor, ci unei alte 9a'ilii a
tri*urilor -otice, o)tro-oDilor,
80
incluBi cu )tatutul de con9ederaDi En 'arele
con-lo'erat etnic condu) de 4uni
8"
$ De
a)e'enea, nu e:i)t? )u9iciente do>e6i pentru a
pro*a e:i)tenDa >reunui te'plu -otic En Dacia%
'ult 'ai pro*a*il? e)te ipote6a c? te6aurul a
9o)t depu) intenDionat En p?'Ent, ca o9rand?
)acr? adu)? 6eilor, practic? de)tul de r?)pEndit?
En lu'ea -er'anic?$ 5ie)ele ce El alc?tuie)c nu
au 9o)t deci 9olo)ite Entr-un cult propriu-6i), ci
au 9o)t acu'ulate En ti'p, din tri*uturi, ja9uri
)au din co'en6ile c?tre atelierele locale$
A)t9el, patera ar pro>eni dintr-un te'plu din
A)ia <ic?, din Antioc4ia, unde 4unii 9?cu)er?
o incur)iune la )9irBitul )ecolului al I;-lea%
icono-ra9ia ei nu repre6int? di>init?Dile
-er'anice, ci corte-iul 'i)teric al <arii TeiDe
C3*ele, al c?rei cult a cuno)cut o )curt?
re)urecDie En ti'pul lui Iulian Apo)tatul
8#
, En
)9ErBit, in)cripDia runic? nu a 9o)t per9ect
de)ci9rat? nici a)t?6i, cele 'ai plau6i*ile
lecturi 9iind cea a lui R$ LoeWe, FLui Hupiter al
-oDilor con)acratF, Bi cea a lui <$ I)*?)e)cu,
FAl -oDilor )t?pEn ereditar )acro)anctF$
.$ Culte a)iatice
Enainte de a 9i a)i'ilate Bi/)au creBtinate,
popoarele a)iatice 'i-ratoare au adu) En
)paDiul european propriile lor credinDe$ Cele
'ai uBor de cercetat ar4eolo-ic )Ent riturile
9unerare, -raDie pre6enDei a nu'eroa)e
'or'inte princiare, con)truite ca niBte 'o>ile
FEntre*uinDate ca 'onu'ente co'e'orati>e ce
)e ridicau dea)upra cada>rului unui Be9 de
popoare, unui erou, )au c4iar totalit?Dii
lupt?torilor c?6uDi Entr-o *?t?lieF
81
$ Ale:andu
7do*e)cu )e opreBte En 'ai 'ult rEnduri
a)upra ace)tor Kur-ane (la noi, -or-ane+,
i'pre)ionante atEt prin *o-?Dia te6aurelor
En-ropate o dat? cu c?petenia re)pecti>?, cEt Bi
prin di'en)iunile lor, cu' ar 9i Kur-anul )citic
Oul-7*a (<untele de aur+ de lEn-? Oerci, En
Cri'eea, a>End o *olt? interioar? de " 'etri
En?lDi'e Bi . 'etri En dia'etru$ Ia)tul ace)tor
'or'inte, En care 'ortul era En-ropat c?lare,
En)oDit de nu'eroa)e ar'e, *ijuterii, o*iecte
ca)nice etc$, )e e:plic? printr-o e)c4atolo-ie de
tip r?6*oinic, En care c?p?tenia )u9erea o
eroi6are ec>e)tr? )i EBi continua e:i)tenDa
po)t'orte'$ FEn c4ipul ace)ta, )crie 7do*e)cu,
e:plicEnd 'or-
8!
'intele cu do' circular, li )-a 4?r?6it
U'orDilorV, drept locuinD? >ecinic?, un )paDiu
'?r-init carele En)?, prin rotunjeala liniilor
)ale, atEt En cercuitul ori6ontal )au pie6iB al
pardo)elilor Bi al p?reDilor, cEt Bi En *oltirea
>ertical? a ta>anului, putea )? dea 'orDilor
ilu/iunea unui microcosm, Entr-En)ul ei p?reau
c?-Bi prelun-e)c >iaDa de >eci Entr-o lu'e
re)trEn)?, dar cercuit? Bi ea printr-o roat?, ca a
6arei de pre p?'Ent Bi )u*t un do' circular, ca
En)?Bi *olta ceruluiF
8/
$ La noi En Dar?, o
i'portant? -rupare de Kur-ane o)tro-otice de
Frit 4unicF a 9o)t de)coperit? En 6ona
So'eBului (cele dou? 'or'inte princiare de la
Apa4ida, te6aurele de la Xi'leul Sil>aniei Bi
de la So'eBeni+$ Tot unui conduc?tor de nea'
4unic (=ldinM+, din preaj'a anului 1&&, Ei
aparDine Bi 'or'Entul de la ConceBti, pe care,
Entr-o pri'? 9a6?, 7do*e)cu El pla)ea6?
te'poral de)tul de corect ()ec$ II-III+$ <ai
apoi, cre6End, printr-o con9u6ie, c? din
'or'Ent ar pro>eni Bi un 'anu)cri) pe 4Ertie
de *u'*ac, pe care recunoaBte pri'ele >er)uri
din Dorge$ciodpa (T+ietorul de diamante),
unul din tratatele p)i4opo'pe din *udd4i)'ul
ti*etan, reli-ie la care )-au con>ertit Bi
'on-olii ce a>eau )? in>ade6e Europa, autorul
tra-e conclu6ia )pectaculoa)?, dar eronat?, c?
FEn 'alul de la ConteBti a 9o)t En'or'Entat de
pe u6urile tradiDionale ale popoarelor )citice Bi
ale *udi)'ului, Ka-anul )au 'Ar6acul
U'on-olV, c?ruia i )-au pu) En *olta-i 9unerar?
calul cu 4a'utul )?u, ar'ele Bi podoa*ele-i
cele preDioa)e, >a)ele adunate de dEn)ul En
prad? Bi En 9ine )entenDe Bi te:turi litur-ice,
)cri)e En li'*a reli-iunii, cu litere^ al*e pe
9ABii de 4Artie nea-r?F
88
$
En )9ErBit, En panora'a reli-iilor din )paDiul
Daciei tre*uie a'intit un co'ple: de credinDe
Bi rituri 'ult 'ai -reu, dac? nu i'po)i*il, de
atri*uit unei etnii anu'e: Ba'ani)'ul$ La data
re)pecti>?, 7do*e)cu di)punea de in9or'aDii
a*)olut in)u9iciente a)upra te'ei (c4iar Bi
a)t?6i, pro*le'a di9u6iei a r?'a) En *un?
'?)ur? o*)cur?+, a)t9el EncEt ipote6ele )ale, de
o*icei atEt de te'perate critic, de>in 9ante6i)te$
CercetAnd e>oluDia 9i-urilor ani'aliere
androce9ale, el pre)upune, En 'od 4a6ardat, c?
ace)tea pro>in En )paDiul european dintr-un
9ond FturanicF )au 9ino-uralo-)i*erian$ Acea)t?
)e'inDie ar 9i >enit En Europa Enaintea
popoarelor indoeuropene Bi ar 9i 9o)t E'pin)?
de ace)tea En laturile >e)tice ale continentului,
En 9elul ace)ta, *retonii ar aparDine aceleiaBi
F)e'inDii *ra4ice9aleF cu popoarele )i*eriene,
ceea ce ar e:plica Enrudirile de *e)tiariu
9anta)tic din 'itolo-iile lor$ FCredinDa lor En
tot 9elul de -enii '?runDi, >icleni Bi r?ut?cioBi:
70
-no'i, 9ar9adeDi, cori-oni, loups$garou' Bi 9el
de 9el de )tri-oi, de )ta9ii, de ie)'e, de
>Ercolaci locali, n-are ea, oare, aparenDele
)piriti)'ului EntreDinut Enc? Bi a6i de preoDii
Ba'ani printre popoarele 9ine6e Bi 'on-olice
ale 'ai Entre-ii Si*erii: iacuDi, o)tiaci, tun-uBi,
cere'iBi, ciu>aBi, >otiaci Bi alDiiMF
8.
E)te
ade>?rat c? di9u6iunea aproape uni>er)al? a
unor practici Ba'anice conduce la ipote6a c?
Ba'ani)'ul era reli-ia prei)toriei, En ace)t )en)
putEnd 9i interpretate, )pre e:e'plu, picturile
rupe)tre )au co'ple:ele de 'en4ire Bi
dol'ene$ Din )u*)tratul neolitic, credinDele
Ba'anice au 9o)t preluate Bi inte-rate En
reli-iile indoeuropene, <ircea Eliade anali6End
'ai 'ulte 9i-uri de 6ei )au 'a-i din
'itolo-iile celtic?, -er'an?, -reac?, trac?, )au
)citic? care au tr?)?turi Ba'anice
80
$ En epoca
i)toric?, 'i-raDiile continue din)pre A)ia, de la
)ciDi, turanici (4uni, *ul-ari+ pEn? la 9ino-u-rici
Bi unele tri*uri 'on-olice necon>ertite la
*udd4i)', au putut reEnnoi 9ondul Ba'anic$
;r?jitoria eurpoean? ar 9i, En opinia unor
cercet?tori 'ai recenDi
8!
, 'oBtenitoarea
practicilor Ba'anice, culpa*ili6ate En)? Bi
)atani6ate de creBtini)'$ Iolclorul no)tru
p?)trea6? Bi el ui'itor de 'ulte practici
'a-ice, 9?pturi 9anta)tice (din cele citate de
7do*e)cu+ )au tipare narati>e ce )e Encadrea6?
En tipolo-ia Ba'ani)'ului$
<ircea Eliade de9ineBte Ba'ani)'ul ca o
te4nic? a e:ta6ului$ Su* in9luenDa unor plante
4alucino-ene, Ba'anul )e decorporali6ea6? Bi
c?l?toreBte En 6*or 9ie En lu'ea acea)ta (pentru
a re-?)i un ani'al pierdut, o co'oar? a)cun)?,
pentru a-Bi )piona duB'anii Bi a-i ataca etc$+,
9ie pe lu'ea cealalt? (unde )piritele
)tr?'oBilor El )9Ertec?, pentru ca, pornind de la
)c4elet, )A-i recon)tituie un trup inde)tructi*il+$
E:i)t? teorii etnop)i4olo-ice care, de6>oltEnd
a:io'a 9ilo)o9ic? a relati>it?Dii cunoaBterii
(lu'ea ca repre6entarea noa)tr?+ Bi aplicEnd
'etodele 9eno'enolo-iei, e:plorea6? 'odul En
care 9iecare -rup cultural EBi creea6? propria
realitate$ 5lantele 4alucino-ene utili6ate En
Ba'ani)' nu )Ent )i'ple 'odalit?Di de a crea
ilu6ii, ele )Ent 'ijloace de a dere-la percepDia
o*iBnuit? Bi a de)c4ide acce)ul la di'en)iuni
paralele ale lu'ii, e:clu)e de >i6iunea
raDional?$ A)t9el, Ba'anul EntElne)te Fani'ale
de putereF (cu' )Ent ani'alele 9er'ecate din
*a)'e, al*ina, 9urnica, lupul, calul, care toate
>or*e)c+, 9olo)eBte Fo*iecte de putereF pentru
a-Bi En9runta duB'anii (n?9ra'a, peria,
piapt?nul din *a)'e+, c4ea'? )piritele
i6>oarelor,
71
peBterilor, locurilor cu ajutorul unor
in)tru'ente >i*rante )peciale ((ull$roarer),
6*oar? purtat de un cal Enaripat ()au o '?tur?,
un co>or, o pa)?re+, co*oar? prin -Erliciul
p?'Entului pe un alt plan al realit?Dii, EBi cEBti-?
drept aliaDi 9iinDe )pirituale non-or-anice cu
9or'e 'on)truoa)e (S9ar'?-5iatr?, ,u6il?,
7c4il? etc$+, )e tran)9or'? En cor*, lup )au alte
ani'ale, )e lupt? cu alDi >r?jitori )au cu du4uri
(6'ei, -4eonoaie+ care au r?pit )u9letul unui
o' (o 9at? de E'p?rat+, ce )t? din cau6a acea)ta
)? 'oar?, ajun-e la )t?pEnii lu'ii celeilalte (un
'oBnea-, o )9Ent?+, care El pun la Encerc?ri
ciudate, r?)plata 9iind uneori do*Endirea
i'ortalit?Dii (apa >ieDii, '?rul de aur etc$+$
Co'*?tEnd, Entr-un articol plin de >er>?
ironic?, a9ir'aDia lui ,olliac c? tracii ar 9i
practicat 9u'atul
.&
, 7do*e)cu 9ace un erudit
e:cur) prin i6>oarele antice care ate)t? practica
Ba'anic? a in4al?rii de 9u' 4alucino-en de
c?tre popoarele din nordul Bi >e)tul 5ontului
Eu:in$ Cerodot relatea6? c? F'a)a-eDii
de)coperi)er? un copac ale c?rui 9ructe ei le
aruncau pe j?ratic, )tEnd cu -r?'ada adunaDi
E'prejurul 9ocului Bi din 9u'ul ce )e En?lDa, Bi
pe care-l 'iro)eau, ei )e E'*?tau, precu'
-recii din >inF% acelaBi Cerodot )pune c?
F)ciDii, intrEnd )u* niBte acoperiBuri de pE)l?,
pun )?'EnD? de cEnep? pe pietre roBite En 9oc% Bi
cEnd acea )?'EnD? Encepe a arde, ea r?)pEndeBte
un 9u' 'ai tare decEt a*urul *?ilor din Grecia%
Bi )ciDii, a'eDiDi de acea a*ureal?, )e pun pe
urleteF% 5o'poniu <ela a9ir'? c? Flocuitorii
Tracici nu cunoBteau u6ul >inului, ci c?,
'EncEnd ei )e aBe6au E'prejurul 9ocului,
aruncau pe j?ratic niBte )e'inDe Bi prin 'iro)ul
lor deBteptau Entr-EnBii o >e)elie analo-? cu a
*eDieiF% Stra*on Ei nu'eBte pe locuitorii
<oe)iei Fcapno*ataiF (cei care 'er- En 9u'M,
cei care c?l?tore)c cu ajutorul 9u'uluiM+%
5lutar4 arat? c?, 9olo)ind 'u-urii unei plante
a)e'?n?toare cu Bo>Er9ul, tracii F)e E'*at? Bi
pic? Entr-un )o'n adEncF% iar 5liniu cel *?trEn
a'inteBte c? *ar*arii din nord in4alau 9u'ul
unei plante, )?*iuDa, pentru a-Bi )pori puterile$
.
En 9ond, ca' acelaBi e)te 'aterialul antic pe
care Carlo Gin6*ur- EBi Ente'eiea6? ipote6a c?
Ba'ani)'ul a 9o)t adu) En Europa de popoarele
)citice$
Enc4eie' acea)t? panora'? cu o*)er>aDia c?
)ecolele de la )9irBitul antic4it?Dii Bi Enceputul
perioadei *ar*are, cEt a durat in9luenDa ro'an?
a)upra Daciei, au tran)9or'at radical pro9ilul
)piritual al ace)tei 6one$ Reli-ia a*)tra)? a
dacilor, r?'a)? En *un? '?)ur? Bi a)t?6i En
penu'*r? pentru noi, a 9o)t di6locat?
72
l
)au Enecat? de re>?r)area de culte adu)e de
i'periu Bi, 'ai apoi, de populaDiile 'i-ratoare$
5rotoro'Anii )-au 9or'at En ace)t %umus
cultural e:traordinar de *o-at$ Iar dac?
creBtini)'ul )-a i'pu) de)tul de curEnd Bi En
9o)ta pro>incie -eto-dac?, a)t9el EncEt )e poate
)pune c? ro'Anii )-au n?)cut creBtini, nu e)te
'ai puDin ade>?rat c? ei au un FinconBtient
Enc?rcatF, c? )Ent 'oBtenitorii unei culturi
reli-ioa)e e9er>e)cente, cu nu'eroa)e latenDe
creatoare$
E>ul <ediu ro'Ane)c nu poate 9i EnDele) En
a9ara unui a)e'enea ()u'ar+ ta*lou al
culturilor de la )9irBitul antic4it?Dii Bi din
perioada 'i-raDiilor, lucru per9ect ade>?rat Bi
pentru ci>ili6aDia occidental?$ CreBtini)'ul,
de>enit reli-ie o9icial?, identi9icat deci unui
)upraeu colecti>, )e con)truieBte pe un 9undal
de adEnci'e alc?tuit din toate credinDele Bi
riturile p?-Ene, pe care le repri'?, )au, En cel
'ai *un ca6, le a)i'ilea6?, prin interpretatio#
Ceea ce deo)e*eBte En)? E>ul <ediu r?)?ritean
de cel apu)ean e)te 9aptul c?, En apu), cultura
p?-En? e)te o cultur? refulat+ de creBtini)', En
ti'p ce En r?)?rit cultura p?-En? e)te doar o
cultur? uitat+, En i'periu, atEt cultele p?-Ene,
cEt Bi creBtini)'ul, de>enit reli-ie de )tat, au
a>ut parte de o *a6? lo-i)tic? Bi ad'ini)trati>?,
deci o latur? in)tituDional?$ Dup? retra-erea
ro'an? Bi de-a lun-ul 'i-raDiilor, populaDia
proto-ro'An? a 9o)t lip)it? de )tructuri
politico-ad'ini)trati>e proprii, 9iind 'ereu la
li'ita aculturaDiei$ ,i)erica creBtin?, radiind
a)upra 9o)tei pro>inciei Dacia din)pre ,i6anD,
nu a a>ut, deci, de En9runtat ca)te preoDeBti,
reDele de te'ple, Bcoli, *i)erici )au )ecte
eretice, adic? tot ceea ce con)tituie )u*)tratul
)ocio-'aterial al unei 'iBc?ri reli-ioa)e$
;ec4ile culte, lip)ite de )uport litur-ic, erau
treptat uitate, iar creBtini)'ul, *ene9iciind de
pre)ti-iul Bi )prijinul 'i)ionar al 'arilor centre
de iradiere cultural?, )-a i'pu) oarecu' de la
)ine, Entr-o 'iBcare -eneral? de con>ertire a
Europei$ Nea>End a En9runta o ideolo-ie
reli-ioa)? *ine or-ani6at? teoretic Bi cultual, ci
doar re'ini)cenDele 9a*ulatorii ale >ec4ilor
credinDe, el nu a )u9erit, En p?rDile noa)tre, o
cri)tali6are accentuat?, pro>ocat? de ne>oia de
deli'itare prin opo6iDie Bi contra)t$ Cred c?
acea)ta e)te e:plicaDia pentru ceea ce <ircea
Eliade nu'eBte FcreBtini)' co)'icF$ Nu e)te
>or*a de o >ariant? ()au ere6ie+ pantei)t? a
creBtini)'ului, ci doar de un creBtini)' 'ai
puDin cri)tali6at, care tolera 9?r? pro*le'e
'icile ere6ii Bi
73
)uper)tiDii 'ai 'ult )au 'ai puDin in9or'ale
ale populaDiei$ 5entru a de>eni cu ade>?rat o
a'eninDare, o ere6ie tre*uie )? -?)ea)c? un
FcanalF in)tituDional de di9u6are, lucru pe care
El 9ace de o*icei para6itEnd Bi deturnEnd, pe
anu'ite )e-'ente, En)?Bi reDeaua *i)ericea)c?%
aBa )e e:plic? de ce, )? )pune', *o-o'ili)-
'ul, una din cele 'ai 'ari ere6ii din 6ona
r?)?ritean?, nu )-a e:tin) la nord de Dun?re,
-re9Endu-)e doar pe pro>inciile i'periului
*i6antin$
En lip)a unei )tructuri politico-ad'ini)trati>e,
>ec4ile culte au 9o)t treptat uitate, iar noile
ere6ii nu au putut prinde r?d?cini$ En )c4i'*,
te'ele rituale Bi i'a-i)tica lor 9a*uloa)?,
oarecu' de)acrali6ate En lip)a )uportului
litur-ic, deci 9?cute Fa)epticeF din per)pecti>a
*i)ericii creBtine, au putut 9i preluate de i'a-i-
narul colecti>, En r?)?rit nu a e:i)tat o F'are
cen6ur? a i'a-inaruluiF precu' En apu), unde,
Entr-o 'iBcare conju-at?, re9or'a Bi
contrare9or'a au pornit o9en)i>a E'potri>a
-Endirii 'a-ice )i p?-Ene ree'er-ente En
RenaBtere, Entr-o ade>?rat? En9runtare teoretic?
Bi cultural?, Entr-o coa*itare relati> paBnic? cu
*i)erica, cultura noa)tr? popular? a de>enit
'oBtenitorul Bi depo6itarul a'intirilor pe
ju'?tate uitate ale credinDelor p?-Ene Bi
eretice$ De aceea, nu aB >edea En 9olclor un
9eno'en de creaDie colecti>? )pontan?, ci 'ai
de-ra*? un 9el de 'e'orie tot 'ai palid? a
unor 'ituri Bi ideolo-ii reli-ioa)e care, prin
di)pariDia in)tituDiilor-)uport, Bi-au pierd tot
'ai 'ult li'pe6i'ea i'a-i)tic?, ritualic? Bi
conceptual? iniDial?$
74
Hote.
$ 5entru rolul jucat de Al$ 7do*e)cu En
con)tituirea ar4eolo-iei ro'AneBti, >e6i L$
,oia, "volu*ia istoriografiei rom=ne,
,ucureBti, !.8, p$ ""0% Ale:andru A>ra',
FStudiu introducti>F la Ale:andru 7do*e)cu,
Opere, >oi$ ;, ,ucureBti, Editura Acade'iei
Repu*licii Sociali)te Ro'Ania, !0!, p$ /-1.$
"$ FArtele En Ro'Ania En periodul prei)toricF,
En Al$ 7do*e)cu, Opere alese, >oi$ II,
,ucureBti, Cu-etarea - 7eor-e)cu Dela9ra), p$
#&"-#&#$
#$ 5rei)toria a 9o)t re)trEn)? la epoca pietrei Bi,
En cadrul ace)teia, al?turi de 9a6ele in>ocate de
7do*e)cu, ale pietrei cioplite Bi a celei Ble9uite
(paleolitic Bi neolitic+, a 9o)t de9init
'e6oliticul$
1$ F5annonia e) Dacia re-e)6eti erdeKeiF
(FIntere)ele ar4eolo-ice ale 5annoniei Bi ale
DacieiF+, En Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi$
;, p$ #/.-#8"$
/$ <i4ai ,?r*ule)cu, Interferen*e spirituale 0n
Dacia roman+, Ed$ Dacia, Cluj-Napoca, !01,
#l-l#0$
8$ Iran6 Cuinont, T%e M1steries of
Mit%ra, NeW YorK, Do>er 5u*lication) Inc$,
!/8% <ircea Eliade, Istoria credin*elor si
ideilor religioase, >oi$ II, ,ucureBti, Editura
XtiinDi9ic? Bi Enciclopedic?, !08, p$ ##-#"&$
.$ Al$ 7do*e)cu, Opere omplete, >oi$
I;, Istoria ar%eologiei, ,ucureBti, Ed$
<iner>a, !!, p$ "!.-"!0$
0$@ En Opere, >oi$ ;, p$ &, 1/$
!$ FIntere)ele ar4eolo-ice ale 5annoniei Bi ale
DacieiF, p$ #8$
&$ Sil>iu Sanie, ultele orientale 0n Dacia
roman+# ultele siriene si palmiriene,
,ucureBti, Editura XtiinDi9ic? Bi EneK$opedic?,
!0, p$ .-l""$
$ Acea)ta >a 9i Bi p?rerea unuia dintre cei
'ai 'ari )pecialiBti En cultul 'it4raic, Iran6
Cu'ont, care o*)er>? c? FW4erea) one cannot
9ind in Dacia, )o 9ar a) I KnoW, t4e )li-4te)t
>e)ti-e o9 a C4ri)tian co''unit3, 9ro' t4e
9ortre)) S6a'o) =j>ar to t4e nort4era 9rontier
and a) 9ar a) Ro'ula in Jallac4ia, 'ultitude
o9 in)cription), o9 )culpture), and o9 altar)
W4ic4 4a>e e)caped t4e de)truction) o9
'it4raeu') 4a>e *een 9oundF$ Op# cit#, p$ 1/-
18$
"$ Ale:andru A>ra', En Hote la Ale:andru
7do*e)cu, Opere, >oi, ;, p$ 11"$
#$ <$ H$ ;er'a)eren, orpus inscriptionum
et momimentorum reli$gionis mit%riacae, I,
!/8, p$ ".l-###, apud <i4ai ,?r*ule)cu, op#
cit#, p$ #1$
1$ FAntic4it?Dile judeDului Ro'anaDiF$ p$ /l-
l/", re)pecti> 8!$
/$ <i4ai ,?r*ule)cu, Interferen*e spirituale
0n Dacia roman+, p$ #$ 5entru catalo-ul
de)coperirilor ar4eolo-ice care o pri>e)c pe
6eiD?, <i4ai ,?r*ule)cu, FDer DianaKult i'
Ro'i)c4en Da6ienF, En Dacia, 5evue
d<arc%eologie et d<%istoire ancienne, nr$ G;I,
!.", p$ "&#-""#$
8$ <i4ail <acrea, FCultul lui Sa*a)iu) la
Apulurn Bi En DaciaF, m De la -ure(ista la
Dacia postroman+# 5epere pentru o
permanen*+ istoric+, Cluj-Napoca$ Ed$ Dacia,
!.0, p$ &0$
.$ Carlo Giu6*ur-, Istorie nocturn+# O
interpretare a sa(atului# IaBi, Ed$ 5oliro',
!!8, p$ $
./
0$ Ro*ert Gra>e), Los mitos griegos,
<adrid, Alian6a Editorial, !0/, p$ &"-l&#$
!$ Ha'e) Geor-e Ira6er, reanga de aur,
>oi$ I, ,ucureBti, Ed$ <iner>a, !0&, p$ 0-"!$
"&$ <ircea Eliade, Istoria credin*elor *i
ideilor religioase, >oi$ I, p$ "!#-"!1$
"$ JalterI$ 7tto, Ieii ;reciei# Imaginea
divinit+*ii 0n spiritualitatea greac+, ,ucureBti,
Ed$ Cu'anita), !!/, p$ 00-!/$
""$ G4$ <uBu, F,endi), 6eiDa luniiF, En
Din mitologia tracilor, ,ucureBti, Ed$ Cartea
Ro'Anea)c?, !0", p$ 1!-/&, >olu' care alt9el
tre*uie citit cu 'are precauDie$
"#$ Eu-en Lo6o>an, Dacia sacra, EdiDie
En-rijit? Bi repere *io-ra9ice de I$ 7priBan,
Traducere din li'*ile en-le6? Bi 9rance6? de
<$ 5ope)cu, ,ucureBti, Ed$ Saeculu' I$7$,
!!0, p$ ".$
"1$ Ale:andru A>ra', En Hote la Ale:andru
7do*e)cu, Opere, >oi$ ;, p$ 11"$
"/$ D$ Tudor, I avalierJ danu(iani, Ro'a,
!#.$
"8$ D$ Tudor, FDi)cu))ioni intorno al culto dei
ca>alieri danu*ianiF, En Dacia, nr$ ;, !8, p$
#.-#1#$
".$ FIntere)ele ar4eolo-ice ale 5annoniei Bi
ale DacieiF, p$ #8$
"0$ En Opere alese, >oi$ II, p$ #.-#0$
"!$ Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi$ I;,
Tezaurul de la &ietroasa, ,ucureBti, Editura
Acade'iei Repu*licii Sociali)te Ro'Ania,
!.8, p$ #.0$
#&$ D$ <$ 5ippidi, FIn)cription) d@I)tro)$
Decret inedit du Ce )iecleF, En Dacia, nr$ ;,
!8, p$ ##-#/$
#$ Su)an Guettel Cole, T%eoi Megaloi. T%e
ult oft%e ;reat ;ods at 3amot%race, Leiden,
E$ H$ ,rill, !01, p$ l-"/$
#"$ C$ Oeren3i, T%e ;ods oft%e ;reeks,
T4a'e) and Cud)on, !/, p$ 08-0.$
##$ En Opere, >oi$ ;, p$ #"1$
#1$ R$ E$ Jitt, Isis in t%e ;raeco$5oman
World, It4aca, NeW YorK, Corneli =ni>er)it3
5re)), p$ ""$
#/$ Luciu) Apuleiu), M+garul de aur#
Metamorfoze, ,ucureBti, Editura pentru
literatur? Bi art?, !/0, p$ "0$
#8$ <ircea Eliade, op# cit#, >oi$ II, p$ ."-l.8$
#.$ <i4ai ,?r*ule)cu, op# cit#, pa-$ #0$
#0$ C$ Lei)e-an-, La ;nose, 5ari), 5a3ot,
!., p$ /"-l.8$
#!$ Gille) aui)pel, En ;nosis# !estsc%rift fur
,ans Konas, Gottin-en, ;anden4oecK b
Ruprec4t, !.0, p$ 1!!-/&&$
1&$ FU$$$V 9i-uri ciudat E'*inate, )crie
7do*e)cu, precu' trupuri o'eneBti cu capete
de cocoB )au de leu Bi cu Berpi En loc de
picioare% tot pe ele )e >?d Bi 9elurite
in)cripDiuni -rece, e*raice ori )iriace, dintre
care cele 'ai clare )unt cu>intele ]A*ra:a),
lao, Cnou9i), Sa*aot4^ Bi alteleF$ FI)toria
ar4eolo-ieiF, En Opere complete, >oi$ I;, p$
#"8$
1$ I(idem#
1"$ FIntere)ele ar4eolo-ice ale 5annoniei Bi
ale DacieiF, p$ #8l-#8"$
.8
1#$ FAntic4it?Dile judeDului Ro'anaDiF, En
Opere, >oi$ ;, p$ 80-l8!$
11$ 5entru aportul creBtin ne-latin Bi ne-elen al
daco-)ciDilor con>ertiDi, >e6i Eu-en Lo6o>an,
op# cit#, cap$ FDacia )acraF$
1/$ N$ Gudea, I$ G4iurco, Din istoria
cre)tinismului la rom=ni# M+rturii
ar%eologice, 7radea, !00$
18$ ;e6i di)cuDia lui D$ <$ 5ippidi a)upra
FI6>oarelor creBtini)'ului daco-ro'anF, En
ontri(u*ii la istoria vec%e a 5om=niei,
,ucureBti, Editura XtiinDi9ic?, !8., p$ 10l-1!8$
1.$ <i4ail <acrea, Fc propo) de LuelLue)
decou>erte) c4retienne) en DacieF, En op# cit,
"&#-"".$
10$ FCreBtini)'ul a 9o)t cuno)cut En
Dacia Enc? din ti'pul do'inaDiunii ro'ane%
con>ertirea En 'a)? En)? a populaDiunii daco-
ro'ane din )tin-? Dun?rii )-a 9?cut Entre #/& Bi
1/&, cu ajutorul 'i)ionarilor, dintre care cel
'ai En)e'nat e)te Niceta din Re'e)iana$F C$
C$ Giure)cu, Istoria rom=nilor, >oi$ I,
,ucureBti, !#/, p$ !.$ ;e6i En)?
contraar-u'entele En pri>inDa acti>it?Dii
'i)ionare a lui Niceta En )tEn-a Dun?rii adu)e
de D$ <$ 5ippidi, FNiceta din Re'e)iana Bi
ori-inile creBtini)'ului daco-ro'anF, En op#
cit#, p$ 1!.-/8$
1!$ Opere, >oi$ I; p$ /"$
/&$ S$ Doline)cu-Ierc4e, F7n )ocio-econo'ic
relation) *etWeen nati>e) and 4un) at t4e
loWer Danu*eF, En 5elations (etLeen t%e
autoc%tonous populations on t%e territor1 of
5om=nia, ,ucureBti, !./, p$ !"$
/$ 5e care 7do*e)cu El pre6int? 'ai pe lar-
En Tezaurul de la &ietroasa, En Opere, >oi$ I;,
p$ 18., 1. etc$, unde di)cut? in)cripDia runic?
de pe *r?Dara (armilld) de aur din Te6aur
/"$ De)pre care )e )pune En 2cta 3anctorum
c? a 9o)t Enecat En apele rEului <u)aio), pe care
7do*e)cu El identi9ic? dup? toate
pro*a*ilit?Dile corect drept rEul ,u6?u, En
i(idem, p$ /"$
/#$ <ircea ,a*eB, En Hote la i(idem, p$ !80$
/1$ Ale:andru A>ra', co'entariile din Hote
la Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi$ ;, p$ #8$
//$ Con)tantin Daniel, FTa'ol:i), ucenicii
)?i Bi clau)trareaF, En Luceaf+rul, nr$ 8-./!01,
p$ 0$
/8$ ;e6i <i4ail <acrea, ultele germanice 0n
Dacia, Cluj, Tip$ Cartea Ro'Anea)c?, !1.$
/.$ Tezaurul de la &ietroasa, p$ /"$
/0$ 7do*e)cu citea6? din ;ita Sancti Galii de
Jala9rid cu' )9lntul Colo'*an a -?)it, En 8",
Entr-o localitate pe 'alul lacului Con)tant:
FTre) i'a-ine) aerea) et daurata) )uper)titio)a
-entilita) i*i cole*at, Lui*u) 'a-i) Lua'
creatori 'undi >ota reddenda crede*atF, En
i(idem, p$ .##$
/!$ I(idem, p$ .#l-.#1$
8&$ I(idem, p$ 8#!$
MG# I(idem, p$ 1!8$ 5entru tradiDia
per)oni9ic?rilor ale-orice ale Daciei cucerite
de ro'ani, >e6i <i4ail <acrea,
F5er)oni9ic?rile Daciei En arta Bi pe 'onedele
ro'aneF, En op$ cit$, p$ /0-l88$
8"$ Radu Car4oiu, FTe6aurul de la
5ietroa)a En lu'ina noilor cercet?riF, En
Tezaurul de la &ietroasa, ed$ cit$, &#&-l&#/$
77
8#$ <ircea ,a*eB, Hote la i(idem, p$ !."-!.#$
81$ Al$ 7do*e)cu, Opere alese, >oi$ II, p$ #"-
##$
8/$ FAteneul ro'An Bi cl?dirile antice cu do'
circularF, En Opere, >oi ;, p$ ".., re)pecti>
"./-".8$
88$ FI)toria ar4eolo-ieiF, p$ #&1-#&!$
8.$ FCeraldica naDional?$ 5atrupedele
androce9ale 9i-urate En 'onu'ente Bi
ori-inea lorF, En Opere, >oi$ ;, p$ ##!-#1&$
80$ <ircea Eliade, Le %amanisme et Ies
tec%niques arc%a0ques de l<e'tase, 5ari), 5a3ot,
!.1$
8!$ Carlo Gin6*ur-, / (enandanti, Torino,
!88% Istorie nocturn+# O interpretare a
sa(atului, )u)Dinut de loan 5etru Culianu,
+l+torii 0n lumea de dincolo, ,ucureBti, Ed$
Ne'ira, !!1, p$ 8#-.8$
.&$ FRelaDiuneaF lui Ce6ar ,olliac e)te
reprodu)? de 7do*e)cu En FAntic4it?Dile
judeDului Ro'anaDiF, p$ !#$
.$ FIu'uri ar4eolo-ice )cornite din lulele
prei)torice, de un o' care nu 9u'ea6?F, En
Opere alese, >oi$ II, p$ #"1-#".$
;IS=L ,AR7C - SI<,7L AL
C7LA5S=L=I 7NT7L7GIC
l$ Scurt? *io-ra9ie a >i)ului
;i)ul e)te una din te'ele care a En)oDit cultura
u'an? Enc? de la apariDia ace)teia$ De-a lun-ul
ti'pului, el a 9o)t EnDele) Bi utili6at En cele 'ai
di>er)e 'oduri, 9iind inte-rat Bi adaptat
>i6iunii de)pre lu'e a ci>ili6aDiei re)pecti>e$
Cu' )e EntE'pl? cu orice ar4etip lon-e>i>,
accepDiile date >i)ului pot 9i -rupate En trei
'ari cate-orii$ Cea 'ai >ec4e accepDiune e)te
cea 'eta9i6ic?% con9or' ace)teia >i)ul are o
realitate ontolo-ic? Bi e)te o poart? de
co'unicare cu )uprarealitatea$ Cea de-a doua
e)te cea p)i4olo-ic?, >i)ul 9iind >?6ut ca o
'ani9e)tare )u*iecti>? a p)i4icului u'an Bi o
uB? )pre inconBtient$ Cea de-a treia e)te cea
e)tetic?, >i)ul 9iind pri>it ca o te'? literar? Bi
arti)tic?, cu o e:tin)? di9u6iune En di>er)e
epoci Bi )paDii -eo-ra9ice$ Toate 'arile reli-ii
Bi curente au >alori6at te4nica oniric? de
e:plorare a lu'ilor paralele, ar4etipul >i)ului
trecEnd prin tot atEtea 'eta'or9o6e Bi
ana'or9o6e$
$$ 0n )amanism# Culturile pri'iti>e neolitice
nu a>eau o repre6entare uni9icat? a)upra
)u9letului$ Dup? cu' reie)e din )tudiile
antropolo-ilor ce )-au aplecat a)upra ace)tor
populaDii, de la L$ Le>3-,ru4l la E$ E>an)-
5ritc4ard, E$ Ar*'an Bi A$ CultKrant6,
pri'iti>ii deo)e*e)c 'ai 'ulte )u9lete care
locuie)c )i'ultan En o', )u9lete corporale
(cele care )e 'ani9e)t? En )tarea de >e-4e Bi
con9er? trupului >iaD? Bi conBtiinD?+ Bi )u9lete
li*ere (care )e 'ani9e)t? En )tare de
inconBtienD?, la 'oarte etc$+$ FSu9letul de
jun-l?F ((us%$soul), )pre e:e'plu, repre6int?
9or'a Feteral?F pe care o ia o'ul (En pri'ul
rEnd Ba'anul+ En )tare de tran)?, identi9icEndu-
)e ani'alului tote'ic, Entre ace)te )u9lete, un
rol i'portant El are F)u9letul de >i)F, 9or'a pe
care per)onalitatea o'ului o ia En ti'pul
)o'nului$ 5entru concepDia pri'iti>?,
.!
En tran)a oniric? o'ul )e dedu*lea6?, eli*erEnd
din trup )u9letul de >i), care are po)i*ilitatea
de a c?l?tori 9?r? li'it?rile 9i6ice )peci9ice
lu'ii concrete$ So'nul e)te, din ace)t punct de
>edere, ec4i>alent tran)elor pro>ocate de
plantele 4alucino-ene, per'iDEnd o'ului
acce)ul la planuri paralele ale realit?Dii, En
Ba'ani)'ul 'odern, cu' e)te cel de)cri) de
Carlo) Ca)taneda, )e >or*eBte c4iar de o Fart?
de a >i)aF (art ofdreaming), care con)t? Entr-o
)erie de e:erciDii ()pre e:e'plu, a-Di propune
)?-Di >e6i 'Ena Bi corpul En >i)+ ce Ei per'it
FEnDeleptuluiF )?-Bi controle6e >i)ul$ 5entru
Ba'an, atEt plantele p)i4otrope cEt Bi )o'nul nu
produc )i'ple 4alucinaDii, ci pro>oac? )t?ri
alterate de conBtiinD?, En care pot 9i e:plorate
Frealit?Dile )eparateF ce Enconjoar? lu'ea
noa)tr?$
$"$ 0n mitologia clasic+# Dup? cu' au ar?tat
cercet?tori precu' Han ,re''er, cultura
-reac? (la 9el cu cea nordic? )au cea indian?+
)e re)i'te, la Enceputurile ei, de
pluri'or9i)'ul ani'ic al >ec4ilor culturi
neolitice pe care le 'oBteneBte, En epopeile
4o'erice, i'a-inile Bi ter'enii care
de)e'nea6? )u9letul )Ent e:tre' de
di>er)i9icate, reuni9icarea conceptual? ur'End
)? )e petreac? a*ia 'ai tEr6iu, o dat? cu
9ilo)o9ia cla)ic?$ Su9letul de >i) (o>)ipoD+ joac?
un rol ec4i>alent cu )u9letul 'ortului (:9/u^rj+,
a'Endou? deo)e*indu-)e de 'ani9e)t?rile
)u9letului En )tare de >e-4e (.t>e7(ia,
CTC7_tPpocru>rV, &u(ioL, )niGu^ia etc$+$
Su9letul lui 5atroclu, 'ort En con9runtarea cu
Cector, Ei apare En )o'n lui A4ile )u* 9or'? de
i'a-ine oniric?$ Grecii 4o'erici di)tin-eau
dou? 9or'e de >i)e, >i)e ade>?rate (o>eipoD+,
care ie) din Cade) pe poarta de corn, Bi >i)e
EnBel?toare (e>un>io>+, care ie) pe poarta de
9ildeB$ Dac? E;=TI;=G )Ent )i'ple 4alucinaDii
nocturne, 9?r? >aloare co-niti>?, o>)ipoi
'ijloce)c o'ului o cunoaBtere ade>?rat?,
aducEndu-l En contact cu 9iinDe )upranaturale
()u9lete ale 'orDilor, 6ei, creaturi 'on)truoa)e
ale nopDii+$
;i)ul Ei per'ite o'ului )? ai*? re>elaDii Bi )?
9ac? pro9eDii, En Grecia cla)ic? Bi tEr6ie, o dat?
cu cultele de 'i)tere, )-au de6>oltat Bi o )erie
de- te4nici clar>i6ionare *a6ate pe tran)a
oniric?$ La peBtera lui Tro9oniu) )au En
te'plele lui A)clepio) )e practica incu*aDia, un
)o'n e:plorator indu) printr-o pre-?tire
)pecial? (po)t Bi puri9ic?ri, )u-e)tie, i6olare,
depri>are )en6orial?+, En care 6eul )au alt?
9?ptur? )upranatural? i )e arat? '3)tului En >i),
dEndu-i r?)pun)ul la Entre*?ri, indicEndu-i
'oda-
0&
lit?Di de >indecare a unor *oli etc$ Entre
di)ciplinele 'antice, care a>eau o lar-?
r?)pEndire En reli-iile antice, un loc i'portant
El deDineau oniro'anDia (pro9eDia *a6at? pe
re>elaDii nocturne+ Bi onirocritica (interpretarea
i'a-inilor din >i)+$ Onirocritica lui
Arte'idoro) e)te unul din 'odelele
nu'eroa)elor c?rDi de >i)uri care au circulat Bi
continu? )? circule En Europa pEn? En 6iua de
a6i$ En )i)te'ati6?rile 9ilo)o9ilor tEr6ii, En
)pecial neopita-oreici Bi neoplatonici, precu'
<acro*iu), >i)ele )9ErBe)c prin a 9i ri-uro)
cla)i9icate En cinci cate-orii, dou?
core)pun6End >i)elor EnBel?toare: E;=TJI7;
(insomnium) Bi _Q+8t>Taaua (visurn), )i trei
core)pun6End >i)elor ade>?rate: :priuaticnioc%
(oraculum), opaua (visio) Bi o>e>poL
(somnium)#
$#$ 0n cre)tinism# DeBi ?ec%iul Testament
vor(e)te de 'ai 'ulDi pro9eDi (A>ra', laco*,
lo)i9, G4edeon, Solo'on, Daniel etc$+ care au
pri'it re>elaDii onirice, doctrina creBtin? a
'ani9e)tat o pronunDat? )u)piciune 9aD? de >i)$
E:plicaDia )t? En dorinDa *i)ericii de a e:tirpa
practicile Bi ere6iile p?-Ene, En cadrul c?rora
'antica juca un rol de pri' ran-$ EncepEnd cu
Houl Testament, >i)ele )Ent con)iderate
'ani9e)t?ri dia*olice, 'enite )?-l induc? pe
o' En eroare Bi p?cat$ Satani6area >i)ului )t?
)u* )e'nul culpa*ili6?rii -enerale a reli-iilor
p?-Ene re6u'a*il? prin )inta-'a )9Entului
5a>el: Dii ;entium daemones (Teii popoarelor
)Ent dia>oli+$ Conclu6ia lo-ic? a ace)tei
a:io'e e)te c? toate te4nicile care per'iteau
preoDilor p?-Eni )? intre En contact cu 6eii )Ent
9or'e de pact cu dia>olul$ C4iar dac? nu au
e:clu) po)i*ilitatea ca Du'ne6eu )? )e arate
o'ului En >i), p?rinDii *i)ericii, precu'
Tertulian, Au-u)tin, C3polit, Gri-ore cel <are,
E>a-rie 5onticul, Diado4 al Ioticeei, I)idor
din Se>illa, au a)i'ilat oniro'anDia practicilor
eretice, conda'nEnd-o laolalt? cu celelalte
9or'e de pro9eDie Bi 'a-ie$ Conciliile Bi *ulele
papale au dat autoritate ideolo-ic? )i
ad'ini)trati>? preceptelor anti'a-ice,
EncepEnd cu Conciliul de la Ancira (#1+, care
lua atitudine E'potri>a celor care F)e iau dup?
pre>e)tiri )au dup? pre6iceri, )au dup? >i)e )au
dup? orice 9el de -4icitori, cu' e o*iceiul
pa-inilorF Bi cu Sinodul de la Carta-ina (1!+,
care inter6icea Ente'eierea de *i)erici En *a6a
>i)elor )au a >edeniilor 6adarnice (<oceanu,
!!0+$
Ca6ui)tica >i)ului En ce pri>eBte relaDia dintre
Du'ne6eu, o' Bi dia>ol )e *ucur? de o
a'?nunDit? de6>oltare En literatura
0
9ilocalic? Bi En tratatele din perioada )cola)tic?$
E:plicaDia de 9ond care )e d? ine9icientei
co-niti>e a >i)elor e)te incapacitatea 9?pturilor
create de a pre>edea >iitorul$ Sin-ur
Du'ne6eu e)te tran)cendent lu'ii )paDio-
te'porale Bi poate conte'pla toate lucrurile
>iitoare ca pe EntE'pl?ri Enc4eiate$ 5ro>idenDa
di>in? nu e)te En)? acce)i*il? 9?pturilor
cuprin)e En i)torie (En-eri, dia>oli, oa'eni+, de
aceea te4nicile 'antice )Ent ilu6orii Bi
EnBel?toare$ <ai 'ult, dia>olii le 9olo)e)c
pentru a incita En o' or-oliul luci9eric al
preBtiinDei, dorinDa de a a9la >iitorul 9iind En
ulti'? in)tanD? o Encercare de a-l 9orDa pe
Du'ne6eu En a 9ace re>elaDii$
$1$ In 5ena)tere# RenaBterea nu a repre6entat
doar o Entoarcere la 'odelele culturii cla)ice
-reco-latine, ci Bi o re)ur-enD? a practicilor
'a-ico-oculte ale antic4it?Dii re9ulate de
creBtini)'$ <iBcarea 9u)e)e conceput? de c?tre
ideolo-ii u'ani)'ului ca o Freno>areF, o
Fre)urecDieF, o FreEn>iereF a >alorilor
antic4it?Dii cla)ice, dup? lun-a perioad? de
FEntunericF Bi Fo*)curanti)'F a E>ului <ediu$
DeBi i'a-inea a 9o)t decon)pi-rat?, En
i)torio-ra9ia conte'poran?, drept un 'it
ideolo-ic con)truit de En>?DaDii laici pentru a
pole'i6a cu atotputernicul )i)te' creBtin
(Ier-u)on, !/&+, ea )e *a6ea6? En r?d?cinile
ei inconBtiente pe intuiDia proce)ului
p)i4oi)toric de FEntoarcereF a culturii
antic4it?Dii tEr6ii$ 5er)ecuDia Bi inter6icerea
reli-iilor p?-Ene, Enceput? o dat? cu i'punerea
creBtini)'ului ca reli-ie de )tat de c?tre
Con)tantin cel <are, a repre6entat o >iolent?
repri'are a tuturor ar4etipurilor Bi 9i-urilor
)i'*olice con)telate En i'a-i)tica Bi ritualul
cultelor de 'i)tere, al di)ciplinelor 4er'etice,
al@9ilo)o9iilor 'i)tice (neoplatoni)',
neopita-orei)', -no6?+ )au al 'itolo-iei
o9iciale -reco-latine$ Tot ace)t 'aterial a
Enceput )? re>in? la )upra9aD? Enc? din )ecolele
al GlII-lea Bi GI;-lea, proce)ul ajun-End la
apo-eu En ur'?toarele dou? )ecole$ Ener-ia
*locat? En co'ple:ele i'a-i)tice cen6urate a
9o)t En )9ErBit recuperat?$ De aici aerul auroral
al RenaBterii, )peranDele Bi elanul >ital care
ani'? toate Entreprinderile epocii$ Ter'inarea
ReconLui)tei En Spania Bi de)coperirea Noii
Lu'i )Ent niBte corelati>i e:teriori, -eo-ra9ici,
ai e:pan)iunii interioare tr?ite de o'ul
rena)centi)t, prin recuperarea unor 6one
'a)i>e, a9late pEn? atunci En u'*r?, din
propriul p)i4i)'$
0"
7 )ociecate cu >i)ele *locate (Le Go99, !!+
re-?)eBte )upapa oniric? de co'unicare cu )ine
En)?Bi, EncepEnd cu )ecolul al G;-lea,
a)trolo-ia, oniro'anDia Bi celelalte 9or'e de
pro9eDie Bi pre>i6iune (re+cEBti-? o popularitate
9ul-er?toare$ GEndirea 'a-ic? a epocii )e
)prijin? pe paradi-'a neoplatonic? Bi
4er'etic? ree'er-ent?$ En acea)t? >i6iune
de)pre lu'e, care adapta )i)te'ele antice la
cadrele doctrinei creBtine, lu'ea e)te un uriaB
or-ani)' a c?rui >iaD? e)te a)i-urat? de o
anima )au pneuma mundi# Su9letul o'ului
9ace parte Bi el din ace)t 9luid ener-etic,
'a-ul-9ilo)o9 putEnd )? )e conecte6e la co)'o)
pe )ea'a puterii )ale de pl?)'uire
9anta)'atic?$ 5roiecDiile pneu'atice ale
'a-ului au aceeaBi con)i)tenD? cu 9?pturile
)pirituale ce controlea6? lu'ea, du4uri a)trale,
)pirite ele'entare, )piridu)i Bi -enii (Culianu,
!!1+$ ;i)ul EBi recap?t? >aloarea ontolo-ic?,
rede>enind o 'odalitate de in>e)ti-are a
realit?Dii in>i6i*ile$ A)i'il'd 'a-ia artei,
S4aKe)peare a apelat En ?isul unei nop*i de
var+ )au En !urtuna la o >i6iune 9eeric? a)upra
>i)ului$ 5ucK Bi Ariei )Ent )pirite ele'entare
controlate de 6ei (7*eron+ )au rna-i
(5ro)pero+, ce utili6ea6? )o'nul Bi >i)ul pentru
a induce 'uritorilor e:perienDe iniDiatice$
Ace)t elan >ital a'eninDa En)? )? r?)toarne
ordinea e:i)tent?, En plan econo'ic, prin
a'pli9icarea unor 9or'e noi de producDie Bi
co'erD, En plan )ocial, prin de6>oltarea unei
noi cla)e (*ur-4e6ia incipient?+, En plan politic,
prin apariDia unor noi )tructuri )tatale, En plan
reli-io), prin e:plo6ia practicilor oculte
(a)trolo-ie, 'a-ie, alc4i'ie, ca*al?, >r?jitorie
etc$+, En plan 9ilo)o9ico-BtiinDi9ic, prin
introducerea unui nou 'odel co)'olo-ic Bi a
unei noi paradi-'e co-niti>e, En plan cultural,
prin laici6area tot 'ai pronunDat? a literaturii Bi
artei, En 9aDa a'eninD?rii, )tatul Bi *i)erica au
reacDionat pro'pt Bi de)tul de >iolent$ Re9or'a
a 9o)t, la ori-inile ei, un r?)pun) toc'ai la
FcorupereaF Bi Fp?-Eni6areaF papalit?Dii, prea
per'i)i>?, En >i6iunea puritanilor, 9aD? de
ino>aDiile rena)centi)te (Culianu, !!1+$ La
rEndul ei, *i)erica papal? a Encercat Bi ea o
re9or'? intern?, care En)? a tre*uit adaptat? la
lupta E'potri>a lut4erani)'ului Bi cal>ini)-
'ului$ Contrare9or'a, prin reor-ani6area
Inc4i6iDiei, prin Ente'eierea ordinului ie6uiDilor
Bi prin principiile Conciliului din Trento
(Enc4eiat En /8# Bi pro'ul-at ca le-e En
Spania de Iilip al II-lea En /81+, a luat En
e-al? '?)ur? po6iDie 9aD? de ideolo-ia
0#
re9or'at? Bi 9aD? de 'entalitatea 4er'etico-
ocult? a RenaBterii$ Strate-ia de lun-? durat?
ela*orat? de a'*ele *i)erici, atEt catolic? cEt Bi
re9or'at?, a con)tat En repri'area ener-iei
>itale Bi En cen6urarea i'a-inarului
rena)centi)t$
"$ Satani6area RenaBterii
En )ecolele al G;-lea Bi al G;I-lea )poreBte tot
'ai 'ult 'e9ienDa oa'enilor *i)ericii 9aD? de
noul )pirit$ IniDiati>ele, in>enDiile, de)coperirile
)Ent pri>ite ca )u)pecte de a l?r-i nu atEt
Flu'eaF, En EnDele)ul de co)'o) creat de
Du'ne6eu, cEt Flu'eaF, En EnDele)ul de I'periu
al lui Satan$ 5aradi-'a BtiinDi9ic? introdu)? de
)piritul RenaBterii era una calitati>? Bi
cu'ulati>?$ 5e reDeaua a)ociaDiilor de tip
4er'etic, )a>antul rena)centi)t in>entaria6?
)erii ne)9Er)ite de 9eno'ene Bi o*iecte, cu o
curio6itate ne)?Dioa)?$ Ace)t intere) 9aD? de
lucrurile concrete, ce con>ine 'ai de-ra*?
practicilor oculte decEt credinDei )o*re, e)te
cali9icat de ideolo-ii *i)ericii cu ter'enul unui
p?cat atotcuprin6?tor, avaritia, EnDelea)? ca
ataBa'ent 9aD? de uni>er)ul 'aterial$ Scopul
li'inal al ace)tei culpa*ili6?ri era cel de a
de6in>e)ti ener-ia co-niti>? a )ociet?Dii din
o*iectele ori6ontului concret Bi de a o rein>e)ti
En o*iectele credinDei$ Strate-ia de an)a'*lu
con)ta En a 'uta accentul de pe lu'ea de aici
(c?6ut? )u* controlul FateilorF, FepicureilorF Bi
ereticilor+ pe lu'ea cealalt? (r?'a)? En
in>entarul e)c4atolo-iei creBtine+$
A Enceput a)t9el un >a)t proce) de )atani6are a
>ieDii tere)tre$ 5l?cerile )i'Durilor au 9o)t, 'ai
'ult ca niciodat?, ec4i>alate unor p?cate
capitale$ Ero)ul Bi cunoaBterea au 9o)t atri*uite
de'onilor, ca in)tru'ente de corupere a
u'anit?Dii$ XtiinDa rena)centi)t?, En care
'ate'atica )e E'*in? cu ca*ala, a)trono'ia cu
a)trolo-ia, 9i6ica cu alc4i'ia Bi 'edicina cu
)pa-irica paracel-)ian?, a 9o)t conda'nat?
laolalt? cu practicile oculte$ De)i-ur, era >i6at?
En pri'ul rEnd re)ur-enDa reli-iilor p?-Ene:
>r?jitoria, 'a-ia, te4nicile di>inatorii$ En 'od
aparent parado:al, epoca 'arilor per)ecuDii de
>r?jitoare nu a 9o)t E>ul <ediu, ci )ecolele
GI;-G;II (<uc4e'*led, !!.+$
ToleranDa Bi prudenDa 'edie>al? En a 9or'ula
conda'n?ri de6>?luie o )i-uranD? de )ine Bi o
*un? )ta*ilitate a )i)te'ului
01
9eudalo-creBtin% ri-idi6area po6iDiei Bi
intoleranDa, En )c4i'*, tr?dea6? acutul
)enti'ent de in)ecuritate Bi a'eninDare re)i'Dit
de c?tre esta(lis%ment En )ecolele RenaBterii$
Dac? nu ar 9i e:i)tat, >r?jitoarele ar 9i tre*uit
Fin>entateF, cu' )-a Bi EntE'plat de 9apt, la
alc?tuirea tipolo-iei )a*atului contri*uind En
e-al? '?)ur? relat?rile inculpatelor Bi 9ante6ia
paranoic? a inc4i6itorilor$ Conda'n?rile )e
>oiau e:e'plare, 9iind 'enite a )e'?na
ne)i-uranDa Bi tea'a En toDi cei tentaDi de
4eterodo:ie )au re>olt? (Carri), !..+$
;r?jitoarele au con)tituit un p%armakos
colecti> pentru Entrea-a )ocietate rena)centi)t?,
culpa*ili6at? de )i)te'ul 'onar4ico-
*i)erice)c$ En )ecolele anterioare, dup?
e:ter'inarea cat4arilor, rolul de Dap i)p?Bitor
plana)e o >re'e Bi a)upra altor -rupuri, cu' ar
9i cerBetorii, leproBii )au e>reii (Guin6*ur-,
!!8+$ Iaptul c? En 9inal au 9o)t de'oni6ate
>r?jitoarele indic? En)? c? pericolul cel 'ai
'are a 9o)t con)iderat inten)i9icarea
credinDelor din 6ona ocult?$
<ecani)'ul )atani6?rii a 9o)t )i'plu$ Cu'
di>init?Dile p?-Ene 9u)e)er? ec4i>alate Enc? de
S9intul 5a>el cu de'onii creBtini, toate
acti>it?Dile care a'inteau de credinDele idolatre
ale antic4it?Dii au 9o)t con)iderate dia*olice$
C4iar Bi atunci cEnd )e re>endicau de la o
9ilo)o9ie a naturii )au de la o 9ilo)o9ie 'i)tic?,
'a-ii Fal*iF au 9o)t di)tri*uiDi tot lui Satan$
ABa au ajun) in>entatorii, Barlatanii Bi 9ilo)o9ii
rena)centiBti, re6u'a*ili En 9i-ura prototipic? a
lui Iau)t, )? 9ie con)ideraDi a a>ea co'erD cu
dia>olul$
7niro'anDia a a>ut acelaBi de)tin precu' toate
te4nicile di>inatorii$ Ea 9u)e)e conda'nat?
Enc? de la Enceput de c?tre p?rinDii *i)ericii,
ca9e, prelucrEnd teoriile 9ilo)o9ilor antici, au
di)tin) 'ai 'ulte tipuri de >i)uri$ Tertulian,
)pre e:e'plu, enu'era trei cate-orii: >i)ele
tri'i)e de de'oni, >i)ele tri'i)e de Du'ne6eu
Bi >i)ele pe care Bi le tri'ite )u9letul En)uBi al
celui care doar'e$ 5ri'ele, cele 'ai 9rec>ente,
)Ent >ane, 9ru)trante, tul*uri, la)ci>e Bi
)cEr*oa)e, En ti'p ce >edeniile di>ine )Ent
ade>?rate Bi in9luente: FDe9ini'u) eni' a
dae'onii) pluri'u' incu*i )o'nia, et)i
interdu' >era et -ratio)a, Bed, de Lua indu)tria
di:i'u), a99ectantia atLue captantia, Luanto
'a-i) >ana et 9ru)tratoria^ et tur*ida et
ludi*rio)a et i''undaF (De anima, cap$ 1., +$
En pri'ul 'ileniu al erei noa)tre, a do'inat
En)? cea de-a treia interpretare, cea con9or'
c?reia >i)ele )Ent epi9eno'ene 9i6iolo-ice,
)e'n c? oniro'anDia 9u)e)e e9icient )coa)? din
centrul de intere) pu*lic de c?tre creBtini)'ul
En>in-?tor (Le Go99, !!+$
0/
La 'ai *ine de o 'ie de ani, En /#0, unul din
autorii de tratate ai epocii, H5edro Ciruel7r
continu? )? atri*uie >i)ului o tipolo-ie
a)e'?n?toare, dup? cau6ele care El pro>oac?$
A)t9el, dup? el, >i)ele EBLpot a>ea ori-inea
Entr-o cau6? naturala (Fdin cau6a >reunei
tul*ur?ri a corpului o'ului: c?ci e:i)t? o
a)e'enea ar'onie Entre trupul Bi )u9letul
o'ului, EncEt dup? cu' e)te tul*urarea trupului
aBa )Ent Bi 9ante6iile pe care Bi le repre6int?
)u9letulF+% Entr-o cau6a 'oral? (Fare loc En
ca6ul oa'enilor de a9aceri )au de litere: din
cau6a 'arii ten)iunii pe care le-o pro>oac?
ace)te ocupaDii En ti'pul 6ilei, 9ante6ia o'ului
e)te predi)pu)? )? )e -Endea)c? la ele Bi En
ti'pul nopDiiF+% Entr-o[c[au6? teolo-al?, )au
)upranatural? (F>i)ele care >in prin re>elaDie de
la Du'ne6eu;)aii de la >reurEln-er *un )au
r?u, care 'iBc? 9ante6ia o'ului Bi Ei repre6int?
ceea ce >rea )?-i )pun?$ U$$$V Di9erenDa dintre
ace)te dou? 9eluri de re>elaDii e)te ur'?toarea:
re>elaDia >enit? de la Du'ne6eu, )au de la
En-erul *un, nu po'eneBte de lucruri >ane% nici
nu are loc 9oarte de)% ci nu'ai pentru 'oti>a
de 'are i'portanD?% Bi e)te un *un co'un
pentru Entre- poporul lui Du'ne6eu% Bi cu o
a)e'enea >edenie r?'Ene o'ul EncredinDat c?
>ine din partea cea *un?% 9iindc? Du'ne6eu
lu'inea6? EnDele-erea o'ului Bi Ei d?
certitudinea ade>?rului, En @)c4i'* >i)ele
necro'anDilor Bi -4icitorilor nu o9er? o
a)e'enea certitudine% au loc 9oarte de) Bi
pentru lucruri uBuratice% EncEt r?'Ene o'ul
or*it Bi EnBelat de c?tre dia>ol% c?ci ace)ta El
Tratea6? ca pe )cla>ul )?uF+ (5eprouacion de
las supersticiones 1 %ec%izerias)# Spre
deo)e*ire de atitudinea E>ului <ediu, acu',
En plin? RenaBtere, interpretarea care do'in?
e)te cea dia*olic?, )e'n c? oniro'anDia a
re>enit En centrul atenDiei Bi ca reacDiile
E'potri>a ei au de>enit 'ai dure$
Strate-ia de co'*atere a 9or'elor de mantia Bi
de 'a-ie a 9o)t articulat? Entr-o )erie de *ule
papale: En 101, *ula 3ummis desiderantes
affecti(us, dat? de InocenDiu ;III, declanBea6?
>En?toarea de >r?jitoare% En /81, *ula lui 5io
I; inter6ice c?rDile de -eo'anDie, 4idro'anDie,
aero'anDie, piro'anDie, oniro'anDie Bi
necro'anDie, precu' Bi toate te4nicile de
-4icit prin )orDi, >r?ji, au-uri, prono)ticuri Bi
de)cEntece% En /0/ *ula aeli et Terrae, dat?
de Si:to ;, conda'n? En 'od e:pre) a)trolo-ia
ca o practic? dia*olic?% En /08 *ula
onstitu*ia a aceluiaBi Si:t ;, FEndreptat?
E'potri>a celor care practic? arta a)trolo-iei
judiciare, a -4icitorilor Bi a celor care deDin
c?rDi inter6i)e de)pre artele 'a-ice, declar? c?
doar Du'ne6eu cunoaBte >iitorul, c?
nici o'ul nici dia>olul nu poate pre6iceF% En
8#, ener-ica *ul? -ullarium 5omanum a lui
=r*an ;III (En9uriat de pu*licarea unor calcule
a)trolo-ice care Ei pre>e)teau 'oartea
apropiat?+ Ei a'eninD? pe pro9eDi nu doar cu
e:co'unicarea, ci Bi cu conda'narea la
'oarte Bi con9i)carea tuturor *unurilor$ 5e
'ar-inea decretelor ponti9icale, au 9o)t )cri)e
o )erie de tratate En care oniro'anDia EBi a>ea
re6er>at? partea ei de )atani)', cu' )Ent, Entre
'ulte altele, cele ale lui Hean C4arlier Ger)on
(#8#-l1"!+, Tractatum de "rrori(us irca
2rtem Magicam, <artin de Ca)ta9ie-a,
Tratado de supersticiones 1 %ec%izerias
(/"!+, 5edro Ciruelo, 5eprouacion de las
supersticiones 1 %ec%izerias (/#0+, 5ero
<e:ia, 3ilva de varia leccion (/1&+, Cuarte
de SAn Huan, "'amen de ingenios para las
ciencias (/./+, Huan 5ere6 de <o3a,
&%ilosop%ia secreta (/0/+, ,enito 5ere3ra,
De magia, de o(servatione somniorum, et de
divinatione astrologica (/!#+, Huan de
Coro6co 3 Co>arru*ia), Tratado de la
verdadera 1 falsa profecia (/!0+, <artin del
Rio, Disquisitionum Magicarum li(ri se'
(/!0+$
Irica de p?cat Bi da'nare indu)? de ace)te
di)cur)uri a )tat la *a6a a ceea ce Hean
Delu'eau nu'eBte ulpa(ilitatea 0n Occident
En )ecolele GIII-G;III, 9iind utili6at? ca un
in)tru'ent de control al p)i4olo-iei colecti>e,
En )intonie cu te'a p?catului au 9o)t adu)e Bi
dou? 'ari ino>aDii do-'atice$ 5ri'a a 9o)t
depla)area accentului, En cadrul doctrinei
a)upra apocalip)ei, de la ideea de teo9anie a lui
Cri)to) din creBtini)'ul ti'puriu la cea de
Hudecat? de Apoi$ En acea)t? perioad? )e
En'ulDe)c i'a-inile icono-ra9ice En care li)u)
apare ca un di)tri*uitor al r?)platei Bi al
pedep)ei, Endru'End -rupurile >irtuoBilor )pre
5aradi) Bi co4ortele p?c?toBilor )pre In9ern$
Nu'?rul di)proporDionat al celor din ur'? 9aD?
de cei dintEi indic? creBterea )enti'entului
-eneral de culpa*ilitate Bi o dra)tic? )c?dere a
F)peranDei e)c4a-tolo-iceF$ <ai 'ult, ideea
Hudec?Dii -enerale de la )9ErBitul lu'ii tinde )?
9ie u'*rit? de ideea de judecat? indi>idual?,
e:ercitat? la 'oartea 9iec?rui o', 'o'ent En
care 9orDele *inelui Bi ale r?ului duc o ulti'?
lupt? deci)i>? pentru )u9letul 'uri*undului
(Arie), !!8,: #8-l/&+$ A doua ino>aDie
'enit? a atra-e atenDia a)upra condiDiei
p?c?toa)e a o'ului Bi a nece)it?Dii poc?inDei a
9o)t introducerea conceptului de 5ur-atoriu,
)paDiu inter'ediar unde, En inter>alul dintre
'oartea indi>idual? Bi )9ErBitul lu'ii,
0.
pot 9i i)p?Bite p?catele >eniale (Le Go99, !!/+$
FDra'ati6area p?catului Bi a con)ecinDelor )ale
a con)olidat puterea clerical?F, conc4ide Hean
Delu'eau (!!.,: .+$
#$ <orti9icarea elanului >ital
En ter'eni )cola)tici, con)ecinDa p?catului (En
a*)enDa poc?inDei+ e)te 'oartea, En du*la ei
di'en)iune, 9i6ic? Bi )piritual?$ <oartea 9i6ic?
e)te condiDia co'un? Entre-ii u'anit?Di, ca
pedeap)? pentru p?catul ori-inar co'i) de
protop?rinDi$ <oartea )piritual? e)te condiDia
celor p?c?toBi care, a)e'eni dia>olilor, )e
da'nea6? la 'oartea >eBnic? En in9ern$ 5rin
'edierea ter'enului de p?cat, lu'ea tere)tr?
e)te ec4i>alat? cu 'oartea$ 7 lu'e condu)? de
>icii e)te o anteca'er? a 'orDii, EncEt Flu'ea,
p?trun)? de eli:irul 'orDii, a de>enit )u)pect?
En Entre-i'eF (Arie), !!8, II: //+$
Senti'entul de culpa*ilitate care )e di9u6ea6?
En 'entalitatea colecti>? deter'in? o re9ulare a
intere)elor pentru lu'ea concret?, o
'orti9icare a elanului >ital al RenaBterii,
En)oDit? de o r?)turnare )pectaculoa)? a
concepDiei de)pre lu'e$ Toate >alorile Bi
)peranDele atri*uite pEn? acu' ace)tei >ieDi )Ent
tran)9erate >ieDii de dincolo, E'p?r?Diei lui
Du'ne6eu$ E:i)tenDa lu'ea)c?, )crie Ira3
Lui) de Granada, Fdac? o co'pari cu
eternitatea >ieDii >iitoare, EDi >a p?rea doar un
punct$ CEt de r?t?ciDi )Ent cei care, pentru a )e
*ucura de )u9lul ace)tei >ieDi atEt de )curte,
ri)c? )? piard? odi4na acelei >ieDi care >a dura
pentru >eBnicieF$ 7a'enii care de-u)t?
pl?cerile ace)tei lu'i )Ent doar niBte 'orDi En
>iaD?, niBte cada>re >ii$ Se-i)'undo,
prota-oni)tul ?ie*ii e vis a lui Calderon, )e
>ede pe )ine, cEt? >re'e e)te Enc4i) En turn (En
care criticii au de)ci9rat o 'eta9or? a condiDiei
o'ului En p?cat, lip)it de lu'ina -raDiei+ ca pe
un Fe)Lueleto >i>oF Bi un Fani'ado 'uertoF$
En ace)t conte:t, nu e)te de 'irare c? te'ele
'aca*re au cuno)cut o 9ul-urant? e:plo6ie,
9a)cinEnd i'a-inarul )ecolelor GI;-G;II$
FArta reli-ioa)? a *arocului )-a ar?tat 9oarte
intere)at? En a Enc?rca ideea >ieDii cu i'a-ini
)En-eroa)e, teri*ile Bi En)p?i'Ent?toare$ Cu
9orDa naturali)'ului )?u, ea aducea En 9aDa
oc4ilor 9i-urile de)c?rnate Bi 6dro*ite ale
a)ceDilor, procedurile
En)p?i'Ent?toare ale 'artiriului, condiDia 9i6ic?
a )u9erinDelor Bi cele 'ai i'pre)ionante
neliniBti le-ate de 'oarte$ Ta*loul 'artiriului a
pri'it o dat? cu Contrare9or'a o nou?
i'portanD?, 9iind pu) En )er>iciul intenDiilor
propa-andi)tice% adic? al dorinDei de a atra-e
pu*licul prin inter'ediul unei 'a)i>e do6?ri a
e9ectelor Bi al unei inten)e )tErniri a
)en)i*ilit?DiiF (Jei)*ac4, !1": 08+$ Ideolo-ii
Contrare9or'ei au deter'inat o )c4i'*are a
Entre-ii panoplii de 9i-uri Bi )i'*oluri utili6ate
de arta RenaBterii$ Eroul a 9o)t Enlocuit cu
a)cetul, nudul 9e'inin cu 9i-ura )9intei, >iaDa
eroic? cu 'artiriul, o'ul cu )c4eletul, >iul cu
'ortul$
De)i-ur, a*undenDa de i'a-ini 9une*re )e
datorea6? Bi unor cau6e )ociale, En pri'ul rEnd
teri*ilele epide'ii de ciu'? Bi nu 'ai puDin
*ar*arele r?6*oaie reli-ioa)e care au )9ABiat
Europa$ Dar esta(lis%ment$ul 'onar4ico-
ecle6ia)tic a Btiut utili6a ace)te e>eni'ente En
)copul propriei propa-ande, interpretEndu-le ca
pedep)e di>ine tri'i)e pentru del?)area
credinDei$ Hean Delu'eau con)tat? c?
icono-ra9ia dan)urilor 'aca*re, atEt de
r?)pEndit? En )ecolele GI;-G;II, a de*utat
aproape )i'ultan cu pri'a 'are ciu'? de la
ju'?tatea )ecolului al Gl;-lea (Delu'eau,
!!.: 11-l#1+$ <orala pe)i'i)t? a 9o)t
r?)pEndit? din 'En?)tiri En rEndurile 'ari ale
populaDiei de c?tre ordinele de c?lu-?ri
cerBetori care *Entuiau oraBele Bi )atele$ ;iaDa
lua)e 9or'a unui dan) letal Bi a unui teatru de
)c4elete, En care 9iecare 6i e)te doar o pre-?tire
Bi un pa) c?tre 'oarte, En ta*lourile epocii apar
tot 'ai de) craniile, ca memento al condiDiei
noa)tre e9e'ere, )au i'a-inile 'orDii (*?trEnul
cu coa)a Bi, tot 'ai de), )c4eletul+ care )ecer?
9ul-er?tor$ Li )e reco'and? tuturor )? p?)tre6e
Entotdeauna la >edere )au a)upra lor un )i'*ol
icono-ra9ic al 'orDii, iar Si'Dul I-naDiu de
Lo3ola introduce En "'erci*iile )ale spirituale
craniul ca o*iect de recule-ere Bi concentrare$
Se de6>olt? o Entrea-? cere'onie Bi art?
9unerar? care e:4i*? atri*utele 'aca*re ale
decrepitudinii, luEnd naBtere @@acel ro'anti)'
al 'or'intelor, al 'orDii Bi al de)co'punerii
care >a pro>oca 'ai tEr6iu critica lui Le))in-:
'oartea )e pre6int? )u* 9i-ura unui )c4elet
care, En 'onu'entele 9unerare, apare aBe6at pe
)icriu En di>er)e atitudini neliniBtitoare )au
tErEndu-)e pe )u* -iul-iu$ A intrat de a)e'enea
En o*icei ca la En'or'Ent?ri )? 9ie e:pu)e
)c4elete )au Biruri de cranii di)pu)e En 'od
decorati>, ca
0!
En altare )? 9ie aBe6ate )c4elete E'*r?cate Bi
E'podo*ite, inte-rate En co'po6iDia total? a
unei ar4itecturi reli-ioa)e$ E9ectul pro>ocat de
i'a-inile En9ior?toare a)upra oa'enilor )e
unea En -eneral En 'od )trEn) cu intere)ul
reli-io)F (Jei)*ac4, !1": 0.+$ Ia)cinaDia
'or*id? era EntreDinut? Bi de cultul relic>elor,
pe care l-a pro'o>at Conciliul din Trento, ca
r?)pun) la re)pin-erea 4a-iolo-iei de c?tre
*i)ericile re9or'ate$ Co'erDul cu 'oaBte )9inte
)-a r?)pEndit rapid En Entrea-a Europ?, *a6Endu-
)e pe colportarea de re)turi 9i6ice, En pri'ul
rEnd 9ra-'ente de oa)e (cel 'ai ade)ea 9al)e+$
E:4i*iDia 'orDii, 'ai ale) En ca6urile de tortur?
Bi e:ecuDii pu*lice de eretici Bi >r?jitoare, a>ea
un Del 'orali6ator$ Etica >ieDii tere)tre, corupt?
de e:plo6ia de ener-ii >itale necontrolate ale
RenaBterii, tre*uia re'odelat? pornind de la
e)c4atolo-ia creBtin?$ ;alorile lu'eBti erau
depreciate pentru ca En locul lor )? 9ie
rei'pu)e criteriile lu'ii de dincolo$ Spai'a de
'oarte era un 'ijloc de a controla
co'porta'entul 'a)elor, a'eninDEnd cu
pedeap)a pe necredincioBi Bi cu r?)plata pe cei
pioBi$ Dup? Conciliul din Trento, arat? H$ L$
,ou6a cl>are6, Fal?turi de per)i)tenDa tradiDiei
-er'anice din E>ul <ediu ti'puriu de
e:4i*are a )c4eletului, En icono-ra9ia
european? catacu'*al? i'a-inea-relic>? a
)9intului 6?cEnd U$$$V e>oca credincioBilor
u'anitatea pr?*uBit? a 'artirului ren?)cut?
triu'9al En -loria di>in?$ 5entru acea)ta, a 9o)t
adaptat? i'a-inea antic? cla)ic? a celui
ador'it En aBteptarea plin? de )peranD? a
En>ierii, a)t9el EncEt )o'nul liniBtit al
)lujitorului lui Du'ne6eu )? pun? En e>idenD?
)i-uranDa lui de dup? 'oarteF (,ou6a cl>are6,
!!&: #.#+$
Cele dou? te'e, )atani6area Bi 'orti9icarea
lu'ii, )Ent EntreDe)ute cu Fin-eniuF En
capodopera lui Iranci)co de aue>edo, ?isele
(cu titlu co'plet ?ise )i discursuri, sau vedenii
somnoroase de adev+ruri visate
descoperitoare de iluzii si 0n)el+ciuni)# E)te
>or*a de Ba)e naraDiuni )atirice En care
i'a-inea -rote)c? a lu'ii e)te introdu)? prin
arti9iciul >i)ului$ Erudit prin 9or'aDie,
aue>edo de)c4ide pri'ul Fdi)cur)F printr-un
)curt i)toric al >i)ului En lu'ea cla)ic?, trecEnd
pe ne)i'Dite En re>i)t? cele trei 'ari
accepDiuni, dup? ori-inea di>in?, p)i4olo-ic?
)au de'onic?$ ;or*ind de)pre un >i) pe care l-
ar 9i a>ut FEntr-una din nopDile trecuteF Bi pe
care El Fcon)ider? picat din cerF, )criitorul )e
aBa6? )u* u'*rela >i)elor >eridice: FCo'er
)pune c? >i)ele
!&
)Ent ale lui Hupiter Bi )Ent tri'i)e de ace)ta, iar
En alt? parte c? ele tre*uie cre6ute$ ABa )tau
lucrurile atunci cEnd >i)ele )e re9er? la lucruri
i'portante Bi pioa)e )au )Ent >i)ate de re-i )i
'ari )eniori, dup? cu' )e deduce din ace)te
>er)uri ale doctului Bi ad'ira*ilului 5roperDiu:
Hec tu sperne piis venienta somnia portis.N
9uum pia venerunt somnia, pondus %a(enf#
5entru ca apoi, autoironie la adre)a )a Bi a
literaturii En -eneral, )? in>oce e:plicaDia
9i6iolo-ic?: FXi deBi e)te -reu de cre6ut c?
>reun lucru cu judecat? poate 9ace ca)? *un?
cu un poet, c4iar En >i)e, ace)ta e)te ca6ul 'eu,
lucru ce )e e:plic? prin ceea ce )pune Claudian
En pre9aDa c?rDii a doua a 5+pirii, Bi anu'e c?
toate )u9letele >i)ea6? noaptea, ca pe niBte
u'*re, lucrurile cu care )-au ocupat En ti'pul
6ilei$ Iar 5etroniu Ar*itrul )pune: "t cani) in
somnis leporis vestigia latral# Xi >or*ind
de)pre judec?tori: "t pavido cernit inclusum
corde tri(unaf# Cau6a care l-ar 9i deter'inat pe
aue>edo )? 9ie >i6itat de o Ftur'? de >i6iuniF
e)te 9aptul de a 9i FEnc4i) oc4ii cu cartea lui
Dante pe pieptF, En )9irBit, En introducerea celui
de-al treilea Fdi)cur)F, aue>edo )e arat?
pre>enit a)upra 9aptului c? F>i)urile, cel 'ai
ade)ea, )Ent *?taie de joc pentru 9ante6ie Bi
pierdere de >re'e pentru )u9let, Bi c? cel r?u
niciodat? nu a )pu) ade>?rul, deoarece nu are
Btiri ade>?rate de)pre lucrurile care pe *un?
dreptate ne )Ent Dinute a)cun)eF$
?isele nu >or a>ea, aBadar, nici o lu'in?
paradi)iac? Bi nici o at'o)9er? p)i4olo-ic?, ci
tri'it, dup? cu' o recunoaBte cu de9erent?
autorul En)uBi, la in9ernul dante)c$ DeBi nu )Ent
e:plicate ca >enind de la dia>ol, >edeniile au
de-a 9ace cu in9ernul, cu dracii, cu p?catele$
5atru dintre vise )Ent >i6iuni ale lu'ii de
dede)u*t$ ?isul craniilor sau visul Budec+*ii de
apoi i'a-inea6? ridicarea cada>relor din
'or'inte la )unetul trE'*iDei 9inale, Entr-o
-rote)c? )ara*and? a c?ut?rii 'e'*relor
putre6ite Bi a oa)elor a'e)tecate, 'orDii En>iaDi
)e Endreapt? )pre^tronul lui Hupiter (con>enDie
cla)ici6ant?+ pentru a 9i judecaDi, En Kandarmul
Bandarmizat ()au Ipistatul ipistatizaf) -e)te
de)cri)? e:orci6area unui dia>ol dintr-un
jandar'$ Nu e)te En)? >or*a de un Fo'
de'oni6atF, 9iindc? Fnu e o', ci jandar'F%
Ftre*uie luat )ea'a, continu? dracul, c? noi,
dia>olii, )t?' En jandar'i cu 9orDa Bi E'potri>a
>oinDei noa)tre, EncEt, dac? >reDi )? -r?iDi
ade>?rul, ar tre*ui )? '? nu'iDi pe 'ine
de'on jandar'i6at )i nu pe el jandar'
de'oni6atF$ Dup? care Ei En9?DiBea6?
!
)criitorului pe locuitorii in9ernului:
co'ercianDi Bi 'iniBtri, tineri Endr?-o)tiDi de
*a*e, adulatori, 9e'ei urEte, judec?tori, poeDi Bi
co'edio-ra9i$ En ;raBdurile lui &luton
naratorul are >i6iunea celor dou? dru'uri
e)c4atolo-ice, cel din dreapta, al >irtuDii, ce
duce la 'Entuire dar e)te puDin 9rec>entat, Bi
cel din )tEn-a, al de)tr?*?l?rii, in>adat de
FatEtea tr?)uri, atEtea c?leBti pline de U9e'eiV ce
9ac concurenD? )oarelui En 9ru'u)eDe u'ana Bi
En 'area cantitate de podoa*e Bi li>rele, atEDia
cai 'Endri, atEDia oa'eni cu cape ne-re Bi atEDia
ca>aleriF, En )9ErBit, En ?izita snoavelor,
<oartea El conduce pe narator pe lu'ea
cealalt?, unde Ei arat? cu' Lu'ea (En )en)ul
)atanic+, Dia>olul, Trupul Bi ,anul EBi di)put?
prioritatea En coruperea o'ului, iar apoi El 9ace
)? a)i)te la o panora'? a conda'naDilor$
Celelalte dou? >i)uri de6>?luie ade>?rata 9aD? a
lu'ii noa)tre, pri>it? prin lentilele
pe)i'i)'ului$ In Lumea pe din+untru
)criitorul )e >i)ea6? r?t?cind condu) de
FdorinDa >eBnic pere-rin? printre lucrurile
ace)tei >ieDi, r?t?cind, cu 6adarnic? trud?, de la
una la alta, 9?r? )? -?)ea)c? un loc de odi4n?F$
Lu'ea Ei apare ca un la*irint citadin, din a
c?rui )trad? principal?, cea a ipocri6iei, )e
de)prind toate celelalte, a 'Eniei, a l?co'iei
etc$ Ora tuturor )i 3oarta 0n*eleapt+ e)te o
9ante6ie 'oral? En care Hupiter, )up?rat pentru
necredinDa tot 'ai 'are a oa'enilor, Ei
porunceBte )orDii (Iortuna+ ca, pentru o or?,
9iecare )? pri'ea)c? ceea ce 'erit?: un 'edic
)e tran)9or'? En c?l?u, un orator pu*lic de>ine
'ut, un 'ijlocitor )e po'eneBte c?)?torit cu
)?raca urEt? Bi proa)t? pe care o reco'anda
altuia B$a$'$d$
;i)ul patronea6?, aBadar, >i6iunile p?catului Bi
da'n?rii, ale in9ernului Bi dracilor, ale
)c4eletelor Bi 'orDii$ A)ocierea e)te in)tructi>?
pentru culpa*ili6area, )atani6area Bi
'orti9icarea la care )Ent )upu)e >i6iunile
onirice En >i6iunea *aroc?$ Su* pana lui
aue>edo, >i)ele nu )e 'ai de)c4id ca niBte
9ere)tre )pre i'a-ini 'iraculoa)e, cu' )e 'ai
putea EntE'pla En RenaBtere (En ?isul unei
nop*i de var+, )pre e:e'plu+, ci )pre 4ru*ele
an-oa)ei Bi ne9iinDei$ Acea)ta nu En)ea'n? c?
visele En )ine ar 9i 'incinoa)e, re>elaDiile lor
9iind En continuare atri*uite de aue>edo unui
F4ar )pecialF (Fparticular pro>idenciaF+ Bi
propriului )?u Fin-enuuF$ Ceea ce )-a EntE'plat
e)te un lucru 'ult 'ai -ra>: realitatea En)?Bi pe
care o de)coper? ele Bi-a
!"
pierdut 9ru'u)eDea Bi con)i)tenDa$ Lu'ea
)tr?lucitoare Bi lu'inoa)? a o'ului
rena)centi)t e)te, pentru o'ul *aroc, doar o
aparenD? poleit?, )u* care )e a)cunde urEDenia
Bi decrepitudinea$
1$ De>alori6area lu'ii
Naratorul ?iselor are ade)ea un Endru'?tor
care Ei de6>?luie ade>?rata natur? a lu'ii: un
cerBetor care 'er-e pe calea cea dreapt?, En
;raBdurile lui &luton: un *?trEn EnDelept En
Lumea pe din+untru: <oartea En)?Bi, En ?izita
snoavelor# ToDi de)criu e:i)tenDa prin 'eta9ore
ale >anit?Dii Bi e9e'erit?Dii$ F5e dru'ul >ieDii -
)pu)e UcerBetorulV -, plecarea e)te naBterea,
c?l?toria e)te >iaDa, tEr-ul e)te lu'ea, iar
ieBirea e)te )curtul dru' c?tre pedeap)? )au
'EntuireF$ F<oartea nu o cunoaBteDi, atra-e
atenDia <oartea >or*ind de)pre )c4elete, Bi
)EnteDi >oi EnBi>? propria >oa)tr? 'oarte$ Are
c4ipul 9iec?ruia dintre >oi, Bi 9iecare e)te
'oartea lui En)uBi$ Craniul e)te 'ortul, iar
c4ipul e)te 'oartea$ Ceea ce nu'iDi 'oarte nu
e)te decEt )9ErBitul 'orDii, ceea ce nu'iDi
naBtere e)te Enceputul 'orDii, iar ceea ce nu'iDi
>iaD? e)te o 'oarte En >iaD?$ 7a)ele )Ent ceea ce
la)? 'oartea din >oi Bi ceea ce pri)o)eBte
'or'Antului$ Dac? aDi EnDele-e aBa lucrurile,
9iecare dintre >oi Bi-ar putea pri>i En 9iecare 6i
propria 'oarte En el En)uBi )i pe a celorlalDi En
ceilalDi, Bi aDi >edea c? toate ca)ele >oa)tre )Ent
pline de ea Bi c? 9iecare din >oi repre6int? tot
atEtea 'orDi, Bi atunci nu aDi 'ai aBtepta-o, ci
aDi En)oDi-o Bi aDi accepta-o$ CredeDi c? 'oartea
e)te o 'En? de oa)e Bi ca pEn? nu >edeDi >enind
)c4eletul cu coa)a nu a>eDi de-a 9ace cu
'oartea, cEnd de 9apt >oi )EnteDi de la *un
Enceput doar un craniu )i niBte oa)eF$
Ceea ce Ei de6>?luie toDi aceBti )t?ruitori
po>e)titorului e)te di)tanDa dintre aparenD? Bi
e)enD?$ FNenorocituleZ El apo)tro9ea6? *?trAnul,
pe naratorul EncAntat de En9?DiBarea unei 9e'ei$
Ceea ce >e6i e)te doar pe din a9ar? )i doar pare
)? 9ie aBa% dar acu' a' )?-Di ar?t totul pe
din?untru, ca )? >e6i cEt de ade>?rat e)te c?
9iinDa de6'inte aparenDaF$ F;i)ul Ei de6>?luie
lui aue>edo ade>?rata realitate a lu'ii Bi prin
>i) )criitorul creea6? o nou? realitate En
opo6iDie cu cea aparent?F (Carlota A$ Canal
Ieijoo de Capurro Ro*le), En C>itano>ic,
!8!: #&+$ 5entru o'ul *aroc, lu'ea a
de>enit o carca)? E'podo*it? dar -oal?,
)u*'inat? de c4iar )?'EnDa de neant )?dit? En
centrul ei$
t
!#
5arcur-erea di)tanDei de la )upra9aD? la 'ie6 a
9o)t denu'it? de6ilu6ie (desengano)# CEnd
'oartea e)te predicator, o'ul e)te de6ilu6ionat
(Fla <uerte predicadora 3 3o de)en-a-nadoF+$
,?trEnul care El En>aD? pe narator )? ia)? din
la*irintul p?catelor, En Lumea pe din+untru,
e)te un per)onaj ale-oric nu'it c4iar El
De)en-ano$ Cu>Entul deziluzie )-a con>ertit
Entr-o c4eie a 'entalit?Dii *aroce, dup? cu'
re6ult? din nu'eroa)ele titluri En care apare: "l
desengano del mundo (8&"+, Desenganos del
mundo (8+, "nganos 1 desenganos del
mundo (8/8+, "l desenganado (88#+$
5unerea lu'ii En per)pecti>a 'orDii pro>oac?
de6-a'?-irea, iar calit?Dile care Enlocuie)c, En
)ecolul al G;II-lea, i'petuo6itatea )i
Encrederea rena)centi)t?, s0nt pruden*a Bi
discre*ia# <orti9icarea elanului >ital, a
Li(idoulm, duce la tran)9or'area ace)tuia En
contrarul )?u, En Mortido# Eroii *aroci )Ent
per)onaje care Bi-au )u*li'at in)tinctele
trupeBti Bi lu'eBti, )Ent niBte a)ceDi pre-?tiDi
pentru 'artiriu$ E:e'plar? En ace)t )en) e)te
con>ertirea la creBtini)' a 'a-ului Ciprian,
din Magul prodigios al lui Calderon, En ur'a
re>elaDiei c? de'onul care Ei EndeplineBte
>r?jile ()atani6area 'a-iei+ nu o poate
ade'eni pe creBtina Iu)tina, o9erindu-i En locul
ace)teia doar un )c4elet drapat cu podoa*e$
AtaBa'entului 9aD? de o*iectele ace)tei
e:i)tenDe (avaritia) Ei e)te opu) contemptus
mundi (di)preDul 9aD? de lu'e+ Bi taedium vitae
(de6-u)tul 9aD? de >iaD?+$ FIdeea deBert?ciunii
>ieDii, )crie 54ilippe Arie), e)te de ace)t -en$
Ea a ieBit din li'*ajul oa'enilor ,i)ericii
pentru a trece En inconBtientul colecti> Bi a
in)pira o nou? co'portare, o nou? relaDie cu
a>uDiile Bi pl?cereaF (!!8, II: //+$ 7 Entrea-?
literatur? 'orali)t-a)cetic? )-a ra)pEndit rapid
En Europa, prin predicile prelaDilor adre)ate
'ulDi'ilor Bi prin di>er)e tratate 'anu)cri)e
)au tip?rite adre)ate cla)ei culte, cu' )Ent
Directorio espiritual del alma prudente, a lui
Heroni'o de A'po) (/.#+, "mpenos del alma
a Dios 1 su correspondencia, a lui <elc4or
Rodri-ue6 de Torre) (8+, 3ustentos del
alma, a lui Huan de Torre) (8"/+, Tratado de
la insta(ilidad de la vida, a lui Lui) de SAn
E>an-eli)ta (8"/+, "speBo de cristal fino 1
antorc%a que aviva el alma, a lui 5edro
E)pino)a (8"/+$
Scrierile a)cetico-'orale au ali'entat
literatura cu un *o-at in>entar de i'a-ini Bi
)i'*oluri ale >anit?Dii, En Discursos de la
paciencia cristiana, Ira3 Cernando de Tarate
trece En re>i)t? o
Entrea-? con)telaDie: FS9inDii Bi Scriptura )e
9olo)e)c de 'ulte alte co'paraDii pentru a
)u-era acea)t? )curti'e 9a >ieDiiV% o co'par?
cu cenuBa, care 6*oar? la pri'a )u9lare de >Ent%
cu o i'a-ine, care nu e ni'ic altce>a decEt
aparenD?% 9u' care de-ra*? )e E'pr?Btie% ap?
ce cur-e )i nu )e Entoarce niciodat?% pEn6? de
p?ianjen pe care o adiere o rupe% ur'? de nor
pe care )oarele o )pul*er? Entr-o )ecund?% 9lori
ale cE'pului, care )eara )e >e)teje)c% 9in care
i'ediat )e u)uc?% )pu'? de 'are pe care
9urtuna o )tErneBte )i o di6ol>?% pEn6? ce )e
taie% cor?*ii Enc?rcate cu 9ructe, care )e
-r?*e)c cu toate pEn6ele En >Ent, pentru ca
'ar9a )? nu )e )trice, Bi care nu la)? En dru'ul
lor decEt o 'irea)'? trec?toare% pic?tur? de
ap? ce )e pierde En 'are% )o'n )curt al
pa6nicilor Bi )antinelelor care >e-4ea6? En
noapte$$$ <oti>ul ace)tei atEt de puternice
puneri En lu'in? a )curti'ii U>ieDiiV )e pare c?
)e a9l? En En)?Bi Si't? Scriptur?, En care ni )e
)pune c? toDi 9u-i', Bi Enc? En 'are -ra*?,
c?tre 'oarte$$$ C?ci dac? a' co'para >iaDa
noa)tr? cu eternitatea, a' >edea c? nici nu
Encape co'paraDie$$$ EncEt >iaDa oric?rui o'
e)te o 9or'? de >anitate Bi totul e)te o 9ar)?F$
Entre 'eta9orele deBert?ciunii >ieDii, >i)ul
deDine un loc pri>ile-iat$ R?d?cinile te'ei )Ent
9oarte *o-ate, cele 'ai i'portante 9iind cele
cla)ice -reco-latine Bi cele *i*lice (Iarinelli,
!8+$ <oBtenirea cla)ic? e)te inte-rat? Entr-un
curent neo)toic, in)pirat din Seneca )i Epictet,
pe care ie6uiDii El reco'andau ca 'aterial de
propa-and? En predici )i En En>?D?'Ent, En
)luj*a pro-ra'ului ideolo-ic de 'orti9icare a
pa)iunilor (,lii4er, !0#+$ FIiinDe de o 6i
U@E(j+enRpo>VZ Ce e 9iecare din noiM Ce nu eM
7', >i) al unei u'*reZF )cria 5indar
m&1t%ice# FC?ci oare ce )Ente' cEt >ieDui' pe-
ace)t/ 5?'EntM Doar niBte n?luciri Bi u'*re
doarF, )e la'entea6? 7di)eu, 0n 2ias al lui
So9ocle$ 5e)te dou? 'ilenii, )criitorii
,arocului >or da o replic? la 9el de pro9und?
te'ei$ F7'ul, )e plEn-e C4ap'an, e)te un pai
purtat de >Ent% En cele din ur'?, nu-i decEt >i)ul
unei u'*reF$ FLi9e@) *ut a WalKin- )4adoWF,
)crie S4aKe)peare 0nMac(et%# FAII t4i) i) *ut a
drea',/ too 9latterin--)Weet to *e )u*)tanDialF,
)pun per)onajele din 5omeo si Kulieta, iar cele
din ?isul unei nop*i de var+ EBi pre>in
)pectatorii: FJe are )uc4 )tu99/ A) drea') are
'ade o9, and our little li9e/ E) rounded Wit4 a
)leepF$ Co'parEndu-l pe S4aKe)peare
!1
!/
cu Calderon, <i-uel de =na'uno co'entea6?:
FAcea)t? ulti'? a9ir'aDie e)te c4iar 'ai
tra-ic? decEt cea a )paniolului, deoarece ace)ta
declar? >i) doar >iaDa noa)tr?, dar nu Bi pe noi
cei care >i)?'% en-le6ul, En )c4i'*, ne declar?
Bi pe noi >i)uri, niBte >i)uri care >i)ea6?F
(3entimentul tragic al vie*ii)#
Tot pe linie cla)ici6ant?, a)ocierea dintre >i) )i
'oarte, aBa cu' apare la aue>edo,
reactuali6ea6? Bi EBi -?)eBte 'oti>aDia En antica
relaDie 'itic? dintre C3pno) Bi T4anato):
FI'a-ine En9ricoB?toare a 'orDiiF e)te >i)ul,
)crie Lupercio Leonardo de Ar-en)ola, Bi Fal
crudei Bi urEtei 'orDi/ eBti 9ratele 'ai 'icF,
)pune Cernando de Cerrera$ ;i)ul >ieDii
e)te ec4i>alat cu 'oartea >ieDii$ Geroni'o
Guedeja 3 auiro-a reco'and?, En "n el sueno
est= la muerte (0n vis se afl+ moartea), FA9le-
aBadar tot cel ce 'oare/ 5entru-a )c?pa de -rija
nea-r?/ C?-un >i) e)te >iaDa Entrea-?/ Xi-n >i)
)e a9l? 'oartea 'areF$ Celor care tind )? )e
ilu6ione6e a)upra con)i)tenDei >i)ului >ieDii,
'oartea le aplic?, din nou, cea 'ai radical?
de6ilu6ie, dup? cu' arat? Ira3 Cernando de
Tarate: FLucru 'i6era*il Bi plin de
deBert?ciune e)te o'ul, 'ai deBert decEt
deBert?ciunea En)?Bi% deoarece el trece pe
dru'ul En-u)t al ace)tei >ieDi ca o i'a-ine
>an? Bi ca o u'*r?, 9?r? a a>ea ni'ic 9er' Bi
)ta*il$$$ AlDii )pun c? >iaDa noa)tr? e)te 9u',
alDii u'*r?$ Cei r?i, care o*iBnuie)c )? ia En
derEdere acea)t? a9ir'aDie, 9iindc? li )e pare c?
)i'Durile le )pun toc'ai contrariul, ajun- )? o
recunoa)c? toc'ai En in9ern% aici )9ErBe)c prin a
co'para >iaDa cu o u'*r?, care Entr-o clip? )e
naBte Bi En alta 'oare% iar >iaDa Bi 9iinDa )a e)te
ne9iinD?F (Discursos de la paciencia cristiana)#
De cealalt? parte, din tradiDia *i*lic?, )ecolele
G;I Bi G;II )-au oprit cu prec?dere la artea
lui Iov Bi la "cleziast# FNu Btii tu 9oarte *ine,
de cEnd e lu'ea, de cEnd o'ul pu) a 9o)t pe
p?'Ent,/ C? 6*urd?ciunea nele-iuiDilor e de
colea pEn? colea, Bi >e)elia 9?Darnicilor cEt o
clipeal?M/ C4iar de )-ar )ui pEn? la cer tru9ia lui
Bi capul lui )-ar atin-e de nour i,/TotuBi, ca
necur?Dia-i, >a pieri pe >ecie, iar cei ce )e uitau
la el >or Entre*a: ]=nde e)teM^/ Ca un >i) >a
6*ura Bi ni'eni nu-l >a 'ai -?)i$ Alun-at >a 9i
ca o >edenie de noapteF (Iov, GG, 1-0+$ De)pre
cei r?i, )pune p)al'i)tul: FCu' au ajun)
para-in? Entr-o clip?Z Au pierit, )-au )9irBit cu
)9ErBit n?pra6nicZ/ Ca un >i) En 9aptul
deBtept?rii, tot
!8
a)t9el, Doa'ne, la deBteptarea ta, alun-a->ei
cu di)preD En9?DiBarea lorF (&salmi, LGGIII, !-
"&+$ E)te )e'ni9icati> pentru Ieit$geistul *aroc
9aptul c?, dintre de)tul de nu'eroa)ele
ocurenDe ale >i)ului En -i(lie (Le Go99, !!%
<oceanu, !!0+, )Ent i-norate re9erinDele la
>i)ele pre'onitorii, di>ine etc$ (din prudenD?
9aD? de >i)ele de'onice, e:tin)e la Entrea-a
cate-orie a >i)elor Fteolo-aleF )au
F)upranaturaleF+ Bi )Ent )electate doar >i)ele En
accepDia de ilu6ie$
3icut um(ra dies no)tri sunt Bi !ugit velut
um(ra )Ent 'a:i'ele )u* care )t? concepDia
*aroc? de)pre >iaD?, Entr-un Dialog despre
demnitatea omului, IernAn 5ere6 de 7li>a
'editea6? En )piritul unui )toici)' creBtin, aBa
cu' 9u)e)e )inteti6at ace)ta de ,oet4iu): FCel
care pri>eBte cu *?-are de )ea'? )tric?ciunile
>ieDii )i relele prin care trece o'ul de la
naBtere pEn? la 'oarte, >a a9la c? cel 'ai 'are
*ine de care ne pute' *ucura e)te )? i-nor?'
lucrurile o'eneBti En care ne duce' )curtele
6ile ale >ieDii, a)e'eni celui care EBi petrece En
)o'n ti'pul de )u9erinD?F$ Celor r?t?ciDi Entr-o
F9al)? i'a-ine Bi aparenD? a *ineluiF, ca
re'ediu, Ira3 Lui) de Granada le a'inteBte c?
Fnu e)te altce>a decEt u'*r? ceea ce au$$$% ei
tre*uie conduBi prin u'*ra lucrurilor lu'eBti,
pe care le iu*e)c atEt de ne)?*uit$$$ pEn? cEnd
>or >edea li'pede c? totul e)te >anitate Bi
u'*r?F$
5rin 'ecani)'ul ei p)i4olo-ic, te'a *aroc? a
>i)ului >ieDii e con)truit? pe o a'*i-uitate
9unda'ental?$ 5e de o parte, ea are o intenDie
'oi@ali6atoare, cea de a deprecia >alorile
lu'eBti, punEnd En cEntar e9e'eritatea >ieDii cu
eternitatea$ A)t9el, >i)ul e)te in>ocat pentru a
)u-era condiDia trec?toare a pl?cerilor Bi
'?ririlor tere)tre, En auto )acra'entalul "l
peregrina, ;aldi->iel)o )e plEn-e F5l?cerea
trece/ ca u'*ra Bi ca >i)ul$/ 5recu' >i)ul a
6*urat pl?cerea/ c?ci Entotdeauna pl?cerea e)te
doar >i)at?$// ;iaDa 'ea e >Ent/ 'ereu pe
punctul de a nu 'ai 9iF, En "pistola moral a
!a(io, Cernando de Cerrera )e Entrea*?: FE)te
>iaDa noa)tr? 'ai 'ult decEt o )curta 6i/ En care
de-a*ia >e6i )oarele, ce )e pierde/ En tene*rele
nopDii En9ri-urateM/ E)te ea 'ai 'ult decEt
9inul, care e di'ineaDa >erde/ Xi )eara )-a
u)catM 7, oar*? aiurareZ/ E'i >oi 'ai aduce
oare a'inte de ace)t >i) MF
De cealalt? parte, te'a >i)ului >ieDii tr?dea6? o
uriaB? 'elancolie, re-retul pentru
i'po)i*ilitatea de a opri clipa$ FCEte
!.
'Endre pl?ceri/ a >i)at -Endul 'euZ/ Xi pe drept
le nu'e)c >i)ate/ 9iindc? >i)a' 9iind trea6$/ En
noaptea anilor/ >iaDa 'i )e En)erea6?,/ c?ci
>iaDa e)te )oarele unei 6ile/ care apune i'ediat
dup? 6oriF, )e la'entea6? ;aldi>iel)o En
5omancero espiritual# FE >iaDa noa)tr? un >i),
o petrecere,/ o deBart? EncEntare, ce di)pare/
oricEt de )tatornic? p?rea-n a ei trecereF, )crie
Cer>ante) En ;alatea# ;i)ul tri'ite la aro'a
9u-iti>? a *ucuriilor trecute, ce nu 'ai pot 9i
recuperate$ FDulce >i)are Bi dulce En-rijorare/
din >re'ea cEnd >i)a' c? )Ent Entr-o >i)areF,
)pune ,o)cAn re'e-'orEndu-Bi trecutul$
Suprapu)? te'ei lui /(i suntO, te'a >i)ului
a)cunde o dorinD? de >iaD? 9ru)trat?$ ;i)ul
*aroc e)te doliul dup? elanul >ital 'orti9icat
prin deprecierea a)cetic? a lu'ii$
E:i)tenDei tere)tre cen6urate, ideolo-ia creBtin?
a epocii Ei o9er? o alternati>? En lu'ea cealalt?,
En co'edia Los siete dur$mientes, un per)onaj
al lui <oreto )pune: FNu poDi ne-a c? >iaDa-
acea)ta/ nu e)te cea 'ai i'portant?/ C?ci e)te
alta, cea etern?,/ =nde cu toDi a9l? r?)plat?/ Cel
ce-a 9?cut *ine, cu lu'in?/ iar cel ce r?u, cu
9oc eternF$ Dac? >iaDa e)te un >i), En)ea'n? c?
e:i)t? o tre6ire$ De6ilu6ia e)te o tre6ire En
ti'pul )o'nului% 'oartea e)te tre6irea ulti'?,
la >iaDa etern?$ Lo-ica >i)ului Bi a tre6iei
reorientea6? o'ul *aroc )pre tran)cendenD?$
Dac?, pe dru'ul dintre naBtere Bi 'oarte,
FCanul >ieDii u'ane$$$ e)te >i)ulF, atunci
)copul ade>?ratului creBtin, cu' procla'?
Rodri-o IernAnde6 de Ri*era En tratatul
Meson del Mundo (,anul Lumii), e)te de a
FieBi din acea)t? lu'eF, Fde a nu-Bi 'ai iro)i
>iaDa En con9u6ia lu'ii, ci de a trece prin ea, ca
Bi cu' nu ar e:i)taF$ 7 )erie de tratate, 9ie de
natur? 'oral?, 9ie 'i)tic?, procla'?
nece)itatea tre6irii din )o'nul p?catului )i al
'orDii la lu'ina >irtuDii )i a >ieDii >eBnice:
Ludo>icu) Colloniu), 3omnium vitae %umanae
(8&/+, Huan Gon6Ale) de Critana,
Despertador del alma dormida para orar a
Dios 1 despertar el %om(re del sueno en que
estd (8#+, Al9on)o de ;a)cone), "l
despertar a quien duerme U)au "stimulo 1
despertador del alma dormidaP (Entre 8.-
l8"&+, Die-o EnriLue6 de ;ille-a), "l
despertador en el sueno de la vida (88.+,
An-elo 5aciuc4elli, "'citationes dormitantis
animae (80&+, Apolinario de Al'ada,
Despertador del alma al sueno de la vida
(8!/+, A$ Capeller, Tur(a Dei in 3omno
&eccati (.&+$
!0
/$ Con9lictul de >i6iuni
Dac? En planul 'eta9i6icii con9lictul o'ului
*aroc )e poart? Entre *ucuria de a tr?i Bi
tentaDia c?rnii Bi a lu'ii tere)tre, pe de o parte,
Bi tentaDia 'orti9ic?rii Bi c4e'area )piritului Bi
a lu'ii celeilalte, de cealalt? (7ro6co, !.&%
Dia6-5laja, !0#+, En planul i)toriei
'entalit?Dilor a>e' de a 9ace cu o En9runtare
Entre dou? paradi-'e culturale$ E)te >or*a de
con9runtarea dintre >i6iunea Frena)centi)t?F
de)pre lu'e, *a6at? pe teoriile 4er'etice Bi
neoplatonice de)pre un 'are or-ani)' co)'ic
(2nima mundi), Bi >i6iunea )cola)tic?
pro'o>at? de Contrare9or'?$ Cele*ra dra'?
?ia*a e vis a lui Calderon de la ,arca e)te
poate cea 'ai pro9und? para*ol? a proce)elor
p)i4olo-ice Bi a e9ectelor pro>ocate de ace)t
Boc Entre Weltansc%auung$uri#
Cele dou? >i6iuni EBi au 9iecare un )u*til
core)pondent En )i'*oli)'ul )paDial al pie)ei$
De)tinului prota-oni)tului )e de)9?Boar? Entre
dou? )paDii paradi-'atice: Enc4i)oarea din
turnul unde a 9o)t Enc4i) de tat?l )?u Bi palatul
unde ar 9i tre*uit )? do'nea)c? En calitate de
principe le-iti'$ Si'*olic, cele dou? )e a9l? pe
aceeaBi a:? >ertical?: te'niDa e)te )cu9undat?
Entr-un )u*teran lip)it de lu'in?, En ti'p ce
palatul )e de)c4ide )pre lu'ina cerurilor (En
*a6a ideii 'onar4iei de drept di>in, con9or'
c?reia 4arul lui Du'ne6eu )e re>ar)? EntEi
a)upra re-elui Bi prin ace)ta a)upra )upuBilor+$
La Enceputul pie)ei, Ro)aura, care )e Endreapt?
)pre curtea re-elui ,a)ilio, urc? )pre
FEn?lDi'ile unui 'unteF% atunci En)? cEnd calul
ei, F4ipo-ri9 >iolentF, o precipit? Entr-o
pr?pa)tie, ajun-e la turnul lui Se-i)-'undo$
7po6iDia )paDial? Enc4i)oare-palat e)te du*lat?
de o a doua opo6iDie, de natur? optic?: noapte-
6i, Entuneric-lu'in?$ En ti'p ce Fpi)cul )tu9o)
al/ ace)tui 9alnic 'unte/ pune un rid c4iar pe-a
)oarelui 9runteF, din uBa turnului F)e naBte
noaptea-ntr-En)ul 6?'i)lit?F$
Se'ni9icaDia ale-oric? a -rupurilor te'niD?-
noapte Bi palat-lu'in? a 9o)t co'entat?
con>er-ent de c?tre critici$ Turnul En care e)te
Enc4i) Se-i)'undo )i'*oli6ea6? )tarea o'ului
care nu a pri'it -raDia di>in? (<$ Oo''erell+,
condiDia o'ului dup? p?catul ori-inal (A$ A$
5arKer+ Bi noaptea )u9letului En care )e a9l?
o'ul ce nu a ajun) Enc? la lu'inile di>ine
(An-el L$ Cil>eti+$ 5alatul, En )c4i'*,
)i'*oli6ea6? )tarea o'ului r?)cu'p?rat,
!!
)oarele care )tr?luceBte dea)upra lui 9iind
Fi6>orul creator al >ieDii, al 9ru'u)eDii, al
ener-iei >ieDii, indicEnd di>initatea ce )e a9l? En
)patele uni>er)uluiF (A$ A$ 5arKer+, i6>orul
lu'inii 4arului, Du'ne6eu (An-el L$ Cil>eti+$
5?rerea 'ea e)te c? turnul Bi palatul tri'it
ale-oric la i'a-inile 'eta9i6ice ale in9ernului
Bi paradi)ului$ Lu'ea de aici a lui
Se-i)'undo, ce )e Entinde Entre turn Bi palat, )e
de)9?Boar? pe cana>aua lu'ii de dincolo,
polari6at? Entre Iad Bi Rai$ Sec>enDa 5aradi)-
Lu'e-In9ern poate 9i e:plicat? pe *a6a
di)tincDiei )cola)tice Entre trei -rade de
con)i)tenD? ontolo-ic?, En 9uncDie de relaDia cu
Du'ne6eu$ Du'ne6eu e)te i6>orul 9iinDei, e)te
un ens a se (9iinDa de la )ine+$ Lu'ea creat? nu
e:i)t? prin ea En)?Bi, ci doar En '?)ura En care
EBi pri'eBte 9iinDa de la creatorul ei% e)te un
ens a( alio (9iinDa de la altul+$ Dia>olii Bi toDi
cei care )e Endep?rtea6? de Du'ne6eu )e rup
de i6>orul 9iinDei Bi nu 'ai )Ent ni'ic% ace)t
ni'ic creBtin nu e)te >idul 'odern, ci e)te un
non ens (ne-9iinDa+$ Entunericul din turn
)u-erea6? lip)a de 9iinD? a 'orDii eterne, En
auto )acra'entalul ?ia*a e vis, )cri) de
Calderon la 'ult ti'p Bi ca o 'editaDie
teolo-al? a)upra dra'ei )ale cu acelaBi nu'e,
te'niDei lui Se-i)'undo Ei core)punde D?rEna
En care pri'ul o' aBteapt? Enc? )? 9ie creat de
Du'ne6eu$ Cu alte cu>inte, noaptea turnului
tri'ite la acel ni%il din care Du'ne6eu a creat
lu'ea, iar Entoarcerea En turn, dup? o >re'e
petrecut? En palat, e)te o Entoarcere la ni%il, o
de-creaDie, prin care o'ul, pe ur'a dia>olului,
EBi a*andonea6? condiDia de ens a( alio Bi
recade En condiDia de non ens# CEnd
Se-i)'undo recunoaBte c? F'ai tre)ar Bi-acu'
de )pai'?/ c-a' )? '? tre6e)c En >ec4ea-'i/
carcer? Entunecat?F, pu*licul lui Calderon
EnDele-e i'ediat c? )pai'a prinDului )e re9er?
la a'eninDarea de a )e tre6i En Enc4i)oarea
'eta9i6ic? prin e:celenD?, En in9ernul
e)c4atolo-ic$ En 'od )i'etric, palatul e)te
locul unde )Ent pri'iDi cei ce accept? Bi
ur'ea6? cu>Entul lui Du'ne6eu, En calitate de
FprinDi 'oBtenitoriF ai ace)tei lu'i$ En auto
)acra'entalul Marele teatru al lumii, la
Hudecata de Apoi cei care Bi-au jucat *ine rolul
>ieDii )Ent pri'iDi )? cine6e al?turi de autorul
co'ediei uni>er)ale, Du'ne6eu$ I'a-inea
cinei, dincolo de )i'*oli)tica eu4ari)tic?,
tri'ite la 9e)tinul de i'ortalitate pe care 6eii El
o9er? eroilor En lu'ea de dincolo$ Atunci cEnd
Se-i)'undo EBi te'perea6? pornirile
di)tructi>e Entre*Endu-)e Fcine-ar >rea, pe
-lorii u'ane/
&&
-loria din cer )?-Bi piard?MF, pu*licul EnDele-e
i'ediat alu6ia la r?)plata dat? celor >irtuoBi,
palatul tri'iDEnd la E'pireu unde locuieBte
Du'ne6eu Bi prea9ericiDii 'EntuiDi$
Ace)te ale-orii 'eta9i6ice au Bi un re>er)
p)i4olo-ic$ Le-ate de lu'in?, re)pecti> noapte,
a'pla)ate (con>enDional+ unul dea)upra
celuilalt, palatul Bi te'niDa pot 9i citite drept
corelati>i )i'*olici ai conBtiinDei Bi
inconBtientului u'an, aBa cu' le-a conceput
Ireud En pri'a )a di>i6iune topic? a aparatului
p)i4ic$ <ai 'ult, dac? ne-a' lua li*ertatea de
a repre6enta palatul Bi te'niDa ca etajele
)uperioare Bi )u*)olurile unui aceluiaBi turn,
atunci re-?)i' aceeaBi analo-ie p)i4ic? la
Hun-$ 5)i4olo-ul el>eDian Bi-a con)truit o
cele*r? ca)?, proiectEnd repre6entarea e'pa-
tetic? pe care o a>ea de)pre )ine En)uBi En
)tructura ar4itectural? a edi9iciului$ Etajele
turnului lui Hun- core)pund ni>elelor p)i4ice
ale autorului )?u, de la eul 'oral pEn? la
pi>niDele inconBtientului colecti>$
En 'od )i'ilar, periplurile lui Se-i)'undo
Entre palat Bi turn ur'ea6? linia unui tra)eu
interior, pe care prota-oni)tul El parcur-e Entre
FetajeleF )u9letului )?u:
5alat Turn
I;
S? ne opri' a)upra 9iec?rei din ace)te patru
etape ale de)tinului interior Bi e:terior al
prota-oni)tului$
I$ 5efulare# Coro)copul Ei pre>e)teBte lui
,a)ilio c? 9iul ce ur'ea6? )? i )e na)c? >a 9i un
tiran ce EBi >a Enl?tura >iolent tat?l, EncEt re-ele
decide )?-l Enc4id? pe prinDul proa)p?t n?)cut
Entr-un turn departe de oa'eni$ E)te 9oarte
i'portant, din punct de >edere )i'*olic, 9aptul
c? Se-i)'undo nu )e naBte En turn, ci e)te
aruncat acolo$ Acea)ta in9ir'? 'ajoritatea
interpret?rilor care >?d En principe Fo'ul
condu) de in)tincte *rutaleF (<$ <enende6 3
5eEa3o+, F'on)trul En la*irintF (<ar-aret S$
<aurin+, Fec4i>alentul o'ului de -rot?F
(EdWin Coni-+, F9iara preraDional?F (Ciriaco
<oron Arro3o+, iar En e:perienDa lui Fo
repre6entare a tre6irii o'ului de la >iaDa
)i'Durilor la >iaDa )pirituluiF (E$ <$ Jil)on+$
AparDinEnd de drept palatului Bi nu 'untelui
)?l*atic, unde )e a9l? turnul, eroul nu e)te
)?l*aticul lui
&
<ontai-ne, nu e)te Cali*anul lui S4aKe)peare,
adic? nu e)te )i'*olul in)tinctului *rutal, al
Li*idoului pur$ Se-i)'undo nu e)te, prin
naBtere, Fun o' Entre 9iare/ Bi o 9iar? printre
oa'eniF$ El a 9o)t tran)9or'at Entr-o 9iar?,
dup? cu' )e plEn-e el En)uBi: FTat?l 'eu, ce
printre noi e,/ de pre6i)a-'i 9ire nea-r?/ >rEnd
)? )cape, pEn@ la ur'?/ '-a 9?cut din o' o
9iar?F$
5rin Ente'niDare, Se-i)'undo a 9o)t co*orEt la
etajul in9erior al naturii )ale de Fa'e)tec de o'
Bi 9iar?F, En ter'eni p)i4analitici, e:punerea
prinDului En turn core)punde unui proce) de
re9ulare$ Di)tanDa care )epar? Fo'ul de 9iar?F
e)te, )i'*olic, c4iar di)tanDa de la palat la turn,
adic? Entre conBtiinDa Bi inconBtientul
per)onajului$ Re-ele ,a)ilio, ca Entrupare a
)upra-eului care dictea6? le-ile 'orale, Bi-a
aruncat 9iul En a9ara )paDiului controlat de
lu'ina raDiunii En )paDiul unde do'neBte
Entunericul )i 4ao)ul pa)iunilor$ Tidurile
Enc4i)orii Bi lanDurile )Ent )i'*oluri ale
cen6urii care El Din pri6onier pe prinD En pi>niDa
inconBtientului )?u ani'alic$ Se-i)'undo nu
per)oni9ic? prin ur'are in)tinctul >ital pur, ci
in)tinctul >ital repri'at$ Re9ularea 9ace ca,
prin proce)ul pe care Hun- El nu'eBte
enantiodro'ie, li*idoul )? )e con>ertea)c? En
'ortido, i'pul)ul de >iaD? En i'pul) di)tructi>$
Clotaldo, )9etnicul re-elui, El pre>ine pe prinD
c? Fte'niDa o Btii c?-Di e)te/ pentru 9uria-Di
)e'eaD?/ 9rEu 'enit )?Di-o )upun?/ )i 6?*al? )-o
)trunea)c?F, En)? de 9apt el r?)toarn? ade>?rata
relaDie cau6A-e9ect, >iolenDa prinDului (FEtn?
clocotind de-a dreptul/ a4, aB >rea )?-'i )9EBii
pieptul,/ ini'a-n *uc?Di )?-'i )cotF+ datorEndu-
)e toc'ai ten)iunii e:plo6i>e produ)e de )tarea
de 9ru)trare En care )e a9l?$
II$ Defulare# I'pul)ul de di)tru-ere Bi dorinDa
de r?6*unare acu'ulate de Se-i)'undo
e:plic? co'porta'entul prinDului atunci cEnd,
pentru a-l pune la Encercare, ,a)ilio El aduce
ador'it En palat Bi El nu'eBte re-e de o 6i$
,a)ilio, Clotaldo, A)tol9o Bi toDi ceilalDi )Ent
con>inBi c? principele nu 9ace decEt )?
con9ir'e tr?)?turile a*o'ina*ile de caracter
pre6i)e de 4oro)cop$ TotuBi, aro-anDa Bi
>iolenDa nu aparDin felului de a fi (manera de
ser), ci cre)terii (manera de crianza) lui
Se-i)'undo$ Iatali)'ul care )e 'ani9e)t? En
pri'a )a ieBire din Enc4i)oare nu e)te de natur?
a)tral?, ci p)i4ic?$ 5rota-oni)tul acDionea6?
condu) de re)enti'ente, care -?)e)c pentru
pri'a oar? calea de a ieBi la )upra9aD?$
&"
Ten)iunea interioar? acu'ulat? En lun-ii ani de
reclu6iune i6*ucneBte i'ediat ce cad lanDurile
(cen6urile+ ce o pro>ocau Bi o conDineau En
acelaBi ti'p$ Se-i)'undo )u9er? o de9ulare
()au deco'pen)are+ >iolent? En care, luat En
po)e)ie de per)onalitatea )a de u'*r?, )e
r?6*un? pentru ceea ce a )u9erit$ Senti'entul
)?u do'inant, dup? cu' o )pune En 'ai 'ulte
rEnduri, e)te dorinDa de r?6*unare: FEnde'nu-i
calp/ ca )?-i re)pect cui>a, eu, p?rul al*,/ cEnd
tare )-ar putea/ Bi-al t?u )?-l >?d pe jo) En 9aDa
'ea,/ c? r?6*unat nu-) Enc?/ de-a 9i cre)cut En
)ilnicie-adEnc?F$ De a)e'enea, 'Enia )a
e:plodea6? Bi atunci cEnd >reunul din curteni Ei
tra)ea6? li'ite de co'porta'ent, adic?
Encearc? )?-l FEncarcere6eF din nou punEndu-i
FlanDuriF dorinDelor$ Re9u6ul per)oanelor de a-i
)ati)9ace pl?cerile nu 9ace decEt )?-l
En>erBune6e: FDin ca>aler '? 9aci )-ajun- o
*rut?,/ c?ci orice-'potri>ire/ >enin pentru
r?*darea-'i Bi delir eF$
F;oluntari)'ul 9?r? li'iteF de care l-a acu6at
critica (E$ L$ 5alacio)+, 'ani9e)tat prin
)upre'aDia *unului plac a)upra le-ii (FBi
nedrept E'i pare-orice/ de p?rerea 'ea nu eF,
care tri'ite la 'ac4ia>elicul 9uod principi
placuit, legis %a(et rigorem), nu e)te altce>a
decEt re>er)ul 9ru)tr?rii, Enc4i) En turn,
Se-i)'undo era pri>at co'plet de li*ertate
9i6ic?% En palat, EBi propune )? EBi ia o li*ertate
neli'itat?: FDoar ca )? >?d de pot,/ En 9aDa ta
)9iala-'i pierd de tot,/ c?-) tare i)pitit/ )? 9ac
ce nu )e poateF$ ReacDia )a e)te per9ect
)i'etric? acDiunii lui ,a)ilio: cEt? ener-ie
repri'at? prin capti>itatea En turn, atEta ener-ie
eli*erat? de En)cenarea din palat$ DeBi )e
*ucur? (aparent+ de li*ertate 9i6ic?, prinDul nu
Bi-a cEBti-at li*ertatea 'oral?$ 5a)iunile
>iolente El tErA)c precu' 9atalitatea En)?Bi% dar
nu e)te 9atalitatea a)tral?, cu' deduce ,a)ilio,
ci 9atalitatea pa)ional?$ CEt? >re'e e)te
do'inat de re)enti'ente, Se-i)'undo
ur'ea6? tra)eul unui deter'ini)' interior$
III$ at%arsis# ,a)ilio decide c? Se-i)'undo
e)te cu ade>?rat un tiran )i c? e:perienDa a 9o)t
un eBec, tri'iDEndu-Bi 9iul ador'it Enapoi En
turn$ Ce i )e EntE'pl? prinDului atunci cEnd )e
tre6eBte din nou En Enc4i)oareM E li'pede c? nu
)u9er? o a doua re9ulare, care l-ar tran)9or'a
Entr-o F9iar?F Bi 'ai En)p?i'En-t?toare$ Re-ele
pre>?6u)e o a)e'enea reacDie Bi de aceea EBi
lua)e '?)uri de precauDie, cerEndu-i lui
Clotaldo )?-i )pun? prinDului
103
c? totul nu a 9o)t decEt un >i)$ Acea)ta 9ace ca
Se-i)'undo )? treac? printr-un cat4ar)i), ca Bi
cu' toat? ener-ia )a e:plo6i>? )-ar di)ipa prin
>entilul ipote6ei irealit?Dii lu'ii$ Din 'o'ent
ce totul En acea)t? lu'e e)te doar >i), nu are
i'portanD? dac? te >i)e6i pri6onier )au re-e$
Re)enti'entele E'potri>a condiDiei de
Ente'niDat Bi )peranDele le-ate de condiDia de
principe r?'En 9?r? o*iect Bi di)par E'preun?$
DorinDa de >iaD? Bi 9ru)trarea di)tructi>? EBi
pierd Enc?rc?tura pa)ional?, o dat? ce Entrea-a
e:i)tenD? e)te )u)pendat? Entre parante6e$
De ce accept? En)? atEt de uBor Se-i)'undo
a9ir'aDia lui Clotaldo c? a>entura En palat nu a
9o)t decEt un >i)M En pri'a parte a >ieDii,
petrecut? En turn, prinDul nu )-a Endoit nici o
clip? de con)i)tenDa lu'ii, deBi o a)e'enea
deziluzie ar 9i putut )?-i uBure6e c4inurile$ Nici
En a doua parte, cea petrecut? En palat, nu are
a)e'enea Endoieli, deBi Clotaldo Bi ,a)ilio i le
)u-erea6? )u*til$ 5ro*le'a apare a*ia En a treia
parte, la Entoarcerea En turn, cEnd Se-i)'undo
tre*uie )? co'pare Entre ele cele dou?
e:perienDe de pEn? acu'$ Dac?, aBa cu' Ei
)pune Clotaldo, una ar 9i 9o)t real? Bi alta
>i)at?, eroul nu ar 9i a>ut di9icult?Di le-ate de
)i'Dul intern ce per'ite di)tincDia Entre ade>?r
Bi >i)$ Cu' En)? cele dou? e:perienDe au 9o)t la
9el de >eridice, ele )9irBe)c prin a )e e:clude
reciproc$ Ace)t Boc Entre dou? repre6ent?ri ale
lu'ii deter'in? un colap) al principiului
realit?Dii: Fcred c? Enc?/ dor' adEnc En noaptea-
adEnc?,/ 9apt pe )e'ne-ade>?rat,/ c?, de >re'e
ce-a' >i)at/ toate cEte-a' 6i) c? pip?i,/ )i ce
>?d un >i) de-o clip?-iF$ A>End aceeaBi
coerenD? Bi con)i)tenD? ontolo-ic?, >i6iunile
En9runtate 'inea6? criteriile ce per'it
certi9icarea realit?Dii$ De6-ilu6ia pe care o
tr?ieBte Se-i)'undo con)t? Entr-i' cat4ar)i) al
ener-iilor )ale li*idinale (ne-ati>e )au
po6iti>e+, care )Ent de6in>e)tite din o*iectele
ace)tei lu'i, 9ie acea)ta 'ale9ic? (turnul+ )au
*ene9ic? (palatul+$
I;$ 3u(limare# Eli*erate prin cat4ar)i)ul
de6ilu6iei, pa)iunile principelui )e de)prind de
lucrurile tere)tre Bi )e Endreapt? F)pre ce e
>eBnicF$ Hun- nu'eBte un a)e'enea proce) de
redirijare a li*idoului de la o*iectele )i'Durilor
la )i'*olurile )piritului - )u*li'are$ La a doua
ieBire din turn, Se-i)'undo )e e'ancipea6? de
9atali)'ul pa)ional Bi, prin ur'are, de pre)u-
pu)ul 9atali)' a)tral$ De acu', el nu 'ai
acDionea6? condu) de
&1
c?tre re)enti'ente Bi 9ru)tr?ri, care El
E'pin-eau )?-Bi a9ir'e o li*ertate 9i6ic?
neli'itat?, ci de c?tre judecat?, care Ei con9er?
li*ertatea 'oral?$ Discre*ia Bi pruden*a
principelui con>ertit au 9o)t e:plicate prin
tea'a ace)tuia, inculcat? de Clotaldo, c?, En
ca6ul unui co'porta'ent necore)pun6?tor En
palat, )e >a tre6i din nou En turn$ Dup? cu' a'
ar?tat, En)?, turnul Bi palatul )Ent ale-orii
'eta9i6ice pentru In9ern Bi 5aradi)$
Se-i)'undo reuBeBte )? dea o *un? orientare
li*erului )?u ar*itru 9iindc? a En>?Dat )? 9ac?
le-?tura Fcorect?F (adic? creBtin?+ Entre
'oralitatea 9aptelor tere)tre Bi de)tinul po)t-
'orte': la )9ErBitul )o'nului e:i)tenDei
lu'eBti, cel care 9ace r?ul )e >a tre6i En ne9iinDa
in9ernal?% cel care 9ace *inele, )e >a tre6i la
>iaDa paradi)iac?$
Te'niDa-iad Bi palatul-rai )Ent Bi ale-orii pentru
cele dou? 'ari >i6iuni de)pre lu'e care Bi-l
di)putau pe o'ul *aroc$ Cetatea rena)centi)t?,
in>adat? de )en6ualitate, eroti)' Bi credinDe
p?-Ene, era perceput? de ideolo-ia creBtin?
drept un ,a*ilon al p?catelor, a c?ror
con)ecinD? e)te pierderea lu'inii 4arului Bi
da'narea la 'oarte >eBnic? En te'niDa
e)c4atolo-ic? a in9ernului$ Ace)tei paradi-'e,
)i)te'ul 'onar4ico-ecle)ia)tic Ei opunea
'odelul unei )ociet?Di pira'idale condu)? de
re-e, un)ul lui Du'ne6eu, -u>ernat? de >irtuDi
-rupate En conceptul de onoare, ce a)i-ur?
'Entuirea Bi acce)ul En palatul e)c4atolo-ic al
paradi)ului$ Turnul lui Se-i)'undo e)te
te'niDa En care practicile 'a-ice (Entre care )e
nu'?r? Bi a)trolo-ia+, >ane credinDe indu)e de
dia>ol, El Din pri6onier pe o'ul Frena)centi)tF%
palatul e)te )tatul catolic contrare9or'aZ, En
care t?ieBte, de6ilu6onat Bi prudent, o'ul
F*arocF$
Re6ultatul luptei dintre cele dou? etici Bi
>i6iuni de)pre lu'e nu a 9o)t En)? atEt de
)i'plu pe cEt ar 9i dorit ideolo-ii tridentini$
;i6iunea creBtin? nu a putut e>ita ea En)?Bi
con)ecinDele proce)ului de de6ontolo-i6are a
lu'ii prin care a depreciat >i6iunea
rena)centi)t?, En per)onajul lui Calderon a>e'
un >eridic e:e'plu p)i4olo-ic al proce)ului
prin care Bocul Entre dou? Wel*ansc%auung$uri
)9ErBeBte printr-o de6ilu6ie ontolo-ic?, prin
pierderea 9iinDei lu'ii$ Con9runtat cu dou?
'etanaraDiuni e:plicati>e ale co)'o)ului (cea
ani'i)to-4er'e-tic? Bi cea ari)totelico-
)cola)tic?+, o'ul *aroc pierde Encrederea in
con)i)tenDa e:i)tenDei$ Se-i)'undo ajun-e )?
dea -la) unui Entre-i e:perienDe colecti>e: FBi-n
cuprin)ul lu'ii, dar,/ toDi
&/
>i)ea6?-a 9i ce par,/ c4iar de nu pricep )-
a)culte$/ Eu >i)e6 de ani En Bir/ lanD Bi 6iduri
de-nc4i)oare,/ Bi-a' >i)at Bi alt? )tare/ 'ai
pl?cut? c?-'i ad'ir$/ Ce e >iaDaM =n delir$/ Ce
e >iaDaM =n coB'ar,/ o n?luc?, nor 9u-ar,/ Bi-i
'?runt )upre'ul *ine,/ c?ci un >i) e >iaDa-n
)ine,/ iar? >i)ul, >i) e doarF$ <eta9ora F>iaDa e
>i)F re6u'? uriaBul colap) al lu'ii tere)tre Bi
reorientarea )piritualit?Dii Bi a artei *aroce
din)pre i'a-inile concrete ale i'anenDei )pre
)i'*olurile Bi ale-oriile teolo-ale ale
tran)cendentei$
8$ Colap)ul ontolo-iei
5r?*uBirea certitudinii e:i)tenDiale )e 'ani9e)t?
printr-o neEncredere En '?rturia )i'Durilor$
7'ul *aroc are i'pre)ia c? nu 'ai poate
di)tin-e Entre ilu6ie )i ade>?r, Entre arte9act Bi
natur?, cele dou? )u*)tituindu-)e reciproc$
<ult co'entat En ace)t )en) a 9o)t un cele*ru
)onet al lui ,artolo'e Leonardo de Ar-en)ola:
FEntEi, don Huan, a' o '?rturi)ire,/ dona El>ira,
Bi-al*eaD? Bi roBeal?/ cu *ani le-a cu'p?rat, @)
de pricop)eal?,/ la drept >or*ind, nu le-a a>ut
din 9ire$// Atunci, )?-'i )pui Bi tu, 9?r? codire,/
de nu-i 9ru'oa)? )u* )ule'eneal?,/ Bi de-o
Entrece, de-are Endr?6neal?/ >reo 9ru'u)eDe
9?r? de *oire$// Xi ce-i dac-oi u'*la precu'
netoDii/ Entr-o a'?-ire, 9iindc? nu Btiu oare/ c?
9irea-aBa a >rut )? ne r?)9eDeM// C-al*a)tru cer,
care-l >ede' cu toDii/ nu-i cer al*a)tru, 'are
p?cat, 'are:/ nu-i ade>?r @n-atEta 9ru'u)eDeF$
FAde>?ratul EnDele) Ual poe'uluiV, co'entea6?
<enende6 5idal, nu ni )e de)coper? pEn? cEnd
nu ne a'inti' in)i)tenDa cu care En )ecolele
anterioare erau conda'nate )ule'enelile
9e'inine, En ideea c? arta nu tre*uie )? EnBele
)piritul u'an, care )e (azeaz+ pe *un?tatea Bi
9ru'u)eDea a tot ceea ce e natural$ Acu' En)?,
pentru poetul de la )9Er)itul )ecolului G;I,
ade>?rul Bi 9ru'u)eDea nu 'ai )Ent unul Bi
acelaBi lucru% natura Bi-a pierdut di>inul
pre)ti-iu: ea ne EnBal?, cerul al*a)tru ]nici nu e
cer, nici nu e)te al*a)tru^, a9ir'aDie neliniBti-
toare pe care Calderon o >a relua En 3a(er del
mal 1 del (ien (2 cunoa)te (inele )i r+ul).
]nici nu e cer, nici nu e al*a)tru^$ Lip)eBte
Encrederea En lucrurile naturale% de a)e'enea, a
di)p?rut Encrederea En >eracitatea )i'pl? a
li'*ajuluiF$ 7*)er>aDia
&8
BtiinDi9ic? a 9aptului c? a6urul cerului e)te o
ilu6ie optic? )er>eBte drept 'eta9or? pentru
EnBel?ciunea En care El arunc? )i'Durile pe o'$
En pie)a lui Calderon, citat? 'ai Enainte, u'il
din per)onaje )e plEn-e de 9aptul c? Fpro*a*il
oc4ii noBtri/ )e EnBal? Bi ne repre6int?/ o*iecte
atEt de di9erite/ de cele-n ade>?r >?6ute, EncEt/
ne la)? )u9letul En a'?-ireF$ Iar o alt? pie)? de
Calderon, "n esta vida todo es verdad 1 todo
mentira (0n via*a asta totu$i adev+r )i totul e
minciuna) e con)truit?, la 9el ca ?ia*a e vis, pe
jocul iniDiatic dintre realitate Bi En)cenare$
Sceptici)'ul )en6orial 9u)e)e o atitudine
curent? En 9ilo)o9ia -reac?, EncepEnd cu
53rr4on Bi 5latou$ La Enceputul erei noa)tre, la
EncruciBarea )ceptici)'ului -rec cu cel
>eterote)ta'entar, Iilon din Ale:andria )cria:
F>iaDa o'ului e)te un >i)% aBa cu' )e EntE'pl?
En >i)e, unde >ede' 9?r? )? >ede', a)cult?'
9?r? )? au6i', la 9el, atunci cEnd )Ente' treji,
repre6ent?rile noa)tre )ea'?n? cu niB@te >i)e%
>in Bi pleac?, apar Bi di)par, 6*oar? Enainte )?
le 9i putut reDineF (De Kosep%o, II+$ Acea)ta
e)te En)? una din ulti'ele 'ani9e)t?ri antice
ale neEncrederii En '?rturii )i'Durilor, 9iindc?
teolo-ia creBtin?, En )i'*io6? cu 9i6ica
ari)totelic?, procla'? certitudinea e:perienDei
)en6oriale$
Spre deo)e*ire de alte >i6iuni antice,
creBtini)'ul introduce ideea de co'plet?
realitate ontolo-ic? a lu'ii, En ontolo-ia
creBtin? do-'atic?, co)'o)ul, c4iar dac? e)te
o creaDie ce EBi deri>? 9iinDa de la creatorul ei,
e:i)t? cu ade>?rat, nu e)te o ilu6ie de tip 'a3a
)au o )u*realitate de -enul ca>ernei
platoniciene, En concordanD? cu con)i)tenDa
lucrurilor 9i6ice, )en6aDiile pro>ocate de
ace)tea )Ent Bi ele >eridice, En 9or'ularea lui
To'a de ALuino, )i'Durile nu EnBal?: F)en)u)
proprii )en)i*ili) 9al)u) non e)tF (3umma
t%eologiae, I, Luae)tio G;II, art$ I+$ En )eria
co-niti>? Flucruri - percepDii - ideiF, pri'ii doi
ter'eni )Ent )olidari$ Dac? apare >reo
di)tor)iune, acea)ta )e poate produce doar Entre
)i'Duri Bi -Endire, En ideile pe care, indu) En
eroare de propriile raDiona'ente, o'ul Bi le
9ace de)pre lucruri$ La rEndul ei, >i6iunea
rena)centi)t? perpetuea6? aceeaBi Encredere En
i'a-inile )i'Durilor$ Din cau6a acea)ta,
FBtiinDaF RenaBterii procedea6? )u'ati>,
in>entariind )erii ne)9irBite de lucruri, 9iinDe Bi
9eno'ene, carto-ra9iind cu deplin? con9idenD?
Entrea-a lu'e concret?$
7r, 9ilo)o9ia *aroc? rupe toc'ai le-?tura dintre
lucruri Bi
&.
percepDii, 0ndoiala carte6ian? erodea6?
)olidaritatea dintre realitate Bi )i'Duri,
>eracitatea repre6ent?rilor )en6oriale, En
Tratatul despre lume, De)carte) )crie:
F5ropunEndu-'i )? trate6 aici pro*le'a
lu'inii, pri'ul lucru a)upra c?ruia dore)c )?
>? a>erti6e6 e)te acela c? poate )? e:i)te o
anu'it? di9erenD? Entre )enti'entul pe care El
a>e' a)upra ace)teia (adic? ideea ce )e
9or'ea6? En i'a-inaDia noa)tr? prin
inter'ediul oc4ilor noBtri+ Bi ceea ce )e a9l?
Entr-ade>?r En lucruri Bi produce En noi ace)t
)enti'ent (adic? ceea ce )e a9l? En 9lac?r? )au
En )oare Bi c?reia i )e d? nu'ele de lu'in?+F$
=nul din co'entatorii lui De)carte), Sal>io
Turro, arat? c?, FEn paradi-'a rena)centi)t?, a
in)inua o di9erenD? Entre ceea ce )e percepe Bi
realitatea perceput? En)ea'n? a ieBi En a9ara
paradi-'ei$ Entr-ade>?r, pentru naturali)' nu
e:i)t? o alt? BtiinD? decEt cea a co'pilaDiei de
e:perienDe, iar e:perienDa repre6int? de)crierea
'inuDioa)? a ceea ce ni )e arat? Bi aBa cu' ni
)e arat?$ Realul e)te ceea ce ne tran)'ite
e:perienDa i'ediat?, iar BtiinDa e)te BtiinDa
ace)tei e:perienDe, UEn ca6ul lui De)carte),
En)?V 9iecare e:e'plu de'on)trea6? acelaBi
lucru: lip)a de coincidenD? Entre ceea ce e)te
perceput En 'od i'ediat Bi cau6a real?, En
oc4ii lui De)carte), acea)ta e)te totuna cu a
a9ir'a c? percepDia nu coincide cu e:perienDa,
c? realitatea nu )e poate deduce din e:perienDa
i'ediat?$ Se rupe En 9elul ace)ta orice
cone:iune cu paradi-'a rena)centi)t? Bi )e
de)c4ide po)i*ilitatea con)trucDiei unei noi
ontolo-iiF (Turro, !0/: #&1-#&8+$
Certitudinea co'un? c? )i'Durile ne )pun
ade>?rul e)te doar o con>enDie, )ta*ilit? prin
o*iBnuinD?$ FDo>e6ile, )crie 5a)cal, nu con>in-
decEt 'intea$ Ele de>in puternice prin
o*iBnuinD?$ Acea)t? o*iBnuinD? acDionea6?
a)upra )i'Durilor care tEr?)c dup? ele 'intea
9?r? ca ea )?-Bi dea )ea'aF (uget+ri, II, cap$
;II+$ 5entru a Bu*re6i autoEnte'eierea *unului
)i'D co'un, 9ilo)o9ii *arocului >or introduce
@co'paraDia >e-4ei cu >i)ul, En ti'pul
)o'nului, repre6ent?rile onirice au, pentru
celFcare >i)ea6?, aceeaBi i'ediateDe Bi
certitudine ca Bi repre6ent?rile o'ului En )tare
de >e-4e$ Ceea ce En)ea'n? c? a'Endou?
ace)te )t?ri EBi creea6? propriul criteriu de
realitate, deplin >ala*il En interiorul 9iec?reia$
E:punEnd li*er doctrina )cepticilor, acelaBi
5a)cal arat? c? Fni'eni, pe alt? cale decEt pe
cea a credinDei, nu poate Bti )i-ur dac? e)te En
)tare de >e-4e )au dac? doar'e, Btiut 9iind c?
En ti'pul )o'nului o'ul nu crede cu 'ai
puDin? 4ot?rEre c?
&0
>e-4ea6? ca atunci cEnd e)te e9ecti> En )tare de
>e-4e$ CEnd dor'i' crede' c? >ede' )paDiile,
9i-urile, 'iBc?rile% )i'Di' ti'pul )cur-Endu-)e
Bi-l '?)ur?': pe )curt, ne co'port?' ca Bi
cEnd a' 9i treji$ Dup? cu' )in-uri o )pune',
ju'?tate din >iaD? ne-o petrece' En )o'n, En
care, orice )-ar p?rea, nu a>e' nici o idee
de)pre ade>?r, 9iindc? tot ce )i'Di' atunci nu
e)te decEt ilu6ie$ Dar cine Btie dac? Bi cealalt?
ju'?tate a >ieDii noa)tre, En care noi crede' c?
)Ente' treji, nu e)te tot un )o'n, 9oarte puDin
deo)e*it de cel dintEi, din care ne tre6i' cEnd
crede' c? dor'i', dup? cu' >i)?' ade)ea c?
>i)?', En-r?'?dind >i)e pe)te >i)eMF
(uget+ri, l, cap$ II+$
Endoiala 'etodic? prin care De)carte) >rea )?
p?trund? dincolo de aparenD? Bi ilu6ie
utili6ea6? En ulti'? in)tanD? acelaBi procedeu
ca Bi Calderon En ?ia*a e vis. con9runtarea a
dou? per)pecti>e cu e-al? Ente'eiere$
<editEnd FDe)pre cele ce pot 9i pu)e la
Endoial?F, 9ilo)o9ul 9rance6 de6>olt? ur'?torul
raDiona'ent: F)unt un o' care o*iBnuie)c )?
dor' noaptea Bi )? re)i't En )o'n toate acele
lucruri, *a c4iar cEteodat? unele 'ai puDin
>rednice de cre6are decEt cele pe care le re)i't
oa'enii treji, Entr-ade>?r, cEt de de) nu '?
EncredinDea6? odi4na din ti'pul nopDii de
E'prejur?rile ace)tea o*iBnuite, cu' c? '?
a9lu aici, c? )unt E'*r?cat, c? Bed la 9oc - En
ti'p ce, totuBi, )tau En aBternut, de6*r?catZ Dar
acu' >?d de *un? )ea'? cu oc4i treji
'anu)cri)ul, capul ace)ta pe care-l 'iBc nu e
ador'it, Entind Bi )i't 'Ena a)ta En deplin?
cunoBtinD? de cau6?% nu tot atEt de di)tincte )-ar
EntE'pla ele unuia care doar'e$ Ca Bi cu',
En)?, nu 'i-a) a'inti c? 9u)e)e' uneori EnBelat
toc'ai de a)e'enea -Enduri, En ti'pul
)o'nului% iar cu cEt c4i*6uie)c 'ai adEnc la
ace)tea, >?d li'pede c? nu pot deo)e*i
niciodat? prin )e'ne )i-ure >e-4ea de )o'n,
aBa EncEt r?'En ui'it Bi c4iar acea)t? ui'ire,
aproape, E'i Ent?reBte p?rerea c? dor'F
(Meditationes de prima p%ilosop%ia, I+$
5ro*le'a coerenDei interne a repre6ent?rilor
diurne Bi a celor onirice, precu' Bi a criteriului
de di9erenDiere dintre ele >a re>eni de acu'
Enainte En 'od con)tant la 9ilo)o9ii Bi
p)i4olo-ii ce )e >or ocupa de conBtiinDa
u'an?$ Sc4open4auer, )pre e:e'plu, >a
di)tin-e Entre tre6ie Bi >i) pe )ea'a criteriului
continuit?Dii% Entr-o cele*r? co'paraDie, el
a)ea'?n? tre6ia cu pa-inile unei c?rDi citite de
la un cap?t la cel?lalt, iar >i)ul cu o carte citit?
pe
&!
)?rite, la EntE'plare$ Ireud >a di)tin-e la rEndul
)?u )tructurile repre6ent?rii diurne de cele
onirice pe *a6a opo6iDiei dintre principiul
realit?Dii Bi principiul pl?cerii$ Dar de6ilu6ia Bi
incertitudinea *aroc? par a a>ea un ecou aparte
En cultura conte'poran?$ La 9el cu o'ul *aroc,
o'ul po)t'odern a denunDat Bi el
'etanaraDiunile e:plicati>e ()i)te'ele
9ilo)o9ice+ ce -arantea6? con)i)tenDa lu'ii Bi,
En con)ecinD?, a pierdut )enti'entul de
plenitudine e:i)tenDial?$ Nu '? -Ende)c doar la
di)cur)urile teoretice ale decon)tructi>iBtilor Bi
la Flu'ea de 4ErtieF a te:tualiBtilor, ci Bi la alte
dou? e:perienDe 'ult 'ai a*i)ale, ce a'inte)c
de de)tinul lui Se-i)'undo$ =na e)te cea
o9erit? de FcontraculturaF actual? a
p)i4edelicelor, *a6at? pe e:perienDele
Ba'anice de decon)trucDie a repre6ent?rii
realit?Dii$ Nu e)te principele ador'it cu
ajutorul unei *?uturi de opiu, 'ac Bi
'?)elariD?, ce a'inteBte de *eladona 9olo)it?
de >r?jitoare En tran)ele lor 9anta)tice, )au de
dro-urile -eneraDi ei floLer poLerO Cealalt?
e)te cea a lu'ilor >irtuale ci*ernetice, care de
a)e'enea tind )? ruine6e criteriile di)tincti>e
dintre i'a-inaDie Bi ade>?r, adic? principiul
realit?Dii$
8$ Su*iecti>i6area per)pecti>ei
Scu9undarea ontolo-iei 9ace ca )in-urele
certitudini )? r?'En? En p)i4olo-ie$ C?utEnd
9unda'entele unei Fnoi BtiinDeF, De)carte)
ajun-e la conclu6ia c? ade>?rul Ente'eietor nu
re6id? nici En e:perienDa i'ediat?, Bi nici En
'odelele 9i6ico-'ate'atice )au 'eta9i6ice$ 5e
de o parte, )i'Durile ne EnBal? En ce pri>eBte
po6iDia, 9or'a )au di'en)iunile lucrurilor, )i
nici nu ne per'it )? di)tin-e' >e-4ea de >i)%
aBadar cunoaBterea con)truit? pe e:perienDa
i'ediat? e)te lip)it? de 9unda'ent$ De cealalt?
parte, intelectul Bi le-ile lo-ice ce )tau la *a6a
'ate'aticii, -eo'etriei )i a 9i6icii 'ecanici)te
nu )Ent nici ele 9ia*ile, De)carte) in>ocEnd
ipote6a -no)tic? a unui Du'ne6eu EnBel?tor
care ar 9i pl?)'uit 'intea u'an? En aBa 9el
EncEt cunoaBterea o9erit? de acea)ta )? 9ie En
'od con)tant eronat?$ 5rin Endoiala 'etodic?,
ce ruinea6? atEt pre)upo6iDiile cunoaBterii
)en)i*ile cEt Bi pe cele ale cunoaBterii
intelecti>e, 9ilo)o9ul 9rance6 de6ontolo-i6ea6A
natura Bi 9ace )? di)par? co)'o)ul, Ert accepDia
tradiDional? a ter'enului$ Sin-urul
&
punct de )prijin En )ta*ilirea realului r?'Ene
)u*iectul cuno)c?tor, cel care )t? la *a6a atEt a
in9or'aDiilor )en6oriale (9ie ele EnBel?toare )au
nu+ cEt Bi a ipote6elor intelectuale (9ie ele
eronate )au nu+$ Eul de>ine ade>?ratul su($
Bectum al realit?Dii$ Iai'o)ul ogito, ergo sum
indic? 9aptul c? certitudinea ontolo-ic? nu 'ai
e)te dedu)? din lu'ea e:terioar?, ci din
e:i)tenDa )u*iectului (Turro, !0/+$
E9ectele ace)tei 'utaDii )Ent incalcula*ile, En
9ilo)o9ia anterioar?, 9iinDa deri>a de la
Du'ne6eu la lu'ea creat?, la e:terioritatea
o*iecti>?% En 9ilo)o9ia *aroc?, 9iinDa deri>? de
la Du'ne6eu la conBtiinDa u'an?, la
interioritatea )u*iecti>?, En linia de)c4i)? de
De)carte), in>er)area copernican? a accentului
de pe o*iecti> pe )u*iecti> >a 9i de)?>ErBit? de
9ilo)o9ii ulteriori: Lei*ni6, care )par-e lu'ea
unitar? Entr-o 'ultitudine de 'onade
)u*iecti>e% Cu'e, la care lu'ea r?'Ene
co'plet de6ontolo-i6at?, dependent? de
)u*iectul cuno)c?tor% Oant, care >a di)tri*ui
atEt realitatea e:terioar? cEt Bi pe Du'ne6eu En
cate-oria Flucrului En )ineF, ce nu poate 9i nici
a9ir'at nici ne-at prin el En)uBi% Iic4te,
Sc4ellin- Bi 9ilo)o9ii ro'antici, care >or aBe6a
eul En po)tura di>init?Dii, a a*)olutului$
7 dat? cu *arocul, onticul Encepe aBadar )? )e
'ute din)pre o*iect )pre )u*iect, iar res
e'tensa EBi cedea6? i'portanDa En 9a>oarea lui
res cogitans# Conceptul platonician de Idee, ca
prototip ontolo-ic, Encetea6? )? 'ai 9ie
proiectat En tran)cendenD? Bi e)te introiectat En
p)i4olo-ie$ Din realit?Di 'eta9i6ice, Ideile
de>in 'odele 'entale$ <iBcarea poate 9i
ur'?rit? En inter>alul de trecere de la
RenaBtere la ,aroc$ Neoplatonicienii rena)cen-
tiBti, un <ar)ilio Iicino, acorda Enc?
pree'inenD? ideilor ca F)u*)tanDe ade>?rateF,
9aD? de care o*iectele ace)tei lu'i )Ent )i'ple
copii$ 7'ul poate )? cunoa)c? lu'ea 9iindc?
En )u9letul )?u au r?'a) Entip?rite anu'ite
F9or'ulae idearu' no*i) in-enita)F din ti'pul
e:i)tenDei )ale )upracele)te, e:i)tenD? En
ar'onie cu Intelectul di>in$ De cealalt? parte,
teoreticienii in)piraDi de -Endirea )cola)tic?, un
Tuccari, con)ider? Bi ei c? ideea o'enea)c?
e)te o F)cintilla di>ina neC@ani'a no)tra
i'pre))aF$ A'*ele po6iDii, atEt neoplatoni)'ul
rena)centi)t cEt Bi do-'atica contrare9or'at?
a)i-ur? pree'inenDa ideii )u*iecti>e a)upra
realit?Dii 9i6ice, dar o deri>? din 9iinDa di>in?
(po6iDie pre6ent? Enc? Bi la De)carte)+$ <utaDia
inter>ine o dat? cu

colap)ul *aroc al 'eta9i6icii, care Encepe un


Encet proce) de F-olire a tran)cendenDeiF, ce >a
cul'ina En 'odernitate cu F'oartea lui
Du'ne6euF$ De6ilu6ia )cenariilor ontolo-ice
atra-e ruinarea polului di>in$ ConBtiinDa u'an?
r?'Ene treptat )in-ur? En 9aDa uni>er)ului, En
con)ecinD?, ideile Encetea6? )? 'ai 9ie deri>ate
dintr-o in)tanD? e:terioar? Bi )Ent con)iderate
9or'e -enuine ale conBtiinDei u'ane$
Ace)t proce) de de6ontolo-i6are Bi
)u*iecti>i6are a >i6iunii a)upra lu'ii a 9o)t
)u*liniat de i)toricii 'entalit?Dilor Bi de criticii
de art? Bi litere$ FDac? a' dori )? caracteri6?'
pe )curt ceea ce le d? ace)tor i'a-ini a'prenta
e)enDial?, a' )pune c? e)te >or*a de un proce)
de )u*iecti>i6are p)i4olo-ic?F (Jei)*ac4,
!1": #"!+$ F5orterul >a 9i con)iderat de acu'
Enainte, dincolo de toate precepti>ele de
in)piraDie ari)totelic?, nu atEt un docu'ent al
9ru'u)eDii, )au al contrariului ace)teia, dup? o
)car? de >alori e)tetice *ine )ta*ilite, ci ca un
docu'ent de p)i4olo-ie, ca un in)tru'ent de
o*)er>aDie pentru cunoaBterea u'anului En
toat? pro9un6i'ea Bi poli'or9i)'ul )?u$ A'pla
arie a portretului r?)punde ace)tei
tran)9or'?ri: Enainte el En9?DiBa doar 9i-uri de
eroi U$$$V, acu' repertoriul de per)onaje de>ine
e:traordinar de lar-, En9?DiBEnd o lu'e pe)triD?
Bi En 'iBcare, cu En?lDi'i Bi )c?deri, ce
9or9oteBte Enaintea )pectatoruluiF (<ara>all,
!./: /&+$
<utaDia nu con)t? doar En Enlocuirea unei
-alerii de per)onaje (ar4etipice, En E>ul <ediu
Bi RenaBtere+ cu altele (puternic
indi>iduali6ate, En ,aroc+$ Su*)tratul
)c4i'*?rii con)t? En pr?*uBirea 'odelelor
'eta9i6ice, a e)enDelor Bi Ideilor, En )en)
platonician$ Tot ceea ce pEn? acu' 9u)e)e luat
drept 9?ptur? real?, cu e:i)tenD? ontolo-ic?,
Encepe, o dat? cu De)carte), )? 9ie )upu)
Endoielii$ Roadele de6ilu6iei *aroce )e >or
>edea a*ia un )ecol 'ai tEr6iu, En Ilu'ini)',
cEnd teolo-ia En totalitatea ei, ca )cenariu
'eta9i6ic, >a 9i decon)pirat? ca ilu6ie, En
literatur?, e:e'plul cel 'ai -r?itor pentru
colap)ul ontolo-iei Bi )u*iecti>i-6area
per)pecti>ei e)te Don 9uiBote de la Manc%a#
Ro'anul lui Cer>ante) deli'itea6? tranBant
dou? 'oduri de a concepe lu'ea 9icti>?, 9iind
pe *un? dreptate con)iderat de unii critici drept
iniDiator al ro'anului 'odern$
Ro'anele ca>alereBti 9u)e)er? ade>?ratele
(est$seller$/TQ ale RenaBterii, En Spania,
di>er)e continu?ri Bi i'itaDii ale de)c4i6?-
112
torului de )crie 2madis de ;aula )e editau En
'ii de e:e'plare$ Genul pre)upunea o
anu'it? con>enDie de lectur?, o anu'it?
percepDie a a>enturilor narate$ Cititorul
rena)centi)t era un cititor Fnai>F, care )e l?)a
antrenat En 9icDiune 9?r? )?-Bi pun? pro*le'e En
pri>inDa >eridicit?Dii EntE'pl?rilor$ En 9elul
ace)ta, )cenele 9anta)tice )e 'ultiplicau
canceri-en, 'onBtrii, c?pc?unii Bi dra-onii )e
En'ulDeau ca Entr-un 'uBuroi, >r?jile,
'a-icienii Bi ca)telele >r?jite )e i>eau pe)te
tot, iar eroii 'ureau Bi En>iau la ne)9ErBit$ Ace)t
cod de lectur? a>ea )? 9ie ruinat de pr?*uBirea
-eneral? a Encrederii En con)i)tenDa lu'ii$
Cititorul lui Cer>ante) nu 'ai e)te un cititor
nai>, ci unul de6ilu6ionat$ El nu 'ai crede En
idealurile epocilor anterioare, pe care le
pri>eBte critic$ Ca>alerul r?t?citor nu 'ai e)te
un erou (A'adi) de Gaula+, ci un ne*un (Don
auijote+, ceea ce En)ea'n? c? lu'ea
ca>alerea)c? a 9o)t decon)pirat? ca ilu6ie
pierdut?$ 5oate c? En Don auijote a>e' un
autoportret al lui Cer>ante) En)uBi, care,
de6a*u6at, EBi conte'pl? En a doua parte a
>ieDii, cea *aroc?, elanurile din pri'a parte,
cea rena)centi)t?, cEnd, a)e'eni per)onajului
)?u, lupta)e ideali)t pentru patrie Bi catolici)',
pie6Endu-Bi o 'En? Bi, pentru ani *uni,
li*ertatea$
7 dat? cu Don 9uiBote, 9anta)ticul Encetea6? )?
'ai 9ie perceput ca real En interiorul
uni>er)ului ro'ane)c$ Ca>aleri, En-eri, dia>oli,
'onBtri Encep )? 9ie >?6uDi ca proiecDii ale
'inDii per)onajului$ Ceea ce )-a EntE'plat En
9ilo)o9ia epocii )e repet? Bi la ni>elul lu'ilor
9icDionale: pr?*uBirea 'eta9i6icii Bi p)i4olo-i-
6area per)pecti>ei$ Scriitorul Bi cititorul )e
de)olidari6ea6? de per)onajul care continu? )?
pri>ea)c? Ideile En ter'enii con)i)tenDei
ontolo-ice$ Lu'ea ca>alere)c?, cu 9?pturile ei
'a-ice, e)te )upu)? deprecierii, cu' )e
EntE'pl? la )9ErBitul )ecolului al G;I-lea cu
toate idealurile rena)centi)te$ E ade>?rat, nu e
)atani6at?, ci p)i4olo-i6at?: 9icDiunile ei nu )Ent
tratate drept apariDii de'onice, ci drept delir
paranoic$ Ro'anul )e *i9ocali6ea6?: pe de o
parte, Don auijote, care pro'o>ea6?
per)pecti>a ideali)t? a)upra lu'ii% de cealalt?,
Sanc4o 5An6a Bi toDi ceilalDi, care )u)Din
per)pecti>a pra-'ati)t?$ Hocul lor red?
duali)'ul o'ului *aroc, )9EBiat Entre a)piraDia
)pre a*)olut Bi aplecarea )pre 'aterie$
Don auijote Bi Sanc4o 5An6a tr?ie)c En lu'i
co'ple'entare, dar paralele$ Spre 9inal, En)?,
di)cur)urile lor Encep )? inter9ere6e: )cutierul
)e 'olip)eBte de ideali)'ul )t?pEnului )?u, En
ti'p
113
ce ca>alerul )9ErBeBte prin a-Bi pierde idealul,
prin a )e de6ilu6iona, tre6indu-)e din ne*unie$
5roce)ul de6a'?-irii *aroce a lui Don auijote
)e declanBea6? Entr-o )cen? crucial? din partea
a doua a ro'anului: >i)ul din peBterea din
<onte)ino)$ E)te 'o'entul En care, la 9el ca En
?ia*a 0n vis, prota-oni)tul tr?ieBte direct
i'pactul p)i4olo-ic dintre dou? >i6iuni, ceea
ce Ei pro>oac? un colap) al certitudinii ()ale+
e:i)tenDiale$
FCa>alerul tri)tei 9i-uriF co*oar? En peBterea
din <onte)ino) ca F)? >ad? cu oc4ii lui dac?-)
ade>?rate toate 'inunile ce )e po>e)teau
de)pre ea prin toate acele 'elea-uriF$ 5eBterile
>r?jite erau un topos al i'a-inaDiei 'edie>ale
Bi rena)centi)te, ce )upra>ieDuia din antic4itate,
En lu'ea antic?, En a)t9el de -rote, con)iderate
-uri de intrare )pre lu'ea cealalt?, )e
per9or'au rituri reli-ioa)e, cu' ar 9i incu*aDia
En >ederea o*Dinerii unor >i)e pro9etice$ Cea
'ai cuno)cut? era peBtera lui Trop4onio),
cele*ru pro9et care di)p?ru)e la 'oarte En
'?runtaiele p?'En-tului$ Cel care co*ora En
peBtera )a era purtat Entr-o c?l?torie iniDiatic?
de natur? e:tatic? En care i )e 9?ceau re>elaDii
)upranaturale$ CreBtini)'ul a inter6i) ace)te
practici, declarEndu-le )atanice prin a)i'ilarea
e:ta6ului Bi incu*aDiei cu -oeDia, arta in>oc?rii
dia>olilor$ Xcoli de -oeDie au continuat En)? )?
9uncDione6e En tradiDia ocult?, la Nur)ia )au la
;i)i-nano, En Italia, Bi la Toledo Bi Sala'anca,
En Spania$ FCiti' c? En Spania, dup? in>a6ia
)ara6inilor, )crie p?rintele ie6uit <artin del
Rio m La magia demoniaca, a doua carte din
tratatul )?u Disquisiciones M+gicas, atEta
>i-oare a c?p?tat 'a-ia EncEt, a9lEndu-)e Dara
Entr-o 'are 'i6erie Bi neBtiinD? a c?rDilor *une,
En>?D?'Entul pu*lic nu cuprindea aproape
ni'ic altce>a decEt artele de'onice, En Toledo,
Se>illa Bi Sala'anca$ En ace)t din ur'? oraB,
a)t?6i 'a'? a *unelor arte, pe cEnd locuia' eu
acolo, 'i-au ar?tat o -rot? 9oarte adEnc?,
r?'?BiD? a unei Bcoli 'on)truoa)e, a c?rei
intrare re-ina Dona I)a*ella, 9e'eie cu )u9let
*?r*?te)c, )oDie a lui Don Iernando Catolicul,
porunci)e )? 9ie 6idit? cu >ar Bi ci'ent a*ia cu
un )ecol En ur'?F$
Enc4i)e nu cu 9oarte 'ult ti'p En ur'? (cea din
Toledo prin ordinul lui Huan <artine6 Guijarro,
ar4iepi)cop al oraBului din /18+, En cadrul
o9en)i>ei -enerale a *i)ericii E'potri>a
oculti)'ului, -rotele de >r?jitoare tri'iteau la
lu'ea 9eeric? a ro'anelor ca>alereBti$
E:ponent al ace)tei lu'i, Don auijote
1
ridic? *la'ul ideolo-ic pu) a)upra peBterii din
<onte)ino), recuperEnd-o de )u* acu6aDia de
)atani)': FIad El nu'iDiM U$$$V )? nu-i 'ai
)puneDi aBa, 9iindc? nu o 'erit?, dup? cu' >eDi
Bi >edea Endat?F$ Ce )e EntE'pl?M Eroul no)tru
co*oar? pe o 9unie En -rot?, unde r?'Ene En jur
de o ju'?tate de or?, dup? care e)te tra) a9ar?,
ador'it, de c?tre En)oDitorii )?i$ Ca>alerul
nea-a c? ar 9i >i)at a>enturile din?untru,
cla'End di'potri>? realitatea lor: FBi cu' '?
-?)ea' eu prin) En acea)t? -rij? Bi Encurc?tur?,
deodat? Bi 9?r? >oie '? cuprin)e un )o'n din
cele 'ai adEnci Bi, cEnd nici cu -Endul nu
-Endea', 9?r? )? Btiu cu' Bi-n ce 9el, '? tre6ii
dintr-En)ul Bi '? >?6ui En 'ijlocul celei 'ai
9ru'oa)e, 'ai dulci Bi 'ai de)9?t?toare pajiBti
pe care o poate 9?uri 9irea Bi-o poate 6?'i)li
cea 'ai i)cu)it? Enc4ipuire o'enea)c?$ <?
9recai la oc4i, 'i-i )p?lai Bi >?6ui c? nu
dor'ea', ci c? era' trea6 aie>eaF, En 9aD? Ei
apare un Fpalat, )au 9oiBor E'p?r?te)c, de-o
)tr?lucire or*itoare, ale c?rui 6iduri Bi ai c?rui
pereDi p?reau 9?uriDi din cleBtar )tr?>e6iu Bi
lu'ino)F, En care EntElneBte 9i-uri le-endare din
ciclul carolin-ian al lui Roland (RoldAn,
pentru )panioli+: <onte)ino) En)uBi, ca>alerul
Durandarte Bi do'niDa )a ,eler'a$ <onte)ino)
El EntE'pin? a)t9el: FDe-atEt a'ar de ani,
>itea6ule ca>aler Don auijote de La <anc4a,
de cEnd 4?l?dui' prin a)te pu)tiet?Di
)olo'onite, aBtept?' )? te >ede', ca )? dai de
Btire lu'ii ce cuprinde Bi Enc4ide Entr-En)a
adEnc? peBter? En care ai intrat, nu'it? peBtera
lui <onte)ino)% i)pra>? p?)trat? pentru a 9i
)?>ErBit? nu'ai de ne*iruita-Di ini'? Bi de
neEntrecutu-Di curajF$
Si'*oli)tica Entre-ii a>enturi e)te
e:traordinar?$ SpaDiul )cu9undat al peBterii, ca
Bi En ca6ul te'niDei lui Se-i)'undo, e)te un
corelati> al inconBtientului colecti>$ Aici )e
a9l? En-ropate 9i-urile ce alc?tuiau 'aterialul
'a-ic al ro'anelor ca>alereBti, Ca>alerii )Ent
DinuDi pri6onieri En lu'ea )u*teran? de c?tre o
>raj? a lui <erlin, 'arele 'a- din ciclul
art4urian, ce per)oni9ic? aici 9ante6ia nocturn?$
TradiDia )pune c? *?trEnul EnDelept era 9iu al
dia>olului (F<erlin, acel )olo'onar din Dara
Iranciei, de)pre care )e )pune c-ar 9i 9eciorul
necuratuluiF+, 9apt )u-e)ti> pentru reacDiile
contradictorii de 9a)cinaDie Bi tea'? ale oa'e-
nilor 9aD? de 9anta)'ele 'a-ice$ ;raja care Dine
toat? acea)t? lu'e departe de lu'ina 6ilei nu
e)te altce>a decEt cen6ura i'pu)? i'a-inaDiei
de c?tre -Endirea teolo-ic?, pe de o parte, Bi de
/
-Endirea raDionali)t?, de cealalt?$ De aceea,
pentru cei de a9ar?, lu'ea de jo) e)te atEt un
iad, cEt Bi o ilu6ie (Bi a' ar?tat cu' cele dou?
9or'e de depreciere )e )uprapuneau En epoc?
En ideea c? >i)ele )Ent ilu6ii tri'i)e de dia>oli
pentru a-i atra-e pe oa'eni En p?cat+$
Don auijote e)te En)? i'un la a'Endou?
9or'ele de culpa*i-li6are$ 5entru el, Dinutul lui
<onte)ino) nu e)te in9ernal, ci paradi)iac, iar
cele tr?ite aici nu )Ent un >i) deBert (somnium),
ci o >edenie >i6ionar? (revela*ia)# El e)te
ca>alerul aBteptat capa*il )? re9ac? 'iticul
descensus ad inferos pentru a eli*era 9i-urile
Dinute pri6oniere aici$ Intr-o lu'e care nu 'ai
crede En 9ante6ie, ne*unia lui )in-ur? e)te
capa*il? a re-?)i dru'ul Enapoi la
inconBtientul 'a-ic$ ,atjocorit? de cei din jur,
p)i4o6a paranoic? a lui Don auijote r?'Ene
)in-ura cale de iniDiere (pentru prota-oni)t,
c?l?toria durea6? trei 6ile, ci9r? caracteri)tic?
incur)iunilor En lu'ea celealt?, cu' e)te cea a
lui Dante+ Entr-o di'en)iune p)i4ic? pierdut?,
unde nu do'neBte principiul 9ru)trant al
realit?Dii, ci principiul pl?cerii 9anta)'atice$ En
anti-epopeea ca>alerea)c? a lui Cer>ante),
peBtera lui <onte)ino) repre6int? punctul cel
'ai de jo), nadirul a>enturii eroului,
core)pun6End co*orErilor lui =li)e Bi a lui Enea
En Cade)$
De)cinderea En >i)are are En)? e9ectul neBteptat
de a-l tre6i pe ulti'ul o' capa*il )? )e
conecte6e la 'aterialul 9eeric re9ulat$ Din ace)t
'o'ent, Don auijote, care pEn? acu' )e
)cu9unda tot 'ai adEnc En delir, pare a re>eni
in)e)i6a*il )pre )upra9aD?, pentru ca En 9inalul
ro'anului )? EBi recapete FluciditateaF, adic? )?
)e reinte-re6e En >i6iunea de)pre lu'e a celor
din jurul )?u$
IniDierea proce)ului de tre6ire )e datorea6?
unui Boc a)e'?n?tor celui tr?it de Se-i)'undo$
5En? acu', Don auijote EBi tr?i)e ne*unia ca
pe o realitate deplin?$ Din interiorul delirului,
el EBi in>e)tea 4alucinaDiile cu o con)i)tenD?
ontolo-ic? co'plet?$ 5rincipiul de or-ani6are
a lu'ii En ter'enii >i6iunii ca>alereBti
9uncDiona coerent, dEndu-Bi propria Ente'eiere,
a)t9el EncEt pentru ca>alerul Enc4ipuit cutare
9or'e erau cu tot atEta certitudine niBte uriaBi,
pe cEt pentru )cutierul )?u erau niBte 'ori de
>Ent$ Di9erite prin principiul lor )tructurant (al
pl?cerii vs# al realit?Dii+, cele dou? repre6ent?ri
pot coe:i)ta En paralel, 9?r? ri)cul de a )e anula
reciproc, cEt? >re'e pro'otorii lor (Don
auijote, re)pecti> Sanc4o+ nu ie) din interiorul
lor$ AceeaBi
8
coerenD? a realit?Dii 9uncDiona Bi pentru
Se-i)'undo Enainte de a 9i adu) En palat,
prinDul nea>End pro*le'e En a di)tin-e lu'ea
En care tr?ieBte (te'niDa+ de e>entualele lu'i
>i)ate (En >i)ele ce Ei pot 9i ipotetic atri*uite ca
oric?rui o'+$ 5ro*le'a lui Se-i)'undo apare
doar atunci cEnd, )u* e-ida >i)ului, Ei e)te
pre6entat? o alt? realitate (cea din palat+ de
e-al? con)i)tenD? cu cea din turn$
In 'od )i'ilar, En peBtera lui <onte)ino), Don
auijote )e con9runt? nu cu o >i6iune calitati>
di9erit? de a )a proprie (cu' e)te >i6iunea lui
Sanc4o+, ci cu o >i6iune oniric? ec4i>alent?
>i6iunii )ale p)i4otice$ 5En? acu', ca>alerul
prelucra 'aterialul 9anta)'atic re9ulat doar
prin )tructurile ne*uniei% En -rota F>r?jit?F el El
acce)ea6? prin )tructurile >i)ului$ A'Endou?,
de)coper? el, )Ent e-al de Endrept?Dite, au
aceeaBi con)i)tenD?$ La 9el cu Se-i)'undo
adu) En palat, Don auijote de)coper? En lu'ea
oniric? aceleaBi repere de certi9icare ale
realit?Dii cu cele pe care le 9olo)ea En lu'ea
p)i4otic?: FE'i du)ei 'Ena la cap Bi la piept
pentru a '? EncredinDa dac? eu era' acela care
)t?' acolo )au >reo n?luc? a'?-itoare care-'i
lua)e c4ipul% dar atin-erea, )i'Direa, >or*ele
cu ro)t pe care le )punea' En )inea 'ea E'i
ar?tar? c? tot eu )Ent cel ce era' atunci acolo,
ca Bi cel ce )Ent aici acu'aF, Endoiala lui
Se-i)'undo ia naBtere atunci cEnd tre*uie )?-Bi
e:plice coe:i)tenDa a dou? >i6iuni Freali)teF ce
au o e-al? )oliditate )en6orial?, En 'od in>er)
)i'etric, nedu'erirea lui Don auijote apare
cEnd e)te pu) En )ituaDia de a con9runta dou?
>i6iuni F9anta)'aticeF de aceeaBi coerenD?$
Nu EntE'pl?tor, naratorul a>enturilor lui Don
auijote, Cide Ca'ete ,erenjeli, tratea6?
a>entura drept Fapocri9?F, l?)End En )ea'a
FprudenDeiF (de)i-ur *aroce+ a cititorului )?
decid? dac? e)te )au nu la 9el de real? ca toate
celelalte p?Danii ale prota-oni)tului$ De
a)e'enea, Sanc4o EBi apo)tro9ea6? ca>alerul:
FA'an, )t?pEne, )t?pEne, 3ino-Di En 9ire, pentru
Du'ne6eu, Bi-n nu'ele cin)tei Lu'in?Diei
Tale Entoarce-te la judecata cu'p?nit? Bi nu
'ai da cre6are ?)tor n?luciri ce Di-au )crEntit
'inDile Bi Di le-au Entor) pe do)F$ Dar pentru
Don auijote nu e)te la 9el de uBor a decide ce a
9o)t n?lucire Bi ce a 9o)t realitate, cu' e)te
pentru Sanc4o, 9iindc?, En ti'p ce )cutierul
pri>eBte 9aptele din a9ar?, >?6Endu-Bi )t?pEnul
dEnd a)alt unei 'ori de >Ent, ca>alerul pri>eBte
din interiorul ne*uniei )ale, >?6Endu-)e En lupt?
cu un uriaB$ Toc'ai e-ala Ente'eiere
)u*iecti>? a >i6iunii )ale
.
ca>alereBti paranoice Bi a >i6iunii 9eerice
onirice 9ace ce cele dou? >i6iuni )? )e
)u*'ine6e reciproc$ Xocul repre6ent?rilor
deter'in? En Don auijote un colap) al
certitudinii e:i)tenDiale, care >a duce En 9inal la
Ftre6ireaF lui$ DeBi in>er) )i'etrice, de6ilu6iile
(desenganos) lui Se-i)'undo )i a lui Don
auijote au con)ecinDe )i'ilare:
de6ontolo-i6area lu'ii$
7 dat? cu Cer>ante), Calderon Bi toDi 'arii
)criitorii *aroci, )cenariile 'eta9i6ice care
e:plicau lu'ea Bi Ei d?deau o Ente'eiere
ontolo-ic? )Ent pri>ite cu )u)piciune$
De6a'?-it, prudent, o'ul european al
)ecolului al G;II-lea Encepe )? EBi decon)pire
idealurile drept proiecDii )u*iecti>e$ Dup?
pu*licarea lui Don auijote, ro'anele
ca>alereBti ie) din 'od? Bi aproape Encetea6?
)crierea Bi editarea lor$ <a-ia, 'i)tica,
9eericul, 9anta)ticul nu 'ai pot 9i luate drept
realit?Di nici '?car En interiorul 9icDiunii
ro'aneBti, ro'anul EndreptEndu-)e Encet, dar
)i-ur, )pre 9or'ula reali)t?$ Cer>ante)
)urprinde acea)t? luare de conBtiinD? de )ine,
perceput? ca o Fde)>r?jireF (desenc%antemenf)
a lu'ii, ca o tre6ire din ne*unia in-enu? a
)ecolelor anterioare$ Senti'entul c? uni>er)ul
e)te o aparenD?, c? >iaDa e)te o repre6entaDie, c?
e:i)tenDa e)te un >i), din care ne aBteapt?
'area deBteptare, duce la )u*iecti>i6area
>i6iunii a)upra lu'ii$ Satani6at?, 'orti9icat?,
depreciat?, ontolo-ia )e )cu9und? En
p)i4olo-ie$
-i(liografie critic+ orientativ+.
Ho)e Loui) ,ou6a Al>are6, 5eligiosidad
contrarreformista 1 cultura sim(olica del
-arroco, <adrid, Con)ejo Superior de
In>e)ti-acione) Cienti9ica), !!&% 54ilippe
Arie), Omul 0n fa*a mor*ii, >oi$ I$ ?remea
giganilor, >oi$ II$ Moartea s+l(atic+, Tra-
ducere Bi note de Andrei Nicule)cu, ,ucureBti,
Ed$ <eridiane, !!8% Eu-enio ,atti)ti,
5enacimiento 1 -arroco, <adrid, Catedra,
!!&% Ser-io ,ertelli, 5e(eldes, li(ertinos 1
ortodo'os en el -arroco, ,arcelona, Edicione)
5enin)ula, !01% Oarl Al9red ,lu4er, 3eneca
en "spana desde el siglo RIII %asta el siglo
R?II, <adrid, Gredo), !0#% loan 5etru
Culianu, "ros )i magie 0n 5ena)tere# G@S@,
Traducere de Dan 5etre)cu, 5re9aD? de <ircea
Eliade, 5o)t9aD? de Sorin Anto4i, ,ucureBti,
Ed$ Ne'ira, !!1% DinKo C>itano>ic (ed$+, "l
sueno 1 su representacion en el -arroco
espanol, ,a4ia ,lanca, Cuaderno) del Sur,
!8!% Hean Delu'eau, &+catul )i frica#
ulpa(ilitatea 0n Occident (secolele RIII$
R?I,), >oi$ I, Traducere de In-rid Ilinca Bi
Cora C4iriac% >oi$ II, Traducere de <i4ai
=n-urean Bi Li>iu 5apuc, 5o)t9aD? de
Ale:andru-Ilorin 5laton, IaBi, Ed$ 5oliro',
!!., re)pecti> !!0% Guiller'o Dia6-5laja,
"l espiritu del -arroco, ,arcelona,
Editorial Critica, !0#% Arturo Iarinelli, La
vita e un sogno (" >oi$+, Torino, Iratelli
,ocea Editori, !8% Jallace O$
Ier-u)on, La 5enaissance dans la pensee
%istorique, 5ari), 5a3ot, !/&% Eu-enio
Garin, Medioevo 1 5enacimiento# "studios e
investigaciones, <adrid, Tauru), !0% Carlo
Gin6*ur-, Istorie nocturn+# O interpretare
a sa(atului, Traducere de <i4ai A>?danei,
Cu o po)t9aD? de ;aleriu G4er-4el, IaBi, Ed$
5oliro', !!8% <$ Carri), oLs, &igs, Wars
><Witc%es# T%e 5iddles of ulture, Gla)-oW,
!..% Cel'ut Cat69eld, "studios so(re el
-arroco, <adrid, Editorial Gredo), !88%
HacLue) Le Go99, Imaginarul medieval#
E)euri, traducere Bi note de <arina
R?dule)cu, ,ucureBti, Ed$ <eridiane,
!!% Ide', Ha)terea &urgatoriului (" >oi$+,
Traducere, pre9aD? Bi note de <?ria Carpo>,
,ucureBti, Ed$ <eridiane, !!/, E'ile
<Ale, L<2rt religieu' de la fin du Mo1en Tge
en !rance, 5ari), A$ Colin, !"/% Ho)e Antonio
<ara>all, La cultura del -arroco# 2n+lisis de
una estructura %istorica, ,arcelona, Editorial
Ariei, !./% 7>idiu <oceanu, ?isul si
0mp+r+*ia, Cluj, Ed$ Anti', !!0% Ro*ert
!
<uc4e'*led (ed$+, Magia si vr+Bitoria 0n
"uropa din "vul Mediu p0n+ ast+zi, Traducere
din 9rance6? de <?ria Bi Ce6ar I>?ne)cu,
,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!.% E'ilio
7ro6co, Manierismo 1 -arroco, Sala'anca,
Ana3a, !.&% E'ilio 7ro6co Dia6,
Introduccion al -arroco (C >oi$+, =ni>er)idad
de Granada, !00% Santia-o Se*a)tiAn,
ontrarreforma 1 -arroco# Lecturas
iconogrdficas e iconologicas, <adrid, Alian6a
Editorial, !0% Sal>io Turro, Descartes# Del
%ermetismo a la naeva ciencia, ,arcelona,
Ant4ropo), Editorial del Co'*re, !0/%
Ro)ario ;illari (ed$+, "l %om(re (arroco,
<adrid, Alian6a Editorial, !!"% Jerner
Jei)*ac4, "l -arroco# 2rte de la
ontrarreforma, <adrid, E)pa)a-Calpe, !1"$
C75IL=L DI;IN NN !2/3T
I'a-inea lu'inoa)? a unui copil di>in, care
apare En 'ituri, En literatur? )au En >i)uri,
Enc?rcat? de o )e'ni9icaDie tran)cendent?, de o
pro'i)iune de tran)9or'are Bi de E'plinire,
e)te, dup? p)i4olo-ia analitic?, un )i'*ol al
)inelui$ Ii-ura copilului )e a9l? la cele dou?
e:tre'it?Di ale liniei de e>oluDie p)i4olo-ic? a
indi>idului u'an$ La Enceput, ea e)te o
e:pre)ie a )inelui pri'iti>, al 9?tului din 9a6a
intrauterin?, a c?rui aparat p)i4ic )e a9l? Bi el En
)tare e'*rionar?$ Copilul ori-inar, ce )e EnalD?
din ape )au din 4ao), care ie)e din pEntecul
'atern al p?'Entului )au din oul co)'ic,
)i'*oli6ea6? e'er-enDa )piritului din 'aterie,
naBterea indi>idului dotat cu conBtiinD?$
;oluntar )au in>oluntar, 'ito-ra9ul )au
)criitorul care i'a-inea6? -ene6a lu'ii Bi a
u'anit?Dii )e tran)pune En cele 'ai >ec4i
i'a-ini Bi intuiDii pe care le are de)pre propria
)a naBtere$
Copilul di>in e)te Bi un )i'*ol al )inelui
teleolo-ic, pe care o'ul, En e>oluDia )a
p)i4olo-ic?, Encearc? )?-l re9ac? la un ni>el
)uperior$ DeBi indi>iduaDia e)te un proce) ce
pre)upune )epararea En co'ponente
9uncDionale a )inelui ori-inar, indi>idul nu e)te
p?r?)it niciodat? de no)tal-ia )t?rii de
totalitate, pe care o re)i'te ca pe un paradi)
pierdut$ Re-re)ia la )en6aDia de 9u6iune iniDial?
e)te Entotdeauna un prilej de reconectare la
)ur)ele >itale ale 9iinDei de adEnci'e, ce
per'ite un nou Enceput, o nou? ieBire En
e:i)tenD?$ Dar ade>?rata re-?)ire de )ine e)te
cea En care indi>idul reuBeBte )? reinte-re6e
Entr-un tot co'ponentele )cindate ale
per)onalit?Dii )ale$ Sinele 'atur, )inele
teleolo-ic poate 9i o*Dinut printr-o conjuncDie a
conBtiinDei Bi a inconBtientului, a p?rDilor
anta-oni)te ale aparatului p)i4ic (eul Bi anima,
persana Bi u'*ra+, )i'*oli6at? printr-o nunt?
alc4i'ic?$
Dup? C$ G$ Hun-, )cenariul narati> al 'iturilor,
al epopeilor, al *a)'elor Bi al operelor literare
care En9?DiBea6? o questa ur'ea6? ale-oric
linia indi>iduaDiei u'ane$ A>enturile eroului
pornit pe oceane 9urtunoa)e, prin p?duri pline
de pri'ejdii, prin
"
Dinuturi pu)tii Bi nee:plorate, )Ent cel 'ai
ade)ea i'a-inate e'patetic de arti)t En 9uncDie
de repre6ent?rile intuiti>e ale unei co*orEri En
inconBtient, En care eul )e EntElneBte cu du*lii
)?i, cu per)onalit?Dile )ale necuno)cute, ce
tre*uie)c adu)e la lu'in?, En Metamorfoze )i
sim(oluri ale Li(0doului (5ari), Edition)
<ontai-ne, !".+, Hun- identi9ic? tiparul
ar4etipal al re-?)irii de )ine En c?l?toria 'itic?
a eroului pe ocean, Entr-o *arc? )au un *utoi, En
c?utarea ne'uririi, En unele le-ende
a'erindiene, *arca e)te En-4iDit? de 'arele
Barpe )au de un dra-on ac>atic, ce '?nEnc?
)oarele la apu), El tran)port? En pEntecele )?u, Bi
El arunc? a9ar? la r?)?rit$ 5e ace)t dru' )olar
)u*teran, eroul )u9er? Bi el o -e)taDie care Ei
per'ite, la cap?tul c?l?toriei, )? )e na)c? a
doua oara, la o condiDie )uperioar? celei
'uritoare$ Re>eriile de re-re)ie la )Enul 'atern
a)cund o dorinD? )i'*olic? de tran)cendere a
)ituaDiei actuale Bi de renaBtere interioar?$ De
9iecare dat? cEnd indi>idul are intuiDia unor
tran)9or'?ri i'portante, care duc la o
reaBe6are a -eo-ra9iei )ale p)i4ice, En >i)uri Ei
apare i'a-inea o'ului care )e naBte Enc? o
dat?, ca 6eu$ Recurent? En 'ituri, reli-ii Bi
opere de art?, 9i-ura copilului di>in e)te
pri'it? ca un m1sterium tremendum, din care
iradia6? puterea )inelui reEntre-it$
Ca toate 'arile opere de proiecDie 9anta)tic?,
poe'ul !aust (utili6e6 En pri'ul rEnd
traducerea lui Lucian ,la-a, E$S$5$L$A$, !//,
Bi, pe alocuri, cea a lui Xte9an Au-u)tin
DoinaB, Ed$ =ni>er), !0"+ ridic? o 4art?
)i'*olic? a )u9letului creatorului )?u$
A>enturile prota-oni)tului tran)criu e'patetic
'iBc?rile interioare ale lui Goet4e, care pare a-
Bi 9i -?)it En per)onaj o o-lind? de pro9un6i'e,
EntE'pl?rile doctorului de>enit 'a- codi9ic?,
En )i'*oluri e)oterice, a>entura de
autocunoaBtere a )criitorului, ridicat? de ace)ta
la ran- de e:perienD? e:e'plar? pentru
Entrea-a u'anitate$ ConBtient de di'en)iunea
p)i4olo-ic? a celor narate, Goet4e nu
utili6ea6? totuBi un li'*aj Bi un cod )i'*olic
p)i4olo-ic, ci EBi tran)pune intuiDiile Entr-un
cod 'eta9i6ic$ I'a-i)tica 'a-ic?, alc4i'ic? Bi
4er'etic?, conceptele 9ilo)o9ice 9olo)ite de
)criitorul de la Jei'ar )Ent corelati>ii o*iecti>i
ai unor 'o'ente Bi entit?Di interioare$ 5oe'ul
pare a 9i o uriaB? proiecDie co)'ic? a )u9letului
lui Goet4e$ En ace)t coddded interpretare,
9i-ura copilului apare En !aust de nu 'ai puDin
de cinci ori, Bi de 9iecare dat? ea e:pri'? o alt?
con9i-uraDie interioar?$
""
5ri'a apariDie e)te cea a copilului n?)cut din
relaDia adulter? a lui Iau)t cu <ar-areta Bi el
)i'*oli6ea6? o conjuncDie nereuBit?$ Iau)t o
>ede pentru pri'a oar? pe tEn?ra 9at? Entr-o
o-lind? 'a-ic? din *uc?t?ria >r?jitoarelor,
unde 9u)e)e du) de <e9i)to pentru a 9i
reEntinerit$ ,End din ca6anul cu decoct de
4ipo'an?, Iau)t e)te >r?jit, re>itali6at,
)e:uali6at, Bi En el )e aprind dorinDele erotice$
C4ipul 9e'eii care Ei apare En o-lind?
per)oni9ic? idealul )?u de 9e'eie tre6it la >iaD?
din criptele propriului )u9let$ 7-linda,
in)tru'ent 'antie, Ei per'ite lui Iau)t )?-Bi
>i6uali6e6e anima, per)onalitatea 9e'inin?
inconBtient?, pe care o proiectea6? a)upra
<ar-aretei, la 9el cu' <e9i)to per)oni9ic? )i el
o alt? per)onalitate inconBtient? a prota-oni)-
tului, um(ra# <ar-areta Bi <e9i)to
Entruc4ipea6? cele dou? F)u9leteF contradictorii
ale lui Iau)t, cele dou? tendinDe ce Bi-l di)put?
pe erou, cea a)cendent?, lu'inoa)?, Bi cea
de)cendent?, tene*roa)?$ 5er)onaj 4er'etic, En
care )u)ul )e E'*in? cu jo)ul Bi *inele cu r?ul,
Iau)t Ei cuprinde pe a'Endoi$ Iar dac? <e9i)to
repre6int? du*lul )?u de'onic, F)piritul r?uF,
FBarpeleF, <ar-areta e)te du*lul )?u an-elic,
care, Entr-o di)put? En care Iau)t 9ace o
pro9e)iune de credinD? de tip pantei)t, )e arat?
pe )ine ca o credincioa)? creBtin? 9idel?
*i)ericii$
5ietatea 9etei core)punde condiDiei de doctor
erudit a lui Iau)t: pEn? nu de'ult,
prota-oni)tul 9u)e)e Entr-atEt de inten) dedicat
lu'inilor raDiunii Bi Entr-atEt de )t?pEnit de
-Endirea intelecti>?, EncEt pEn? Bi idealul )?u
9e'inin 9u)e)e )u*li'at de la ni>elul carnal al
ero)ului la cel )piritual al lui agape# <ar-areta
e)te aBadar o i'a-ine )u*li'at? a animei lui
Iau)t, iar idila eBuat? dintre cei doi
)i'*oli6ea6? eBecul credinDei pure En a-i o9eri
eroului 'Entuirea$ 5ornit pe calea tene*roa)? a
)i'Durilor Bi a dorinDelor re9ulate, per)oni9icate
de <e9i)to, Iau)t nu nu'ai c? nu >a ur'a
calea a)cendent? indicat? de 9at? (cu' )e
EnEE'pl? cu Dante condu) de ,eatrice+, ci o >a
atra-e Bi pe acea)ta En lu'ea carnalit?Dii Bi a
p?catului, En relaDia celor doi Endr?-o)tiDi, rolul
dia>olului e)te de a i)piti eul an-elic din )tarea
lui a)e:uat-)piritual? Entr-o )tare )e:uali6at-
trupea)c?$ Dec?derea <ar-aretei re9lect?
de)tinul ada'ic al lui Iau)t, pactul 9?cut de
ace)ta cu tene*rele$
En lectur? p)i4o-ar4etipal?, coruperea 9etei
core)punde aBadar unei de)u*li'?ri a ani'ei
an-elice a prota-oni)tului,
"#
unei de6in>e)tiri a li*idoului )?u din o*iectele
)pirituale ale credinDei Bi unei rein>e)tiri En
in)tincte )e:uale$ 7 )erie de )cene )i'*olice
punctea6? re-re)ia parcur)? de 9i-ura
<ar-aretei )u* in9luenDa 9i-urii dia>olului$
Iau)t Ei o9er? 9etei dou? cutii cu *ijuterii,
procurate de dia>ol$ Dac? pri'a cutie e)te
d?ruit? de tEn?r? *i)ericii, ca )e'n c? ea )e a9l?
Enc? )u* do'inaDia unei atitudini altrui)te,
orientate )pre o idee tran)cendent?, a doua
cutie e)te p?)trat?, )e'n c? intere)ul 9etei )e
recentrea6? a)upra ei En)eBi$ In ter'eni
creBtini, 9or'a acea)ta de e-oi)' )t? )u*
)e'nul lui <a'ona, de'onul l?co'iei
(avaritid)# A doua )cen? e)te EntE'irea celor
doi En ca)a unei codoaBe, <arta$ =r'End calea
<ar-aretei, cei doi Endr?-o)tiDi ar 9i ajun) En
9aDa altarului, unde ar 9i con)9inDit o iu*ire
le-iti'? Bi ca)t?$ =r'End calea lui <e9i)to, ei
ajun- Entr-un pat de *ordel, unde )e cele*rea6?
iu*irea lu*ric?, patronat? de <olo4, de'onul
de)9rEului (lu'uria)#
La 9el cu 7edip, a>entura <ar-aretei ur'ea6?
un tra)eu p)i4olo-ic re-re)i>, de Entoarcere la
etape re>olute ale unei 'aturi6?ri ce a
pre)upu) )u*li'?ri )ucce)i>e$ 5er)onajele care
Encearc? )? oprea)c? Fdec?dereaF <ar-aretei
)i'*oli6ea6? cen6urile ce E'piedic? re-re)ia$
5ri'ul dintre ace)tea e)te ;alentin, 9ratele
9etei, pe care Iau)t, al c?rui *raD e)te condu)
de <e9i)to$ El ucide En duel$ En protocolul
onoarei din )ecolele G;I-G;II, 9ratele e)te un
-arant al *unului renu'e Bi al ca)tit?Dii 9etei, al
i'a-inii ei )ociale, al persanei de Fdoa'n?F ce
core)punde persanei de ca>aler$ Nu'ele
;alentin tri'ite En)? Bi la patronul nupDiilor
le-iuite (Goet4e para9rea6? c4iar cele*ra
*alad? a lui S4aKe)peare+, En el Entre6?rindu-)e
ale-oric i'a-inea unui )9Ent-'ilitar$ Duelul
dintre ;alentin Bi Iau)t, Fpo)edatF de <e9i)to,
r?)toarn? re6ultatul En9runt?rii ar4etipale dintre
S9Entul G4eor-4e Bi *alaur$ 5rin 'oartea lui
;alentin, <ar-areta, FEn-erulF, ie)e de )u*
protecDia unui ar4an-4el p?6itor, En 'od
)i'ilar, atunci cEnd 7edip )e Entoarce la T4e*a,
pe un tra)eu re-re)i> ce El >a aduce En c4iar
patul En care a 9o)t conceput, calea Ei e)te
*arat? de o 9i-ur? a-re)i>?, de Laio)$ Imago$777
tat?lui, la 9el cu imago$ul 9ratelui, tre*uie
En9runtate Bi En>in)e pentru ca prota-oniBtii )?
poat? continua co*orErea En )ine$
Al doilea per)onaj care )e opune c?derii
<ar-aretei e)te 'a'a ei$ En codul reali)t de
lectur?, 'a'a, la 9el cu 9ratele, ap?r? onoarea
Bi ca)titatea 9etei, En codul 'eta9i6ic de lectur?,
'a'a
"1
tri'ite la o 9i-ur? tutelar? )uperioar?
ar4an-4elului, la cea a Iecioarei <?ria$
Ru-Endu-)e la icoana <aicii Do'nului cu
pruncul, <ar-areta )e pune )u* )e'nul nunDii
ca)te, al pro-creaDiei 9?r? )e:ualitate, )i-ilat? En
conceptul i'aculatei concepDii$ Ace)t 'odel de
iu*ire )u*li'at? e)te En)? F)tin)F la )9atul lui
<e9i)to, care le procur? Endr?-o)tiDilor un dro-
pentru a o ador'i pe 'a'?$ Dro-ul )e >a
do>edi o otra>?, 9iindc?, En codul p)i4olo-ic de
lectur?, a Fador'iF o cen6ur? e)te totuna cu a o
di)tru-e$ La 9el cu <ar-areta, Bi 7edip tre*uia
)? En9runte Bi )? Enl?ture imago$u7 'atern,
per)oni9icat En ca6ul )?u de 9i-ura
a'eninD?toare a S9in:ului$
TrecEnd de 9i-urile ce E'piedic? de)cinderea En
adEncuri, iu*irea dintre Iau)t Bi <ar-areta
cul'inea6? En Noaptea ;alpur-iei$ Dac? )-ar 9i
l?)at condu) de dorinDele <ar-aretei, Iau)t ar
9i ajun) la nunta En *i)eric?, En 9aDa lui
Du'ne6eu$ 5e calea lui <e9i)to, el EBi
cele*rea6? iu*irea la )a*atul or-ia)tic al
>r?jitoarelor, )u* patronajul <ae)trului
Leonard, <arele `ap Ne-ru$ ,alul Satanei, En
care litur-4ia )acr? a c?)?toriei )e o9icia6? pe
do), )i'*oli6ea6? noaptea )i'Durilor Bi a
)e:ualit?Dii$ Noaptea de )a*at core)punde
ne*uniei En care )e pr?*uBeBte <ar-areta, prin
derularea 9?r? li'ite a li*idoului repri'at, cu
tot corte-iul )?u de i'a-ini 9anta)tice,
*e6'etice Bi teri9iante$ Epi)odul repre6int?
punctul cel 'ai de jo) al a>enturii lui Iau)t,
'o'ent En care eroul atin-e nadirul tene*relor
eli*erate din el En)uBi$
La cap?tul ace)tei re-re)ii )i'*olice e'er-e
pri'a 9i-ur? a copilului, rod al dra-o)tei
de'onice dintre Iau)t Bi <ar-areta$ Cu'
iu*irea dintre ei nu a e>oluat En )en)
a)cendent, ci )t? 'ereu )u* )e'nul *la'ului
'oral Bi al conBtiinDei >ino>ate, copilul nu
aduce ''tuirea$ Entr-un -e)t de de'enD?
autope-dep)itoare, <ar-areta El ucide, ceea ce
Ei >a atra-e Ente'niDarea Bi conda'narea la
'oarte$ 7'orErea pruncului )u-erea6? c?
uniunea dintre eul 9au)tic Bi eul an-elic nu d?
rod, c? Iau)t nu EBi poate -?)i E'plinirea prin
credinDa pur?$ Di'potri>?, En loc )? 9ie
con>ertit de <ar-areta, precu' Dante de
,eatrice, Iau)t e)te cel care EBi atra-e iu*ita pe
calea de)cendent? ce duce En Iadul
inconBtientului, En iu*irea lor triu'9? 'odelul
contrar celui al i'aculatei concepDii, Bi anu'e
)e:ualitatea 9?r? procreaDie, iu*irea 9?r? rod,
de9init? de teolo-ia creBtin? drept p?cat al
"/
de)9rEn?rii$ Cu 'oartea <ar-aretei, En Iau)t )e
)tin-e co'plet lumina (i )e ocultea6? du*lul
an-elic+ Bi eroul )e )cu9und? En um(r+ (e)te
luat En po)e)ie de du*lul de'onic+$
DeBi eBuat?, e:perienDa cata*atic? a lui Iau)t
)e do>edeBte En)? o etap? nece)ar? En
econo'ia total? a 'Entuirii$ En acord cu
concepDia )a de natur? 4er'etic?, ce contra6ice
>i6iunea creBtin?, Goet4e con)ider? c?, pentru
a do*Endi apoteo6a, eroul tre*uie )? 9ac? EntEi o
co*orEre En in9ern$ 5?catul apare ca o tr?ire
nece)ar? 'aturi6?rii )pirituale: pentru a ajun-e
)u) o'ul tre*uie )? cunoa)c? jo)ul, pentru a
atin-e lu'ina el tre*uie )? parcur-? tene*rele,
En ter'eni jun-ieni, )e poate )pune c? Goet4e
intuieBte 'area le-e p)i4olo-ic? con9or'
c?reia E'plinirea nu poate 9i o*Dinut? prin
i-norarea Bi e:cluderea inconBtientului, ci doar
prin recuperarea Bi a)u'area ace)tuia$ Iau)t,
doctorul erudit, a tr?it Entr-o in9laDie
'on)truoa)? a intelectului, care l-a rupt de
)ur)ele >itale ale propriului inconBtient$
Re9ulat, inconBtientul a )9ErBit prin a i6*ucni
de>a)tator la )upra9aD?, Entr-un proce) durero)
dar nece)ar de re)ta*ilire a ec4ili*rului p)i4ic$
Iau)t a>ea ne>oie )? parcur-? a>entura
'e9i)to9elic? pentru a epui6a Bi recupera
ener-ia *locat? di)tructi> En um(r+# De acu',
inconBtientul per)onal, per)oni9icat de dia>ol,
nu >a 'ai e:ercita o o*)e)ie 'ale9ic? nici
a)upra eroului, dar nici a)upra lui Goet4e
En)uBi, care pare a )e 9i eli*erat, prin )crierea
poe'ului, de a'intirile culpa*ile le-ate de
idilele )ale din tinereDe$ Re>olta titanic? din
!aust I, ce 9ace corp co'un cu 9a6a de
Stur'er a lui Goet4e, e)te Enlocuit? En !aust II
de o e:perienD? recuperatoare 4er'etic?,
)u)Dinut? de poetica neocla)ic? E'*r?DiBat? de
)criitor$
Entor) din noaptea de ;alpur-i), Iau)t e)te du)
En 6*or la ca)telul i'perial, unde de>ine
con)ilierul E'p?ratului$ Dac? )a*atul de pe
'untele ,rocKen core)punde 'eandrelor
inconBtientului re9ulat al prota-oni)tului,
palatul, )paDiu al ordinii Bi al lu'inii, e)te,
ar4etipal >or*ind, un corelati> al conBtiinDei
)ale$ 7r, lu'ea de la )upra9aD? )e a9l? Entr-o
)tare de di)oluDie Bi Entunecare, ce re9lect?
luarea En po)e)ie a conBtiinDei lui Iau)t de c?tre
per)onalitatea 'e9i)to9elic? i6*ucnit? En el din
adEncuri$ La 9el cu cet?Dile antice (precu' Te*a
lui 7edip+ cuprin)e de miasma, 'ani9e)tare a
'Eniei 6eilor i-noraDi )au a 'orDilor
ner?6*unaDi, ca)telul e)te )i el *Entuit de
'oli'e Bi re>olte, ce
"8
)u-erea6? 'iBc?rile tectonice din Iau)t Bi, nu
En ulti'ul rEnd, )enti'entul culpa*ilit?Dii 9aD?
de 'oartea <ar-aretei$
Si'*olul -lo*al al r?)turn?rii de re-i' e)te
carna>alul or-ani6at de Iau)t Bi <e9i)to$
Con9or' unui )cenariu ritualic, En 6ilele de
carna>al ordinea din ti'pul anului 9ace loc
4ao)ului, Entr-o Entoarcere )i'*olic? En illo
tempore, En >ederea de6a-re-?rii )tructurilor
)ociale Bi 'entale anc4ilo6ate Bi a reEnte'eierii
)ociet?Dii$ Decorurile Bi '?Btile ce iau parte la
corte-iile paradei )u-erea6? condiDia deri6orie
Bi arti9icial? a lu'ii raDionale a lui Iau)t$ En
9inal, acea)t? lu'e >a 9i con)u'at? de 9ocul
in9ernal adu) de <e9i)to, Entr-o puri9icare
)pectaculoa)?$ Re-e al carna>alului, Iau)t )e
di)tri*uie pe )ine En rolul lui 5lutu), 6eu al
adEncurilor )t?pEn pe)te 'orDi Bi pe)te *o-?Diile
)u*terane, 'a)c? ce tri'ite la relaDia pe care
prota-oni)tul a )ta*ilit-o cu propriul
inconBtient$
Carul )?u ale-oric e)te condu) de o 9i-ur?
)i'*olic?, ce )e con)tituie Entr-o a doua
ipo)ta6? a copilului di>in: *?iatul-c?ruDaB$ FEu
)Ent ri)ipa, poe6ia$/ Eu )Ent poetul care )e
de)?>ErBeBte,/ CEnd *unul cel 'ai )cu'p Bi-l
ri)ipeBte$/ Xi eu, ne'?)urat )Ent de *o-at,/ Xi-
a)e'enea lui 5lutu) '? )ocot:/ E'podo*indu-i
Bi petrecere Bi joc,/ Xi toc'ai ce-i lip)eBte, -
aceea-'partF$ FDu4 din du4ulF lui Iau)t, Fiu*it
9iu al ace)tuiaF, *?iatul-c?ruDaB a 9o)t -Endit de
Goet4e ca o ale-orie a poe6iei$ A)e'eni lui
O4ri)4na conducEnd carul de lupt? al lui
Arjuna, *?iatul-c?ruDaB e)te un 6eu ce Ei indic?
o'ului direcDia de e>oluDie interioar?$ Ale-oria
e)te, En)?, deo)e*it de co'ple:?$ Ne a9l?' En
palatul i'perial, )paDiu )i'*olic al conBtiinDei,
En a c?rei lu'in? arta nu 9uncDionea6? ca o
'a-ie, ci doar ca o ilu6ie$ Copil al lui 5lutu),
9i-ura *?iatului-c?ruDa) )i'*oli6ea6?, de)i-ur,
poe6ia in)pirat? care EBi a9l? )ur)a En adEncuri$
En)? adu) En lu'ea de la )upra9aD?, el nu poate
crea decEt podoa*e Bi 9ru'u)eDi )uper9iciale,
)u* care nu 9ace decEt )? a)cund? a)pectul
'i6er Bi Bter) al realit?Dii, En palat, poe6ia e)te
redu)? la condiDia de arte9act, de aceea En 9inal
Iau)t El Feli*erea6?F pe *?iatul-c?ruDaB: FEBti
li*er )? te-nalDi acu' En )9era ta,/ Ce nu-i aici$
,?lDat? Bi-ncurcat?/ Ne-'prej'uie aici o lu'e
)lut?F$ AnunDEnd apariDia lui Eup4orion,
*?iatul-c?ruDaB e)te conceput de Goet4e ca un
)i'*ol al tran)9i-ur?rii o'ului En poet, prin
alc4i'ia artei$ Cu' arta nu EBi -?)eBte En)?
reala E'plinire En re-i'ul 'ental al
".
raDionalit?Dii, care o decon)pir? ca joc de ilu6ii,
>a 9i ne>oie ca Iau)t )? co*oare din nou En
)paDiile )cu9undate ale inconBtientului, pentru
ca aici )? rena)c? 'a-ic En Eup4orion$
5entru acea)t? co*orEre, <e9i)to nu Ei 'ai e)te
de ajutor$ Dia>olul era c?l?u6a ideal? En
noaptea ;alpur-iei, care e)te o anteca'er? a
Iadului creBtin$ La cererea E'p?ratului, care
doreBte )? EntElnea)c? )u9letele lui 5ari) Bi
Elena, Iau)t tre*uie, En)?, )? de)cind? En
Cade)ul cla)ic$ Ace)ta )e con)tituie Entr-un al
treilea )paDiu )i'*olic, corelat unei 6one
di)tincte a p)i4icului prota-oni)tului, precu'
Bi unei poetici di9erite de cea din !aust I#
5alatul i'perial, conceput prin analo-ie cu
)tructura conBtiinDei diurne, tri'ite la
'entalitatea de tip ilu'ini)t% 'untele ,rocKen,
unde )e de)9?Boar? )a*atul >r?jitoarelor, e)te
o'olo-a*il inconBtientului per)onal (um(rei)
Bi e)te atri*uit de Goet4e unei poetici de tip
(pre+ro'antic, Nordului creBtin% CE'piile
Iar)a-liei, unde Iau)t o9icia6? o noapte
>alpur-ic? Fcla)ic?F, ale c?rei 9?pturi nu 'ai
per)oni9ic? pul)iunile re9ulate ale
prota-oni)tului ci a'intiri ata>ice ale culturii
europene, core)punde inconBtientului colecti>
Bi unei poetici de tip neocla)ic, atri*uit? de
Goet4e Sudului -reco-latin$
G4id prin ace)t )paDiu 'itolo-ic, populat de
-ri9oni, )9incBi, centauri, ni'9e, )irene,
)ti'9alide, 4idre, la'ii, -rae, Entre care
<e9i)to )e )i'te )tr?in, >a 9i un per)onaj
preparat de Ja-ner pe cale alc4i'ic?:
Co'unculu)$ Alc4i'ia 9ace parte din
di)ciplinele de'onice En care Iau)t )e iniDia6?
En contul pactului cu necuratul$ Tat?l )?u
9u)e)e Bi el un 'edic )pa-iric, din *ranBa lui
5aracel)u), care era preocupat de EntElnirea
dintre Leul RoBu (o:idul de 'ercur+ cu Grina
Al*a (acidul clor4idric+ En Alco> ((Retorta+ En
>ederea o*Dinerii panaceului uni>er)al$
Ja-ner, EntrupEnd eul )a>ant, persana de
En>?Dat a lui Iau)t, procedea6?, cEt ti'p
'ae)trul )?u 6ace inconBtient (En ur'a
e:plo6iei pro>ocate de Encercarea ace)tuia de a
reDine ps1c%e$ea Elenei+, la Opus Magnus#
<e9i)to El a)i)t?, En *a6a ideii inc4i6itoriale c?
practicile oculte )Ent dictate de dia>ol, En
At4anor, cuptorul Enc4i) er'etic Bi Enc?l6it la o
te'peratur? de coacere or-anic?, ele'entele
trec prin tran)9or'?rile care >or duce la
de-ajarea unei quinta aessentia. FEn-ro6itorul
clopot )un?/ Xi 6idurile )e-n9ioar?$/
Ne)i-uranDa nu 'ai poate/ S? )e Entind? Entr-o
doar?$/ Tene*rele )e lu'inea6?,/ Iar En
l?untrica 9iol?/ 7 ne)te'at? 9oarte trea6?/ S-
aprinde ca un >iu c?r*une,/ Xi 9ul-er? prin
"0
Entuneric$/ S-ale-e-acu' un al* eteric$/ De nu
l-aB pierde En cenuB?ZF$ Goet4e re6u'? En
ace)te >er)uri cele trei etape principale ale
'arii opere alc4i'ice: Ni-redo, 9a6a la ne-ru
(cenuBa, tene*rele+, En care co'puBii iniDiali
intr? En putrefac*ia Bi mortificatio: Al*edo,
9a6a la al* (al* eteric+, En care are loc
separa*ia, de-ajarea ele'entelor pure
neco'pu)e% Bi Ru*edo, 9a6a la roBu (>iu
c?r*une+, En care 'ateriile pri'e intr? En
conBunc*ia Bi dau naBtere lui Lapis, piatra
9ilo)o9al?$ Acea)ta are puterea de a
tran))u*)tanDia tot ceea ce atin-e: En contact cu
ea, plu'*ul >ul-ar de>ine aur no*il, iar o'ul
'uritor Bi corupti*il de>ine a)e'eni unui 6eu$
De aceea, piatra 9ilo)o9ilor e)te Bi un eli:ir de
ne'urire, )copul cercet?rilor alc4i'ice 9iind En
pri'ul rEnd unul )oteriolo-ic, Bi a*ia apoi unul
'aterial$ 7peratorul care o*Dine lapis e'iilis
)u9er? o c4i'ie intern? care El re-enerea6?
)piritual$ Si'*olul ace)tei renaBteri la o nou?
condiDie e)te Co'unculu), o'uleDul produ) En
epru*eta alc4i'ic?$ Cla'End puterile unui
de'iur-, care recreea6? 9iinDa u'an? Entr-o
ipo)ta6? )uperioar? celei actuale, alc4i'i)tul
anticipea6? En 9ond o 9ecundare in vitro# C?
ace)ta e)te )u*)tratul )i'*oli)ticii alc4i'ice o
do>edeBte per)oni9icarea co'*inaDiei
ele'entelor ca o nunt? 'i)tic? Entre dou?
principii opu)e, Re-ele Bi Re-ina, Soarele Bi
Luna, din care ia naBtere Re-ele tEn?r, copilul
di>in$ <e9i)to, dornic )? )e in)truia)c? En tot
ceea ce concurea6? atri*utele lui Du'ne6eu,
a9lEnd c? Ja-ner Encearc? )? prepare un o', )e
Entrea*? F=n o'M - Xi ce perec4e-ndr?-o)tit?/
ADi Encuiat )? procree6e-n 4ornMF$
Co'unculu) e)te cea de-a treia ipo)ta6? a
copilului di>in En poe'ul lui Goet4e$ Entr-o
)erie de )tudii a)upra )i'*oli)ticii e)oterice,
reunite En >olu'ele &si%ologie )i alc%imie
(,ucureBti, Ed$ Teora, !!8+, 3tudii alc%imice
Bi M1sterium coniunctionis (En ollected
Works, 5rinceton =ni>er)it3 5re)), >oi$ # Bi
1+, C$ G$ Hun- a de'on)trat c? alc4i'ia e)te
un proce) autop)i4ic$ At4anorul repre6int?
pieptul )au corpul alc4i'i)tului, iar operaDiile
c4i'ice )Ent o 'odalitate de concentrare
a)upra unor tran)9or'?ri interioare$
5roducerea lui Co'unculu) )u-erea6?
de-ajarea En Iau)t a unui co'ple: autono'$
7'uleDul produ) En epu*ret? per)oni9ic? o
nou? con9i-uraDie p)i4ic? ce ia naBtere En eroul
a9lat En )tare de inconBtienD?$
;i>ace, acti>, de6in4i*at, Co'unculu) El
nu'eBte pe <e9i)to F>?rF Bi Fcu'?truF, )e'n
c? cei doi Entruc4ipea6? dou? imago$ur7 de
e-al? i'portanD? din 'entalul lui Iau)t$ Dac?,
En ter'eni
"!
'eta9i6ici, <e9i)to )e identi9ic? i'a-inii
ar4etipale a dia>olului, -enerat? de i'a-inarul
creBtin, Co'unculu) con)tituie core)pondentul
ace)tuia En i'a-inarul antic, Bi anu'e
daimonul# A)e'eni lui Socrate, )9?tuit de
dai'onul )?u interior, Iau)t EBi >a -?)i calea
prin la*irintul 9i-urilor 'itolo-ice condu) de
c?tre ace)t )piriduB per)onal$ Ca toDi dai'onii,
Co'unculu) are un rol p)i4opo'p, 'ediind
le-?tura dintre uni>er)ul celor >ii Bi uni>er)ul
celor 'orDi$ 5ro9itEnd de )tarea de tran)? En
care )e a9l? Iau)t, el El poart? pe 'antaua
9er'ecat? En lu'ea 'itic? a Iar)aliei, En
c?utarea unor >Q/u:ai$ En ter'enii p)i4olo-iei
jun-iene, dac? <e9i)to per)oni9ic? um(ra,
9iind En con)ecinD? )t?pEn pe)te inconBtientul
indi>idual (re9ulat+ al lui Iau)t, a)i'ila*il
Iadului creBtin, Co'unculu) per)oni9ic?
spiritul, 9or'aDiune a inconBtientului colecti>,
a)i'ila*il En poe' Cade)ului p?-En$ Spiritele
)unt, dup? Hun-, 9ie 9anta)'e patolo-ice, 9ie
idei noi, dar deoca'dat? necuno)cute
indi>idului, ce apar ca proiecDii e:terioare, din
cau6? c? nu )Ent En le-?tur? cu eul$
Co'ple: autono' inconBtient ce e'er-e En
Iau)t, Co'unculu) nu >a 9i totuBi perceput de
erou ca o i'a-ine a propriului )ine pe cale de
)inte6?$ Copilul alc4i'ic r?'Ene En raport cu
Iau)t un produ) arti9icial, con9ecDionat de
alter-e-oul )?u raDional, Ja-ner, Bi nu un 9iu
or-anic, n?)cut din el En)uBi$ Spiri-duBul En)uBi
EBi recunoaBte condiDia, )punEndu-i
di)cipolului: FAcu e-acu, t?tuD?Z N-a 9o)t
-lu'?$/ E'*r?DiBea6?-'? la piept cu -in-?Bie$/
Dar nu prea )trEn), )? nu )e )par-? )ticla$/
7*Btea)c? En)uBire e, precu' )e Btie:/
Iire)cului de-a*ia-i ajun-e-un uni>er)
de)c4i),/ Ce-i arti9icial e 'ulDu'it c-un loc
Enc4i)F$ Spirit pur, )u*)tanD? i'aterial?,
Co'unculu) nu are un trup Bi nici con)i)tenD?$
De aceea, )copul )?u )ecret En noaptea
>alpur-iei cla)ic? >a 9i )? do*Endea)c?
'aterialitate, aBa cu' En)uBi Iau)t tre*uie )?
ajun-? )? reali6e6e nunta alc4i'ic? nu doar
prin )i'*oluri, En At4anor, ci printr-o
conjuncDie p)i4olo-ic? concret?$
En CE'piile Iar)aliei, )piriduBul inter>ine En
di)puta dintre T4ale) Bi Ana:a-ora a)upra
conceptului de e>oluDie natural?$ Cei doi
9ilo)o9i antici )e 9ac purt?torii de cu>Ent ai
celor dou? teorii e>oluDioni)te care )e En9runtau
En ti'pul lui Goet4e, Fneptu-nieniiF, adepDii
ideii de e>oluDie lent?, cu )c4i'*?ri in9inite-
6i'ale, Bi F>ulcanieniiF, adepDii ideii de
e>oluDie En )alturi, prin 'odi9ic?ri cata)tro9ale$
A)i'ilat de )criitor conceptului )?u de
#&
9or'? ori-inar?, de e>teGe:eia, Co'unculu)
optea6? pentru o e>oluDie Fneptunian?F$
Sp?r-Endu-Bi 9iola, el )e E'pr?Btie ca o ploaie
de >?p?i a)upra '?rii, ace)te )e'inDe de 9oc
(ade>?raDi A$83oi c'epuatiOoi+ ur'End )?
parcur-? pentru Entrupare Entre- lanDul
9ilo-ene6ei ce a du) de la F)upa pri'ordial?F la
9iinDa u'an?$
5rin contra)t, Iau)t >a parcur-e o e>oluDie
>ulcanian? c?tre recon9i-urarea de Bine$ Enc?
de la apariDia )a, Co'unculu) intr? En
re6onanD? cu 9anta)'ele eroului, citind ca Entr-
o 9erea)tr? En )u9letul celui ador'it$ 7r, En
>i)ul lui Iau)t, pe care )piriduBul El
Flu'inea6?F Bi El 'ateriali6ea6? prin puterile
)ale, apare din nou c4ipul unei 9e'ei$ De a)t?
dat?, rolul de ideal 9e'inin e)te jucat de Eletia,
eroina antic? Entruc4ipEnd 9ru'u)eDea )e:ual?,
)e'n c? En anima prota-oni)tului )-a
de)>?>ErBit proce)ul de de)u*li'are$ C?utarea
Elenei de)e'nea6? Encercarea lui Iau)t de a-Bi
recupera du*lul 9e'inin, re9ulat En deceniile de
preocup?ri intelectuale$ 7 pri'? in>ocaDie a
Elenei, adu)? )u* 9or'? de >Q/ue9j En Ca)telul
i'perial, eBua)e En 'o'entul En care Iau)t
Encerca)e )? o atin-? Bi )? o reDin? pe p?'Ent$
De a)t? dat?, prota-oni)tul nu 'ai 9ace
-reBeala de a-Bi c?uta iu*ita En planul >ieDii
raDionale, ci co*oar? En Dinutul care Ei e)te
)peci9ic, En inconBtientul 'itic$ A)e'eni lui
7r9eu pornit pe ur'ele lui EuridiKe, el tre*uie
)? re9ac? iniDiaticul OaTdpaaiD eiq A>tpo>$
Si*ila care El Endru'? El pre>ine Entr-ade>?r:
FEBti te'erar, dar *ucur?-te de r?)cruce,/
Entunecatul -an- la 5er)e9ona duce:/ 5e )u*
7li'p, En -ol de 'unte - a)cult? ea/ Dac? )-
aude tainic >reun oprit )alut$/ 5e-aici l-a'
9uriBat Bi pe 7r9eu cEnd>a$/ Cutea6?, poate c?
do*EndA - alta >ei a>eaF$
En questa )a, Iau)t e)te )9?tuit, En a9ar? de
Co'unculu), de trei per)onaje din 'itolo-ia
cla)ic?, ce au a>ut toate rolul de da)c?li
p)i4opo'pi pe lEn-? cei ce le-au cerut ajutor,
EntEia e)te Eric4to, >r?jitoarea din !arsalia lui
Lucanu), care Ei de6>?luie lui Se:tu) >iitorul
luptei din CE'piile 9ar)alice prin inter'ediul
unui ritual de necro'anDie$ Cel de-al doilea
e)te centaurul C4iron, da)c?lul lui Ceracle,
pri'ul dintre eroii le-endari care a co*orEt En
Cade), En )9ErBit, cea de-a treia e)te )i*ila
<anto, cea care, En "neida lui ;er-iliu, El
conduce pe Enea prin Cade) pentru a-Bi EntElni
tat?l$ ToDi trei )Ent depo6itarii unei EnDelepciuni
ance)trale Bi )luje)c drept iniDiatori En tainele
co'unic?rii
#
cu adEncurile$ En ter'inolo-ia lui Hun-, ei )Ent
per)oni9ic?ri ale ar4etipului sensului, i'a-inat
ca un *?trEn EnDelept ce cu'ulea6?
EnDelepciunea ra)ei u'ane, depo6itat? En -enele
noa)tre$ Rolul lui e)te de a o9eri ritualuri Bi
co'porta'ente care )? con9ere )en) lu'ii
4aotice a i'a-inilor inconBtiente, care, dac? ar
9i )c?pate de )u* control, ar conduce la
ne*unie$
E:pediDia lui Iau)t e)te Encununat? de )ucce),
eroul EntElnindu-Bi iu*ita ar4etipal?$ =niunea
lor pro>oac? un cutre'ur, per)oni9icat de
Goet4e En Sei)'o), 6eu ce 'odi9ic? -eo-ra9ia
Iar)aliei$ =n 'unte uriaB )e EnalD? En 'ijlocul
cE'piei Bi pe >Er9ul ace)tuia Iau)t EBi >a
Ente'eia ca)telul nunDii )ale cu Elena$ Ca toate
e>eni'entele e:terioare ce a9ectea6? pei)ajul
i'a-inar, Bi Sei)'o) poate 9i citit drept
e:pre)ia unui e>eni'ent p)i4ic$ 5rin EntAlnirea
cu Elena, En Iau)t are loc un )curt-circuit
p)i4olo-ic, care r?)toarn? radical Entrea-a )a
topo-ra9ie 'ental?$ Re6ultatul ace)tui
catacli)' e)te apariDia unui 'unte, adic? a
unui nou centru al lu'ii interioare, iradiant )i
plin de putere$ Din ca)telul con)truit En >Er9,
Iau)t >a -u>erna lu'ea cu o e9icienD?
inco'para*il )porit? 9aD? de -u>ernarea En
declin din ca)telul i'perial$ Daca En palatul de
la )upra9aD?, din lu'ea real?, ceea ce pro>oca
)tarea de cri6? era lip)a *anilor, a aurului, En
lu'ea 'itic?, prin cutre'ur, Iau)t )coate din
adEncuri 9iloane de aur, care El 9ac in9init de
*o-at Bi puternic$ Aurul )u*teran, pe care
<e9i)to nu El putea decEt i'ita prin ilu6ii )au
*acnote En ti'pul carna>alului, e)te aurul
9ilo)o9al, aurul ne'uririi$ De)coperirea aurului
)u-erea6? conectarea lui Iau)t la i6>orul >ieDii
>eBnice din el En)uBi, la En)?Bi )ur)a li*idoului$
<untele )acru din care i6>or?Bte aurul
i'ortalit?Dii e)te )paDiul sinelui# Iau)t atin-e
unitatea 'i)tic? a )inelui prin c?)?toria
)i'*olic? cu Elena$ Cei doi repre6int? polii
co'ple'entari ai uni>er)ului Bi ai >ieDii
p)i4ice$ Ei )Ent Re-ele Bi Re-ina din proce)ul
alc4i'ic, Sol Bi Luna a c?ror EntElnire pro>oac?
)inte6a c4inte)enDei 9ilo)o9ale$ Goet4e -Endea
nunta lor ca o EntElnire Entre Nord Bi Sud, Entre
arta ro'antic-creBtin? )i arta cla)ic? p?-En?,
Entr-o poetic? de tip neocla)ic$ Iau)t-enciclo-
pedul, a'intind de 2ufkl+reri, a 9o)t r?)turnat
de Iau)t-titanul, ce tri'ite la 3tiirmeri, pentru
ca, En partea a doua a poe'ului, Iau)t-
4er'etul )? re9ac? ec4ili*rul Entre raDiune Bi
)i'Duri$ Opus magnus nu 'ai e)te un proce)
c4i'ic, ci unul p)i4olo-ic, ce
#"
de)e'nea6? reuniunea dintre eu Bi anima Entr-
o totalitate p)i4ic? )uperioar?, care e)te )inele$
Dup? cu' a ar?tat Hun-, 4iero-a'ia are
En >edere o tran)9or'are Bi renaBtere, En care
Re-ele *?trEn, c4inuit de o ran? 9?r? leac, care
e)te En)?Bi condiDia )a de 'uritor, de>ine
Re-ele tEn?r, curat Bi i'ortal precu' 6eii$
E:pediDia re-re)i>? l-a condu) pe Iau)t la
punctul ori-inar, En 'arele uter teluric, En care
eroul renaBte ca un copil di>in$ Acea)t? a patra
ipo)ta6? a ar4etipului e)te repre6entat? de
Eu9orion, 9iul lui Iau)t Bi al Elenei$ El e)te un
)i'*ol al )inelui reEntre-it, En care eul
conBtient re9ace le-?turile cu eurile
inconBtiente, Entr-o proce) de autotota-li6are pe
care -Endirea 'itic? Bi 'i)tic? El >ede ca pe o
apoteo6?$ C? En Eu9orion )e re-?)e)c
principiile lu'inii Bi ale Entunericului o
do>edeBte Fco'po6iDiaF )a triadic?, ce poate 9i
e:plicat? pe )ea'a unei antropolo-ii
neopita-oreice$ Con9or' unui 'odel
co)'olo-ic ce a a>ut o anu'it? 9ai'? En
'ediile culte ale antic4it?Dii tEr6ii, uni>er)ul
e)te o )9er? care are p?'Entul En centru$
Acea)t? )9er? e)te E'p?rDit? En dou? e'i)9ere,
una a lu'inii, a>End la 6enit )oarele Bi 9iind
ec4i>alat? 7li'pului, iar cealalt? a
Entunericului, a>End la nadir luna Bi 9iind
ec4i>alat? Cade)ului (aerian+$ 5rin rotaDie En
jurul p?'Entului, cele dou? e'i)9ere creea6?
e9ectul de 6i-noapte$ ;?6ut drept un co'pu) a
trei naturi, )pirit, )u9let Bi trup, o'ul )e
de)co'pune la 'oarte prin 'i-raDia 9iec?rei
)u*)tanDe )pre En locul ei de ori-ine$ A)t9el,
trupul )e reEntoarce En Darin?% )u9letul (En
EnDele)ul de u'*r? 4o'eric?+ co*oar? En
e'i)9era lunii, En Cade)% )piritul, e)enD? de
ori-ine di>in?, urc? la *anc4etul 6eilor din
7li'piii a)tral$ Eu9orion e)te Bi el o uniune a
trei ele'ente pro>enind din trei 6one di9erite:
>eB'Entul )?u, care r?'Ene pe p?'Ent, ca
e'*le'? a En>eliBului trupe)c% >Q/ue9+, care EBi
are locul al?turi de 'a'a )a, Elena, En adEnc%
Bi aureola, care F)e ridica la ceruri a)e'eni
unei co'eteF$ Dup? )inte6a copilului di>in,
Iau)t 'ai are de Endeplinit doar un )in-ur
lucru: )? repun? ordine En lu'ea de la
)upra9aD?, pe care o l?)a)e En p?r?-inire En
ti'pul e:pediDiilor )ale En a*i)uri$ Ca)telul
i'perial e En ruin?, )tarea lui re9lectAnd
'iBc?rile tectonice ce au a>ut loc En )u*teran$
Sei)'o) Bi-a 9?cut )i'Dit? acDiunea )ti4ial? Bi
aici, a)e'eni unui 6eu al 4ao)ului: FA' 9o)t de
9aD? U)pune <e9i)toV cEnd acolo, jo), 9ier*End,/
A*i)ul clocotea >?p?i c?rEnd,/ CEnd <olo4, cu
ciocanul )tAnci )p?r-End,/
133
T>Erlea *uc?Di de 'unte-n dep?rtare$/ E plin?
Dara de )tr?ine pietre, -rele$/ Cine e:plicA-
a)e'enea putere/ De a6>Erlire ca din praBtie En
6areMF Cata)tro9a >ulcanian? re9lect?
r?)turnarea raportului de 9orDe din p)i4i)'ul
lui Iau)t, deco'pen)area Bi irupDia
inconBtientului colecti>: FCe-a 9o)t )tr?9und, e
a)t?6i pi)c$/ En>?D?tur? iei, din tot ce-a' )pu),/
S?-ntorci ce-i jo),
)-ajun-? )u)F$
En lip)a lui Iau)t, autoritatea E'p?ratului a
intrat En declin, toDi au Enceput )? lupte pentru
putere, )i'*ol al de6a-re-?rii unei conBtiinDe
al c?rei eu r?t?ceBte prin la*irintul
inconBtientului$ 5reocupat de e:perienDa
re-re)i>?, Iau)t a pierdut controlul a)upra
principiului realit?Dii, a)upra lu'ii de a9ar?$
Acu', el )e Entoarce )? pun? ordine En i'periu
)i )? rein)tale6e E'p?ratul pe tron$ AcelaBi
)cenariu p)i4oar4etipal poate 9i re-?)it En
Odiseea, unde, dup? o lun-? r?t?cire pe '?rile
9a*uloa)e )i'*oli6End inconBtientul, =li)e )e
Entoarce aca)? )i Ei ucide pe pretendenDii care
a'eninDau )?-i ia locul$ Ajutat de 9orDele
'a-ice pe care le con9er? atin-erea )inelui,
per)oni9icate En ajutoare de *a)', RA6*oil?,
`ine-)trEn), StrEn-e-tot, Iau)t En>in-e ar'atele
contra-E'p?ratului Bi reia a)t9el En 'od
)i'*olic conducerea unui p)i4i)' a'eninDat
de )c4i6oidie$
Drept r?)plat?, E'p?ratul Ei o9er? )tapEnirea
pe)te D?r'ul '?rii, de )u* care, prin Endi-uire,
Iau)t )coate la )upra9aD? un Entin) Dinut, unde
>a Ente'eia un paradi) tere)tru$ Secarea apelor
Bi coloni6area noului p?'Ent e)te un ulti'
)i'*ol al E'plinirii de c?tre prota-oni)t a
proce)ului de indi>iduaDie$ Atin-erea )inelui
pre)pune conBtienti6area unor 6one 'a)i>e din
inconBtient Bi preluarea )u* control a unei
cantit?Di )porite de Li*ido, ce poate 9i 9olo)it?
En )copuri creatoare$ Si'pto'atic, Iau)t
ajun-e un erou ci>ili6ator, Encercarea iniDiatic?
reuBit? a>End En 'ituri drept re6ultat o
Ente'eiere$ 5rin creaDie, prin 9apt?, Iau)t e)te
un 'ic de'iur-, care in)tituie o lu'e auroral?
pe p?'Entul )'ul)
apelor$
Cu acea)ta, Iau)t )i'te c? a atin) E'plinirea
dorit? Bi ca poate ro)ti 9ai'o)ul F7preBte-te
clip?ZF ce anunD? Endeplinirea pactului cu
<e9i)to$ Clipa )e opreBte, prota-oni)tul 'oare,
dar ieBirea din ti'p nu-i atra-e da'narea, aBa
cu' )pera dia>olul, ci 'Entuirea$ <e9i)to
de)coper? c? a 9o)t EnBelat Bi c? e:perienDa
tene*relor En care l-a condu) pe pactant nu l-a
)?r?cit pe ace)ta
#1
pEn? la c?derea En neant (En teolo-ia creBtin?,
cel care )e rupe de Du'ne6eu ie)e En a9ara
9iinDei, i6olEndu-)e En condiDia de ne9iinD? a
dia>olilor+, ci, di'potri>?, l-a E'*o-?Dit pEn?
la atin-erea plenitudinii di>ine$ La o pri>ire
'ai atent?, Iau)t nu a>ea ce pierde prin pactul
cu dia>olul$ Dac? condiDia nu )-ar 9i Endeplinit,
Iau)t ar 9i r?'a) 'ai departe pri6onier En
)tarea de >id interior care El E'pin-ea la
)inucidere Bi care nu e)te decEt o pre9i-urarea a
neantului in9ernal$ Dac? ea e)te Endeplinit?,
En)?, Iau)t atin-e o deplin?tate ontolo-ic? care
El apropie de Du'ne6eu, Bi nu de dia>ol$
Lo-ica intern? a apoteo6ei, prea *inecuno)cut?
Du'ne6eului 4er'etic al lui Goet4e atunci
cEnd t?cea pariul cu <e9i)to En pri>inDa lui
Iau)t, conduce la Fl?'urireaF eroului, la
de-ajarea e)enDei )ale ne'uritoare$ C4iar
dorind )? 9ac? r?ul, dia>olul de>ine un
in)tru'ent En econo'ia -lo*al? a 'Entuirii,
care de)i-ur nu e creBtin?, ci 4er'etic?$
7 ale-orie -raDioa)? a dejuc?rii planului
dia>olului de de)9iinDare a lui Iau)t )Ent ro6ele
aruncate de En-eri a)upra 'or'Entului eroului,
9lori ce Ei alun-? pe dracii a9laDi En aBteptarea
)u9letului celui 'ort$ Ro6ele 'i)tice )Ent un
En)e'n al )al>?rii, ele ap?rEnd, )pre e:e'plu,
En e'*le'a ro6acrucienilor$ Crucea Encadrat?
Entr-un tranda9ir )u-erea6? ca le'nul crucii
(in)tru'ent al 'orDii+ En9loreBte Bi d? rod
(con9er? >iaD? prea9ericiDilor+$ Ro6a
)i'*oli6ea6?, de alt9el, deplin?tatea En)?Bi a
9iinDei, En &aradisul lui Dante, ierar4iile
an-elice Bi cetele prea9ericiDilor )Ent orEnduite
En jurul lui Du'ne6eu )u* 9or'a unei ro6e
cele)te, ce de)e'nea6? pleroma di>in?$
Tranda9irii aruncaDi a)upra 'or'Entului lui
Iau)t indic? Bi ei c? eroul )-a E'plinit
a)e'enea unei ro6e 'i)tice, care nu poate 9i
)cu9undat? En i'periul de >id al dia>olilor, ci
)e EnalD? )pre cerurile >ieDii >eBnice$
7 ulti'? apariDie a ar4etipului copilului
Encununea6? de)tinul lui Iau)t$ Du) de En-eri
En ceruri, el )e inte-rea6? En corul F*?ieDilor
9ericiDiF$ Dac? Eu9orion era totuBi un alt Iau)t,
n?)cut din ace)ta, En 9inalul poe'ului, Iau)t
En)uBi )e tran)9or'? Entr-un copil an-elic,
renatus in novam infantiam# La cap?tul questei
prin t?rE'urile inconBtientului, prin conjuncDia
eului cu anima, Iau)t re9ace totalitatea )inelui
Bi )e naBte a doua oar?, nu din carne ci din
)pirit, ca un copil di>in$
#/
EID7LA - I<AGINI ALE D=,L=L=I NN
R7<ANTIS<
EncepEnd cu RenaBterea, cultura european? a
intrat Entr-un de6ec4ili*ru cu con)ecinDe
incalcula*ile pentru Entrea-a )a e>oluDie
ulterioar?$ Dup? un 'ileniu de do'inaDie a
reli-iei creBtine, 'entalitatea colecti>? a 9o)t
prota-oni)ta Bi 'artora unei 'a)i>e Entoarceri
a re9ulatului, adic? a culturii antic4it?Dii tEr6ii$
<a-ia Bi >r?jitoria, a)trolo-ia Bi di>inaDia,
ca*ala, alc4i'ia Bi 'edicina )pa-iric?, tot ceea
ce )t? )u* ter'enul de oculti)', )Ent e:pre)ia
ree'er-enDei >ec4ilor credinDe )i )i)te'e
'i)tice, din cultele de 'i)tere (Eleu)i),
Dion3)o), I)i) Bi 7)iri), C3*ele Bi Atti), <it4ra
etc+, din 4er'eti)'ul ale:andrin )au din
-no6?$ Cr?nindu-)e din i'en)ul 'aterial
'a-ic Bi 'itic re9ulat, i'a-inarul rena)centi)t
a cuno)cut o En9lorire care nu putea decEt )?
)perie in)tituDia creBtin?$ 5rin '?)uri dra)tice,
atEt *i)erica prote)tant?, cit Bi cea catolic?, au
procedat la ceea ce loan 5etru Culianu
nu'eBte o uriaB? cen6ur? a i'a-inarului$
Secolul al G;II-lea, )ecol *aroc, e)te
re6ultatul ace)tei in4i*?ri a 'i)tici)'ului En
9a>oarea unei credinDe de tip do-'atic, En
)ecolul ur'?tor, al lu'inilor, dup? declinul
9er>orii reli-ioa)e, cen6ura i'a-inarului
rena)centi)t a 9o)t continuat? de pe o nou?
po6iDie, de alt? natur?, cea a raDionali)'ului
ilu'ini)t, En ace)t 9el, ti'p de dou? )ecole,
-Endirea 'a-ic? a 9o)t pentru a doua oar?
En?*uBit? Bi re9ulat? En inconBtientul colecti>$
Re>enirea la )upra9aD? a ace)tui 'aterial >a
a>ea loc En ro'anti)',pe *un? dreptate nu'it
o FrenaBtere a RenaBteriiF$ La )9ErBitul )ecolului
al G;III-lea, Europa a)i)t? la o 'ani9e)tare
e:plo6i>? a principiului inconBtient, care pare
a-Bi lua re>anBa a)upra )ecolelor de do'inaDie
a raDiunii, 9ie ea teolo-al? )au laic?, En
ro'anti)', Weltanschattung-vl 'a-ic
reuBeBte )? )e 'ani9e)te co'plet, 9?r? )? 'ai
9ie culpa*ili6at )au )atani6at, cu' )e
EntE'pla)e En RenaBtere$ TotuBi, En co'paraDie
cu epocile anterioare, i'a-inaDia ocult? )u9er?
o 'utaDie e)enDial?$ Din cau6a noii po6iDii
ocupate de raDiune En i)toria 'entalit?Dii
#8
europene, 9anta)ticul e)te tot 'ai puDin
perceput En ter'eni 'eta9i6ici (ca 'ani9e)tare
a unei realit?Di tran)cendente+ Bi tot 'ai 'ult En
ter'eni p)i4olo-ici (ca 'ateriali6are a unor
o*)e)ii inconBtiente+$ Tran)cendenDa reli-ioa)?
tinde )? 9ie Enlocuit? de interioritatea
p)i4olo-ic?, iar 'i)tica la)? treptat loc
e)teticii$ Ace)t )i)te' de 'utaDii, de la raDiune
la iraDional, de la o*iecti> la )u*iecti>, de la
e:terior la interior 9ace ca ro'anti)'ul )?
re)i't? e'er-enDa 'aterialului ocult ca o lent?
En?lDare la )upra9aD? a continentului )cu9undat
al inconBtientului$ Tipolo-ia per)onajelor
ro'antice (du*lul, 9e'eia F'edu6eic?F,
'on)trul, titanul, -eniul+ e:pri'? re>enirea
din adEncuri a unor co'ple:e autono'e ale
inconBtientului colecti>$
RecurenDa 9?r? precedent a te'ei du*lului d?
)ea'a de noua relaDie pe care o'ul european o
de6>olt? cu propria )a per)onalitate re9ulat?, En
9uncDie de -radul de cli>aj En raport cu eul a
alter-e-ourilor autono'e per)oni9icate En
9i-ura du*lului, du*lii ro'antici pot 9i
di)tri*uiDi En dou? )erii: du*li eterali, )pirituali
(core)pun6End unui control 'enDinut parDial
a)upra alter-e-oului cli>at+% Bi du*li concreDi,
'ateriali (core)pun6End pierderii controlului
a)upra alter-e-oului proiectat En altcine>a+, En
pri'a )erie, a)upra c?reia '? >oi opri En
continuare, prin anali6a cEtor>a opere cu
>aloare )i'pto'atic?, )e inte-rea6? 'oti>ele
u'*rei, o-lin6ii Bi ta*loului, En cea de-a doua
)e Encadrea6? 'oti>ele -e'enilor, al )tr?inului
ce Fne )ea'?n? ca o pic?tur? de ap?F Bi al
iu*itei a c?rei dra-o)te 9ace po)i*il? reali6area
andro-inului$
$ ='*ra
ApariDia cea 'ai pre-nant?, dar Bi cea 'ai
eni-'atic?, a 'oti>ului u'*rei are loc En
nu>ela lui Adel*ert >on C4a'i))o,
Hemaipomenita poveste a lui &eter 3c%lemi%l
G
#
Nu'ele prota-oni)tului, a c?rui eti'olo-ie a
produ) o *o-at? e:e-e6?, )t? pe o a'*i-uitate
Ente'eietoare$ Dup? in9or'aDiile date de autor
9ratelui )?u, FSc4le'i4l, )au 'ai curEnd
Sc4le'iel, e)te un cu>Ent e*raic Bi En)ea'n?
T4eop4ile )au iu*it de Du'ne6euF, Entr-
ade>?r, particula el En 9inalul nu'elor iudaice
de En-eri Bi ar4an-4eli indic? 9iliaDia ace)tora
cu Du'ne6eu: <ic4ael, Ga*riel, Sa'ael
#.
etc$ Satan En)uBi, Enainte de c?dere, )e nu'ea
Satanei$ Ca Bi T4eo-p4ilo), Sc4le'iel e)te un
o' iu*it de Du'ne6eu, un 9iu al Tat?lui din
ceruri$ 5e de alt? parte, continu? C4a'i))o
9?r? )? par? a lua En )ea'? parado:ul pe care
toc'ai El de6>olt?, FEn jar-onul e>reie)c li )e
atri*uie ace)t nu'e oa'enilor ne9ericiDi )au
neEnde'Enatici, c?rora ni'ic nu le reuBeBteF$
Deri>at din idiB, cu>Entul de)e'nea6? Entr-
ade>?r pe cine>a cu o )oart? nenorocit? (c9$
KeLis% "nc1clopedia), )au, En ar-oul 4oDilor,
un -4inioni)t (c9$ Worter(uc% der ;aunerund
Die(ssprac%e)# Nu'ele Sc4le-'i4l con)tituie
aBadar un o:i'oron, Enc4i6End dou? )en)uri
opu)e, dou? per)pecti>e Bi dou? >alori6?ri
contradictorii ale aceleiaBi 9i-uri
"
$ 5entru opera
lui C4a'i))o, i'portant e)te 9aptul c? acea)t?
anti9ra6? a9ecti>? aduce a'inte de un alt
per)onaj pe care nu'ele El indica la Enceput
drept un 9a>ori6at al )orDii, un iu*it de c?tre
6ei, pentru ca 'ai apoi )? de>in? )inoni' cu
da'narea: Iau)tu)$
Te'a pactului 9au)tic e)te uBor de recuno)cut
En nu>el?: En ter'enii juridici ai tEr-ului (do ut
des), 5eter pri'eBte de la *?trEnul En cenuBiu
pun-a lui Iortunatu) Bi Ei cedea6? En )c4i'*
u'*ra )a$ En -eneral, En 'itul 9au)tic ceea ce
cere dia>olul e)te )u9letul pactantului, dar, En
ace)t ca6, lucrurile )Ent co'plicate prin 9aptul
c? *?trEnul En cenuBiu Ei >a pretinde lui 5eter,
En cadrul unui al doilea pact pe care
prota-oni)tul nu-l >a 'ai accepta, )?-i dea
)u9letul En )c4i'*ul u'*rei$ Acea)t? de6iden-
ti9icare a )u9letului de u'*r? rupe nu>ela din
tiparul 9au)tic Bi d? naBtere unei )traniet?Di
producti>e$ S? l?)?' deoparte nu'eroa)ele Bi
ade)ea contradictoriile e:plicaDii pe care
criticii le-au dat u'*rei Bi )? relu?' anali6a
)i'*olului$
7 pri'? tentaDie e)te aceea de a identi9ica En
u'*ra lui 5eter Sc4le'i4l ar4etipul pe care
Hun- El de)e'nea6? 9olo)ind acelaBi ter'en,
3c%atten# En accepDia lui Hun-, u'*ra e)te
per)onalitatea ne-ati>? a indi>idului, eul
inconBtient En care )e concentrea6? toate
dorinDele, pornirile, tendinDele con)iderate
*la'a*ile )i En con)ecinD? re9ulate de c?tre eul
conBtient
#
$ Iratele 'ale9ic, )tr?inul E'*r?cat En
ne-ru, care En9?ptuieBte ceea ce eroul EBi
doreBte En a)cun) dar nu ar Endr?6ni niciodat?
)? pun? En practic? din cau6a cen6urii 'orale,
)Ent per)oni9ic?ri ale ace)tei per)onalit?Di
tene*roa)e$ Ii-ura a*und? En literatura
ro'antic? )au de in9luenD? ro'antic?, eroul
tre*uind ade)ea )?
#0
)e con9runte cu partea )a Entunecat? ipo)ta6iat?
En cel+lalt# C?lu-?rul <edardu) locuit de
9ratele )?u ;ictorin, din "li'irele diavolului al
lui Co99'ann, )au dr$ HeK3ll Enlocuit de 'r$
C3de din nu>ela lui R$L Ste>en)on )Ent a)t9el
de per)onaje luate En po)e)ie de propria lor
u'*r?$
La Enceputul po>e)tirii, 5eter Sc4le'i4l e)te
Entr-ade>?r )u* )t?pEnirea unor porniri pe care
'orala creBtin? le tratea6? drept p?cate:
dorinDa de Ena>uDire, l?co'ia$ SperEnd )? )cape
de )?r?cia >ieDii de )tudent de pEn? atunci,
eroul 9ace o c?l?torie pe 'are Entr-un alt oraB,
la unc4iul )?u, Enar'at cu o )cri)oare de
reco'andare Bi cu )peranDa de a )e c?p?tui cu
ajutorul ace)tuia$ Incipit$ul repet? un tipar
cele*ru, cel al ro'anului M+garul de aur al lui
Apuleiu), unde tEn?rul Luciu) ajun-e, dup? o
c?l?torie 'ariti'?, En T4e)alia, la o '?tuB?,
'Enat de o curio6itate la 9el de -reu a>ua*il?:
dorinDa de a practica 'a-ia$^Gja>er)area unei
Entinderi ac>atice, c?tre o rud? necuno)cuta,
)u-erea6? o co*orEre En propriul inconBtient,
)u* pre)iunea unor porniri re9ulate ce )per? )?
EBi -?)ea)c? aici E'plinirea$ IaD? de *o-?taBii
din co'pania lui T4o'a) Ho4n, 5eter
Sc4le'i4l )e )i'te un F*iet )?r?ntocF Bi un
tic?lo), or, 9ru)trarea Bi u'ilinDa re)i'Dite de
prota-oni)t EBi -?)e)c i'ediat un r?)pun) prin
apariDia *AtrE-nului En cenuBiu, care E'plineBte
pe loc orice dorinD? 'aterial? 9or'ulat? de
oa'enii din anturajul lui T4o'a) Ho4n$ En 'od
ciudat, 5eter pare a 9i )in-urul care El >ede, ca
Bi cu' )er>ia*ilul )tr?in ar 9i o 'ateriali6are a
propriei )ale 9anta)'e$
Str?inul ce )e En-tiinDea6? i'ediat ce tentaDia
>reunui p?cat El atin-e pe o' e)te de)i-ur
dia>olul, ca per)oni9icare a u'*rei colecti>e$
,u6unarul )?u 9?r? 9und e)te o uB? ce )e
de)c4ide direct c?tre in9ern, locul unde )9ErBe)c
toDi cei care EBi >End )u9letul En )c4i'*ul
*o-?Diilor, precu' T4o'a) Ho4n Entr-o 9a6?
ulterioar? a po>e)tirii, e:tra) pentru o clip? de
)u* 'antie, En )cop peda-o-ic, de c?tre
)tr?inul En cenuBiu, En calitate de )t?pEn atEt
pe)te )u9letele 'orDilor, cEt Bi pe)te *o-?Diile
din adEncuri, )tr?inul a'inteBte de du*la
9uncDia a lui 5lutu), 6eul ro'an al Cade)ului,
tran)pu) En)? En re-i)tru creBtin$ La 9el ca
5lutu), dia>olul are Bi el En putere aurul
)u*teran, dar ace)ta nu 'ai )i'*oli6ea6?
9ecunditatea Bi >iaDa, ci tentaDia Bi da'narea, ca
Foc4i al draculuiF$ Acea)t? )c4i'*are de )en)
e)te )i'pto'atic? pentru relaDiile pe care
'entalitatea p?-En? Bi cea creBtin? le EntreDin
cu
#!
inconBtientul, proiectat En i'a-inea Cade)ului,
re)pecti> a in9ernului$ Str?inul En cenuBiu urc?
din adEncurile unui inconBtient 'o*ilat cu
dorinDe 'ateriale re9ulate, tentEndu-l pe 5eter
Sc4le'i4l cu reali6area ace)tora$ AcceptEnd
pun-a lui Iortunatu), eroul )e )ituea6?,
p)i4olo-ic >or*ind, pe po6iDia )i'Durilor, En
punctul de unde EBi poate in>e)ti li*idinal
)en6aDiile, in)tinctele Bi pl?cerile re9u6ate pEn?
atunci$
='*ra pe care dia>olul i-o cere lui 5eter
Sc4le'i4l nu e)te, aBadar, u'*ra En )en)ul lui
Hun-, per)oni9icat? de c4iar )tr?inul En cenuBiu$
C4iar ad'iDEnd c? ace)ta )i'*oli6ea6? u'*ra
colecti>?, En ti'p ce u'*ra 9i6ic? ar )i'*oli6a
u'*ra indi>idual? a prota-oni)tului, nu e)te
lo-ic ca dia>olul )? ai*? ne>oie de un )c4i'*
pentru a o*Dine ce>a ce 9ace parte din c4iar
natura )a$ En lo-ica conceptului jun-ian, un
5eter Sc4le'i4l )t?pEnit de dia>ol ar tre*ui )?-
Bi a'pli9ice u'*ra, nu )? Bi-o piard?$ <ai
'ult, un o' care EBi pierde partea de u'*r? nu
ar tre*ui )? 9ie *la'at Bi te'ut de cei din jur, ci
ad'irat, precu' un )9Ent care )e EnalD? En
lu'in? pur?$ ='*ra lui Sc4le'i4l nu e)te
latura )a dia*olic?, care )? poat? 9i opu)?, )?
)pune', aureolei )9inDilor, ca 'ani9e)tare a
laturii an-elice$
='*ra din po>e)tire e)te un ele'ent e)enDial
pentru inte-ritatea unui indi>id, nu atEt 9i6ic cEt
'oral$ E)te ade>?rat c?, En )piritul ironiei
ro'antice, C4a'i))o >or*eBte cu )erio6itate
de)pre u'*r? En ter'eni 9i6ici, ca a*)enD? a
lu'inii$ <ai 'ult, eroul )?u EBi tratea6? u'*ra
En aceeaBi ter'eni pra-'atici, 'aterialiBti,
drept un )trict 9eno'en optic, 'oti>End
'ucalit pierderea ei ca o con)ecinD? a unei *oli
)au a di>er)e accidente$ =BurinDa cu care a
9?cut pactul )e datorea6? toc'ai ace)tei
>alori6?ri a u'*rei doar )u* latura ei )trict
pro9an?: FLa ur'a ur'ei, )e )cu6? el, o u'*r?
nu e)te decEt o u'*r?$ Se poate tr?i Bi 9?r? ea Bi
nu EnDele- de ce tre*uie )? 9ace' atEta )candal
din cau6a eiF$ 5rin nai>itatea prota-oni)tului,
C4a'i))o ironi6ea6? o Entrea-? lu'e care, )u*
9a)cinaDia e'piri)'ului Bi a )cienti)'ului, Bi-a
pierdut de)c4iderea )pre tran)cendenD? Bi nu
'ai Btie )? >ad? latura )acr? a lucrurilor$ Ca un
'ic *ur-4e6 dornic de E'*o-?Dire, 5eter )e
concentrea6? pe ceea ce ,la-a ar nu'i
a)pectul 9anic al e:i)tenDei, i-norEnd a)pectul
ei criptic, or*ire pe care >a tre*ui )? o
pl?tea)c? ulterior$ C4a'i))o reali6ea6? e9ectul
de incon-ruenD? Bi a*)urd al te'ei u'*rei
printr-o reducDie
1&
deli*erat? a )i'*olului la latura lui i'a-i)tic?,
prin a'putarea deli*erat? a )en)ului lui 'oral-
'eta9i6ic
1
$
Cei din jurul lui Sc4le'i4l, En )c4i'*, cite)c
u'*ra )u* latura ei )i'*olic?, drept En)e'n al
naturii in>i6i*ile a o'ului$ Din acea)t?
per)pecti>?, e:i)t? o oarecare Endrept?Dire En
interpret?rile care >?d En a*)enDa u'*rei o
ale-orie a e:il?rii din patrie, a pierderii
)ituaDiei )ociale, re)pectului )e'enilor, reputa-
Diei Bi di)tincDiilor onori9ice, toate ace)tea 9iind
le-ate de 'oralitatea indi>idului, En o'ul care
Bi-a pierdut u'*ra cei din anturajul lui
Sc4le'i4l )u*EnDele-, En 'od tacit, un o' care
a a>ut co'erD cu necuratul
/
$
Dar repul)ia Bi )pai'a oa'enilor 9aD? de 5eter
e)te ce>a 'ai 'ult decEt o )i'pl? conda'nare
'oral?$ 5ierderea u'*rei El )ti-'ati6ea6? pe
prota-oni)t, )u-erEnd o tran)cendere En ne-ati>
a condiDiei u'ane, En cercul al nou?lea al
In9ernului, En 6ona Antenora, Dante EntElneBte
tr?d?tori ale c?ror )u9lete au 9o)t aruncate En
iad Enainte ca ei )? 'oar?, un dia>ol DinEndu-le
pe p?'Ent locul En trup
8
$ Sc4le'i4l tre6eBte
aceeaBi oroare ca un o' care Bi-a >Endut
)u9letul Bi e)te locuit de de'on$ <itolo-ia
popular? are Bi o alt? 9?ptur? in9ernal? cu un
)tatut a)e'?n?tor: >a'pirul$ ;a'pirii )Ent
oa'eni al c?ror trup continu? )? tr?ia)c? En
a*)enDa )u9letului$ Inteli-enDa lor nu Dine de
calit?Dile du4ului, ci de )piritul dia*olic$
Toc'ai din cau6a a*)enDei )u9letului, >a'pirii
nu au u'*r? Bi nu )e >?d En o-lind?$ CondiDia
lor de 'orDi >ii e)te con)ecinDa unui pact
in9ernal, prin care Bi-au cedat )u9letul En
)c4i'*ul ne'uririi trupului$ Dar acea)t?
ne'urire nu repre6int?, 'Entuirea En lu'in?, ci
e)te da'nare la Entuneric$ La 9el cu >a'pirii,
dup? pactul cu o'ul En cenuBiu, Sc4le'i4l e)te
conda'nat )? tr?ia)c? En Entuneric, )? )e
9erea)c? de lu'ina )oarelui, care i-ar pune En
e>idenD? in9ir'itatea, pneu'atic?$
='*ra ar repre6enta, aBadar, )u9letul o'ului,
conclu6ie la care ajun-e Bi 7tto RanK, dup? ce
aduce En di)cuDie nu'eroa)e te:te din literatura
etnolo-ic? a popoarelor pri'iti>e
.
$ TotuBi,
dup? cu' a' >?6ut, la C4a'i))o u'*ra nu )e
identi9ic? )u9letului, cel puDin nu En )en)ul
creBtin ce )u*Entinde pactele cu dia>olul$ 7
cale )pre o 'ai 9in? elucidare a )i'*olului ne-
o o9er? anali6a o*iectelor 'a-ice care inter>in
En de)tinul lui Sc4e'i4l, Bi a 9uncDiei )i'*olice
a ace)tora: u'*ra-pun-a-ci6'ele$ 5eter EBi
1
cedea6? u'*ra En )c4i'*ul pun-ii lui
Iortunatu)% En 'o'entul En care, re9u6End )?
9ac? un doilea pact cu dia>olul, prin care )?-Bi
recapete u'*ra En )c4i'*ul )u9letului, renunD?
la pun-?, el pri'eBte, de la un tEn?r *lond
(i'a-ine lu'inoa)?, an-elic?, En opo6iDie cu
9i-ura dia*olic? a o'ului En cenuBiu+, ci6'ele
de Bapte le-4e$ 5rin 9iecare din ace)te o*iecte
el pierde )au cEBti-? ce>a$ Cedarea u'*rei Ei
atra-e opro*iul celor din jur% de acu' Enainte
el nu )e >a 'ai putea *ucura de relaDiile cu
)e'enii, de prietenie, de iu*ire, ajun-End un
in9ir' a9ecti>$ 5rin u'*r?, Sc4le'i4l pierde
erosul, filia, )enti'entele En )en) 9oarte lar-$ En
)c4i'*, el cEBti-? *o-?Dia Bi puterea 'aterial?,
care )i'*oli6ea6?, dup? cu' a' >?6ut,
in)tinctele, )en6aDiile, po9tele$ CEnd renunD? la
pun-lC elcE)ti-? ci6'ele ce Ei 9ac po)i*ile
depla)?rile 'iraculoa)e$ 5rin introducerea
ci6'elor 9er'ecate En tra'?, )e 9ace/)i'Dit
ele'enturauto*io-ra9ic, C4a'i))o punEndu-l
pe eroul )?u/)? Entreprind? jaceleaBi c?l?torii
de cunoaBtere de tip ilu'ini)t-enciclopedic pe
care le )?>ErBi)e el En)uBi En tinereDe$ Ci6'ele
core)pund, aBadar, intelectului, cunoaBterii
raDionale, /aceeaBi cunoaBtere care El )cEr*ea pe
Iau)t, deter'inEndu-l )? / alea-? calea 'a-iei$
Iinalul nu>elei, En care Sc4le'i4l apare ca un
)a>ant i6olat de lu'e, e)te )u)pendat, 9iindc?
per)onajul nu e)te nici da'nat (pactul nu a 9o)t
du) pEn? la cap?t+, dar nici 'Entuit (u'*ra nu a
9o)t recuperat? de la dia>ol+$
Si'Duri, )enti'ente, intelect% cele trei o*iecte
'a-ice )u-erea6? o di)tri*uDie tripartit? a
prota-oni)tului, dup? 'odelul triadei
p)i4olo-ice de )or-inte platonician?:
ETnGuuia, au9ioL, >ouL$ 7 antropolo-ie
tripartit?, En care 9iinDa u'an? e)te alc?tuit? din
trei e)enDe, dup? 'odelul neoplatonic >ouD-
:i/u:

ZF arA(j$a, adic? )pirit-)u9let^trup, e)te


caracteri)tic? -Endirii oculte$ Ea )e opune
antropolo-iei creBtine, En care o'ul e)te
alc?tuit din dou? e)enDe, )u9let Bi trup$
Co'parEnd cele dou? >i6iuni, reie)e c?
teolo-ia creBtin? co'*in? En conceptul de
)u9let cele dou? 9uncDii pe care 'itolo-ia Bi
'i)tica antica, precu' Bi cea ocult?, le di)tin-e
ca niBte co'ponente )eparate$ 5entru
neopita-oreici )i neoplatonici, </=^TZ
repre6int?, aBa cu' )e EntE'pla deja la Co'er,
)u9letul lip)it de conBtiinD? al celor 'orDi, 9orDa
lor de >iaD?, iar >ouL repre6int? conBtiinDa,
per)onalitatea 'ortului$ La 'oarte, ele )e
de)part, >3u:9V 'er-End En Cade)ul u'*relor,
iar >ouL urcEnd En 7li'pul 6eilor
0
$ La creBtini,
En )c4i'*, )eparaDia
1"
nu are loc, )u9letele 'orDilor p?)trEndu-Bi
conBtiinDa indi9erent de locul unde ajun-, En
Iad )au En Rai$
A'*i-uitatea 9ertil? a )i'*olului u'*rei )e
datorea6? )uprapunerii pali'p)e)tice a celor
dou? antropolo-ii$ 5e de o parte, En >irtutea
9iliaDiei )ale ro'antice
!
, C4a'i))o EBi i'a-i-
nea6? per)onajul pe o )c4e'? p)i4olo-ic?
tripartit?, ce per'ite di)tincDia Entre )i'Duri,
)enti'ente Bi conBtiinD?$ De cealalt? parte,
preluEnd pattern$ul narati> creBtin, el aBa6?
pactul cu dia>olul En )c4e'a *ipartit? a
trupului Bi )u9letului$ C4a'i))o -EndeBte En
ter'eni oculDi, dar po>e)teBte En ter'eni
creBtini, 9?r? )? ne pre>in? a)upra ace)tei
alunec?ri, Entr-o >i6iune creBtin?, )ituaDia 9inal?
a lui Sc4le'i4l e)te parado:al? Bi ire6o>a*il?,
per)onajul ne9iind nici da'nat, nici 'Entuit%
Entr-o >i6iune ocult?, )ituaDia de>ine li'pede,
Sc4le'i4l 9iind un per)onaj care a pierdut
pe fQ/ue9V, dar a p?)trat pe >ouc%$ En ter'eni
creBtini, el )e a9l? En )ituaDia incon-ruent? de a-
Bi 9i pierdut o ju'?tate a )u9letului Bi de a-Bi 9i
p?)trat cealalt? ju'?tate$
CEnd dia>olul cere )u9letul eroului, el cere
)u9letul inte-ral, En )en) creBtin, din care, prin
pri'ul pact, a o*Dinut doar o parte$ ='*ra lui
5eter Sc4le'i4l )i'*oli6ea6? aBadar acel
>u/CC U )en) p?-En, de )u9let inconBtient ce
'er-e )? *Entuie Cade)ul$ 7r, -recii El
concepeau ca o i'a-ine ()ESoolo>+ a corpului,
ce repet? aido'a En9?DiBarea o'ului, nea>End
En)? con)i)tenD?$ Atunci cEnd Ei apare En >i) lui
A4ile, 5atroclu are a)pectul unei u'*re
i'ateriale, pe care prietenul )?u nu reuBeBte )?
o )trEn-? En *raDe$ ='*ra lui 5eter Sc4le'i4l
e)te un a)e'enea eEScoA$o>, ce inter'edia6?
Entre trupul de carne Bi per)onalitatea
conBtient? a per)onajului, En >i6iunea
neoplatonic?, fQ/ue9i ()au Ti>eu^a, )au anima)
are o natur? ener-etic?, 9?cEnd le-?tura Entre
)piritul de natur? ideal? Bi trupul de natur?
'aterial?$ El e)te 9orDa de >iaD?, ce d? coe6iune
indi>i6ilor >ii$ E)te intere)ant c? C4a'i))o
certi9ic? indirect o a)e'enea interpretare a
u'*rei Entr-o replic? dat? cu cEt>a ti'p Enainte
de a 'uri: F7a'enii '-au Entre*at ade)ea ce
En)ea'n? u'*ra$ Dac? ar >rea )? '? Entre*e
acu' ce En)ea'n? u'*ra 'ea, le-aB r?)punde:
En)ea'n? )?n?tatea care E'i lip)eBte$ A*)enDa
u'*rei 'ele e)te *oala 'eaF$ CEnd fQ/ue9+
6*oar? din trup, o'ul 'oare$
Dar dac? )u9letul En )en)ul creBtin dorit de
o'ul En cenuBiu e)te co'pu) din )u9letul
inconBtient ()i'*oli6at de u'*r?+ Bi
1#
)u9letul raDional ()i'*oli6at de ci6'ele
9er'ecate+, nu )e e:plic? cu' poate dia>olul
)? o9ere o ju'?tate (u'*ra+ En )c4i'*ul
Entre-ului ()u9letul+$ =lti'a nuanD? ce tre*uie
pu)? e)te aceea c? C4a'i))o accentuea6?
conceptul neoplatonic de GI/=/TI En ter'enii
antropolo-iei ar4aice 4o'erice$ 5entru Co'er,
;I/=^TI nu contea6? atEt ca o co'ponent?/a
o'ului (Entr-o opo6iDie de -enul crAua /
>(/u:iE+, ci ca un du*iDi al o'ului$ Dup? cu' a
ar?tat Hean-5ierre ;ernant, ideea de i'a-ine
(eiSWGo>+ are o 'are i'portanD? pentru
'entalitatea pri'iti>?$ I'a-inile, idolii, )tau la
*a6a practicilor 'a-ice e:ercitate a)upra
9iinDelor i'ateriale$ 5e *a6a le-?turilor
)i'patetice dintre ori-inal Bi i'a-ine ()tatuie,
de)en, p?puB?+, 9iinDa re)pecti>? e)te o*li-at?
)? e:ecute ordinele adre)ate copiei
&
$ ='*ia
lui 5eter Sc4le'i4l nu )e )u*)tituie
per)onalit?Dii conBtiente a per)onajului, dar o
an-ajea6?$ Cu'p?rEnd-o En )c4i'*ul pun-ii,
dia>olul a o*Dinut un eE/aP^o> prin /care El
poate controla pe erou$ A*ia prin renunDarea la
pun-?, Sc4le'i4l/reuBeBte )? )e de)9ac? din
le-?tura 'a-ic? cu fr'*ra )a, ce/El Dinea )u*
in9luenDa o'ului En cenuBiu$
"$ 7-linda
=n al doilea )ESco^o> pe care ro'anti)'ul El
recuperea6? pentru a da e:pre)ie e'er-enDei
)u9letului inconBtient e)te i'a-inea re9lectat?
En o-lind?$ De la lecano'anDia antic? (-4icitul
Entr-un >a) cu ap?+ pEn? la cri)talo'anDia
'odern?, )upra9eDele re9lectante au 9o)t
dintotdeauna un 'ijloc de co'unicare cu
lu'ea in>i6i*il?$ 7-lin6ile tre*uie acoperite la
'oartea unui o' pentru a nu-i >edea )u9letul
de)prin) de trup, la 9el cu' >a'pirii nu )e >?d
En o-lind? deoarece )Ent )i'ple trupuri 9?r?
)u9let$ In o-lind? )e >ede re>er)ul )piritual al
lu'ii 'ateriale$ 7-linda apei e)te o poart?
c?tre t?rE'ul cel?lalt$ Dia>olul aduce du4urile
'orDilor En 9aDa lui Arnold (din 3c%im(area
sc%ilodului a lui ,3ron+ picurEnd )En-e En
o-linda unei 9EntEni$ Cu' Cade)ul e)te o
'eta9or? )paDial? pentru t?rE'urile
inconBtientului, o-linda e)te un in)tru'ent de
conte'plare a propriilor a*i)e interioare$ Iau)t
o >ede pentru pri'a oar? pe <ar-areta En
o-linda 'a-ic? din *uc?t?ria >r?jitoarelor,
Goet4e )u-erEnd prin acea)ta c?
11
iu*ita ar4etipal? )e 'ateriali6ea6? din
dorinDele 9anta)'atice ale eroului$ 5ri>indu-)e
En o-lind?, eroii ro'antici a)i)t? la e'er-enDa
unei per)onalit?Di re9ulate$
E)te ceea ce )e EntA'pl? cu prota-oni)tul
nu>elei ,orla de Gu3 de <aupa))ant

$ DeBi
teri9iantul proce) e)te de)cri) En re-i)trul
literaturii 9anta)tice (cu de)c4idere )pre un
BtiinDi9ico-9anta)tic incipient+, -rila de lectur?
cea 'ai potri>it? e)te re-i)trul p)i4olo-ic, En
acord cu tr?irile 'aladi>e care El o*)edau pe
)criitorul En)uBi$ Tran)9or'area per)onajului
e)te )u-erat? Entr-o )cen? )i'*olic? ce
de)c4ide nu>ela: eroul a)i)t? la trecerea pe
Sena a unui con>oi de na>e ce par a 9i tra)e
a9ar? din a*i)urile 'arine de un re'orc4er$ 7r,
apa >a 9i e:plicit recuno)cut? ca un )i'*ol al
inconBtientului Bi al ne*uniei, prota-oni)tul
te'Endu-)e de Facel ocean En)p?i'Ent?tor Bi
9urio), plin de >aluri n?pra)nice, de ceDuri, de
>ijelii, ce )e nu'eBte ]de'enD?^F$ 7'olo-
apei, Entunericul )e con)tituie Bi el Entr-un
)paDiu ce a)cunde o a'eninDare: Fpe '?)ur? ce
)e En)erea6?, '? cuprinde o ine:plica*il?
neliniBte, ca Bi cu' noaptea ar a)cunde,
EntrucEt '? pri>eBte, o -roa6nic? a'eninDareF,
En ur'a conte'pl?rii >aporului urcEnd din
adEncuri, prota-oni)tul intr? Entr-o F)tare
9e*ril? de ner>iF )i a-itaDie$ E)te *Entuit de
intuiDia unei pri'ejdii i'inente, de o )pai'?
9?r? 'oti>, de )en6aDia de c?dere Bi Enec FEntr-
un 4?u de ap? )t?t?toareF$ Lu'ea i )e pare
)tr?*?tut? de Ftainice in9luenDeF Bi de puteri
in>i6i*ile ce )e De) En jurul )?u Entr-o reDea
parali6ant?$
Iilo)o9ii RenaBterii )u)Dineau c? 'a-ia con)t?
En 'anipularea de c?tre operator a ener-iei )ale
p)i4ice, care intr? En re6onanD? cu )u9letul
lu'ii$ Din acea)t? )u*)tanD? eterica,
'a-icianul e)te capa*il )? pl?'uia)c? 9?pturi
Bi o*iecte 'iraculoa)e
"
$ Eroul lui <aupa))ant
pare a-Bi 9i acti>at puterile tene*roa)e, care
tind )? )e 'ateriali6e6e$ 7 pri'? Entrupare are
loc Entr-un >i) En care, precu' En ta*loul lui
Iii))li o)marul, >i)?torul e)te )tri>it Bi
)u9ocat de o 9iinD? 'i)terioa)?$ CoB'arul )e
repet?, prota-oni)tul )i'Dindu-)e pro-re)i>
>a'piri6at de @@cine>a care )e aBe6a)e pe 'ine
)i care, cu -ura lipit? de a 'ea, E'i *ea >iaDa
printre *u6ele 'eleF$ Lun-ile perioade de
'editaDie, i6olare Bi )in-ur?tate, En care )e
cu9und?, )nrBe)c prin a da pre6enDei 'ale9ice o
concreteDe Bi En lu'ea diurn?$ Se Btie c? )t?rile
de depri>are )en6orial?, prin i6olare de )ti'uli,
pro>oac?
1/
o accentuare a acti>it?Dii 9anta)'atice,
p)i4olo-ia e:plicEnd, En ace)t 9el, re>elaDiile
'i)tice o*Dinute prin incu*aDie Bi clau)trare En
peBteri Bi incinte )u*terane$ $Sau, En cu>intele
lui <aupa))ant, FcEnd r?'Ene' 'ult? >re'e
)in-uri, u'ple' -olul cu n?luciF, eroul En)uBi
a>End tot 'ai/de) i'pre)ia c? Fcine>a '?
ur'?reBte, c? cine>a 'er-e En ur'a 'ea,
aproape de tot, cEt )? '? atin-?F$ Ener-ia
inconBtient? oare urc? En el )e re>ar)? pe)te
pra-urile in4i*iDiilor pu)e de conBtiinD? En calea
9anta)'elor Bi Ei di)tru-e En 9elul ace)ta
criteriile de di)cern?'Ent Entre realitate Bi
ilu6ie$ 5er)onajul )e Entrea*? dac? nu e po)i*il
ca F9acultatea de control al nerealit?Dilor
anu'itor 4alucinaDii )? 9ie a'orDit? En clipa
pre6ent? la 'ineF$ FAparatul >eri9icatorF, )au
F)i'Dul controluluiF in>ocate de <aupa))ant
>or 9i nu'ite ce>a 'ai tEr6iu de c?tre Ire,ud
Fprincipiul realit?DiiF$
7 alt? 'eta9or? a proce)ului p)i4ic tra>er)at de
prota-oni)t e)te i'a-inea <untelui Saint-
<ic4el, cu a*aDia )a de piatr?,
l >alurilor Atlanticului$ In)ula ieBind din
adEncurile ac>atice )u-erea6? con)tituirea unui
nou pol p)i4ic, e'er-enDa unei per)onalit?Di
autono'e, Entr-ade>?r, du*lul 9anta)'atic
cap?t? tot 'ai 'ult? autono'ie Bi con)i)tenD?,
'ateriali6are ce traduce cli>ajul )?u pro-re)i>
de eul conBtient al per)onajului$ Ruperea
F9iinDelor in>i6i*ileF de )u* controlul
conBtiinDei, caracteri)tic? 'ecani)'elor
p)i4otice, e)te re)i'Dit? de cel *Entuit ca un
9eno'en real, ce con9ir'? e:i)tenDa concret? a
ace)tor F>i6itatoriF$
En ace)t )en) eroul con)truieBte o teorie
paranoic-delirant?, cu conotaDii BtiinDi9ico-
9anta)tice, de)pre o Fra)? )upranatural?F care
in>adea6? u'anitatea Bi Ei ia locul$ Dac?, de pe
aceleaBi po6iDii e'patic de)c4i)e c?tre
proce)ele din propriile adEncuri inconBtiente,
Niet6)c4e pro9eDea Bi dorea e'er-enDa unui
)uprao', <aupa))ant )e arat? terori6at de
>enirea unei a)e'enea F9iinDe noiF$ C4iar dac?
apariDia ei i )e pare ine>ita*il?, eroul o
co'*ate, intuind En 'od o*)cur )u*)tratul
'or*id al Entre-ului 9eno'en$ A'eninDarea
e)te aceea de a 9i Enlocuit En propria )a >iaD? de
c?tre Corla, la 9el cu' 5eter Sc4le'i4l putea 9i
*?nuit c? ar 9i locuit de altcine>a, En )peD? de
un dia>ol$ Eroul lui <aupa))ant )e )i'te luat
En po)e)ie de >oinDa ace)tui locuitor al unei
alte lu'i, pla)at? de el En in9initul a)tral, dar
'ai corect identi9ica*il? En t?rE'ul propriului
)?u inconBtient$ St?rile de
18
a*ulie Bi de parali6ie care El in>adea6? tot 'ai
ade) (FNu 'ai pot >oi% En )c4i'*, cine>a >rea
En locul 'eu% iar eu '? )upunF% FCine>a e
)t?pEn pe )u9letul 'eu Bi-l -u>ernea6?Z cine>a
porunceBte toate acDiunile, toate 'iBc?rile,
toate -Endurile 'ele$ Eu En)u'i nu 'ai )Ent
ni'ic Enl?untrul 'eu, ni'ic En a9ar? de-un
)pectator ro*it Bi En-ro6it de toate lucrurile pe
care le 9acF+ tr?dea6? pierderea controlului de
c?tre eu a)upra propriului trup$ 7 BedinD? de
)u-e)tie 4ipnotic? la care a)i)t? (En care o
9e'eie pare Fro*it? de-o >oinD? )tr?in?, intrat?
En ea, precu' un alt )u9let, precu' un alt )u9let
para6it Bi do'inatorF+ El con>in- pe
prota-oni)t ca, prin 9a)cinaDia ei 9aD?
9eno'enele paranor'ale, 'a-neti)',
4ipnoti)' etc$, o'enirea Bi-a atra) propriul
)9ErBit, conjurEndu-l pe FCel de care )e te'eau
En )pai'ele lor popoarele nai>eF$ De)cinderea
In>i6i*ililor e)te o teri9iant? ale-orie pentru
)enti'entul )ecolului al GlG-lea ro'antic (Fde
ce>a 'ai 'ult de-un >eac pre)i'Di', pare-)e,
un ce>a nouF+ de a 9i 9o)t in>adat de c?tre
conDinuturile inconBtientului colecti>$
Tea'a eroului lui <aupa))ant de a 9i di6locat
de noul >enit de>ine tot 'ai pre-nant? pe
'?)ur? ce ace)ta cap?t? 'aterialitate$ Cara9a
care )e -oleBte de ap? En ti'pul nopDii,
'Encarea ce di)pare de pe noptier?, tranda9irul
)'ul) )u* oc4ii )?i de o 'En? in>i6i*il?, cartea
r?)9oit? de cine>a )e6End Entr-un 9otoliu -ol,
Entr-un cu>Ent o*iecti>area Cori ei, )Ent
9eno'ene ce )u-erea6? )cindarea per)onalit?Dii
prota-oni)tului Bi autono'i6area eului
alternati>$ Atunci cEnd EBi propune )?-l di)tru-?
pe in>i6i*il, prota-oni)tul lupt? En 9ond
E'potri>a ne*uniei, EncercEnd )? re)oar*?
proiecDia Enapoi En )ine En)uBi$
7r, 'ijlocul de a identi9ica 9anta)'a >a 9i
toc'ai o-linda$ Ace)t o*iect de auto)copie
p)i4olo-ic? EBi 9ace pri'a apariDie En nu>el? En
)cena de 'e)'eri)', cEnd 4ipnoti6orul Ei
)u-erea6? 4ipnoti6atei c? o carte de >i6it? e)te
o o-lind?, En )u-e)tia de )upra9aD?
re9lectori6ant?, 9e'eia >a a>ea clar>i6iuni
paranor'ale, )e'n c? o-linda e)te o 9erea)tr?
c?tre lu'ea )piritelor$ 5entru a-Bi )urprinde
du*lul, prota-oni)tul 9olo)eBte la rEndul )?u un
dulap cu o-lind?, )i'*ol )u-e)ti> al
depo6itului de i'a-ini din inconBtient )pre
care )e taie o intrare$ De)coperirea pe care o
tace e)te )tranie: Fera lu'in? ca 6iua En a'ia6a
'are Bi totuBi nu '-a' >?6ut En o-lind?Z Era
-oal?, curat?, adEnc?, plin? de lu'in?Z
I'a-inea 'ea nu )e >edea En ea$$$ deBi era'
c4iar En 9aDa
147
eiF$ Lip)a o-lindirii e)te o'oloa-? pierderii
u'*rei$ La 9el cu 5eter Sc4le'i4l, eroul lui
<aupa))ant de)coper? cu ajutorul
in)tru'entului 'a-ic c? )u9letul nu-i 'ai
locuieBte En trup, c? )u9letul i )-a autono'i6at
Bi )-a de)prin) de el En)uBi$ Lip)it de >oinD? Bi
de >iaD?, el )ea'?n? cu un a'*alaj -ol, aido'a
>a'pirilor care nu au u'*r? Bi nu )e >?d En
o-lind?$ Su9letul independent Bi de
nerecuno)cut apare En )c4i'* En i'a-inea
altcui>a, a Corlei, interpu)? Entre per)onaj Bi
o-lindirea )a$ Cu ajutorul )upra9eDei
re9lectori6ante, prota-oni)tul EBi conte'pl?,
de'enDial, )u9letul inconBtient care i-a )c?pat
de )u* control Bi care El ia En )t?pEnire >enind
parc? din a9ara )a$ Encercarea de a-Bi ucide prin
9oc du*lul nu 'ai poate opri r?)turnarea de
per)onalitate$ <o'entul En care eul alternati>
nu 'ai poate 9i re)or*it En eul conBtient
'arc4ea6? )cu9undarea En ne*unie$ Stin-erea
conBtiinDei per)onajului Bi luarea )a En po)e)ie
de c?tre inconBtient e)te )u-erat? de
tran)9eniljier)onalit?Dii de la Eu la El, din
9inalul'ui^eleij^Nu^^jau^r^ar? nici oFu'*r?
de Endoial?, 9?r? nici o u'*r? de Endoial?$$$ n-a
'urit$$$ Atunci$$$ atunci$$$ >a tre*ui deci )? '?
o'or euZ$$$F f
FTrupul tran)parent, ace)t trup cu neputinD? def
cuno)cutF al propriului )u9let Ei apare En
o-lind? Bi lui Jillia' Jil)on, prota-oni)tul
nu>elei o'oni'e a lui E$ A$ 5oe
#
$ Dar aici
proce)ul de r?)turnare ce El )peria pe eroul lui
<aupa))ant-pa9e a 9i a>ut deja loc, Jil)on
identi9icEndu-)e eului )?u o*)cur, Corlei$ Entr-
ade>?r, Jilllia' Jil)on nu e)te nu'ele
ori-inar al prota-oni)tului, ci un p)eudoni',
ce core)punde per)onalit?Dii tene*roa)e ce El
are En )t?pEnire$ En ur'a *a)cul?rii de
per)onalitate, F>irtutea )-a de)prin) Ude 'ineV,
ca o 'antie, Entr-o )in-ur? clip?F$ ;iaDa lui
Jillia' Jil)on >a 9i un lun- Bir de 9apte
ne)t?>ilite )i repro*a*ile, -u>ernate de tru9ie,
a'*iDie, ur?, po9t?, a>ariDie$ Entr-un cu>Ent,
per)onajul e)te po)edat de c?tre dia>olul din
)ine En)uBi, el e)te Enc? din ti'pul >ieDii un
locuitor al *ol-iilor in9ernale$ El EBi recunoaBte
de alt9el condiDia, 9?cEnd alu6ie la 'itul
pactului cu dia>olul ce duce la pierderea
)u9letului: FdeBi au 9o)t pe lu'e i)pite 'ari,
niciodat? En)? o'ul n-a 'ai 9o)t i)pitit a)a, Bi
de)i-ur c? niciodat? n-a 'ai c?6ut En i)pit?
a)aV#
=n puternic )i'*ol al condiDiei de o' clau)trat
En propria )u*teran? p)i4ic? e)te cl?direa )colii
Bi a internatului unde per)onajul EBi petrece
copil?ria Bi EntEia adole)cenD?$ =riaBa ca)? are
10
a)pectul unui Fpalat din po>eBtiF, )au 'ai
de-ra*? din coB'ar$ Cu aripi laterale
con)truite 4aotic, cu c?'?ruDe nenu'?rate Bi
culoare Entortoc4eate, cu 'o*ile, *?nci, pupitre
Bi )caune En-r?'?dite, Enne-rite de >re'e,
cl?direa e)te o ade>?rat? i'a-ine a
la*irintului$ Ca)a i'a-inat? de E$ A$ 5oe e)te
un corelati> )paDial al con9i-uraDiei p)i4ice a
eroului, En 2mintiri, vise, reflec*ii, Hun- de)crie
din proprie e:perienD? 'ecani)'ul de proiecDie
prin care cine>a EBi poate con)trui un analo-on
ar4itectural al )u9letului
1
$ 7r, )tructura
la*irintic? a Bcolii )u-erea6? prin paraleli)'
condiDia lui Jillia' Jil)on de r?t?cit En
'eandrele propriului inconBtient$
5er)onajul intuieBte Bi recunoaBte c? FEn
de6>oltarea 'inDii 'ele, la Enceputurile ei, a
9o)t ce>a cu totul neo*iBnuit Bi care a Entrecut
orice '?)ur?F$ Din adEncurile la*irintului, a
ieBit la )upra9aD? *e)tia, di6locEnd eul *un al
celui ce a Encetat )? 'ai 9ie el En)uBi Bi a
de>enit Jillia' Jil)on$ Jolliajrju-Jd)on
-e)1e-1' 'r$ C3de, e)te un o'
po)ed^aLdjejr'4ra$$$Eul e:ilat En inconBtient,
En )c4i'*, Ei >a ap?rea prota-oni)tului )u*
9or'a unui prieten care Ei )ea'?n? ca un 9rate
-ea'?n, Enc? de la >enirea la Bcoal? a du*lului
)?u, care poart? acelaBi nu'e cu el, Jillia'
Jil)on are 9aD? de ace)ta )enti'ente a'*i-ue$
5e de o parte, e)te cuprin) de porniri a-re)i>e,
ce nu )e e:plic? doar prin co'ple:ul de
concurenD? 9ratern?$ 3ipjenta[[re)pin-erii^ )e$
gdatjorea6?[noai de-ra*?
9aptuluj^['j'il[>enit JilCa'HJil)on EBi
recunoaBte euTpe care l-a re9ulat Bi de care
doreBte )? )e de6identi9ice: Fl-arri FduB'?nit
pe el pentru c?-'i purta nu'ele, ace)t nu'e ce
'i )-a p?rut de dou? ori 'ai re)pin-?tor cEnd El
9olo)ea un )tr?inF$
5e de alt? parte, per)onajul re)i'te la du*lul
)?u Fun 9el de duio)ie cu totul nelalocul eiF$
AtracDia dintre ei )ea'?n? cu atracDia dintre
polii opuBi ai unui 'a-net$ el+lalt Jil)on
e)te eul *un, eul iniDial, de dinainte de
Enlocuire, al acestui Jil)on$
In9luRnta[-R^aRe[[o[e:ercitA p)eudo-9ratele
e)te *ene9ic?% deBi prota-oni)tul are i'pre)ia
ca prietenul )?u Fera 'Enat doar de o dorin0
ciudat? de a-'i pune piedici, de a '?
)urprinde )au de a '? u'iliF, el e)te )ilit a
recunoaBte c? inter>enDiile ace)tuia au )copul
de a-l Endrepta$ Cu toate c? )e'ni9icaDia
po>e)tirii e)te nult 'ai *o-at?, )-a )pu) pe
*un? dreptate c? @jiratele^[HuQ Ca'
JjlBonj^-rBani9ic? conBtiinDa 'oral? a
ace)tuiaT7u* Iu l 9uncDionea6? precu' @@-eniul
re)trlc,'Eir^rcAreTCierKe-aard
1!
El identi9ica En dai'onul )ocratic$ Du*lul are
caracteri)ticile unei >oci interioare care
po>?DuieBte )pre *ine, Jillia' Jil)on
o*)er>End in-enuu c? Fri>alul 'eu )u9erea de o
)l?*iciune a coardelor >ocale care nu-i
En-?duiau )? ridice >reodat? -la)ul Bi )?
>or*ea)c? alt9el decEt En Boapt?F% FBoapta lui
)tranie ajun)e)e ecoul En)uBi al -la)ului 'euF$
5re6enDa >oalat? Bi >ocea Boptit? a F9rateluiF El
>or E'piedica pe Jil)on )? duc? la *un )9irBit
tic?loBii pl?nuite cu 'ult? -rija Bi cini)'$
Cu 9iecare inter>enDie 'oral?, polari6area celor
doi prieteni )e accentuea6?, tran)9or'End
relaDia dintre ei En ur?$ Ca Entr-o operaDie de
diali6?, pornirile ne-ati>e coa-ulea6? En
co'porta'entul lui Jillia' Jil)on, En ti'p
ce i'pul)urile 'orale )e re-rupea6? En du*lul
ace)tuia$ Cei d:W-aju9l- )? )e'ene precu'
ne-ati>ul Bi po6iti>ul unui 9il'$ Hn )en)ul
ace)tui duali)', 5oe introduce Bi o alt?
'eta9or?, >9 >a a>ea de a)e'enea o lar-?
recurenD?, cea a relaDiei dintre 'odel )i ta*lou$
A>End En >edere di)tri*uDia 'oral? a
tr?)?turilor Entre cei doi, copia lui Jillia'
Jil)on/nu e)te o caricatur+ a ace)tuia, ci,
di'potri>?, un Fportret re'arca*ilF$ /
En)? in)tru'entul/)i'*olic care per'ite
identi9icarea relaDiei rebl9E^CnH^eie)te Bi En
ace)t ca6 o-linda$ Atunci cEnd, e:a)perat,
Jil)on EBi Enjun-4ie ad>er)arul, En9runtarea
dintre ei ia a)pectul unei re9lect?ri En o-lind?$
DeBi 'ai a>u)e)e de cEte>a ori re>elaDia,
Bocant? precu' Fde)c?rcarea unei *aterii
-al>aniceF, c? cel?lalt Jil)on e)te du*lul )au,
prota-oni)tul de)coper? a*ia En 9inal
identitatea lor, e:pri'End-o En ter'eni
catoptrici$ En prietenul Bi ad>er)arul )?u el
de)coper?, ca Entr-o o-lind?, c? Fnu era linie En
tr?)?turile adEncite Bi ciudate ale c4ipului )?u
care )? nu 9i 9o)t al 'eu propriu, pEn? la cea
'ai de)?>ErBit? a)e'?nareF$ Iar cel?lalt Ei
con9ir'? de)coperirea: FAi En>in), iar eu )Ent
pierdut$ U$$$V te-ai o'orEt pe tine En)uDiZF$
Ge)tul lui Jil)on traduce En ter'eni de9initi>i
identi9icarea@ )a cu u'*ra Bi 9orcluderea,
)inoni'? cu o )inucidere, a eului )?u diurn, En
9elul )?u tra-ic, per)onajul lui E$ A$ 5oe intr?
En cate-oria re>oltaDilor ro'antici E'potri>a
)upraeului 'oral patern al )ociet?Dii, pe chare
ne>oia de li*ertate per)onal? Bi a9ir'are
indi>idual? Ei aduce la identi9icarea cu u'*ra
dia*olic?$
/&
#$ Ta*loul
E$ A$ 5oe reia i' a- in e a^ta*joului ca[) i '
*ol al du*lului Entr-o alta po>e)tire,
&ortreiuTovalE# De di'en)iuni 'inu)cule,
po>e)tirea )ea'?n? cu un 'edalion literar,
concentrat punctual pe paraleli)'ul dintre o'
Bi i'a-inea )a de)enat?$ Ajun) printr-un
accident Entr-un ca)tel p?r?)it (ale c?rui ruine,
la 9el cu Bcoala 'edie>al? a lui Jillian Jil)on,
)u-erea6? r?t?cirea En la*irintul propriului
inconBtient+, eroul nu>elei de)coper? o -alerie
de portrete dintre care unul Ei pro>oac? o
)en6aDie de >iaD? Bi realitate incon9unda*il?$
Citind un 'ic 'anu)cri), el a9l? c? portretul
repre6int? o tEn?r? 9at? pe care )oDul ei, pictor
)aturnian Bi taciturn, concentrat En )ine En)uBi
pEn? la auti)', a pictat-o Enainte de 'oarte, En
9apt, cau6a 'orDii a 9o)t En)?Bi tran)punerea pe
pEn6?$ Antropolo-ii au )e'nalat ade)eori
)pai'a oa'enilor din )ociet?Dile pri'iti>e la
o9erta de a li )e 9ace portretul )au 9oto-ra9ia
8
,
En ideea c? i'a-inea ar lua pri6onier )u9letul
'odelului, atr?-Endu-i 'oartea$ 5o>e)tirea lui
E$ A$ 5oe de)crie c4iar ace)t proce) de tran)9er
p)i4o-'a-ic al )u9letului din o' En etSco^o>$
5e '?)ur? ce portretul de pe pEn6? )e
de)?>ErBeBte, per)oana portreti6at? )e o9ileBte,
literal'ente >a'piri6at?$ 5entru -recii
4o'erici, o'ul e)te >iu doar atEta >re'e cEt 1u
Wr7 r?'Ene En co'uniune cu trupul$ Dac?
i'a-inea e)te dedu)? din corp, o'ul EBi pierde
ener-ia de >iaD?$ 5ictura, Bi Entrea-a art?
'odern?, au 'oBtenit acea)t? 9uncDie 'a-ic?,
e)tetica 9iind, dup? cu' )-a )pu), )ucce)oarea
'i)ticii$ 5ictorul ro'antic nu procedea6? alt9el
decEt un Ba'an pri'iti> )au un teur- antic,
care 9i:ea6? )u9letele i'ateriale ale >iilor Bi
'arDilor, du4urilor Bi oa'enilor deopotri>?, En
eESWta: 'ateriale$
7)carJilde En
[
&ortretul lui Dorian ;rav
GA
, Entr-un acce) de
-enialitate, dia-no)-tica*il printr-o concentrare
aproape 'i)tic? a)upra )u*iectului picturii
)ale, pictorul ,a)il CallWard 9ace tEn?rului
Dorian Gra3 un portret trancendental, care
reuBeBte )? decante6e e)enDa per)onalit?Dii
'odelului, acel Ap:n ate'poral a)cun) En
9iecare o'$ 5rin identi9icare e'patetic? cu cel
care Ei po6ea6?, pictorul )urprinde, En trupul de
carne, En)?Bi ideea platonician? de 9ru'o)$ In
)en)ul En care 5laton conecta 9ilo)o9ul la
ade>?r, 7)car Jilde corelea6? -eniul arti)tic
cu 9ru'u)eDea pur?$ IntuiDia
/
arti)tic? $Dran)9eno'enalA El aduce pe ,a)il
Entr-o )tare de )o'na*uli)' creator Bi de
idolatrie arti)tic? En raport cu 'odelul )?u$ El
El tran)9or'? pe Dorian Gra3 Entr-un 6eu c?ruia
Ei Enc4in? un idol (eESco^o>+ - portretul$
7r, din nou, precu' En riturile 'a-ice de
teur-ie, i'a-inea de>ine un )u*)titut al
ori-inalului$ 5ortretul >a 9i Fcea 'ai 'a-ic?
dintre o-lin6iF, En care )e re9lect? adev+ratul
Dorian Gra3, En ti'p ce o'ul de carne r?'Ene
o 9antoB?$ 5entru a 'oti>a in>er)iunea dintre
'odel Bi copibr7)car Jilde introduce te'a
pactului 9au)tic: conBtienti6Elidu-Bi pentru
pri'a oar? 9ru'u)eDea En 'o'entul En care EBi
conte'pl? portretul, Dorian EBi o9er? )u9letul
pentru tinereDea >eBnic?$ Din ace)t 'o'ent,
ta*loul de>ine receptacol pentru )u9let, En ti'p
ce trupul eroului >a p?)tra o tinereDe Bi
9ru'u)eDe nealtera*ile ce a'inte)c de condiDia
>a'pirului$ 5rin pactul )atanic, per)onajul
in>er)ea6? raportul dintre trup Bi )u9let$ Dac0,
En teolo-ia curent?, trupul e)te conju-at/ cu
ti'pul Bi decrepitudinea, iar )u9letul cu
eternitatea, !entru Dorian Gra3 trupul intr? En
re-i'ul de i'uta*ilitate a; t?,ToTriuE,
Tn.n'pFce )u9letul )?u pictat tr?ieBte
dec?derea Bi urrDjrca conjanctural?$
Acea)t? nou?TW'? de 4edoni)' e)te 9iltrat?
prin e)tetica decadenti)t? pro'o>at? de Jilde$
Si'pto' )peci9ic 'odern, prin F'oartea lui
Du'ne6euF, locul ocupat de *ine, En ordine
teolo-ala, e)te ocupat de c?tre 9ru'o), En
ordine e)tetic?$ ;aloarea e:i)tenDial? )upre'?
ajun-e 9ru'o)ul, practicat ca art? aplicat?
propriei 9iinDe$ Dorian Gra3 Entrupea6?
dand1$7il En )tare pur?, 9i:at prin pactul
'eta9i6ic En condiDia de arte9act u'an$- El e)te
un ta*lou En 'iBcare, o En9?DiBare per9ect?, dar
lip)it? de adEnci'e$ 5rin teoriile )ale cinice,
lordul Cenr3 e:ercit? o peda-o-ie a
9ru'o)ului Bi pl?cerii opu)? *inelui Bi ade>?-
rului, 'odelEndu-l pe 'ai tEn?rul )?u prieten
pentru o e:i)tenD? e)tetic? (En )en)
KierKe-aardian+$ E:erciDiul unui a)e'enea
4edoni)' decadenti)t El dereali6ea6? pe
D/Priaa, Ace)ta 'cep[ej?[ tr?ia)c? Entr-o lu'e
de 9antoBe, En care relaDiile Bi )enti'entele )Ent
de 'uca>a$ Indr?-o)tindu-)e de Si*3l ;ane, ci
nu >ede En acea)ta 9e'eia,@ci actriDa, )au, 'ai
e:act per)onajele jucate de ea$ De>enitF un
eESo)Go>, Dorian Gra3 nu poale iu*i clccn
9?pturile care E'p?rt?Be)c aceeABTj:'di`ie de
)i'ulacru, adic? '?Btile$ FSuper9icialitateaF
e)te unul$din$$c$u>'EcZe c4ei) ale ro'anului,
/"
de9inind e:i)tenDa e)teti6ant? a prota-oni)tului
En lu'ea 9?r? >iaD? a i'a-inilor Bi aparenDelor$
Tr?ind En planul 9anta)'elor arti)tice, Dorian
con)tat? c? nu 'ai re)i'te iu*irea Bi *ucuria,
tri)teDea Bi durerea$ Nici )inuciderea Si*3lei
;ane, nici uciderea lui ,a)il nu Ei pro>oac?
reacDii a9ecti>e, ca Bi cu' )u9letul i-ar 9i 9o)t
a'putat, En con>enDia 9anta)tic? a ro'anului,
F)u9letul lui era, 9?r? Endoial?, *olna> de
'oarteF, 9iindc? 9u)e)e tran)9erat prin
dia*olica dorinD? En ta*lou$ FSe )pune de)pre el
c? )-a >Endut dia>olului pentru un c4ip
9ru'o)F, Bopte)c oa'enii, de)coperind En
9ru'u)eDea inaltera*il? un )ti-'at a)e'?n?tor
a*)enDei u'*rei lui Sc4le'i4l$ In calitate de
'a)c?$ Dorian nu 'ai poate tr?i cu
ade>?ratTdFAce)t c4ip 9ru'o), prad?
de)9rEului Bi p?catelor, a'inteBte Bi el de
per)onajele danteBti al c?ror )u9let )e a9l? Enc?
din ti'pul >ieDii En alt? parte, En iad$ Ne'uritor
Bi 9ru'o), dar lip)it de )u9let, el E'parte
aceeaBi condiDie cu un >a'pir$
Noul pact cu dia>olul traduce 'eta9oric
trau'a epocii 'oderne, Bi anu'e Fpierderea
credinDei En )u9letF, ceea ce 9ace
po)i*ilA[cedarea Bi di)pariDia ace)tuia$ A>atar
conte'poran al dorinDeiF de ne'urire,
9ru'u)eDea >eBnic? do*Endit? de Dorian Gra3
e)te o ale-orie pentru condiDia de 'arionet? a
o'ului En )ocietate$ Ironia participati>? a lui
7)car Jilde )e Endreapt? a)upra Enaltei
)ociet?Di fin de siecle, dar el de)c4ide En 9apt
tipolo-ia o'ului 'a)i9icat Bi ro*oti6at ce a>ea
)? o*)ede6e )ecolul GG^5rota-oiiE)tul doreBte
)?-Bi p?)tre6e 9ru'u)eDea 9i6ic? pentru c?,
dup? cu' El En>aD? lordul Cenr3, a)pectul
)uper9icial e)te condiDia reuBitei En lu'ea
decadent? a ari)tocraDiei$ Ta*loul nu e)te
altce>a decEt un in)tru'ent de 'anipulare a
ilu6iei pu*lice, un predece)or al 'a))-'edia
'ode'e$ 5actul cu dia>olul e)te o 'eta9or?
pentru inte-rarea Entr-o )ocietate lip)it? de
criterii 'orale, acea)ta deoarece, En 9ilo)o9ia
de pre9a*ricate a lordului Cenr3, cultura
En)ea'n? corupDie Bi ci>ili6aDia - de-radare$
Dorian Gra3 )-a l?)at prin) En uni>er)ul 9actice
al )ociet?Dii, Bi-a o9erit F9aDaF drept -aj, ducEnd
o >iaD? du*l?, una de aparenDe an-elice, iar alta
de dea'*ul?ri nocturne$ 5orireDul pictat de
,a)il a de>enit per)onalitatea )a diurn?, )u*
para>anul c?reia, nou <r$ C3de concur'du-l
pe Dr$ HccKill, prota-oni)tul EBi duce >iaDa de
>icii$ Aido'a lui Jillia' Jil)on, Dorian Gra3
e)te 5o)edat (Tedc?tre u'*r? (En )en)
jun-ian+, iar ta*loul joac? rolul
/#
de pjl'd? En care ji a-are eul diurn re9ulat$
,a)il Bi-a pictat 'odelul e:^tt En 'o'entul En
care, )u* in9luenDa 9ilo)cT9TeTcinice a lordului
9Eenr3, Dorian tr?ia o *a)culare interioar?, En
ta*lou a r?'a) 9i:at? FconBtiinDaF per)onajului,
di6locat? de c?tre eul )?u FTene*ro)$ I'a-inea
pictat? re-rupea6? toate interdicDiile Bi
reproBurile 'orale, pe care eroul le-a 9orclu)
din )ine En)uBi$
Sirri*oli)'uj p)i4olo-ic al ta*loului e)te
lu'inat Hn 'od neaBteptat de o irteur)iune En
copil?ria eroului$ 5ortretul e)te a)cun)j'$
ca'era din podunde Dorian Gra3 tr?i)e
Fe:ilatF de c?tre *unicul )?u, En ur'a rene-?rii
de c?tre ace)ta a 9iicei )ale$ Re)pin-erea 9iicei
Bi a nepotului Entr-o ca'er? i6olat? e)te o
'eta9or? )u-e)ti>? pentru cen6urarea
principiilor de >iaD? repre6entate de cei doi$
Dorian Gra3 a cre)cut En ace)t )paDiu clau)trat
al re9ul?rii, EntElnirea/cu pictorul ,a)il BE cu
lordul Cenr3, doi Fpeda-o-iF care E)i:9i)puta
)u9letul per)onajului, unul jncerc'd[ )liL
9i:e6e- jndra9EEra an-elic?, cel?lalt )?-i
acti>e6e latura tene*roa)?, per'ite o
recon9i-urare a per)onalit?Dii per)onajului$ 5ur,
in-enuu, curat, aBa cu' l-a 'odelat )upraeul
'oral Entruc4ipat de puritanul )?u *unic,
Dorian )e de)coper? pentru pri'a oar? pe )ine
En)uBi conte'plEndu-)e En ta*lou$ AtenDia
e-olatr? Ei e)te tre6it? de lordul Cenr3, care Ei
acti>ea6? >anita-tej^or-oliul luci9eric$ F<a'a
a tuturor p?catejor^@^tru9ia de)c4i-depoarta
celorlalte >icn^erTEerea6? um(ra re9ulata a
per)ona-
ju`uiHEE'ioliRjror*ind,HI+orian Gra3 p?r?)eBte
ca'era adole)cenDei Bi ie)e En )ocietate, punEnd
En practic? toate dorinDele Bi pul)iunile )ale
repro*a*ile, En )c4i'*, el Enc4ide En c?'?ruD?
ta*loul pictat de ,a)il, En care a 9o)t tran)9erat
eul )?u 'oral$ 7po6iDia )paDial? Entre c?'?ruDa
En-u)t? Bi lu'ea lar-? )u-erea6? )trania
dedu*lare a prota-oni)tului, care EBi Enc4ide
)u9letul ade>?rat En pod Bi EBi tri'ite 'a)ca
pictat? )? circule En lu'e^<r$ ji3de[a 9o)t
eli*erat din c?'?ruD? Bi l-a clau)trat En
lpcuLB?u[Re^ HDr, HecE3lI
En 9apt, En ciuda 'oralei aparent li'pe6i, care
9ace din Dorian Gra> un per)onaj 9?r?
conBtiiirtA[eDic?$ ro'anul conDine o a
dj#ua'oj^d?^e[j^^
I6olarea
ta*loului irTca'era din podjau^nBea'n?
doar^re9uiarea eului curaD.ddlurn, al
prota-oni)tului, ci Bi re)pin-erea )upra-eului
'oral repre6entatlEedPurEEc%
TToCarnSAjiT)ije:Ile?6? eul *un En acelaBi
)paDiu EiTc?nIire:Ela)e *unicul pe nepot
d'TaDiuni etice
/1
(pentru a pedep)i Fde)9rEnareaF 'a'ei
*?iatului+$ E)te o 9or'? )i'*olic?[de
r?6*unare E'potri>a *unicului Bi A principiilor
repre6entate^ de ace)ta, En ter'enii 9ilo)o9iilor
iraDionali)te ale epocii, 'oralitatea )i'*oli6at?
de portret e re)i'Dit? ca un in)tru'ent de[
'orti9icare a in)tinctului >ital al >ieDii$ Dorian
lupt? pentru propria identitate 'ai ale) atunci
cEnd 9ace r?ul, care apare ca o 9or'? de
a9ir'are Bi E'plinire a per)onalit?Dii, E'potri>a
raDiunii )ociale )terili6ante$ ;iaDa du)? de
prota-oni)t )u-erea6? aceeaBi re>olt?
)u*teran?: prin c4ipul )?u F*unF, el >ine En
Entl'^'areA^^Te-uEETo9 FIpocriteF aleF
)ociet?Dii% prin co'porta'entul )?u nocturn,
necuno)cut celorlalDi, el recuperea6? fi'tuT
>ieDii$ Dac? F9ru'o)ul con>ine 9antoBei Bi
'?Btii, urEtul core)punde in)tinctelor Bi
1italit0ii, En ai% #te"istru, per)onajul lui 7)car
Jilde tr?ieBte aceeaBi )ete de a p?c?tui precu'
per)onajele lui Do)toie>)Ki, ca 9or'? de
a9ir'are a li*ert?Dii iraDionale de a e:i)ta$ 5rin
portret$ 5j+ri-n[jjra> Enc4ide En pod imago$ul
*unicului interiori6at ca per)onalitate 'oral?$
Re>olta cul'inea6? cu )9EBierea ta*loului, -e)t
care, DinEnd cont de dina'ica re9lect?rii
pre6ent? Bi En William Wilson, atra-e 'oartea
prota-oni)tului$
La 9el cu o-linda, ta*loul e)te un )E/oPMco>
care 9ace po)i*il? >i6uali6area e'er-enDei
)u9letului inconBtient, cel 'ai ade)ea re>oltat
E'potri>a ordinii raDionali)te, ilu'ini)te )au
po6iti>i)te din )ocietate, E'potri>a nor'elor
'orale re)i'Dite drept re)tricti>e, eli*erare
care, toc'ai din cau6a ten)iunii care o pro-
>oac?, precu' Bi a lip)ei (pierderii+ unui
)i)te' ritualic reli-io) de dirijare a ei, )9ErBeBte
cel 'ai ade)ea printr-o cata)tro9a$
5i)tjru-ere/aj'a-inii, uciderea unuia de c?tre
cel+lalt, En)ea'n?, En lo-ica du*lului,
)inucidere$/
//
Hote.
$ En Huvela romantic+ german+, >oi$ ",
Antolo-ie Bi note de Ion ,i*eri, ,ucureBti,
E5L$ !80$
"$ Ar 9i intere)ant de ur'?rit 9eno'enul
lin->i)tic al prelu?rii cu )en) in>er)at a unor
cu>inte dintr-o alt? li'*?$ Spre e:e'plu,
'ulte din cu>intele E'pru'utate de/li'*a
noa)tr? din turc? Bi -reac?, En )pecial En
perioada 9anariot?, iau En derEdere )en)ul lor
ori-inar$ 5e4li>anul e)te En li'*a de ori-ine un
erou, *aira'ul e)te o )?r*?toare reli-ioa)?,
palicarul e)te un >itea6, iar ipoc4i'en
En)ea'n? )u*iect$
#$ C9$ Cari Gu)ta> i9un-, &uterea sufletului#
Antolo-ie, 5ri'a parte, Te:te ale)e Bi tradu)e
din=i'*a -er'an? de dr$ Su6ana Colan,
,ucureBti$ Ed$ Ani'a, !!1, cap$ FEufl, u'*ra,
ani'a Bi ani'u), )ineleF$
1$ 5roce)ul de reducDite la con)ecinDe a*)urde
poate 9i identi9icat En c4iar nucleul narati> din
care EBi de6>olt? C4a'i))o nu>ela: F<i-a'
pierdut Entr-o c?l?torie p?l?riaf '?nuBile,
*ati)ta, -eanta, pe )curt, toate *a-ajele$ IouLue
'-a Entre*at 99lac?, atunci, cu aceeaBi oca6ie
nu 'i-a' pierdut Bi u2bra, Bi a' di)cutat
apoi de)pre con)ecinDele unei a)t9el de
nenorociriF$ l
/$$ Literatura 'edie>al? / cunoaBte nu'eroa)e
po>e)tiri En care pierderea u'rorei e)te un
(ne-lija*il+ neajun) En ur'a unui tEr- En care
dia>olul e)te d;9apt p?c?li^/<Hne de) 9a!on)
de )@en-a-er a>ec le dia*le etait, au 'o3en
A-e^celle-ci: Le de'on a>ait-il con)enti A
en)ei-ner )on art tene*reu: A de) ecolier), ii
)tipoulait, pour Be) 4onoraire), Lu@il aurait en
)on pou>oir le dernier Lui lui re)terait dan) Ie)
'ain), tandi) Lu@il Ie) pour)ui>ait et Lue
c4aci' d@eu: courrait A toute) ja'*e)$ C@e)t
e>ide''ent A cette 4i)toire Lue 9ait allu)ion
cette autre e:pre))ion *ien connue: ]le dia*le
e'porte le retardataire^$ <ai) A pareil jeu cet
i'*ecile de Satan pou>ait encore etre dupe,
cotn'e nou) le 'ontrent Ie) le-ende)
d@E)pa-ne et d@Eco))e, celle) par e:e'ple du
'arLui) de ;illano et du co'pte de Sout*e)K,
Lui 9reLuentaient Ie) ecole) de 'a-ie du dia*le
A Sala'anLue et A 5adoue$ L@adroit ecolier ne
lai))ait Lue )on o'*re au: -ri99e) du 'aEtre,
)on o'*re re)tee en arriere dan) la cour)e, et ii
9allait Lue le de'on )e contentAt de ce
pa3e'ent peu )u*)tantiel, tandi) Lue
)@ec4appait li*re'ent le nou>eau 'a-icien,
'ai) Lui, de)or'ai), a>ait perdu )on o'*re$F
EdWard ,$ T3lor, La ivilisalion &rimitive#
5ari), C$ ReinWald et C$$ Li*rairie)-Editeur),
0.8, p$ &&$
8$ FS? Btii c?@n clipa@n care-un )u9let >inde//
cu' eu 9?cui, un de'on )e@ntroduce/ En trupul
lui, Bi-ace)ta-l -u>ernea6?/ cEt ti'p nu-i plin
tot ti'pul ce-are-a-l duceF$ D ante Ali-4ieri,
Divina omedie, Infernul, En ro'AneBte de
Geor-e CoB*uc, ,ucureBti, ES5LA, !/1, p$
#""$
.$ 7tto RanK, Du(lul# Don Kuan, Traducere
de <?ria ;icol$ IaBi, In)titutul European$ !!.$
0$ Ieli: ,u99iere, Miturile lui ,omer si
g0ndirea greac+, Traducere Bi pre9aD? de G4$
CeauBe)cu, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !0., Cap$
F<i)terele lu'ii in>i6i*ileF$
156
!$ ;e6i Au-u)te ;iatte$ Le) 3ources Occultes
du 5omantisme, 5ari), !"0$
&$ Hean-5ierre ;ernant, Mit )i gtndire 0n
;recia antic+# 3tudii de psi%ologie istoric+,
Traducere de Toe 5etre Bi Andrei Nicule)cu,
,ucureBti, Ed$ <eridiane, !!/, Cap$ FDe la
cate-oria du*lului la i'a-ineF$
$ En 2ntologia nuvelei fantastice, Cu o
pre9aD? de <atei C?line)cu Bi un )tudiu de
Ro-er Cailloi), ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !.&$
"$ ;e6i loan 5etru Culianu, "ros si
magie 0n 5ena)tere# G@S@, Traducere de Dan
5etre)cu, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!1$
#$ En E$ A$ 5oe, &r+(u)irea asei /s%er,
Sc4iDe, nu>ele, po>e)tiri, EdiDie En-rijit?,
pre9aD?, note Bi co'entarii de Li>iu Cotr?u,
,ucureBti, Ed$ =ni>er), !!&$
1$ C$ G$ Hun-, 2mintiri, vise, reflec*ii,
Con)e'nate Bi editate de Aniella Ha99e,
Traducere Bi pre9aD? de Daniela Xte9?ne)cu$
,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!8, cap$
FTurnulF$
/$ En E$ A$ 5oe, op# cit#
8$ L$ Le>3-,ru4l, Lesfonctions mentales dans
Ies societes inferieures, 5ari), Li*rairie Ieli:
Alean, !"", pp$ /l-0$
.$ 7)car Jilde, &ortretul lui Dorian ra1,
,ucureBti, E5L, !8!$
OM/L !X5X QH3/YI5I $ NNTRE
ANDR7GIN XI CER<AIR7DIT -
En?lDarea lent? a -eo-ra9iei )cu9undate a
inconBtientului colecti> EnNRo'anti)', oprit?
o >re'e de o9en)i>a po6iti>i)'ului,
)cienti)'ului Bi atei)'ului, e)te reluat? )i
de)?>ErBit? En ;iena i'perial? de la )9ErBitul
)ecolului al GlG-lea Bi Enceputul )ecolului GG$
Entr-un )tat condu) paternali)t de Iran6 Ho)e9,
dar )upu) unor 9orte centri9u-e tot 'ai
>e4e'ente, pre'oniDia de)tr?'?rii d? naBtere
unei arte FdecadenteF, F)ece)ioni)teF, En
care;tea'a-d] )c4i'*are )e co'*in? cu
dorinDa de ino>aDie$ Sta6a tot 'ai accentuat? a
aparatului *irocratic (Fca)telulF lui Oa9Ka+
core)punde unei cri6e a autorit?Dii Bi
per)onalit?Dii u'ane

$ 5rincipiul ordonator,
)upraeul 'oral, intr? Entr-un proce)
i'percepti*il de de6a-re-are, ceea ce per'ite
con)telarea a tot 'ai 'ultor 9or'aDiuni
inconBtiente$ FJiener <oderneF, 'odernitatea
>iene6?, e)te o cultur? a cri6ei, )au a cri6elor
(cu' )u)Dine HacLue) Le Rider+ identit?Dii
"
$
/-----7rtul din a)pectele cele 'ai acute ale
9eno'enului e)te cri6a
9 'odelului 'a)culin, datorat? pre)iunii
cre)cEnde a imago$urilor 9e'inine$ Ti'p de un
'ileniu Bi ju'?tate, cultura creBtin? a Re9ulat
9e'initatea, a)i'ilind-o p?catului Bi
dia>olului$ 7 dat? cu inter6icerea cultelor
'editeraneene ale 6eiDelor 'i)tice (De'eter Bi
5er)e9ona, Diana-Arte'i), I)i), I)4tar,
A)tarteea, ,ona Dea etc$+ di>initatea )upre'?
a c?p?tat un pro9il )trict 'a)culin$ Trinitatea
creBtin? are o con)tituDie patrilinear?, iar
preoDi'ea care o )lujeBte )e ale-e e:clu)i> din
rEndurile *?r*aDilor$ 7 pri'? r?*u9nire a
re9ulatului )-a 9?cut )i'Dit? En Fjnica renaBtereF
din )ecolele GII-GIII, care )-a )oldat cu
i'punerea, En catolici)', a cultului Bi
i'a-i)ticii Iecioarei <?ria$ A doua a a>ut loc
En RenaBtere, o dat? cu Entoarcerea Entre-ii
antic4it?Di p?-Ene Bi 'a-ice$ Repede En?*uBit
de Re9or'? Bi Contrare9or'?, ero)ul Bi
9e'initatea rena)centi)t? au i6*ucnit
i'placa*il En lu'in? En t^p'anti)j9t, curent
o*)edat de 9i-ura 9e'eii, a )urorii, a iu*itei$
Sca6End pra-ul percepDiei interioare Bi al
cen6urilor conBtiente,
/0
poetica ro'antic? a per'i) ree'er-enDa
)i'*olurilor animei colecti>e$ AtracDia Bi
teroarea tre6ite de 9e'eia ro'antic? indic?
)enti'entul de culpa*ilitate cu care e)te
recuperat ace)t co'ple: Enc4i) En adEncuri$
Sirene, undine, 'elu)ine, Lorele3, iu*ite-
'oarte, 9e'ei-9anto'?, )urori uci)e )u-erea6?
condiDia de rEienant$; i'a-inii 9e'inine, care
e:ercit? a)upra *?r*aDilor o atracDie >a'piric?,
ade)ea 9atal?$ A)pectul F'edu6eicF (E$A$5oe+
al iu*itei care urc? din tene*re e:pri'?
*eatitudinea Bi an-oa)a ne*uniei, pe care
ro'anticul Bi-o culti>? acti>Endu-Bi 9anta)'ele
inconBtiente$
En ;iena i'perial?, proce)ul de recuperare a
animei colecti>e )-a de)?>ErBit$ EuridiKe a 9o)t
eli*erat? din Cade) Bi rein-)taurat? En tronul de
6eiD?$ 5lacate En aur Bi ar-int, 9e'eile din
picturile lui Gu)ta> Oli't au )tr?lucirea
iradiant? a unui numinosum interior e:pu) pe
pEn6?$ Ace)t proce) p)i4oi)toric e)te *ine intuit
de -Enditorii >iene6i ai epocii$ H$ H$ ,ac4o9en
pu*lic? En 08 o pri'? )inte6? antropolo-ic?
Bi de i)torie a reli-iilor pri>ind cultura
'atriar4al? din Europa 'editeranean?
neolitic? Bi antic?: Das Mutterrecht. "ine
/ntersuc%ung il(er die ;1naikokratie der
alten Welt nac%t i%rer religiosen und
rec%tlic%en Hatur# El di)tin-e Entre o
-inecocraDie ar4aic?, a>End En centru cultul
unor 'ari 6eiDe telurice, Bi o 9alocraDie i'pu)a
de i'periul ro'an Bi apoi de creBtini)'$
Acea)t? perioad? de )upre'aDie a lui Apollo
(6eu al patriar4atului Bi )piritualit?Dii+ ar 9i din
nou a'eninDat? de Dion3)o) (6eu al
'atriar4atului Bi )en6ualit?Dii+ En deceniile de
Fdi)olutie a or-ani6aDiilor politice Bi decadenD?
a >ieDii pu*liceF pe care le tra>er)ea6? ;iena la
)9ArBit de )ecol, En ;esc%lec%t und
%arakter, 7tto Jeinin-er deo)e*eBte Bi el
En i)toria o'enirii perioade de F-onoc4ori)'F
()eparare co'plet? a tr?)?turilor )e:uale En
indi>i6i+ 'ai pronunDat )au 'ai atenuat$
RenaBterea Bi )ecolele al GlG-lea Bi al GG-lea
ar 9i a)t9el de inter>ale En care di)tincDia dintre
)e:e )e -)to'p$9ea6?j^c' d )e na)c 'ai 'ult
9e'ei 'a)culine Bi *?r*aDi /9e'ininiF$
E'er-enDa co'plet? a animei, precu' Bi
cri6a identit?Dii 'a)culine Bi de6or-ani6area
p)i4ic? ce decur- de aici, )e r?)9rEn- a)upra
tipolo-iilor do'inante din arta >iene6?
'odern?$ Ii-urile cele 'ai )peci9ice Bi cu o
'are recurenD? )Ent Fo'ul 9?r? En)uiF
@
tran)e:ual$
/!
l$ 7'ul 9?r? En)uBiri
=lric4 =ntel, eroul ro'anului Omul f+r+
0nsu)iri al lui Ro*ert <uBii
#
, di)pune En jurul
)au toate ace)te 9i-uri ar4etipale$ Sco) din
conte:tul p)i4oi)toric, titlul ro'anului ar putea
)? derute6e, Entr-o pri'? in)tanD?, el tri'ite la
o tipolo-ie 'ult 'ai r?)pAndit?, cea a
indi>idului 'ediocru, ne)e'ni9icati>, *anal, ce
deri>? din per)onajele cenuBii ale lui Ce4o> Bi
urc? pEn? la o'ul ro*oti6at Bi 'a)i9icat din
di)topiile )cienti)te ale )ecolului GG$
5re)iunea depjer)onali6ant? a )i)te'ului )ocial
Bi 'eta9i6ic )e e:ercit? Bi a)upra
prota-oni)tului 'u)ilian (Enainte de a )e opri
a)upra nu'elui =lric4, <uBii El nu'ea
FAnder)F, FaltulF+, dar En
ca6ul ace)tuia
lip)a En)uBirilor nu e)te re6ultatul unei radieri a
caracterului, ci e)te un pro-ra' de >iaD?
deli*erat adoptat$ =lric4 nu are ni'ic de-a 9ace
cu tipul 9iinDelor u'ile, alienate En ordine
u'an?$ El ntOBi-a pierdut En)uBirile, ci Bi le-a
)u)pendat, ca 9or'? de prote)t Bi ap?rare$
Lip)a calit?Dilor Dine, En ca6ul )?u, de 9eno'en,
de 'ani9e)tareENe:terioar?, iar nu de numen,
de e)enDa per)onajului$ =lric4 e)tefo'ul dotat
care re9u6? )? EBi E'plinea)c? a)piraDiile Bi
aptitudinile, p?)trEndu-)e di)poni*il pentru
altceva# Departe de a a)cundeZ un >id
caracterial, el )e con)truieBte pe un eu >oluntar
Bi or-olio), pe un ar4eu ce )e 'enDine En )tare
de latenD?, a*DinEndu-)e )? )e de-rade6e En
a>atari$
^7ri-inea Fo'ului 9?r? En)uBiriF )e a9l? En
Fo'ul din )u*teran?F al lui Do)toie>)Ki$
Naratorul 0nsemn+rilor din su(teran+ e)te un
per)onaj torturat de dorinDe Bi )crupule, care,
a)e'eni lui Ca'let, nu reuBeBte )? ia)? dintr-o
a'*i-uitate 9unda'ental?, ce El parali6ea6? En
>iaDa e:terioar?$ S9EBiat Entre tendinDe
contradictorii, ce )e anulea6? reciproc, el )e
con)olea6? con)tatEnd: FN-a' Btiut )? de>in nu
nu'ai r?u, dar nici altcu'>a: nici r?u, nici
*un, nici tic?lo), nici cin)tit, nici tu erou, nici
tu 'u)c?$ Acu' E'i duc 6ilele, cEte 'i-au
r?'a), En *Erlo-, )EcEindu-'? )in-ur cu
con)olarea r?ut?cioa)?, cu totul deBart?, c?
o'ul deBtept nici n-are cu' de>eni real'ente
ce>a% nu'ai i'*ecilul de>ine ce>aF
1
$
FI'*ecilulF e)te o'ul 'ono>alent, care )e
li'itea6? pe )ine la o )in-ur? po)i*ilitate, care
Encre'eneBte Entr-un proiect de )ine$ F7'ul
deBteptF, En )c4i'*, e)te o'ul care nu )-a
'ani9e)tat, care nu )-a an-ajat pe nici o cale
de9initi>?,
8&
care a r?'a) de)c4i) tuturor po)i*ilit?Dilor$
FI'*ecilulF accept? )? joace rolul pe care i-l
i'pune )ocietatea, )e 9i:ea6? Entr-o 'a)c?, )e
identi9ic? unei persana (En )en)ul jun-ian de
co'ple: co'porta'ental de)tinat adapt?rii la
un anu'it 'ediu+% prin acea)ta, el )e alienea6?
Bi )e 'orti9ic?, de>ine un nu'?r de ordine, un
Fcada>ru >iuF$ F7'ul deBteptF e)te indi>idul
care re9u6? )? )e identi9ice >reunei persana,
e)te c4ipul din )patele '?Btilor, care EBi
p?)trea6? li*ertatea de dorinD? Bi >oinD?$
F7'ul 9?r? En)uBiriF 'u)ilian e)te Bi el o'ul
pluri'or9, care e>it? li'itarea Bi a'putarea
)u9letea)c?$ Su)pendarea 'ani9e)t?rii denot? o
inadaptare a prota-oni)tului, ce nu )e re-?)eBte
En rolul pe care i l-a de)e'nat i)toria$ OaKania
(O$ und O$, i'periul c4e)aro-cr?ie)c+ nu 'ai
repre6int? pentru el un )paDiu al a9ir'?rii Bi
E'plinirii Bi de aceea e>it? )? 9ie Enre-i'entat
En )i)te'$ Societatea nu 'ai e)te capa*il? )?-i
conDin? idealurile, EncEt eroul )i'te ne>oia )?
)e con)er>e, En aBteptarea unei alte )oluDii$
NeEncrederea En lu'e Ei pro>oac? o )c?dere a
ten)iunii principiului realit?Dii, un )enti'ent de
dereali6are$ En )piritul lucidit?Dii de6a*u6ate a
o'ului 'odern, =lric4 nu tr?ieBte de alt9el
acea)t? cri6? a realului En ter'eni ontolo-ici,
ca un apocalip) pe cale de a )e in)tala (cu' >a
9i r?6*oiul 'ondial+, ci En ter'eni p)i4olo-ici,
ca o a>entur? 'ental? tran)cendent?$ Ro*ert
<uBii joac? per'anent pe a'*i-uitatea dintre
'eta9i6ic Bi 'etap)i4ic, con)truind
e>eni'entele e:terioare En paraleli)' cu
e>oluDia 'ental? a per)onajelor$
Ca )tructur? caracterial?, =lric4 e)te un )pirit
a*)tract$ <ate'atician prin pro9e)ie, el )u9er?,
a)e'eni lui Adrian Le>er-Ku4n, al lui T4o'a)
<ann, de >ocaDia 'or*id? a )peculaDiei$ Cu o
ui'itoare 9acilitate, anali6ea6? )ituaDii,
radio-ra9ia6? co'porta'ente Bi p)i4olo-ii,
de6>olt? teorii Bi )i)te'e, parc? jucEndu-)e,
Entr-o neli'itat? >er>? co'*inatorie$ Su9er? de
ceea ce Con)tantin Noica ar nu'i atodetie,
re)pin-erea indi>idualului Bi *locarea En
-eneralitate
/
$ IuncDiile )uperioare ale
intelectului par a i )e 9i de)prin) de ground$u7
pul)ional, c?p?tEnd autono'ie$ RaDiunea )a nu
)e con)truieBte pe )u*)olul unor tr?iri
inconBtiente, de care e)te )eparat de 9olia
i'penetra*il? a lucidit?Dii$ Teoriile )ociale
FaruncateF cu nonBalanD? de =lric4 nu )Ent un
r?)pun) la ne>oile )ale pro9unde, de aceea el
nu >a 9i intere)at En a le pune En practic?, En
ciuda tuturor celor aBteapt? En el un conduc?tor
)au un 'Entuitor$ Eroul EBi i-nor? eli*erat
4ari)'a Bi puterea pe
8
care ar putea-o do*Endi a)upra celorlalDi,
r?'EnEnd un apolitic$ De)i-ur, a>e' aici o
ale-orie a in9laDiei raDionale a o'ului 'odern
Bi a eBecului )piritului po6iti>i)t En a re6ol>a
ten)iunile )ociale ce >or duce la declanBarea
celor dou? r?6*oaie 'ondiale$ FNici o e'oDie
nu EBi poate p?)tra 'ai 'ult ti'p puterea 9?r? a
)e altera din cau6a c4iar a ace)tui e9ort de
'enDinere, de aceea a)pir? )pre e'oDii contrare
care )? aduc? un recEBti- de >iaD?$F F;iaDa e)te
o perpetu? o)cilaDie Entre dorinD? Bi )aDietate$
CEnd 9aci ce>a prea 'ult ti'p, )i'Di ne>oia de
a 9ace contrariul$F Atent o*)er>ator al
'iBc?rilor )u9leteBti din el En)uBi, pe care le
pri>eBte cu detaBarea unui ento'olo-, =lric4
identi9ic? 'ecani)'ul de ec4ili*rare p)i4ic? pe
care C$ G$ Hun- El nu'eBte enantiodromie
M
#
7rice tendinD? p)i4ic? tinde la un 'o'ent dat,
prin co'pen)aDie, )? 9ie Enlocuit? de contrariul
ei$ =lric4 e)te conBtient c? in9laDia lucidit?Dii En
care tr?ieBte are con)ecinDe de lun-? durat?, ce
)e acu'ulea6? lent dar i'placa*il$ DorinDele,
>i)urile, FEn)uBirileF re9ulate )e acu'ulea6? tot
'ai 'a)i> )u* pra-ul cen6urilor, pEn? cEnd >or
atin-e ten)iunea e:plo6i>?$ Spre deo)e*ire En)?
de per)onajele p)i4otice la care i6*ucnirea
u'*rei -$Re9ulate e)te incontrola*il?, =lric4
pare a-Bi pro>oca En 'od deli*erat acu'ularea
inconBtient?, En >ederea o*Dinerii unei ener-ii
de tran)cendere$ E>itEnd pro-ra'atic )?-Bi
in>e)tea)c? li(ido$u0 En o*iectele lu'ii
e:terioare, el aBteapt? 'o'entul En care ace)ta
>a )u9eri o )u*li'are 'i)tic?$
5rota-oni)tul a de)coperit le-ea p)i4olo-ic?
dup? care dorinDele 'or prin E'plinire$ Ea e)te
acti>? En ca6ul oa'enilor care )e pun En )luj*a
unui ideal: o dat? atin), ei )Ent ne>oiDi )? El
Enlocuia)c? cu un altul, ceea ce atra-e o ri)ip?
)upli'entar? de >italitate$ Sin-urele
)enti'ente )ta*ile )Ent cele 9?r? o*iect% cele
direcDionate, En )c4i'*, )e di)ipea6? prin
aproprierea o*iectului, En ace)t )en), =lric4
9or'ulea6? un parado: 'oral: Fdoar 9iinDele
care nu 9ac 'ult *ine pot r?'Ene En 'od inti'
Bi real *uniF$ 5entru a 'enDine Bi potenDa 9orDa
interioar?, ace)teia tre*uie )? i )e re9u6e orice
'ani9e)tare$ 5rin a)ce6? 9eno'enal?, prin
necon-)u'area po)i*ilit?Dilor, =lric4 caut? )?
EBi ridice ten)iunea centrilor inconBtienDi pEn?
la inten)itatea capa*il? )? pul>eri6e6e
principiul realit?Dii$ La 9el cu Adrian
Le>erKii4n, el ur'?reBte )? aprind? F9ocul de
)u* ca6anF, )u* c?ldura c?ruia pul)iunile )?-i
iri-e din nou )u9letul )terili6at de Ieitgeist$u7
po6iti>i)t$
8"
"$ Andro-inul
Catali6atorul 'iBc?rii de re-enerare p)i4ic? >a
9i A-at4e, )ora 'ai tEn?r? pe care =lric4 nu o
re>?6u)e din copil?rie$ FSor? -ea'?n?F
)piritual, A-at4e tr?ieBte la 9el de a*)tra)? 9aD?
de lu'e, 9aD? de propria c?)nicie, indi9erent? la
ceea ce )e EntE'pl? En e:terior, En aBteptarea
c4e'?rii unui altceva# Ea e)te co'ple'entar?
lui =lric4, opunEnd lucidit?Dii t?ioa)e a
ace)tuia o lene>ie 9elin?, inteli-ent? Bi cald?,
de 9e'initate ador'it?$ Iiecare din 9raDi e)te
alter-e-o-ul celuilalt, ju'?tatea lui )e:ual?,
Entre ei are loc un proce) de du*l? proiecDie Bi
identi9icare, el re-?)eBte En A-at4e o
per)oni9icare o propriei )ale anime, iar ea
de)coper? En =lric4 o i'a-ine a lui animus#
A-at4e e)te pentru =lric4 Fcap?tul de podF de
care *?r*atul a>ea ne>oie pentru a re9ace
le-?tura rupt? cu propriul )?u inconBtient$
FTre*uie )? te iu*e)c, pentru c? nu pot )?-i
iu*e)c pe ceilalDiF, Ei '?rturi)eBte el )urorii,
con9ir'End c? atenDia )a nu 9uncDionea6? c?tre
e:terior, ci e dirijat? )pre interioritate$
Tandra iu*ire ince)tuoa)? dintre F9raDii
-e'eniF re9ace 'itul andro-inului$ F7'ul 9?r?
En)uBiriF EBi e)to'pea6? a-re)i>itatea
'a)culin? e:tro>ertit?, intr? En contact dia9an
cu 9anta)'ele )u*li'inale, )e F9e'ini6ea6?F,
a)cultEnd c4e'area de )iren? a /@'a-o-ului
9e'inin re9ulat En el En)uBi$ Spre )candalul
'oralei puritane, al )upra-eului )ocial, =lric4
ur'?reBte cu >oluptate lenta de6a-re-are a
identit?Dii )ale 'a)culine Bi recon)trucDia ei En
ter'enii unei 9i-uri andro-inice$ Sen6aDia de
re-enerare Bi >italitate e)te atEt de inten)?, EncEt
ea Ei ajut? pe cei doi 9raDi )? )e eli*ere6e de
an-oa)ele de Enc?lcare a ta*u-ului ince)tului$
Re-re)ia lor reciproc? )pre imago$mi ar4aice
din e>oluDia p)i4ic?, cel al )urorii, re)pecti> cel
al 9ratelui, are )e'ni9icaDia iniDiatic? de)cri)?
de Hun- En ca6ul eroilor ce dore)c renaBterea
'a-ic?$ A)e'eni ace)tora, cei doi 9raDi
Endr?-o)tiDi Entreprind o FC?l?torie En paradi)F$
=ni9icarea contrariilor Entr-o 9i-ur? a)e:uat?,
cea a andro-inului, traduce recuperarea
'aterialului re9ulat Bi re9acerea unit?Dii
conBtiinD?-inconBtient$ Entre =lric4 Bi A-at4e )e
De)e o iu*ire 9araonic?, ca Entre doi 9raDi di>ini
.
,
ce le de)c4ide calea c?tre centrul )acru$
Iiecare dintre ei tran)cende li'itele En-u)te ale
eului, intr? Entr-o )tare de ec)ta6? Bi )e aBa6? En
punctul de
8#
ec4ili*ru 'i)tic al p)i4icului$ 5rea puDin 9i6ic?,
iu*irea lor e)te o conBunc*ia alc4i'ic? prin
care )e reali6ea6? )inele total$ =lric4 )e
apropie de Fcealalt? )tareF, 'odalitate e:tatic?
prin care dorinDele Bi a)piraDiile, redirecDionate
prin iu*irea ince)tuoa)? (Bi Entr-un 9el
narci)iac?+ din)pre e:terioritate )pre propriul
)ine, cad En ele En)ele, atin-End o concentrare
de tip nir>anic$ Ener-ia p)i4ic? Encetea6? a )e
'ai in>e)ti En lu'ea de a9ar? Bi a )e con)u'a
En idealuri e9er'ere, eroul ie)e din 'iBcarea
alternanDelor a9ecti>e de 9rene6ie Bi depri'are
ce caracteri6ea6? >iaDa concret? Bi )e in)talea6?
FEn E'p?r?Dia 'ilenar?F$
TotuBi, Fcealalt? )tareF are Bi ea un ec4ili*ru
9ra-il, )upu-nEndu-)e le-ii p)i4olo-ice care
inter6ice atin-erea Dintei$ 5uterea ei de iradiere
)e inten)i9ic? pe '?)ur? ce cei doi 9raDi )e
apropie a)i'ptotic unul de cel?lalt, dar )e
)pul*er? En 'o'entul En care are loc contactul
propriu-6i)$ Ea tre*uie )? r?'En? En >irtua-
litate, E'plinirea di)tru-End-o$ Iu*irea pentru
F)ora -ea'?n?F e)te creatoare atEta >re'e cEt
r?'Ene o 9or'? de platoni)', adic? o iu*ire
9anta)'atic?$ Atunci cEnd Encearc? )? o
E'*r?DiBe6e pe Elena, adu)? printr-un ritual de
necro'anDie din Cade), Iau)t pro>oac? o
e:plo6ie ce Ei e)te aproape 9atal?, En ca6ul lui
=lric4 Bi al A-at4ei, cen6ura ince)tului e)te
e>itat? prin 'iBcarea de apropiere la in9init,
dar )e reacti>ea6? cEnd apropierea e)te
)curtcircuitat? printr-un contact 9i6ic,
FE'plinirea dorinDelor En)ea'n? 'oarteF,
con)tat? cei doi 9raDi ince)tuoBi$ InterdicDia
'oral? tran)9or'? pul)iunea de >iaD? En
pul)iunea de )en) contrar, En mortido#
GEndurile de )inucidere care El Encearc? pe
=lric4 En preaj'a E'plinirii iu*irii lor )Ent
e:pre)ia interdicDiei 'entale care )e opune
atracDiei ince)tuoa)e, 'eta'or9o6End-o En
re)pin-ere Bi dorinD? de autoani4ilare$
S?>ErBirea 9i6ic? a ere)ului nu poate a>ea drept
ur'are decEt ruptura dintre =lric4 Bi A-ai4a Bi
a*olirea Fceleilalte )t?riF$ De aceea, )e pare c?
planul con)u'?rii ince)tului, dintr-o )c4iD? 'ai
>ec4e de capitol, a 9o)t abandonat de <uBii En
ela*or?rile ulterioare, En care iu*irea dintre
9raDi r?'Ene un dialo- platonic$
81
#$ Cer'a9roditul
5En? la un punct al ro'anului, de)tinul lui
=lric4 e)te -Endit de <uBii ca un *aro'etru al
)ociet?Dii En care tr?ieBte, En partea a doua,
En)?, e:perienDa 'etap)i4ic? de>ine do'inant?
Bi e>oluDia eroului Encepe )? 'ear-? Entr-o
direcDie di>er-ent? 9aD? de lu'ea real?$ Rolul
de )ei)'o-ra9 al OaKaniei >a 9i tran)9erat unui
alt per)onaj care cap?t? tot 'ai 'ult? -reutate:
Clari))e$ Scriitorul El 9olo)eBte drept co*ai
pentru a e:peri'enta 'ecani)'ele de
p)i4olo-ie colecti>? prin care Europa pri'ei
ju'?t?Di a )ecolului GG ajun-e la i6*ucnirile
de *ar*arie care au 9o)t cele dou? r?6*oaie
'ondiale, En partea pu*licat? antu' a
ro'anului, caracterul Clari))ei e>olua)e
oarecu' Fli*erF, En li'itele unor e:alt?ri Bi
'ici 9anati)'e ce nu dep?Beau nor'a-litatea,
Bi doar te'erile ne'?rturi)ite ale )oDului ei,
Jalter, pre>e)teau po)i*ilitatea c?derii ei
p)i4otice$ 5e '?)ur? En)? ce 'ani9e)t?rile
an-oa)ante ale 9a)ci)'ului )edi'entau Encet En
lu'ea din jurul lui <uBii, ace)ta Encepe )? le
Ftraduc?F En co'porta'entul per)onajului$
A)t9el EncEt, En partea 9inal? a ro'anului,
pu*licat? po)tu' de Adol9 Iri)e, Clari))e >a
tr?i la ni>el indi>idual-)i'*olic declanBarea
de'enDei colecti>e a 9a)ci)'ului$ De'er)ul
e)te )i'ilar celui Entreprin) de T4o'a) <ann,
care a e:plorat Bi el p)i4olo-ia colecti>? prin
inter'ediul prota-oniBtilor din Muntele vr+Bit
(pri'ul r?6*oi 'ondial+ Bi Doctor !austus (al
doilea r?6*oi+$
Clari))e e)te un per)onaj relati> 'ediocru$
5ri'ele ei idei 9i:e Encep )? )e de6>olte En
jurul 9i-urii lui <oo)*ru--er, un p)i4opat
conda'nat pentru o'or, care pro>oac? o 'are
>El>? de pre)?, la 9el cu proce)ele din Ru)ia
)9ErBitului de )ecol, la care era c4e'at ca o
autoritate ni'eni altul decEt Do)toie>)Ki$
5rintr-o 'i)terioa)? e'patie, Clari))e )i'te En
<oo)*ru--er un 9el de 9orD? c4ari)'atic?$ Entr-
un e)eu de)pre p)i4opatolo-ia colecti>? ce a
pro>ocat a)cen)iunea 9a)ci)'ului, Hun- arat?
c? F)en6aDia pe care o )tErneBte orice cri'? Bi
intere)ul pa)ional pentru ur'?rirea
cri'inalilor, pentru proce)ele ce li )e
intentea6? Bi pentru altele a)e'enea,
de'on)trea6? c? toDi U$$$V )Ent e:tre' de intere-
)aDi de cri'?$ U$$$V ToDi EBi 'ani9e)t? indi-narea
Bi cer in)i)tent pedep)irea cri'inalului, dar cu
atEt 'ai 6-o'oto), cu atEt 'ai 'ult?
En>erBunare Bi cru6i'e, cu cEt 'ai ar6?toare
e)te )cEnteia
8/
r?ut?Dii En propriul lor )u9letF
0
$ <oo)*ru--er
conden)ea6? Bi En9?ptuieBte tendinDele >iolente
ale colecti>it?Dii, care, ipocrit?, El conda'n?, En
acord cu propriul ei cod 'oral, dar )u*li'inal
)e delectea6? En 9aptele lui$ Su* in9luenDa lui
<ein-a)t (caricatur? a 9ilo)o9ului iraDionali)t
LudWi- Ola-e)+, Clari))e intuieBte En cri'inal
pro9etul o*)cur al unei noi di>init?Di ce ia tot
'ai 'ult En )t?pEnire OaKania, di>initate ce
per)oni9ic? um(ra colecti>?^$ Iru)t?rile )i
re)enti'entele unei )ociet?Di ce )e clatin?,
an:ietatea Bi ne)i-uranDa )t?rii de cri6? EBi
-?)e)c )upapa En -e)turi de a-re)i>itate Bi
ano'ie$ Entr-un )en) 'ai lar-, <oo)*ru--er
repre6int? 9a)cinaDia 9aD? de latura iraDional? a
co'porta'entului u'an, 9aD? de >iaDa
pul)ional? re9ulat? de po6iti>i)'ul 'odern$
Cen6urate, rene-ate, ace)te tendinDe cap?t? un
a)pect e:plo6i> Bi de)tructi>, ce r?*u9ne)c prin
indi>i6i cu un control lucid )c?6ut a)upra lor
EnBile$ Clari))e )e )i'te c4e'at? )? lupte
pentru e>adarea lui <oo)*ru--er, pentru c?
ace)t act EndeplineBte )i'*olic de)c?tuBarea
inconBtientului ata>ic$ I)teric, 9e'eia >ede En
el -eniul u'anit?Dii ce a 9o)t copleBit de
'ediocritate, )terili6at de raDiune Bi ri-idi6at de
'oral?$
Dup? eBecul acDiunii <oo)*ru--er (e:ecutat En
ur'a unei noi cri'e+, <uBii o conduce pe
Clari))e, *olna>? la rEndul ei, En acelaBi
)anatoriu unde acea)ta El cuno)cu)e pe
p)i4opat$ 5rin Enc4iderea ca6ului
<oo)*ru--er, )criitorul pare a fi# >rut )?
Fre6ol>eF cri6a ce a du) la pri'ul r?6*oi
'ondial, En )c4i'*, a)cen)iunea 9a)ci)'ului )i
pro9ilarea unei noi cri6e, ce >a cul'ina En al
doilea r?6*oi, deter'in? o rede)c4idere a
ca6ului Clari))ei$ En 9ra-'entele ce ur'au )?
intre En alc?tuirea >olu'elor po)tu'e
9i-urea6? proiectul unei re)tructur?ri radicale a
epicului En jurul Clari))ei$ <uBii EBi propu)e)e
)? ur'?rea)c? pa) cu pa), cu o penetrant?
clinic? 6-uduitoare, deco'pen)area
per)onajului$ St?rii de epui6are En care cade
Clari))e dup? Fpr?*uBireaF lui <oo)*ru--er Ei
)uccede Fi'inenDa unei noi >i-oriF, ce o
E'pin-e de a)t? dat? pe ea En)?Bi )? e>ade6e,
con>in)? de rolul 'e)ianic al e:alt?rii ei$
FAnu'ite *oli nu )Ent doar 9eno'ene
per)onale, ci de ordin )ocialF, 'editea6?
Clari))e, o9erind nu atEt c4eia unei para*ole,
cEt a unui ca6 e'*le'atic$ I?r? nici un p+r*i
pris 'oral, )criitorul )e la)? )? alunece En
apele EnBel?toare ale de'enDei per)onajului,
unde cate-oriile
'orale de *ine Bi de r?u )Ent Enlocuite cu
cate-orii din 9ilo)o9ia iraDionali)t?, cu' )Ent
cele de >ital Bi letal, En tonul lo-icii ne>rotice a
lui Niet6)c4e Bi En concordanD? cu lo-ica
'itic? a 'orDii puri9icatoare, ea EBi )pune: FNu
e)te e:clu) ca ceea ce a)t?6i nu duce decEt la
di)tru-ere interioar? )? re-?)ea)c? Entr-o 6i o
>aloare con)tructi>?F$
;aloarea )i'pto'atic? a unui de)tin precu'
cel al Clari))ei depinde de re6onanDa lui inti'?
cu p)i4olo-ia )ocial?$ 5er)onajul de)coper?,
din proprie e:perienD?, c? o epoc? )e
)olidari6ea6? )au )e de)olidari6ea6? de '?riile
ei 9i-uri, con)iderEndu-le 9ie -enii, 9ie ne*uni,
En ca6ul lip)ei de re6onanD? colecti>?, pro9etul
e)te con)iderat un 'aniac Bi e)te 'ar-inali6at
Entr-un o)piciu, En ca6ul concordanDei, pro9etul
e)te cre6ut Bi ur'at, c4iar dac? direcDia
de)c4i)? de el e)te 'ali-n?$ Hun- a anali6at En
ace)t )en) erijarea En dictator a lui Citler, prin
precipitarea tendinDelor iraDionale ale unei
)ociet?Di a)upra unui indi>id ce pretinde )? ia
a)upra )a Entrea-a re)pon)a*ilitate$ Ten)iunile
nere6ol>ate EBi -?)e)c En ace)t 9el o cale de
eli*erare ne9a)t?, ce conduce la de'enD?
colecti>? Bi 4olocau)t$ Clari))e nu >a apuca )?
de>in? un pro9et, pentru c? deco'pen)area ei
ur'ea6? o traiectorie prea >erti-inoa)?, dar
aproape toate )i'pto'ele ei )Ent )e'ni9icati>e
pentru o )ocietate ce )e Endreapt? )pre
dictatur?$
Daca o*)e)ia Clari))ei 9aD? de <oo)*ru--er
)u-era o luare En po)e)ie a per)onajului Bi a
)ociet?Dii de c?tre u'*r?, a doua ei cri6?
'aniacal? pare a a>ea loc datorit? e'er-enDei
unui alt co'ple: inconBtient, a lui animus#
Co'ponent? 'a)culin? a )u9letului 9e'inin,
animus con)telea6? ca o pul)iune *rutal?,
'arDial?, ce i'pune tran)9i-urarea p)i4ic? Bi
9i6ic? a Clari))ei Entr-o 9e'eie F)la*?, o)oa)?F,
cu Fun ade>?rat corp de *?iatF$ De ce a )i'Dit
<uBii ne>oia de a )i'*oli6a p)i4olo-ia
naDiunilor a-re)i>e printr-un c4ip de 9e'eie
'a)culini6at?M Ideolo-ic, )e Entre>ede aici un
re9le: al >alori6?rii de c?tre Niet6)c4e a p?cii
Bi a r?6*oiului En ter'eni de >i-oare, re)pecti>
)l?*iciune$ 5acea e)te a)i'ilat? 9e'init?Dii Bi
pa)i>it?Dii$ HacLue) Le Rider a ar?tat c? ;iena
'odern? a>ea de)pre )ine o repre6entare En
ter'eni de 9e'initate, lan-oare, )l?*iciune,
decadenD?, En ti'p ce Ger'ania era perceput?
9anta)'atic printr-o i'a-ine 'a)culin?, >iril?,
i'pun?toare
&
$ F7r, )crie <uBii, 9e'eia are
)en6aDii 9e'inine En 9aDa unui *?r*at )uperior,
Bi )en6aDii >irile En 9aDa unuia
88
8.
in9eriorF$ ApariDia unui e-o >iril, 'arDial, En
Clari))e, ar )u-era, aBadar, e'er-enDa unei
'entalit?Di Fpru)aceF En )u9letul Fau)triacF$ @
Clari)a )e )cindea6? En dou? per)onalit?Di,
con)iderEndu-)e pe rEnd <Entuitorul (C4ri)t+ Bi
Niet6)c4e (Antic4ri)t+, <e)ia Bi Suprao'ul, En
)patele ace)tora )t? eul 9e'inin (creBtini)'ul
era con)iderat de Niet6)c4e o reli-ie a celor
)la*i, a )cla>ilor Bi a 9e'eilor+ Bi animus$u7
'a)culin, a c?ror uni9icare ar da naBtere, En
li'*ajul )c4i6o9ren-'itic al eroinei,
Cer'a9roditului$ E)te o nou? 9i-ur? care, En
acord cu o*)e)iile epocii, e:pri'? cri6a
identit?Dii 'a)culine Bi reconiE-urarea unui
p)i4i)' tran)e:ual, a unui -en neutru, a unui al
treilea )e:$ Dac? En ro'anti)', la 9ilo)o9ul
Iran6 >on ,aader )pre e:e'plu, 4er'a9roditul
ap?rea Enc? drept En)u'area puterilor
'a)culine Bi 9e'inine, En ti'p ce andro-inul
era >?6ut ca o dep?Bire a ace)tora, En ;iena
'odern? 4er'a9roditul cap?t? o conotaDie 'ai
ap?)at ne-ati>?$ Al9red Adler con)ider?
F4er'a9roditi)'ul p)i4icF drept re6ultatul
>oinDei de putere a indi>idului, Fprote)tul >irilF
prin care o'ul EBi re6ol>? co'ple:ele de
in9erioritate, En co'paraDie cu andro-inul, Hun-
tratea6? 4er'a9roditul drept o 9i-ur? i'per-
9ect? Bi 'on)truoa)?, En care uni9icarea
contrariilor are loc la un ni>el *e)tial, iar nu la
unul )piritual

$ Clari))e re9ace acelaBi tra)eu


cu =lric4 Bi A-at4e$ dar nu Entr-un re-i)tru
iniDiatic Bi 'i)tic, ci Entr-unul 'ale9ic-pato-en$
Apropierea de ec4ili*rul 'on)truo) al
4er'a9roditi)'ului Ei tre6eBte Clari))ei
)enti'entul 'aladi> al unei 'i)iuni )acre, de
F'EntuireF Bi FredeBteptareF$ A)piraDia
)oteriolo-ic? de>ine o 'anie, pe care >rea )? o
i'pun? o*)edant celor din jur$ La 9el cu
<arele Inc4i6itor, prota-oni)ta e)te con>in)?
c? Fnu putea )? Ei )al>e6e pe ceilalDi decEt cu
9orDaF, En 'od co'pul)ional, En jocurile ei
)terile cu 9i-uri -eo'etrice )i'pli)te, )e
in)talea6? i'a-inea crucii, En)e'n c4ri)tic dar
Bi )i'*ol ar4etipal al reuni9ic?rii contrariilor,
al re9acerii unit?Dii )u)-jo), dreapta-)tEn-a,
)pirit-trup, *?r*at-9e'eie (<uBii dEnd a)t9el o
)u-e)tie a)upra 'oti>elor adopt?rii )Wa)ticii
de c?tre naDional-)ociali)'+$ Dup? o r?t?cire
prin Dinuturile )olare ale Italiei, unde En
F)En-ele roBu al lui Niet6)c4e )e in)tila)e
ne-rul ne*unieiF, Clari))e )e re9u-ia6? pe o
in)ul? i6olat?, pentru a relua F'i)iunea eBuat?F
a 9ilo)o9ului -er'an$ Re*ote6at? En )piritul
ideii niet6)c4eene de
80
puri9icare Bi tran)cendere a condiDiei u'ane
prin *oal?, FIn)ula )?n?t?DiiF anunD? ideea
9a)ci)t? de cur?Dire )ocial? Bi ra)ial?$ In)ula nu
e)te En 9apt un paradi), aBa cu' o >ede
per)onajul, nu e)te Fin)ula 9ericiriiF pe care )e
re9u-ia6? =lric4 Bi A-at4e, ci o -arni6oan?$
I'pre)ia do'inant? e)te de depopulare Bi
pu)tietate -eo'etric?, pre9i-urEnd auti)'ul
dictaturii Bi 'ilitari6?rii$ 5ei)ajul e)te
co'parat la un 'o'ent dat cu trupul catatonic
al unui creier de'ent, a9lat En alt? parte,
EncercEnd )? EBi de)crie tr?irile, Clari))e ajun-e
la un -rad de deper)onali6are care o 9ace )?
tran)crie drept ale )ale un articol de)pre StEntul
Iranci)c din A))i)i )i a9ori)'e din Niet6)c4e$
Ar-u'entele cu care EBi ju)ti9ic? pla-iatul nu
a'inte)c de lo-ica 'i)tic? a renunD?rii la
propriul eu, ci 'ai de-ra*? ec4i>alea6? cu o
politic? de cucerire: FEn loc de a dori )? 9ie
ori-inali, oa'enii ar tre*ui )? En>eDe )?-Bi
aproprie6eF operele altora$
5e '?)ur? ce )e apropie de Fre>elaDiaF 9inal?,
Clari))e Encepe )? aud? >oci 'i)terioa)e,
)i'pto' al de6a-re-?rii )aie p)i4ice$
Co'ple:ele autono'e, um(ra, animus, )cap?
de )u* controlul eului Bi )Ent ipo)ta6iate En
natur? ca de'oni, )u9lete ale o*iectelor, )pirite
ele'entare$ Deco'pen)area 9inal?, corelati>
)u*iecti> al r?6*oiului, e)te precedat? de o
)en6aDie de atotputere 'a-ic?, de un co'ple:
de -randoare )i in>inci*ilitate$ Clari))e are
)en6aDia unei particip?ri 'i)tice la natur?, a
unei >oinDe 9?i ? e-al, ce i-ar per'ite )?
tran)9or'e lu'ea dup? propriile dorinDe, pe
dea)upra cau6alit?Dii Bi le-it?Dilor 9i6ice$ =n
9iltru roBu )e la)? pe)te pri>irile 9e'eii,
En>?luind pei)ajul En culori de 4olocau)t, En
lu'ina lui )En-erie, a)e'?nat? cu o Fca'er? de
de>elopareF, )Ent re>elate i'a-inile terio'or9e
care o *Eutuie$ Clari))e )u9er? de o
pseudologia p%antastica, 9or'? de i)terie care
El 9ace pe *olna> )? cread? En realitatea
propriilor 9anta)'e Bi 'inciuni, dia-no)tic pe
care Hun- El pune Bi lui Citler$
En acelaBi ti'p cu 4ipertro9ia per)onalit?Dii,
Clari))e ur'ea6? En plan real o pr?*uBire
rapid?$ A)ociaDiile )ale delirante )e e:pri'?
printr-un li'*aj )i'*olic tot 'ai a*)con), tot
'ai pri'iti>, care )9Er)cBte prin a renunDa la
cu>inte pentru a 9olo)i direct o*iectele
de)e'nate: pietre, oa)e, pene, le'ne, )coici$ 7
a)e'enea lin->i)tic? rei9icat? propuneau Bi
)a>anDii ne*uni EntElniDi de Gulli>er En 'area
acade'ie din La-ado$ St?rii de'oniace, de
'a:i'? e:pan)iune )en6orial? Bi a9ecti>?,
o*)er>at? de Ha)per) En cri6ele p)i4otice, Ei
ur'ea6? pr?*uBirea
8!
En in)ula pu)tie a auti)'ului$ <Entuirea pe care
o c?uta Clari))e nu o aduce la o reali6are a
)inelui, di'potri>?, En)ea'n? ani4ilarea
conBtiinDei Bi de)co'punerea per)onalit?Dii, En
paralel cu colap)ul per)onajului, ro'anul era
pl?nuit )? )e Enc4eie cu i6*ucnirea celui de-al
doilea r?6*oi 'ondial$
Se E'plineBte a)t9el principiul pe care <uBii
Bi-l tra)a )ie En)uBi, Entr-una din )c4iDele
capitolelor neter'inate: FCeea ce clocoteBte En
Clari))e )Ent ele'entele epociiF$ A)e'enea
o*)er>aDii teoretice ridic? o pro*le'? de
poetic? Bi creati>itate, le-ate de condiDia
e)ei)tic? a ro'anului 'odern, En ciuda
nu'eroa)elor teorii Bi idei care )u)Din o)atura
lui narati>?, Omul f+r+ 0nsu)iri nu )e
tran)9or'? niciodat? Entr-un e)eu$ A*ia prin
pu*licarea 'anu)cri)elor po)tu'e, din
la*orator au ieBit la )upra9aD? Bi principii de
poetic?, idei diri-uitoare, )curte 9or'ul?ri
conceptuale, care a>eau pro*a*il un rol
'ne'ote4nic En proce)ul de creaDie$ <uBii EBi
nota, En e:pre)ii concentrate, ideile ce
de>an)au de)9?Burarea 9icDiunii, l?)Endu-Bi-le
ca pe niBte jaloane pentru 'ai tEr6iu$
Iat?, in nuce, pro-ra'ul de in>e)ti-are a
delirului paranoic al Clari))ei: FToate ideile
Clari))ei au un corelati> raDional: nu tre*uie
de6>oltate la EntE'plare, ci tre*uie )? le de)criu
9oarte raDionalF$ 5oate 9i Entre>?6ut aici
'ecani)'ul de creaDie care )t? la *a6a
i'a-inarului 'u)ilian$ Natur? raDional?, <uBii
nu pleac? de la intuiDii ine9a*ile )au
repre6ent?ri )ine)te6ice, precu' un 5rou)t, ci
de la 9or'ul?ri teoretice, En )c4iDe Bi e*oBe
apar nu'eroa)e a)t9el de nuclee ideatice
aBternute la pri'ul jet$ En >ariantele ela*orate,
En)?, nucleele di)par co'plet, di6ol>ate,
Fe:pandateF Entr-o pa)t? narati>? care nu 'ai
are nici o intenDie conceptual?$ ='*ra ideilor
continu? )? plutea)c? di9u6 a)upra te:tului,
a)e'eni unor ne*uloa)e care au re6ultat En
ur'a e:plo6iei unor )uperno>e$ Tra>aliul lui
<uBii nu con)t? En a le oculta )au ca'u9la, Bi
nici En a le Ftraduce En i'a-iniF, ci En a
p?trunde En interiorul lor pentru a le )upune
unei de6>olt?ri 'on)truoa)e$ 5u)e )u* lentila
unei Fr?*d?ri epiceF aproape )adice, ideile )e
'?re)c, )e de)9ac, cre)c canceri-en, de>in
iraDionale$
poate 9i dedu) din pri'ele rEnduri aEe
ro'anului$ 5eddapMaarje o pa-in? )Ent
de)cri)e, En
.&
li'*aj BtiinDi9ic detaliat, caracteri)ticile
'eteorolo-ice ale at'o)9erei: cicloni Bi
anticicloni, i6oter'e Bi i6otere etc$, pentru ca
)criitorul )? recunoa)c? En 9inal, ironic la
adre)a incipit$ul tradiDional, c? nu dori)e )?
)pun? decEt c? Fera o 6i 9ru'oa)? de au-u)t a
anului !#F$ Cu o r?*dare o*)edat?, <uBii )e
opreBte a)upra 9iec?rei i'a-ini )au -e)t,
de6>oltEndu-le acro'e-alic$ 7 intri-?
deri6orie, cu' e)te or-ani6area FAcDiunii
paraleleF (proiect de )?r*?torire a E'p?ratului,
pu) la cale de un -rup de diplo'aDi care >or
)?-l coopte6e Bi pe =lric4+, )e urneBte cu o
lentoare de le>iat4an, acoper? 'ii de pa-ini, Bi
apoi )e e>aporea6? ca un *alon de )?pun, o
dat? cu i6*ucnirea r?6*oiului 'ondial$
A'pli9icarea delirant? a detaliilor )e
con)tituie, En cele din ur'?, Entr-o
de'on)traDie prin reducere la a*)urd$ 5ri>it? la
'icro)cop, lu'ea OaKaniei, atEt de )olid? )i
co'pact? En aparenD?, EBi de6>?luie porii,
9i)urile Bi neanturile, care alt9el ar 9i r?'a)
ino*)er>a*ile$ Con-lo'eratul au)tro-un-ar
Encetea6? de a 'ai ar?ta ca un or-ani)' Bi
de>ine o En-r?'?dire de 'ecani)'e
de6'e'*rate$ Iaptele oa'enilor EBi pierd
a)pectul raDional, de6>?luind colc?iala de
intenDii 4aotice Bi centri9u-e ce )tau la *a6a lor$
@@AcDiunea paralel?F, -Endit? de c?tre
pro'otorii ei ca o 'ani9e)tare paci9i)t?, pe
te'eiuri u'anitari)te, apare, En acea)t? anali6?
la*orioa)?, unul din 9er'enDii care duc la
i6*ucnirea r?6*oiului$ 5rin te4nica )a,
ro'ancierul pune En e>idenD? acei Fnenu'?raDi
9actori ai lu'ii e:terioare Bi interioare, factori
de armonie U)$n$V care conduc la r?6*oi cEnd
de>in conBtienDi de indeter'inarea lorF$
Conte'poran al lui ErWin Sc4rodin-er, <uBii
tran)pune En literatur? 'ecanica cuantic?: )u*
)upra9aDa )olid? a lucrurilor Bi oa'enilor, el
de)coper? 4ao)ul in9inite6i'al$
Scriitorul e)te intere)at de -li)ajele
i'percepti*ile, de dina'ica aleatorie a
)u*)t?rilor 'entale )i )ociale$ 5entru acea)ta,
el EncetineBte rit'ul 9icDiunii Bi p?trunde En
intrati'p, acolo unde, >?6ute pe din?untru, ca
o 'u6ic? a)cultat? din interior, EntE'pl?rile
indi>i6ilor Bi -rupurilor de>in 9luide$ <uBii
atin-e un pra- incredi*il de ducti*ilitate a
)u*iectului epic, ca Bi cu' ten)iunea creatoare
ar 9i Encontinuu repri'at? Bi o*li-at? )? )e
)cur-? printr-o 9ant? 'inu)cul?$ Cu'ulul de
ener-ie nede)c?tuBat? Bi aBteptare 9orDat?
colorea6? Encet totul Entr-o lu'in? ireal?$
I6*ucnirile dra'atice )Ent con)ec>ent a'Enate,
Entr-un re9u6 deli*erat al atin-erii cli'a:ului Bi
eli*er?rii$ <enDinEndu-)e per'anent )u*
ni>elul li'inar al 'ani9e)t?rii, En 6ona
.#
po)i*ilului Bi a cau6alit?Dilor ne9inali6ate,
<uBii procedea6? ca un scriitor f+r+ 0nsu)iri#
Scri)ul )?u EBi re9u6? Enc?p?DEnat orice )clipire,
orice lu'ino6itate, orice calitate epic?, En
aBteptarea a altceva#N
Scopul ulti' al ace)tei a)ce6e narati>e e)te nu
doar e)tetic, ci Bi p)i4ic: e:ta6ul$ Ro'anul e)te
e>ident 'ai 'ult decEt o )i'pl? para*ol?$
;apori6End nucleele conceptuale Bi )u)pendEnd
)au a'EKEnd 9or'area unui )en) teoretic, <uBii
ur'?reBte un o*iecti> 'ult 'ai direct Bi
-enuin: declanBarea Fceleilalte )t?riF$ Scriind
de)pre andro-inul =lric4-A-at4e )au de)pre
4er'a9roditul Clari))e^<oo)*ru--er, lu'inEnd
ace)te dou? 9eDe ale unui numinosum
ceGcon)telea6? En literatura >iene6?,
ro'ancierul pare a e:plora Bi^-Bi pro>oca prin
)cri) o e:perienD? de tran)cen-dere interioar?$ f
Se pare c? <uBii ar 9i atin) e9ecti> e:ta6ul,
ceea ce a du) la dorinDa de re)tructurare a
Entre-ului 'aterial epic$ Ro*ert Oai)er, unul
din/e:e-eDii )?i, crede c4iar c?, e:peri'entEnd
*eatitudinea, )criitorul a de>enit incapa*il Bi
nici nu a 'ai 9o)t intere)at )? duc? la *un
)9ErBi-t proiectul iniDial al celor patru
>olu'e>^RoEnanul a putut 9i in)tru'entul
concret de tre6ire Bi repre)ie a propriei
>italit?Di, pEn? la punctul de concentrare Bi
e:plo6ie a Fceleilalte )t?riF$ 7 ciudat? eu9orie
auctorial?, care e)te 'ai 'ult decEt un )i'plu
e9ect )tili)tic, )e 9ace )i'Dit? atunci cEnd cei
doi 9raDi )e retra- pe FIn)ula paradi)uluiF$ 5e
9irul )cri)ului, <uBii na>i-4ea6? printre
9or'aDiuni Bi continente p)i4ice necuno)cute,
inter6i)e, pe care le-au )co) de )u* ap? cri6ele
identit?Dii 'oderne$ Apatia, narci)i)'ul,
ince)tul, )enti'entele oedipiene, tran)-re)area
)e:ual? Bi 9anta)'ele -enului neutru, de'enDa
Bi po)e)ia, toate )Ent de)9?Burate Bi proiectate En
per)onaje Bi )ituaDii$ De'er)ul e)te 9a)cinant Bi
teri9iant En acelaBi ti'p, ca orice apropiere de
numen# <uBii a )i'Dit a'*i>alenDa
9eno'enelor, Entre*Endu-)e, prin Clari))e Bi
<oo)*ru--er, dac? e:ta6ul Encercat de =lric4
Bi A-at4e nu EBi are re>er)ul En p)i4o6?$ Iar
dac? pri>i' andro-inul )i 4er'a9roditul ca
9or'aDiuni ale 'entalit?Dii colecti>e, pro*le'a
de>ine Bi 'ai acut?, En ipote6a En care in9laDia
raDional? a lu'ii 'oderne a a>ut drept
con)ecinD? c?derea En puterea u'*rei
colecti>e, *ar*aria Bi r?6*oiul, En ciuda
aparentei )ale lucidit?Di de6a*u6ate, literatura
acea)ta e)te )tr?*?tut?, dup? cu' )u)Dine
;intil? Corea
"
, de un 9ior al apocalip)ei$
Hote.
$ 5entru 'odul En care Fcri6a politic? a
culturii li*erale >iene6e U$$$V a dat naBtere
o'ului p)i4olo-icF Bi relaDia dintre politic? Bi
p)3c4e, >e6i Cari E$ Sc4or)Ke, ?iena fin de
sie#de# &olitic+ si cultur+, Traducere de
Claudia Ioana Doro4ol)c4i Bi Ioana
5loeBteanu, IaBi, Ed$ 5oliro', !!0$
"$ HacLue) Le Rider, Modernitatea vienez+ )i
crizele identit+*ii, IaBi, Editura =ni>er)it?Dii
FAl$ I$ Cu6aF, !!/$
#$ Ro*ert <uBii, Omul f+r+ 0nsu)iri, >oi$ l-/,
Traducere de <ircea I>?ne)cu, ,ucureBti, Ed$
=ni>er), !!/$ C9$ Bi Ro*ert <uBii, L<%omme
sans qualites, C to'e), Traduit de l@alle'and
par 54ilippe Haccottet, 5ari), Edition) du Seuil,
!/8$
1$ En I$ <$ Do)toie>)Ki, Opere, >oi$ 1,
,ucureBti, E5L=, !80$
/$ Con)tantin Noica, 3piritul rom=nesc 0n
cump+tul vremii# 3ase maladii ale spiritului
contemporan, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !.0$
8$ F5rin enantiodro'ie EnDele- 'ani9e)tarea
opu)ului inconBtient, anu'e En de)9?Burare
te'poral?$ Ace)t 9eno'en caracteri)tic are
loc aproape pretutindeni acolo unde >iaDa
conBtient? e)te do'inat? de o tendinD?
unilateral? e:tre'?, En aBa 9el EncEt En ti'p
)e de6>olt? o contrapo6iDie inconBtient?, la 9el
de puternic?, ce )e 'ani9e)t? 'ai EntEi prin
Entreruperea randa'entului conBtient, 'ai apoi
prin Entreruperea direcDiei conBtiente$F C$G$
Hun-, Tipuri psi%ologice, Traducere din
-er'an? de ;iorica NiBco>, ,ucureBti, Ed$
Cu'anita), !!., p$ 18&$
.$ 5ornind de la un poe' al lui <uBii pe te'a
lui I)i) Bi 7)iri), Ion lanoBi aBa6? ro'anul pe
te:tura 'itului celor doi 6ei e-ipteni 9raDi Bi
)oDi$ En FLupta cu En-erulF, 5re9aD? la Ro*ert
<uBii, Omul f+r+ 0nsu)iri, p$ 1$
0$ Cari Gu)ta> Hun-, FDup? cata)tro9?F, m
&uterea sufletului# A treia parte$ &si%ologie
individual+ si social+: te:te ale)e Bi tradu)e
din li'*a -er'an? de dr$ Su6ana Colan,
,ucureBti, Ed$ Ani'a, !!1, p$ &!$
!$ En 'od )i'ilar, Hun- identi9ic?
per)oni9icarea u'*rei colecti>e ce a du) la
i6*ucnirea celui de-al doilea r?6*oi 'ondial En
6eul teutonic Jotan$ ;e6i )tudiile FJotanF, Bi
F,?t?lia E'potri>a u'*reiF, En i(idem#
&$ Spre e:e'plu, Iran6 Grillpar6er in>oc?
Au)tria a)t9el: FEntre copilul Italia Bi *?r*atul
Ger'ania, te a9li tu, e9e* cu o*rajii roBiiF%
Co9'ann)t4al de)crie caracterele naDionale
pru)ac Bi au)triac a)t9el: pri'ul FEn aparenD?
>irilF, al doilea FEn aparenD? 'inorF% criticul
Eu-en Jol99 i'a-inea6? ale-oric 'odernitatea
>iene6? ca Fo 9e'eie En>?Dat?, dar pur?,
En)u9leDit? precu' )piritul ti'pului, cu roc4ia
u'9lat? de >Ent Bi p?rul unduind, EnaintEnd cu
Endr?6neal?F$
$ ;e6i A$ Sa'uel), ,$ S4orter, I$
5laut, Dic*ionar critic al psi%ologiei
analitice Bungiene, ,in-4a'ton b Cluj, Ed$ S$
Ireud, !!/, )$>$ androgin Bi %ermafrodit#
"$ ;intil? Corea, Kntroduccion a la
literatura del siglo RR, =ni>er)idad
Ga*riela <i)tral, Editorial Andre) ,ello, !0!$
."
.#
i
LITERAT=RA INTER,ELICA DE LA
IILIA LA NEIO7S
En poe'ul 9ilo)o9ic Despre natur+, E'pedocle
concepu)e un 'odel co)'olo-ic pul)atoriu, En
care uni>er)ul e)te condu) alternati> de dou?
principii contrare: 7iGta (iu*irea+ Bi NENO7C%
(ura+$ CEnd lu'ea e)te )t?pEnit? de Iilia, toate
ele'entele intr? Entr-o ar'onie Bi coe6iune
per9ect?, alc?tuind un a'e)tec o'o-en,
-Enditor, di>in, 3p%airos# CEnd =ra p?trunde En
corpul co)'ic, ea Encepe )? de)part? 'e'*rele
ace)tuia, )? i6ole6e ele'entele, pEn? la
)epararea lor co'plet?$
=n proce) )i'ilar tra>er)ea6? literatura
ro'An? En perioada dintre cele dou? r?6*oaie
'ondiale$ El poate 9i pu) En e>idenD? ur'?rind
'odul En care )criitorii concep relaDia dintre
*?r*at Bi 9e'eie, 'eta'or9o6a pe care o )u9er?
ideea de cuplu de la ro'ancierii Enceputului de
)ecol la cei inter*elici$ E)te >or*a de dou?
formae mentis ce indi>iduali6ea6? 9?r? putinD?
de con9u6ie dou? 9or'ule narati>e$ Ro'anul
de la )9ErBitul )ecolului al GlG-lea Bi Enceputul
)ecolului GG aBa6? cuplul Entr-o para-Z
C-TrE?fidilic-ro'antic?$ N$ Iili'on, <$
Oo-?lniceanu, Duiliu Ta'9ire)bu, I$
A-Ar*iceanu, i'a-inea6? relaDia dintre *?r*at
Bi 9e'eie ca pefo 'icroar'onie ce re)ta*ileBte
o oa6? de paradi) En 'ijlocul unei lu'i 'ai
'ult )au 'ai puDin corupte$ G4eor-4e Bi
<?ria, <anoil Bi Toe, <i4ai )i SaBa, ;a)ile Bi
ElenuDa re9ac o encla>? de puritate En 9aDa
9orDelor di)oluti>e ale a>ariDiei, dorinDei de
par>enire, po9tei de putere, pul)iunii de
di)tru-ere$ CupluTreproduce 'odelul
andro-inului, i'pu) cu autoritate de c?tre
pro6a Bi poe6ia lui <i4ai E'ine)cu$
Ace)tpattern ro'antic poate 9i pu) )u* )e'nul
Iiliei, al Ere)ului co)'o-onic, ce uneBte
laturile contrare ale lu'ii$ ,?r*at Bi 9e'eie,
En-er Bi de'on, lu'in? Bi Entuneric, )u) )i jo),
realitate Bi >i), 'icro Bi 'acro-uni>er) )e atin-
En Entre-$
Dar NeiKo) )9ErBe)te prin a ataca Bi di)tru-e
ace)t *a)tion al ar'oniei repre6entat de cuplul
ro'antic$ Deja En ro'anele lui
Iili'on )au A-Ar*iceanu, per)onajele an-elice
9?ceau o 9i-ur? palid? Bi de)uet?, En co'paraDie
cu per)onajele ne-ati>e, 'ult 'ai >ii Bi
>eridice din punct de >edere e)tetic, )e'n c?
9or'ula idilic-ro'antic nu 'ai 9?cea 9aD? celei
reali)t-naturali)te$ <itul andro-inului, )co) la
)upra9aD? de 'entalitatea ro'antic?, )u9er? din
nou o ocultare, En )en) 4eide--erian$ Dac? la
E'ine)cu el iradia En plin plan, ca un
numinosum contactat direct, la )criitorii
inter*elicii el Bi-a reluat po6iDia )cu9undat?$ 7
realitate cenuBie Bi ap?)?toare, 0nvr+B(it+,
re9ulea6? 'odelul ar4etipal al ere)ului, care )e
)tr?>ede tot 'ai Endep?rtat Bi cu 'ai 'are
-reutate$ Di9icultatea )porit? de a actuali6a
nunta 'i)tic? poate 9i pu)? En e>idenD? En
ro'anul 2dam )i "va al lui Li>iu Re*reanu,
con)truit Bi el pe te'a e'ine)cian? a a>atarilor
care EBi caut? ju'?tatea andro-in?$ F=itareaF
9ace ca 'o'entul FrecunoaBteriiF du*lului )?
inter>in? Entotdeauna prea tEr6iu, Entr-un
'o'ent cEnd e:i)tenDa prota-oniBtilor ia )9irBit
En 'od de6a)truo)$
Literatura inter*elic? duce la *un )9ErBit
acea)t? )c4i'*are pro9und? de 'entalitate, ce
atra-e cri6a 'odelului ro'antic al ero)ului$
7ri-inea ei )e a9l? En 'iBc?rile )u*terane ce au
a>ut loc En 'odernitatea >iene6?$ 5ierderea
reperelor de indi>iduali6are )e:ual? Bi cri6a
identit?Dii -enurilor ce a i6*ucnit En literatura
fin$de$siecle a ruinat polari6area 'a)culin-
9e'inin Bi a di6ol>at ideea de cuplu$ Ar4etipul
ro'antic al andro-inului, reEn>iat de
'entalitatea decadent?, ajun-e la o e:pan)iune
'a:i'?, care Ei pro>oac? de6a-re-area$ 7 dat?
cu di)pariDia principiului co'ple'entarit?Dii,
contrariile EBi pierd coerenDa, anulEnd ideea de
conjuncDie alc4i'ic? a )e:elor$ Ar'onia dintre
Endr?-o)tiDi di)pare, Ero)ul e)te Enlocuit de
c?tre NeiKo), 9orD? de di)oluDie Bi >raj*?, En
'od e:e'plar, ro'anul care de)c4ide Fnoua
)tructur?F )e nu'eBte /ltima noapte de
dragoste, 0nt0ia noapte de r+z(oi# Ca'il
5etre)cu, Corten)ia 5apadat-,en-e)cu, Anton
Col*an, <i4ail Se*a)tian, Gi* <i4?e)cu,
Geor-e C?line)cu de>in 'artorii 'eta'or9o6ei
pe care o )u9er? imago$u7 cuplului En
i'a-inarul colecti> inter*elic$
RelaDia 9anta)'atic? dintre *?r*at Bi 9e'eie
e)te doar o )inecdoc? pentru 'odul En care o
)ocietate re6ol>? pro*le'a relaDiei dintre
contrarii$ Ea depinde de 'odul cultural de
)oluDionare a ten)iunii dintre conBtiinD? Bi
inconBtient, dintre eu
.1
./
Bi anima, dintre principiul realit?Dii Bi
principiul pl?cerii$ Imago$ul cuplului re6u'?
apropierea )au di)tanDa dintre real Bi ideal$
Ro'anti)'ul Bi 'odernitatea aBa6? ace)t
raport En ter'eni opuBi, En *a6a atitudinilor lor
)tructural di>er-ente$ Con)truit pe ideea
'a-ic? a core)pondenDei contrariilor,
ro'anti)'ul con9er? 9anta)ticului,
iraDionalului, >i)ului, aceeaBi con)i)tenD? cu
cotidianul raDional diurn$ A>End acce) la
ener-ia )u*teran? a propriului inconBtient,
ro'anticul )e )i'te capa*il )a pro>oace
epi9anii ale )upranaturalului, )? ipo)ta6ie6e
irealitatea En 'ijlocul lu'ii 9i6ice$
Suprareali)'ul, ulti' *a)tion ro'antic, e)te
Enc? En c?utarea acelui Fanu'it punct al
)piritului unde >iaDa Bi 'oartea, realul Bi
i'a-inarul, trecutul Bi >iitorul, co'unica*ilul
Bi inco'unica*ilul, Enaltul Bi jo)ul Encetea6? de
a 9i percepute contradictoriuF$
<entalitatea 'odern?, En )c4i'*, opune
Eto)ului ro'antic pe Antero), principiu al
di)cri'in?rii Bi di)jun-erii$ 7*)edat de
di)tincDii Bi di4oto'ii, de preci6ie Bi
)peciali6are, )piritul 'odern intr? Entr-o
)c4i6oidie )cienti)t?, Entr-o )tare de ruptur? cu
)ine En)uBi$ 7)cilo-ra9ul literatjjriijre)i'te
rapid acea)t? cri6?, Enlocuind iu*irea
'i)tica_
/
e'patetic?,
:
prin -elo6ie Bi
inco'unica*ilitate$
En ro'anul lui Ca'il 5B9re)cu, di)oluDia
c?)niciei prota-oniBtilor '?)oar? )i'*oCo^re
)ta*ilire a di)tanDelor dintre real Bi ideal,
retra-ere^jtran)cendentului din contin-ent$
GEndirea ro'antic? a)pira )? 'ateriali6e6e
9anta)'ele, )? concreti6e6e idealul 9e'inin
Entr-o 9e'eie real? (c4iar dac? acea)ta p?)tra
un aer 9anto'atic->a'piric+$ GEndirea
'odern? 'er-e Entr-o direcDie contrar?: ea
tinde )? e>apore6e per)onajul 9e'inin, )?
tran)9or'e 9e'eia dintr-o pre6enD? concret?
Entr-o idee pur?$ Dintr-o 9?ptur? ce EBi u'ple
per9ect conturul, 9e'eia )e )u*li'ea6? la
condiDia unei o*)e)ii$ 5er)onajele 'a)culine
Encetea6? )? 'ai perceap? En iu*itele lor
carnalitatea Bi )e pierd En la*irintul unor 9i-uri
e>ane)cente, a c?ror i'a-ine e)te )ecretat? de
propria lor 'inte$
Iilo)o9ia care in)tru'entea6? ace)t proce) e)te
9eno'enolo-ia$ Al?turi de intuiDioni)'ul
*er-)onian Bi de te4nica prou)tian?, Fnoua
)tructur?F )e re)i'te de in9luenDa lui Cu))erl,
introdu)? En literatura noa)tr? de Ca'il
5etre)cu$ 5ri>it? 'ai atent, in>e)ti-aDia la care
e)te )upu)? 9e'eia En opera
.8
ca'ilpetre)cian? repre6int? o epoc%e, o
Encercare de reducDie 9eno'enolo-ic? a 9i-urii
9e'inine$ Xte9an G4eor-4idiu, Ladi'a, Andrei
5ietraru pun Entre parante6e i'anenDa 9e'eii Bi
Encearc? )? de-aje din co'porta'entul, din
'ani9e)t?rile, din -e)turile ei o e)enD? a
9e'init?Dii, un ar4etip erotic$ Setea de a*)olut
Ei E'pin-e )? caute En partener? un eESoc%
tran)cendental, de dincolo de apariDiile )ale
9eno'enale$ Su* pri>irea *?r*atului, care
ur'?reBte )? de6>elea)c? din accidental
tr?)?turile nucleare Bi )? le re-rupe6e Entr-un
c4ip ate'poral, per)onajul 9e'inin )u9er? o
dereali6are 'olecular?, radio-ra9ic?$
Entre-ul proce) e)te En)? >iciat de dou?
pre)upo6iDii care aparDin )i)te'ului de
prejudec?Di al epocii$ 5ri'a con)t? En
identi9icarea eronat? a e)enDei cu )piritul Bi a
aparenDei cu trupul$ Cea de-a doua con)t? En
di)tri*uDia 9alocratEc-patriar4al? a re-nului
'a)culin c?tre )pirit Bi a celui 9e'inin c?tre
trup$ Ace)te dou? prejudec?Di conduc la eBecul
unei ade>?rate anali6e 9eno'enolo-ice$
In9luenDaDi inconBtient de >ec4ea di4oto'ie
trup / )u9let, eroii lui Ca'il 5etre)cu pro>oac?
o dedu*lare a i'a-inii 9e'eii Entre aparenD? Bi
e)enD?$ A*ordEnd realitatea cu dorinDa de a
identi9ica a*)olutul, ei i'pun nu'enului )?
p?r?)ea)c? 9eno'enul, a)t9el EncEt En centrul
per)onajului 9e'inin pare a )e in)tala un neant
ontic$ Ie'eia concret?, care EBi conDine propria
9iinD?, e)te pro-ra'atic i-norat?, En ti'p ce
9e'eia ideal?, i6olat? prin anali6?, )e de6>?luie
a 9i o F9ru'oa)? 9?r? corpF, o Ftran)cendenD?
-oal?F$ 5unEnd 9eno'enul Entre parante6e,
eroii aceBtia @@o*)edaDi de ideeF )e i6olea6? Entr-
o lu'e de i'a-ini$ Ei Encearc? )?-Bi aproprie
portretul ideali6at, dar i-nor? 9?ptura real? a
iu*itei$
5e de alt? parte, prota-oniBtii cad >icti'ele
unui 'odel antropolo-ic 9alocratic, care
di)tri*uie )piritul - 'a)culinit?Dii, iar
in)tinctualitatea - 9e'init?Dii$ 5rin pri)'a unei
a)e'enea di)tri*uDii, 9e'eia r?'Ene indi)olu*il
le-at? de >e-etati> Bi nu poate 9i )u*li'at? la
idee 9?r? a-Bi pierde e)enDa, Encercarea lui
Xte9an G4eor-4idiu de a o con>erti pe Ela
Entru 9ilo)o9ic r?'Ene o utopie$ AceeaBi
incon-ruenD? a 9e'eii cu idealitatea o acu6a,
cu pe)i'i)' 'i)o-in, Bi E'ine)cu, Entr-o 9a6a
tEr6ie, de de6a*u6are F@po)tro'antic?F,
repre6entEnd-o ale-oric prin re9u6ul C?t?linei
de a-l ur'a pe C3perion$ <i)o-inia
prota-oniBtilor inter*elici
..
e)te un e9ect de per)pecti>? pe care El induc ei
EnBiBi$ Ei EBi di)preDuie)c iu*itele, pentru c?
ace)tea nu )e la)? redu)e la e)enDe )pirituale$
Co'*inEnd cele dou? pre)upo6iDii )u*li'inare,
prota-oniBtii literaturii inter*elice intr? Entr-o
contradicDie de ter'eni: pe de o parte, ei EBi
propun )? decante6e e)enDa )piritual? a 9e'eii%
de cealalt? parte, eCdenti9ic? aprioric
9e'initatea cu corporalitatea Bi )e:ualitatea, En
ace)te condiDii, e)enDa 9e'eii e)te En 'od
nece)ar >id?$ 5ri>it? eidetic, 9e'eia apare ca
un -ol, ca o a*)enD?$ 5e ecranul Fintelectului
tran)cendentalF, 9e'eia real? )e di)ipea6? Entr-
o i'a-ine e>ane)cent?$ 5unEnd contin-enDa
Entre parante6e, eroii eludea6? i'plicit lo-ica
intern? a co'porta'entului 9e'inin, precu' Bi
po)i*ilitatea de a-l EnDele-e$ Ie'eia real?, care,
En ternT-nTTpropriilor lor prejudec?Di, e)te
9e'eia in)tinctual?, le /cap? de )u* control, En
ti'p ce ei )e concentrea6? a)upra unei 9e'ei
)pirituale care, En *a6a aceluiaBi )i)te', e)te o
9e'eie ideal?, ireal?$
En locf)? pun? En e>idenD? )u*)tratul ontolo-ic
al 9e'init?Dii, epoc%e$u7 i6olea6? doar
cate-oriile apriorice prin care intelectul
*?r*atului percep^H-'eia^ji-ura ideal? a
iu*itei nu )e alc?tuieBte din realia, ci din
proiecDiile^Tu*iecti>e, din imago$un7e erotice
ale Endr?-o)titului$ <etoda 9enornenolo-ic?
aplicat? de eroii 'oderni 9i-urii iu*itelor lor
are dreptfe6ultat, En 'od doar aparent
)urprin6?tor, con)telarea idealului 9e'inin din
inconBtientul *?r*atului$ 5rota-oniBtii nu )e
'ai raportea6? la 9e'eia En carne Bi oa)e, care
le de>ine inacce)i*il? a)e'eni Flucrului-En-
)ineF Kantian, ci la per)oni9ic?rile 9anta)'atice
ale propriei anima# Din cau6a acea)ta, ei de>in
incapa*ili de a ur'?ri Bi a pricepe, En ciuda
)en)i*ilit?Dii lor 'aladi>e, e>oluDia interioar? a
partenerei$ Ceea ce ar tre*ui )? 9ie anali6? a
celuilalt de>ine intro)pecDie$ Co'porta'entul
9e'eii pare dictat de o lo-ic? tran)cendent?
o*)er>atorului, care e)te >eBnic dep?Bit )i
)urprin) de -e)turile iu*itei, incapa*il de a-i
anticipa pa)ul ur'?tor$ 5oliper)pecti>i)'ul are
din ace)t punct de >edere o intenDie
recuperatoare, aceea de a co'pen)a For*ireaF
prota-oniBtilor prin conju-area pri)'atic? a cEt
'ai 'ultor un-4iuri de o*)er>aDie$ 5rin
acea)ta, de'er)ul narati> de>ine )i el
9eno'enolo-ic, ur'?rind in>entarierea Bi
conju-area tuturor apariDiilor eroinei, pentru o
cEt 'ai e:act? apro:i'are a caracterului ei$
5ri>irea eroilor ca'ilpretre)cieni are un e9ect
dereali6ant
.0
a)upra 9i-urii 9e'eii$ A)i'ilat? 9eno'enului,
per)oana real? a iu*itei e)te aruncat? Entr-un
con de u'*r?, En ti'p ce i'a-inea 9anta)'at?
e)te ridicat? la ran- de nu'en$ 5rin
introducerea ace)tei per)pecti>e )c4i6oide,
prota-oniBtii ro'anului inter*elic pierd
acce)ul la 9iinDa ade>?rata a 9e'eii, iar ideea
de cuplu intr? En cri6?, En locul ar'oniei
e)enDiale, Entre *?r*at Bi 9e'eie )e in)talea6?
neEncrederea, jocul aparenDelor$ C?utEnd Entr-o
direcDie -reBit?, *?r*aDii nu 'ai pot re9ace
co'unicarea direct? Entre )u9lete$ <ereu
)periaDi c? e)enDa 9e'eii le )cap?, ei )Ent
)t?pEniDi de gelozie# Iu*irea ro'antic?, *a6at?
pe Encrederea En con)i)tenDa e)enDelor, 9ace loc
>raj*ei, ca e9ect al pierderii )en6aDiei de
plenitudine pe care o d?dea coincidenDa dintre
e)enD? Bi aparenD?$
Gli)ajul dintre 9iinDa real? Bi cea ideal? a
iu*itei nu a9ectea6? per)oana propriu-6i)? a
9e'eii, ci doar i'a-inea ace)teia En oc4ii
*?r*atului$ Cel alienat e)te aBadar nu
per)onajul 9e'inin, ci per)onajul 'a)culin$
C?utEnd ade>?rul a*)olut, ace)ta )e i6olea6?,
9?r? )?-Bi$dea )ea'a, En Fturnul de 9ildeBF al
intelectului tran)cendental$ El Encetea6? )? 'ai
acDione6e a)upra realit?Dii Bi intr? En relaDie cu
o lu'e de 9anta)'e$ Xocul cu lu'ea concret?
Ei >a pro>oca cel 'ai ade)ea pr?*uBirea$
So'aDiile lu'ii e:terioare )9ErBe)c prin a
)pul*era idealul erotic, pe cel al Fdrept?Dii
a*)oluteF )au al poe6iei pure$ Xte9an
G4eor-4idiu, Gelu Ru)canu, Ladi'a )au Ired
;a)ile)cu tr?ie)c )enti'entul unei >id?ri de
con)i)tenD? a e)enDelor, iar e:pre)ia ace)tei
de6-ilu6ii e)te )inuciderea$ Dintre ei, )e >a
)al>a doar G4eor-4idiu, pe care e>eni'entul
trau'atic al r?6*oiului El deconectea6? de la
tran)cendenDa -oal? Bi El reconectea6? la real$
Din acea)t? per)pecti>?, eBecul cuplurilor e)te
doar un )i'pto' al cri6ei de realitate din
literatura 'odern?$ Dereali6area i'a-inii
9e'eii e)te un e9ect )ecundar al cri6ei ideii de
a*)olut, al decon)pir?rii 'eta9i6icii$ ABa cu'
Don auijote era o >icti'? a pr?*uBirii
idealului ca>alere)c, per)onajele lui Ca'il
5etre)cu )Ent Bi ele >icti'e ale )pul*er?rii
cro)ului ro'antic$
De)prinderea i'a-inii iu*itei de per)oana
real? a 9e'eii )e accentuea6? la Anton Col*an$
Entrea-a pro6? 4ol*anian? )u9er? de o
pronunDat? adu'*rire a realit?Dii$ Supu)e unei
epoc%e 'ali-ne, lu'ea ro'ane)c? )e )cu9und?
Entr-o lu'in? crepu)cu-
.!
Iar?$ 5u) Entre parante6e, 'ediul -eo-ra9ic,
)ocial, u'an, care 9?cea deliciile de)crierilor
reali)te, )e re)trEn-e la un ecran 'ental
narci)iac$ Doar En Ioana 'ai tran)par 9u-ar, ca
niBte e:citaDii din lu'ea de a9ar? ce p?trund
Entr-un >i), i'a-ini ale )atului de pe D?r'ul
'?rii, ale ni)ipului, ale >alurilor$ Redu)
tran)cendental, pei)ajul )e topeBte Entr-o pa)t?
cenuBie, ceDoa)?, ce )er>eBte drept 9undal )i
ecran de proiecDie pentru autoanali6ele
)u9leteBti$
Tran)9erate En ace)t )paDiu, 9e'eile EBi pierd
corporalitatea$ Din ele pare a )e de)prinde un
4alou de atitudini, 9apte Bi -e)turi, precu'
acele particule i'ateriale, FidoliF, care, dup?
e'piriBtii en-le6i, )Ent e'anate de corpurile
'ateriale$ 5rota-oniBtii nu 'ai au un contact
direct cu partenera lor, ci doar unul 'ediat de
ace)te eEScoGa$ Recur)uCa realitate, care era
e)enDial En re)ta*ilirea punctului de reper
pentru eroii lui Ca'il 5etre)cu, nu 'ai are
e9icienD?$ 5rota-oniBtii nu 'ai di)pun de
criterii intrin)eci de >eri9icare a realit?Dii,
F)cenariulF con)truit de ei )e poate di)pen)a de
'odelul real$ Sandu con)truieBte 'ai uBor
i'a-inea Irinei atunci cEnd )e a9l? departe de
ea, *rodind En i'a-inar$ La Ca'il 5etre)cu,
-elo6ia d? naBtere la ceea ce a' putea nu'i
4alucinaDii, adic? 9anta)'e create pornind de la
percepDii Bi in9or'aDii e:acte% la Anton Col*an,
9anta)'ele iau 9or'a unui delir, ce )e
de)9?Boar? independent de per)oana pe care o
au drept o*iect$ ,?r*atul Bi 9e'eia alc?tuie)c
un ciudat cuplu FEn patruF, En care 9iecare
partener )e co'*in? cu o proiecDie ideali6at? a
celuilalt$ Spre deo)e*ire de per)onajele lui
Ca'il 5etre)cu, cele ale lui Anton Col*an nu
'ai )Ent o*)edate de >eri9icarea core)-
pondenDei i'a-inii cu realitatea$ Ele pre9era
ne>rotic ne4ot?rE-rea Bi Endoiala$ 5er)oana
real?, i'pre>i6i*il? Bi incontrola*il?, e)te
Enlocuit? cu un 'odel ideal, de care
prota-oniBtii pot di)pune la di)creDie, pe care El
pot controla dup? propria dorinD?$
Dac? Xte9an G4eor-4idiu )au Ladi'a
produceau oarecu' in>oluntar, prin )i'pla
acDiune a pri>irii lor FEn)etate de ideiF,
di)ocierea 9i-urii iu*itei En e)enD? )i aparenD?,
eroii lui Anton Col*an au En>?Dat )? pro>oace
acea)t? di)ociere ca 'ijloc de po)edare
9anta)'atic? a celuilalt$ C4iar Bi atunci cEnd nu
e)te conBtient de 'ecani)'ul Fcre?rii de
ilu6iiF, Sandu El pune En 9uncDiune En 'od
auto'at, dintr-o intenDie )u*li'inal?$ 5e cEt
e)te po)i*il, G4eor-4idiu )au Ladi'a ar dori
ca o'ul real )? )e
0&
identi9ice idealului creat de ei% Sandu 'enDine
deli*erat ruptura dintre cele dou? 9i-uri,
deoarece 9anta)'a celuilalt Ei )er>eBte drept
o-lind? narci)iac?$ 5rin imago$Ml partenerei,
eroul EBi con)truieBte propria per)onalitate,
a>End la di)po6iDie un ecran pe care )?-Bi
proiecte6e Bi )?-Bi redi)tri*uie tr?irile,
an-oa)ele, co'ple:ele nere6ol>ate$
Luciditatea 'or*id?, proli9erarea autoanali6ei
En ca6ul lui Sandu a 9o)t dia-no)ticat? de
critic? drept un )indro' al i'aturit?Dii
caracteriale, al dependenDei de imago$ul
'atern$ Ace)t *locaj p)i4ic, nere6ol>area
raporturilor cu )ine, El E'piedic? pe prota-oni)t
)? )e Entoarc? )pre lu'e$ Incapacitatea de a le
accepta pe 9e'ei ca atare, dar Bi de a )e lip)i de
ele, El 9ace )? produc? )u*)tituDi i'a-inari$
7 proa)t? aBe6are En lu'e tr?dea6? o
incertitudine acut? a)upra propriei per)oane Bi
a)upra propriei Ente'eieri e:i)tenDiale$ 5entru
a )e certi9ica pe )ine, Sandu are ne>oie de
cel?lalt ca de un 'artor pa)i> Bi apro*ator$ El
tre*uie )?-i ani4ile6e per)onalitatea, pentru a-l
tran9or'a Entr-o o-lind? necondiDionat?$ De
aceea, relaDia 9anta)'atic? dintre *?r*at Bi
9e'eie )e aBa6? pe 'odelul 4e-elian al
st+p0niilni Bi slugii# =lti'ele trei ro'ane ale
lui Anton Col*an e:plorea6? cele trei >ariante
po)i*ile de con9i-urare a ace)tei relaDii, En O
moarte care nu dovede)te nimic, Sandu e)te
st+p0nul, En ti'p ce Irina e)te E'pin)? la
condiDia de slug+# Le-?tura dintre ei nu are
aproape ni'ic din tandreDea iu*irii, e)te 'ai
de-ra*? un joc )ado-'a)oc4i)t de putere, En
Irina, Sandu )e lupt? cu propria 9anta)'?
9e'inin?, c4inuind-o En)? pe 9e'eia real?$
Acea)ta, la rEndul ei, 'ani9e)t? o ciudat?
atracDie 9aD? de -e)turile )adice ale *?r*atului,
ce nu )e e:plic? doar prin )i'pl? iu*ire, ci Bi
prin dependenDa de o 9anta)-'?
co'ple'entar?, patern-tiranic?$ Iiecare
proiectea6? a)upra celuilalt imago$ul care El
9a)cinea6?, reali6End prin acea)t? di)punere FEn
o-lind?F o )tare de ec4ili*ru pentru propriile
pro*le'e$ Sandu EBi poate reali6a 9anta)'a de
atotpotenD? doar dac? Irina Ei certi9ic?
)uperioritatea acceptEnd propria in9erioritate Bi
rolul de Fu'ilF$ Ro'anul Ioana, En )c4i'*,
pune 9aD? En 9aD? doi parteneri cu per)onalit?Di
la 9el de puternice$ RelaDia lor e)te o di9icil?
ec4ili*ri)tic? de 9orD?, En care 9iecare Encearc?
)?-l tran)9or'e pe cel?lalt En slug+# 7)cilEnd
Entre atac Bi ap?rare, Entre or-oliu Bi u'ilinD?,
Sandu Bi Ioana )9ErBe)c prin a )e de)p?rDi 9?r?
ca >reunul )? 9i reuBit )? proiecte6e a)upra
0
celuilalt i'a-inea 9aD? de care >rea )? po6e6e
En st+p0n# En )9ErBit, in cel de-al treilea ro'an al
tripticului, Kocurile Daniei, Sandu de>ine
slug+ a Daniei, c?6End )u*ju-at En jocurile ei
de putere Bi controi.diPeja)ia dat?, Sandu
cunoaBte el En)uBi po)tura Irinei, acceptEnd
ani4ilarea >oinDei, Entr-o )i'etrie ce Dine de
lo-ica re>er)i*il? a ace)tor cupluri, En>in) )i
En>in-?tor, st+p0n Bi slug+, )Ent dou? roluri
ne>rotice, pe care partenerii Encearc? )? le
aplice propriului cuplu, Enlocuind per)oanele
reale cu du*lurile lor 9anta)'ate$
Lu'ea FEn o-lind?F p?)trea6? totuBi un punct
ar4i'edic de contact cu realitatea, Entre o'ul
concret Bi i'a-inea lui ideal? 9uncDionea6? o
le-?tur? placentar?, deo)e*it de i'portant?
pentru eroul care pro>oac? )ci6iunea
partenerului$ CEt? >re'e 9e'eia real? Bi cea
i'a-inar? r?'En le-ate printr-un cordon
o'*ilical, cea de-a doua nu )e a9l? )u*
controlul deplin al *?r*atului, ci depinde de
atitudinile celei dintEi$ 5entru a Feli*eraF
de9initi> 9anta)'a, ar tre*ui Enl?turat
F)uportulF ei, partenera real?$ Acea)ta )e
EntE'pl? la 'oartea Irinei, 'oarte Fcare nu
do>edeBte ni'icF, deoarece Sandu de)coper?
c? nu era le-at atEt de 9iinDa En ca'e Bi oa)e, cEt
de i'a-inea ei$
Di)tanDa de la Ca'il 5etre)cu la Anton Col*an
poate 9i '?)urat? prin i'pactul pe care
realitatea El are a)upra 9anta)'elor
prota-oniBtilor$ Con9runtat cu r?6*oiul Bi
'oartea, Xte9an G4eor-4idiu re>ine la
realitate, Fo'orEndF En e9i-ie i'a-inea Elei,
atunci cEnd Ei Enapoia6? toate o*iectele
co'une, FEntre- trecutulF$ 7*li-at )? ia act de
'oartea Irinei, Sandu r?'Ene *locat En relaDia
cu /'o-o-ul 9e'inin, care, En loc )? )e
e>apore6e o dat? cu di)pariDia )uportului )?u,
cap?t? independenD? )i o 9orD? )porit?$ Dac?
pentru Xte9an G4eo-4idiu >raj*a dintre Ela
ade>?rat? Bi Ela >i)at? era o )tare ne9a)t?, din
care alDi eroi ca'ilpetre)cieni )e eli*erea6?
prin )inucidere, pentru Sandu di4oto'ia e)te o
)tare *ene9ic?, ce tre*uie per'anenti6at?, En
loc )? dorea)c? re)or*Dia idealului, Sandu
doreBte inconBtient di)pariDia 'odelului$ El
pre9er? )? )upri'e e>idenDa En 9a>oarea
9anta)'ei, c?ci prin acea)ta de>ine )t?pEn
a*)olut pe)te i'a-i-nea-)lu-? a celuilalt$
Ie'eia real? p?)tra o do6? ireducti*il? de
alteritate, ce nu )e )upune conBtiinDei
*?r*atului% 9e'eia ideal? 9ace parte din
con9i-uraDia p)i4ic? interna a prota-oni)tului,
dEndu-i li*ertarea de a-Bi de)9?Bura ne)tin-4erit
jocul de roluri$
E9ortul depu) de eroii lui Anton Col*an pentru
a detaBa i'a-inea ideal? de 9iinDa concret?
indic? totuBi c? centrul de -reutate continu? )?
cad? a)upra realit?Dii Bi nu a)upra 9anta)'ei$
Gelo6ia lor ia naBtere din )pai'a c? cele dou?
nu >or coincide, c? 9e'eia >a tr?da 'odelul pe
care *?r*atul i l-a i'pri'at$ Suprapunerea
9ericit? r?'Ene o a)piraDie con)tant? Bi
pro9und? a tuturor eroilor inter*elici$ =n
a)e'enea ec4ili*ru 'iraculo) e)te atin) En
co'edia lui G$ <$ Ta'9ire)cu Idolul )i Ion
2napoda, unde 9iecare din cei doi poli, 9e'eia
real? Bi 9e'eia ideal? i'a-inat? de *?r*at, EBi
acord? acele deter'inaDii care )? Ei 9acilite6e
contopirea cu cel?lalt$ Ion Anapoda a 9or'ulat
un FidolF de 9e'initate, pe care El proiectea6?
)ucce)i> a)upra 9e'eilor EntElnite$ Idealul )?u
are o 'alea*ilitate ca'eleonic?, adaptEndu-)e
9iinDelor reale$ 5entru ca )cenariul )?
9uncDione6e e)te En)? ne>oie ca 9e'eia
re)pecti>? )? 'ani9e)te o 'alea*ilitate
reciproc?, o di)poni*ilitate de a )e or-ani6a
dup? liniile aBtept?rilor 'a)culine$ Sin-ura
dintre 9e'ei care nu r?'Ene in)en)i*il? la
FidolatrieF >a 9i Iro)a, )er>itoarea pen)iunii
unde )e con)u'? iu*irea ratat? a lui Ion pentru
<ioara$ CEt? >re'e *?r*atul nu proiectea6?
a)upra ei nici una din lu'inile i'a-inarului,
)lujnica pare )cu9undat? Entr-un con de u'*r?$
5e '?)ur? En)? ce ea la)? )? lucre6e a)upra ei
ten)iunea ideali6ant? iradiat? de prota-oni)t,
9i-ura ei pare a e'er-e din a*i)$ Suport
Fpla)ticF, ea e)te 'odelat? de imago$ul
9e'inin pEn? ia treptat 9or'a FidoluluiF, Entr-un
proce) de preluare de per)onalitate, )er>itoarea
adopt? 'ac4iajul, E'*rac? 4ainele, i'it?
-e)turile <ioarei, pEn? ajun-e )? i )e
)u*)tituie$
Ion )e do>edeBte a 9i un 'ediator F4er'eticF,
capa*il )? reali6e6e )uprapunerea dintre
planurile di)juncte ale realit?Dii Bi dorinDei$ 5e
de o parte, el tr?ieBte Entodeauna dincolo, En
lu'ea paralel? a ideilor$ Apelati>ul FdEn)ulF pe
care i-l aplic? cei din jur re9lect? condiDia lui
de )tr?in, de >i6itator din alt? di'en)iune,
alienat de contin-ent$ In)tru'entul prin care )e
a*)tra-e din i'ediat, conectEndu-)e la
9anta)'e, e)te tr?irea erotic? ideali6ant?$ 5e de
alt? parte, pentru a 9i:a idealul erotic e)te
ne>oie Bi de o operaDie in>er)?, de Entoarcere a
9anta)'ei c?tre realitate$ Spre deo)e*ire de
eroii lui Col*an, Ion ur'?reBte En 'od
pro-ra'atic )? Encalce deli'itarea dintre >i) Bi
realitate$ El e)te FanapodaF nu 9iindc? e:tra-e
un idol dintr-o 9e'eie (<ioara+, ci 9iindc?
reuBeBte )? i'pri'e ace)t idol unei alte 9e'ei
()er>itoarea+$ Ion Anapoda r?)uceBte a)piraDia
Enapoi )pre
0"
0#
concret, Entoarce ideca En 9eno'en, >indecEnd,
printr-un proce) de tran)-de)cendere,
)c4i6oidia 'eta9i6ic? de care )u9er? aceBti
prota-oniBti care @F>?d ideiF$
In9inite6i'ala de6ec4ili*rare prin care centrul
de ec4ili*ru ontic )e 'ut? din )9era
contin-enD? En cea ideal? )e produce En opera
lui <i4ail Se*a)tian$ Acea)t? *a)culare
eli*erea6? FidolulF de nece)itatea adapt?rii la
'odelul real$ La Ca'il 5etre)cu Bi Anton
Col*an$ 9anta)'a r?'Enea depedendent? ele
9e'eia concret?, ur'Endu-i 'iBc?rile Bi
tran)9or'?rile$ Acea)ta d?dea re>eriilor erotice
ale prota-oniBtilor un aer ap?)?tor, de 6*or
9rEnt En noroi, de Encercare ratata de En?lDare$
Scrierile lui Se*a)tian, En )c4i'*, de-aj? o
i'pre)ie de -raDie Bi plutire, de li*ertate
neli'itat?, ce tr?dea6? ruptura 9icDiunii de
contin-enD?$ 5rota-oniBtii nu 'ai )Ent )iliDi )?
Din? cont de co'porta'entul 9e'eii pentru a-i
con)trui o i'a-ine ideali6at?$ Di'potri>?, ei
alc?tuie)c ace)t portret 9acind a*)tracDie de
re9erent, prin tra>aliu e:clu)i> En i'a-inaDie$
Ie'eia Bi 9anta)'a e>oluea6? pe traiectorii
di>er-ente, precu' aBtrii )i'*olici ai
pro9e)orului <arin din 3teaua f+r+ nume#
TotuBi, ruptura nu e)te de9initi>?, EncEt 9alia )?
nu 'ai poat? 9i acoperit?$ La G$ <$
Ta'9ire)eu, iniDiati>a de a dirija idealul )pre o
9e'eie contin-enD? Ei r?'Enea Enc? *?r*atului$
La <i4ail Se*a)tian, prota-oniBtii nu 'ai au
puterea cie a ieBi din 9ante6ie Bi a inter>eni En
ordinea 9eno'enelor$ 7 9ac En )c4i'* 9e'eile,
care, EnDcle-End natura a*uliei *?r*aDilor,
preiau )arcina de a re9ace di)tanDa dintre
planuri$ Ele identi9ic? portretul idolului
i'a-inat de *?r*at Bi intr? deli*erat En ace)t
rol$ C4iar dac? e:i)t? aproape Entotdeauna Bi k
un a)pect intere)at al co'porta'entului lor
(<ona din 3teaua f+r+ nume e)te o a'ant? de
lu:, <a-da din /ltima or+ e)te o )tudent?
intere)at?, Corina din Kocul de$a vacan*a e)te
En c?utare de Fa>enturiF i'a-inare+, 'eritul
9e'eilor con)t? En puterea lor 'i'etic? de a )e
l?)a 'odelate de idealul 'a)culin$ Eroinele lui
Se*a)tian nu contra>in niciodat? idolului, ci i
)e adaptea6? cu naturaleDe Bi caut? )?-l
E'plinea)c?, pline de co'pre4en)iune Bi
tandreDe$ Nau9ra-iat? pentru o noapte Entr-un
or?Bel de pro>incie, En ca)a pro9e)orului
<arin, <ona )e re-?)eBte cu uBurinD? En rolul
de 9anta)'? pe care i-l atri*uie pro9e)orul,
co'portEndu-)e a)e'eni unui ideal
01
ce prinde corporalitate$ =t rEndul ei, <a-da
Btie )? pro9ite de coincidenDa incredi*il? dintre
articolul i)toric al pro9e)orului Andronic Bi
a9acerile oneroa)e ale indu)triaBului ,ucBan,
o*li-Endu-l pe ace)ta din ur'?, care )e crede
Bantajat, )? 9inanDe6e, adic? )? 'ateriali6e6e,
e:pediDia ar4eolo-ic? >i)at? de pro9e)or$
DeBi a c?6ut pe un plan )ecundar, realitatea
continu? )? joace un rol de reper pentru lu'ea
9anta)'atic?$ En a*)enDa ei, )au En contradicDie
cu ea, E'plinirea idealului nu pare a 9i totuBi
po)i*il?$ C?ci no)tal-ia eroilor lui <i4aiZ
Se*a)tian r?'Ene totuBi aceea a )uprapunerii
9e'eii >i)ate cu 9e'eia real?$ Suprate'a
co'ediilor )ale e)te conjuncDia, cel 'ai ade)ea
EntE'pl?-toare, dar nu 'ai puDin 'a-ic?, dintre
a)piraDie )i realitate$ Con)ecinDele p)i4ice ale
ace)tei EntEl'ri 'er- de la depre)ie la e:ta6, En
9uncDie de tipul de ec4ili*ru, 'ai 'ult )au 'ai
puDin ne>rotic, pe care El di6ol>? )au El
recon)tituie$
Con)tituDia )u9letea)c? a per)onajelor e)te
e)enDial di4oto'ic?, deci trau'atic?$ Ge)turile
lor au )e'ni9icaDia c?ut?rii unui ec4ili*ru
co'pen)atoriu )au a unei )oluDii recuperatoare
ori inte-ratoare$ Eroii din Kocul de$a vacanta
tran)9or'? pen)iunea i6olata unde )-au retra)
Entr-un )paDiu alternati> la lu'ea real?, Entr-un
paradi) ire)pon)a*il$ Iiecare dintre ei EBi
ca'u9lea6? identitatea real? )u* o
per)onalitate i'a-inar?, ade)ea 9eeric?, pe care
o joac? pentru cei din jur, dar 'ai ale) pentru
ei EnBiBi$ Xte9an de>ine prinDul de Galle),
Corina - o *alerin? )tr?in?, ,o-oiu - un c?pitan
de >a) En plin? croa6ier?$ TotuBi, En toat?
c?l?toria lor pe '?rile 9anta)'ei, )e'nalele
realului continu? )? urce din planul )ecund
unde au 9o)t re9ulate$ Nai>itatea ada'ic? a
eroilor e con)truit? pe o mauvaise conscience,
deoarece p?)trea6? conBtiinDa 9icDiunii i'pu)e
prin a*u6, a 9u-ii culpa*ile din realitate, a
inter6i)ului Enc?lcat$
En 9aDa pre)iunii realit?Dii, reacDiile lor )Ent
di>er-ente$ Xte9an EBi propune )?
per'anenti6e6e conBtiinDa ada'ic? Bi )? )e
'ute En 9anta)'?$ 5lanul )?u con)t? En a
e:tinde 9icDiunea a)upra Entre-ii )ale e:i)tenDe,
En a prelun-i Fjocul de-a >acanDaF Bi dup?
plecarea din )taDiune, En lu'ea cotidiana$ Dar
prin acea)ta el EBi a)u'? o conBtiinD? tra-ic?,
Entr-un anu'e )en) e:i)tenDiali)t?, care EBi
i'pune 'inciuna En 'od deli*erat, ca
'odalitate di)perat? de a da un )en) unei lu'i
tri)te$ Corina, En )c4i'*,
0/
)u-erea6? o alt? cale de a con)er>a 9anta)'a:
i6olarea ei En a'intire$ 5entru ca >acanDa
petrecut? la pen)iune )?-Bi p?)tre6e aerul
paradi)iac, ea tre*uie tran)portat? En idealitate
Bi 9erit? de orice e:punere la realitate$ 5lecEnd
incognito, 9?r? )? EBi ia r?'a) *un, ea nu 'ai
per'ite con9runtarea ulterioar? a '?Btilor de
>acanD? cu identit?Dile din >iaDa de 6i cu 6i,
l?)End Entrea-a idil? )u)pendat? Entr-o idealitate
pur?, incontrola*il?$
5er)onajele lui <i4ail Se*a)tian utili6ea6? En
)en) contrar proce)ul )u9lete)c care tran)9or'?
dorinDa c?tre un ideal ireali6a*il Entr-o
9ru)trare$ Ele^)e 9ru)trea6? deli*erat pentru a
pro>oca in)taurarea unui ideal, En loc )?
Encerce )? 'ateriali6e6e En lu'ea concreta
9anta)'ele care Ei *Entuie, pre9er? )? )upri'e
realitatea pentru a-Bi crea 9anta)'e$ Iu*ita nu
e)te dorit? ca o 9e'eie En carne Bi oa)e, ci ca o
9i-ur? ideal?, ca o F)tea 9?r? nu'eF care )?
iradie6e pe cerul )u9letului 'a)culin$ A*ia la
<i4ail Se*a)tian epoc%e$ul erotic )9ErBeBte prin
a decanta o i'a-ine autocon)i)tent?,
independent? de )uportul ei 9eno'enal$
FSteaua 9?r? nu'eF e)te o i'a-ine nu'enal? a
9e'init?Dii, din 9aDa c?reia 9e'eia real? tre*uie
)? )e retra-?, pentru c? opacitatea ei carnal?,
teluric?, i-ar Entuneca )tr?lucirea$ Dac? la
Anton Col*an >aloarea de FetalonF pentru
'?)ura -radului de ideali6are a iu*itei era
deDinut? de *?r*at, Sandu 9iind con9runtat cu
trei ipo)ta6e ale 9e'eii (Irina, loana,^ Dania+,
la <i4ail Se*a)tian >aloarea ar4etipal? re>ine
9e'eii, En Kocul deci vacan*a, Corina e)te cea
con9runtat? cu trei ipo)ta6e ale 'a)culinit?Dii
(He99, Xte9an, ,o-oiu+$ Iiecare dintre aceBtia
proiectea6? a)upra prota-oni)tei cEte un ideal
de 9e'initate, core)pun6End >Er)tei lor,
adole)cenDa, 'aturitatea Bi *?trEneDea$ Ei
alc?tuie)c un triptic *iolo-ic, repre6entEnd trei
tipuri de dra-o)te purtate Ie'eii$ Corina a
de>enit un idol, o 6eitate -eneratoare de
9anta)'e$
DorinDa patetic? de a -?)i >i)ului un
core)pondent En >iaDa de 6i cu 6i e)te ulti'a
le-?tur? a 9anta)'ei cu realitatea$ Cel care o
>a de)9ace e)te Gi* <i4?e)cu$ 5er)onajele )ale
'ani9e)t? dorinDa 'ai 'ult )au 'ai puDin
conBtient?, dar Entotdeauna >e4e'ent?, de a
i6ola idealul de real$ DeBi aparent locotenentul
Ra-aiac din ro'anul 5usoaica aBteapt?, la
-raniDa dintre ,a)ara*ia Bi =niunea So>ietic?,
apariDia 9e'eii >i)ate, a ari)tocratei al*e, pe
care )? o poat? )al>a de pri-oana roBie, En
'o'entul En care acea)ta apare Entr-ade>?r, el
e)te de6orientat$
E9orturile )ale de a e>ita EntElnirea direct? )e
e:plic? nu atEt prin tea'a de con9u6ie )au
de6a'?-ire, cEt prin )pai'a c? ea ar putea )?-i
'ateriali6e6e Entr-ade>?r >i)ul$ 7r, eroii lui
Gi* <i4?e)cu au ne>oie de ilu6ie Bi nu de
realitate$ 5re6enDa 9e'eii reale ar )u9oca
9anta)'a$ 2propierea dintre e)enD? Bi aparenD?
era un o*iecti> al -Endirii ro'antice% o'ul
'odern, En )c4i'*, pre9er? distan*a# FCEnd n-
ai dep?rt?ri, Di le cree6i, Ru)oaica e)te o dep?r-
tareF, '?rturi)eBte )criitorul, )c4iDEnd i'plicit
o poetic? a rupturii, a vraB(ei# Cate-oria
Fdep?rt?riiF de)crie de6in)erDia nu'enului din
i'anenD? Bi -enerarea unui )paDiu inter'ediar,
al jocului Entre )upra9aD? Bi adEnci'e, Entre
a)piraDie Bi E'plinire$
En 5usoaica, 9anta)'a erotic? a lui Ra-aiac
e)te -ata con)tituit? de la Enceputul ro'anului$
<odul En care )e naBte o a)e'enea 9anta)'?
con)tituie )u*iectul ro'anului Donna 2l(a#
Scriitorul ur'?reBte auEoeducaDia pe care Bi-o
i'pune <i4ai A)pru pentru a pune Entre
parante6e 9e'eia *anal? Bi a o crea pe Fdonna
Al*aF$ RelaDia prota-oni)tului cu 9e'eia d?
naBtere unui ciudat e9ect optic: cu cEt eroul
Encearc? )? )e apropie de 9e'eie, cu atEt ei pare
a )e Endep?rta de ea$ I'pre)ia e)te de dilatare
oniric? a di)tanDei Bi ea '?)oar? proce)ul de
proiecDie a 9e'init?Dii din 9iinDa concret? c?tre
punctul de la in9init al idealit?Dii$ Su*li'area
9anta)'ei are loc printr-o 9ru)trare
pro-ra'atic?, En Kocul de$a vacanta,
'ecani)'ul 9ru)tr?rii era pu) la lucru printr-un
-e)t punctual - plecarea Corinei$ En Donna
2l(a, el e)te detaliat pe o perioad? de ani de
6ile$ <i4ai A)pru do*oar? un 'on)truo)
record de ti'p En ritualul -alant al aBtept?rii, En
loc )? )e Endrepte direct c?tre 9e'eia iu*it?, el
e:ecut? ocoluri tot 'ai lar-i, care El
Endep?rtea6? >erti-ino) de ea$ Te4nica a'En?rii
are drept )cop un 9el de lent? -e)taDie
)u9letea)c?, de putre9acDie a i'a-inii concrete
a iu*itei En >ederea de-aj?rii i'a-inii e)en-
Diale$ Cartea pare a )e pierde En epi)oade
)ecundare Bi dru'uri En9undate, prin care eroul
)e de)parte de Al*a, pentru a o EntElni pe
donna# E)te rele>ant? '?rturi)irea 9e'eii En
9inal, din care reie)e c? ea era pre-?tit? de la
*un Enceput )? r?)pund? o9ertei erotice, En
)c4i'* el nu a 9?cut decEt )? r?t?cea)c? En
ritualuri de cucerire$ 7colurile lui <i4ai A)pru
)Ent En 9ond un ritual a)cetic de 9ru)trare, ca En
ritualurile tantrice, unde iu*itul tre*uie )?
doar'? un ti'p Endelun-at la uBa iu*itei, apoi
la piciorul patului, nea>End >oie )?-i
>or*ea)c?, )? o atin-? etc$ Nici o
08
0.
pro-re)ie )u9letea)c? nu tre*uie )? )9ErBea)c?
prin atin-erea o*iectului dorinDei, ci prin
dilatarea di)tanDei pEn? la ace)ta$ C?ci,
9ru'o)ul o dat? atin), Funde ar 'ai 9i Bi 'ai
9ru'o)ul >ieDii, unde treapta de 'ai )u), )pre
care tre*uie neap?rat )? DinteBti cEt tr?ieBtiMF Cu
cEt )e a9l? 'ai jo), 'ai departe de ideal, 'ai
neE'plinit, cu atEt prota-oni)tul )e )i'te 'ai
plin de >iaD?, En *a6a a:io'ei dup? care
E'plinirea dorinDelor En)ea'n? 'oarte$
Crearea unui ideal erotic cEt 'ai Endep?rtat
inten)i9ic? li*idoul >ieDii% atin-erea lui En
)c4i'* )ec?tuieBte ener-ia >ital?$ FDi)tanD?
E'i tre*uie neap?rat pentru a a>ea per)pecti>?
)pre doa'na Al*aF, '?rturi)eBte prota-oni)tul$
I?r? di)tanD?, idealul EBi pierde puterea de
atracDie Bi orientare$
Dac? En ro'anti)' idealul era )ituat En
tran)cendent iar e9orturile ro'anticilor con)tau
En atra-erea lui En i'anenD?, En literatura
'odern? idealul e)te creat En 'ie6ul
contin-enDei Bi E'pin) En a9ara ace)teia printr-o
9u-a in9init?$ 5ri'ul no)tru ro'an de anali6?,
2dela lui Gara*et I*r?ileanu, are En 'od
)e'ni9icati> drept )u*iect o iu*ire care )e
re9u6?$ Dar te'ati-6area di>orDului dintre
9e'eia real? Bi 9e'eia ideala are loc doar la
Ca'il 5etre)cu, En 'o'entul En care ace)ta
de9ineBte 9orDa )ci6ipar?: -elo6ia$ Gelo6ia
e:pri'? tea'a *?r*atului c? 9e'eia nu Ei 'ai
aparDine, c? e)enDa ei Ei )cap?$ Ceea ce )e
interpune Entre cei doi nu e)te atEt a'antul
9e'eii, ci 9anta)'a erotic? a *?r*atului$ Iu*ita
intr? Entr-o pat? oar*? atunci cEnd prota-oni)tul
EBi depla)ea6? atenDia de pe 9iinDa concret? pe
c4ipul ideali6at$ In)uBindu-Bi-l pe cel de-al
doilea, el renunD? i'plicit la pri'ul$ In a*)enDa
contactului ne'ediat, 9?ptura ade>?rat? a
9e'eii de>ine e>ane)cent?, iar ideali6area
cap?t? tot 'ai 'ult o >aloare co'pen)atorie,
de Enlocuire a partenerei a*)ente$
Cu cEt relaDia de -elo6ie e)te 'ai inten)?, cu
atEt 9e'eia concret? di)pare, iar 9anta)'a
cap?t? con)i)tenD?$ Gi* <i4?e)cu ur'?reBte En
'od pre'editat Bi )i)te'atic acea)t?
'ateriali6are$ Nu>elele )ale alc?tuie)c un
F)pital al a'oruluiF, niBte do)are ale -elo6iei
care co'pro'it de9initi> le-?tura dintre ideal
Bi real$ Ale-erea tEr-ului de pro>incie ca )paDiu
propice ace)tei e>oluDii nu e)te EntE'pl?toare$
TEr-ul repre6int? un )paDiu Enc4i), li'itat, 9?r?
ieBire, a)e'eni prota-oniBtilor care )e Enc4id En
propria lor )u*iecti>itate$ IntroduBi En ace)t
'ediu clau)trai, *?r*aDii )e i6olea6? auti)t de
ceilalDi, En cercul propriei -elo6ii$ F;edeniileF
care Encep )?-i *Entuie )Ent re6ultatul unei
depri>?ri )en6oriale Bi a lip)ei de co'unicare,
En Fla*oratorulF tEr-ului, )criitorul
e:peri'entea6? 'odul En care )e den)i9ic?
)pai'ele >ul-are, *anale, dra'atice )au
apocaliptice ale per)onajelor, Enc4ipuirile
ajun- )? capete aceeaBi )u*)tanD? ca Bi 9iinDele
En carne Bi oa)e$ La li'it?, ca En antropo)o9ie,
'a-neti)' Bi )piriti)', ace)te 9anta)'e )e
'ani9e)t? ca niBte ectopla)'e, ce in9luenDea6?
Bi 'odelea6? >iaDa prota-oniBtilor$ Su*
in9luenDa -elo6iei, aceBtia )9irBe)c prin a
'ateriali6a ei EnBiBi ceea ce Ei )perie cel 'ai
'ult: adulterul$ SoDul Encornorat, a'antul
te'ut, )oDia necredincioa)?, iu*ita ideal? par a
c?p?ta >iaD? prin puterea pre'oniDiei (En
?edenia )au Int0mplarea), a telepatiei (&oarta
de fier) )au a in>ocaDiei oculte (5usoaica)#
Te'a -elo6iei, a >raj*ei, a urii dintre
Endr?-o)tiDi de)c4ide o alt? 6odie )u9letea)c?,
ce nu 'ai )t? )u* )e'nul Iiliei ro'antice, ci
)u* cel al lui NeiKo)$ <entalitatea 'odern?
propune o alt? 'eta9i6ic?, a )ci6iunii Bi
neanti6?rii, a tran)cendenDei -oale, a puterii
iradiante a >idului$ Di'en)iunea 'eta9i6ic? a
eBecului iu*irii e)te totuBi -reu de pu) En
lu'in? la )criitorii inter*elici, deoarece ea )e
-re9ea6? pe intri-a erotic?, cu tot ar)enalul de
)i'*oluri Bi 'oti>e, de ca6ui)tic? Bi
-e)ticulaDie pe care El i'plic? acea)ta$ C? e)te
>or*a totuBi de o (anti+erotic? 'eta9i6ic? o
pro*ea6? de6>oltarea pe care o cunoaBte te'a
la un )criitor po)t*elic a9lat En de)cendenDa lui
Anton Col*au Bi Gi* <i4?e)cu: Nicolae
,re*an$ In -unavestire Bi Don Kuan iu*irea Bi
-elo6ia, tratate Entr-un re-i)tru tri>ialiat, EBi
de)coper? prin Fcontra)t o >alenD?
)oteriolo-ic?$ Don Kuan de*utea6? cu o
i'percepti*il? cri6? a c?)niciei )oDilor ;a)iliu$
En ace)t inter>al >a e'er-e Ro-ul)Ki, un
'anipulator 'odern al 9anta)'elor erotice$
Dac? per)onajele lui <i4ail Se*a)tian, )pre
e:e'plu, 9olo)eau 9ru)trarea ca 'etod? de
control a propriei >ieDi i'a-inare, Ro-ul)Ki
9olo)eBte 9ru)trarea ca 'ijloc de do'inare
a9ecti>? a celorlalDi$ 5uterea de )educDie pe
care o e:ercit? a)upra celor din jur pro>ine din
capacitatea )a de autoin4i*iDie$ Ro-ul)Ki
practic? o 9or'? ciudat? de a)ceti)', nu En
)cop 'i)tic )au e)tetic (precu' La9cadio din
&ivni*ele ?aticanului de Andre Gide+, ci pentru
)porirea pl?cerii$ A'Enarea )ati)9acDiei Bi
)u)pendarea ace)teia poate duce la o 9or'?
aparte de e:ta6, practicat? de unele Bcoli
00
0!
tantrice$ Tr?irea p)i4ic? ajun-e )? )e )u*)tituie
contactului 9i6ic, >ederea Bi i'a-inaDia
Enlocuie)c actul )e:ual$ Ro-ul)Ki e)te un a)cet
per>er) care )e 9olo)eBte de puterea )a de
renunDare pentru a-i )t?pEni pe ceilalDi$
Strate-ia )a con)t? Entr-o a-re)iune *ru)c?,
Entr-o o9erta uriaB? de a9ecti>itate, Bi apoi Entr-o
retra-ere la 9el de neaBteptat?, care pro>oac?
9ru)trare$ Noul FDon HuanF EBi do'in?
>icti'ele prin ne9inali6area )educDiei$
Ianta)'ele indu)e partenerelor )ale le 'enDin
pe ace)tea Entr-o )tare de dependenD? a9ecti>?$
A nu EBi FEnca)a poliDaF e)te o te4nic? dia*olic?
de do'inaDie, deoarece creea6? cadrul p)i4ic
ca 9e'eia )? intre de *un? >oie En rolul de
slug+, En ti'p ce FEnca)areaF, adic? E'plinirea
)e:ual?, ar de)c?rca toat? ten)iunea 9anta)'ei
Enro*itoare$
Iondul 'eta9i6ic al opo6iDiei dintre o'ul real
Bi i'a-inea lui 9anta)'at? e)te pentru pri'a
oar? pu) En e>idenD? En Drumul la zid# ,re*an
reuBeBte En ace)t ro'an )? de6a)i'ile6e te'a
>raj*ei En cuplu de cea a neantului 'eta9i6ic$
E:perienDa lui Ca)tor 5ope)cu ur'ea6? aceeaBi
linie cu cea a prota-oniBtilor din ro'anele
-elo6iei, dar En a*)enDa oric?rei conotaDii
)e:uale$ FDru'ul la 6idF e)te un dru' iniDiatic
)i 'i)tic c?tre ni'ic$ Ro-ul)Ki utili6a
'ecani)'ul 9ru)tr?rii pentru a )e tran)9or'a
pe )ine En)uBi Entr-un per)onaj->acuu', Entr-o
9iinD? cu e)enD? >id?, ce le 9a)cinea6? pe 9e'ei,
la 9el cu' 9e'eile e>ane)cente, di)ociate Entre
9eno'en Bi nu'en, Ei o*)edau pe prota-oniBtii
ro'anului inter*elic, En Drumul la zid ace)t
'ecani)' 9uncDionea6? En puritatea lui
e)enDial?, En Ca)tor, o'ul *anal, ce tr?ieBte En
lu'ea concret?, e'er-e 5olu:, 9ratele di>in,
>enit din tran)cendenD?$ `inEnd En)? cont de
9aptul c? tr?i' Entr-o epoc? a Fapocalip)ei
dup? Niet6)c4eF Bi a 'orDii lui Du'ne6eu,
tran)cendenDa e)te >id?$ Alter-e-oul di>in e)te
o per)oni9icare a idealit?Dii neanti6ate ce )e
in)talea6? En o' prin apariDia urii dintre
aparenD? Bi e)enD?$ Drumul la zid indic? cu
'a:i'? acurateDe principiul nu'ino) din care
)e in)pir? pro6a 'odern?$ Dac? ro'anele
ere)ului idilic-ro'antic )e 4r?neau din ener-ia
>ital? a li*idoului, ro'anele 'oderne ale
-elo6iei Bi urii )Ent atra)e de principiul contrar,
de mortido, de )oarele ne-ru al neantului$
57ST<7DERNIS<=L LITERAR
R7<cNESC
l$ ,?t?lie pentru un concept
Conceptul de po)t'odernitate a p?trun) tEr6iu
En Ro'Ania, la dou?6eci de ani dup?
i'punerea )a En 7ccident$ El a 9o)t de)coperit
Bi acli'ati6at En ideolo-ia literar? ro'Anea)c?
En deceniul al nou?lea, prin inter'ediul
traducerilor din en-le6?

$ De atunci, el a
c?p?tat o 'are >o-? Bi adopDiunea lui a )u)citat
o ade>?rat? F*?t?lieF (En )en)ul F*?t?liei pentru
,ernaniV )au al Fcertei dintre antici Bi
'oderniF
"
+$ <ai 'ulte -eneraDii de )criitori
)-au -r?*it )?-l re>endice, cu )copul, a*ia
ca'u9lat, de, a-i acapara pre)ti-iul Bi
autoritatea$ <ircea lor-ule)cu El tratea6?,
ironic, drept "passe-partout ter'inolo-icF
#
$
5ro9itEnd de la:it?9ea cate-orial? a
conceptului, de )e'antica )a ne*uloa)? Bi
contradictorie, -eneraDiile care )e
En9runtau l-au rede9init, 9iecare, dup?
propriul )?u c4ip Bi a)e'?nare, En 'ajoritatea
ca6urilor, di)cuDiile de tipolo-ie literar? au 9o)t
Enca)trate En )trate-ii de politic? cultural?$
A9ilierea la po)t'oderni)' a con)tituit o
'etod? de indi>iduali6are -eneraDioni)ta
'ai radical? decEt orice opo6iDii (Fde)p?rDiriF+
*a6ate pe poetici per)onale )au de -rup$
AdopDiunea conceptului a 9o)t, ade)eori, o
adaptare a lui, Entr-un )cop pole'ic
1
$ 7po6iDia
'oderni)' / po)t'oderni)' a 9o)t utili6at?
ca un criteriu i'placa*il de de'arcaDie Entre
-eneraDiile de )criitori, -eneraDii pe care
Ale:andru <uBina, corelEndu-le a'*ientului
cultural co'uni)t, le nu'eBte FprecipitaDi
)ocio-culturaliF
/
$ De aceea, En cultura ro'An?,
tre*uie 9?cut? di)tincDia Entre conceptul de
po)t'oderni)' En -eneral, care *ene9icia6? de
contri*uDii Bi )inte6e dintre cele 'ai )erioa)e
8
,
Bi conceptul de po)t'oderni)' ro'Ane)c, aBa
cu' a 9o)t ace)ta interpretat de c?tre di9erite
-rupuri, pro'oDii )au -eneraDii$
Cercetarea tipolo-ic? tre*uie du*lat? aBadar de
o cercetare )ociolo-ic? Bi p)i4oi)toric?$ 5entru
a EnDele-e 'ecani)'ele de
!&
!
)u*te:t care, co'*inate cu principiul
)incroni6?rii cu 7ccidentul, au du) la
i'punerea ideii de po)t'odernitate, propun o
'ic? recapitulare a ulti'elor decenii din
per)pecti>a inconBtientului colecti> Bi a
relaDiilor ace)tuia cu )upraeul ideolo-ic$
Cen6ura e:ercitat? de )i)te'ul co'uni)t
a)upra culturii noa)tre a pro>ocat o )erie
de 9eno'ene ciudate Bi ne9a)te$ Ea a 9o)t 'ai
acti>? cu prec?dere En dou? perioade, En
deceniile /-8 Bi En deceniile 0-!$ Dup? r?6*oi
Bi En anii @/&, o9en)i>a ideolo-iei )talini)te a
9o)t atEt de de>a)tatoare )i de radical? EncEt a
a>ut drept e9ect ceea ce Lacan nu'eBte o
9orcludere
.
$ Cultura 9orclu)? nu e)te
re)pin)? nu'ai din conBtiinDa colecti>?,
ci Bi din inconBtientul colecti>% de aceea,
literatura deceniului 8 nu are un inconBtient
FEnc?rcatF, nu e)te o cultur? ne>rotic?, ci una
p)i4o-tic?$ FScriitorul de 4ErtieF e'*le'atic
pentru acea)t? perioad? e)te un autor
oli-o9ren, a c?rui 'inte a 9o)t 9?cut? ta(ula
rasa# Literatura co'andat? a epocii pare a 9i
)cri)? de un 4e*e9renic >eBnic 9ericit, care
>ede >iaDa En ro6ul cliBeelor )i )lo-anurilor
)i)te'ului, En deceniul ., al 'icii
Fpri'?>eriF ceauBiBte, )criitorul no)tru EBi
recap?t? 'e'oria% toat? tradiDia e)te
repri'it? En inconBtientul )?u cultural, *a
c4iar )e ad'ite Entoarcerea ei parDial? En
conBtiinDa colecti>?$ 7*)e)iile Bi
re>endic?rile EBi -?)e)c dru' )pre )upra9aD?,
dar nu direct, ci tran)9i-urate (prin depla)are,
)i'*oli6are, ela*orare )ecundar? etc$+,
re6ultatul 9iind literatura e)opic?, alu6i>?
Bi indirect acu6atoare a ace)tei perioade$
5entru cEDi>a ani, )criitorul no)tru de 4Ertie
tr?ieBte cu ilu6ia c? EBi >a putea recon)trui
Entre- p)i4icul cultural$ Speriat de acea)t?
Entoarcere la nor'alitate, re-i'ul )poreBte din
nou cen6ura prin te6ele din iulie% dar nu
)u9icient de puternic pentru a pro>oca o nou?
9orcludere, ci doar o re9ulare$ Cultura
deceniului ur'?tor e)te o cultur? ne>rotic?, cu
un inconBtient e:plo6i>, iar dac? F-eneraDia
pierdut?F a anilor @/& a 9o)t o -eneraDie
9orclu)? (adic? e:tirpat? din cultur?+,
-eneraDia F)acri9icat?F a anilor @0& a 9o)t o
-eneraDie re9ulat?$
De aceea, ieBirea ei la lu'in? are
caracteri)ticile unei Entoarceri a re9ulatului$ 7r,
acea)t? irupDie a inconBtientului cultural a 9o)t
Endreptat? nu doar E'potri>a )upraeului
ideolo-ic al )ociet?Dii co'uni)te, ci Bi
E'potri>a a tot ceea ce Dine de un imago
patern$ 7arecu' E'potri>a >oinDei lor,
)criitorii 'ai 'ari au
jucat 9aD? de tinerii opt6eciBti rolul unui tat?
concurent, ca)trator, care le inter6ice 9iilor
locul pe care aceBtia El dore)c En cultur?$ A'
)pu) FE'potri>a >oinDei lorF deoarece
concurenDa era i'pu)a din a9ar?, de re)tricDiile
)i)te'ului, En condiDiile reducerii nu'?rului de
re>i)te, de )c4e'e redacDionale, de cadre
didactice la uni>er)it?Di etc$, a )paDiului
editorial de pu*licare, de penurie -eneral? a
>ieDii culturale, la )9ErBitul deceniului 0 Bi En cel
ur'?tor, pEn? En !0!, )criitorii au 9o)t E'pinBi
la o lupt? darWinian? pentru )upra>ieDuire$ Cei
a9laDi deja pe po6iDii Ei re)pin-eau pe noii >eniDi
nu dintr-un )enti'ent concurenDial -enuin, ci
pur Bi )i'plu pentru a-Bi p?)tra propriul loc$
IaD? de acea)t? reacDie Fani'alic?F de
)upra>ieDuire a 'ai >Er)tnicilor, de)i-ur
e-oi)t?, dar neconcertat?, 'ai tinerii )criitori
au de6>oltat o contrareacDie de -rup
-enerali6at? Bi ela*orat? teoretic$ DorinDa de
ruptur?, de )c4i'*are a paradi-'ei culturale,
nu e)te doar un 9eno'en )pontan de e>oluDie a
9or'elor culturale, ci tran)9i-urea6? un i'pul)
paricid$
Indi-enD? )ociet?Dii co'uni)te i-a creat lui
Laio) tea'a c? 7edip Ei >a r?pi *ru'a de
a>ere, a)t9el EncEt Ftat?lF a 9?cut tot po)i*ilul de
a-l Dine pe F9iuF cEt 'ai departe de cetate$ Ace)t
co'porta'ent a pro>ocat la rEndul lui dorinDa
lui 7edip de a-Bi Enl?tura tat?l$ Ar'a 9iului nu
'ai e)te o )pad?, ci un concept:
po)t'oderni)'ul$ 7ricEt? ju)ti9icare ar a>ea
ace)t 'odel En e>oluDia intern? a culturii
noa)tre, En adoptarea lui >e4e'ent? de c?tre
opt6eciBti )e Entre6?reBte dorinDa de punere a
pietrei to'*ale pe)te literatura EnaintaBilor$
Alt9el nu )e e:plic? de ce ace)t curent, unul
din cele 'ai per'i)i>e Bi inte-ratoare din
i)toria uni>er)al?, a 9o)t 9olo)it de opt6eciBti ca
un 'ijloc de ne-are a Fneo'oderni)'uluiF
Bai6eci)t$ Inco'unica*ilitatea )ta*ilit? la noi
Entre Bai6eciBti Bi opt6eciBti e)te la antipodul
ideii de re>i6itare a trecutului practicat? de
po)t'oderni)'ul occidental, 9iind un )i'pto'
al pul)iunii concurenDiale$
<enDinut? En 'od arti9icial En culi)ele >ieDii
literare, Dinut? departe, printr-un e9ect de
co'pre)iune, de >iaDa Fad'ini)trati>?F a
culturii noa)tre, -eneraDia @0& a de6>oltat o
conBtiinD? 'ai acut? a di)tanDei care o de)parte
de predece)orii i'ediaDi$ Conceptul
!"
!#
po)t'odernit?Dii pare )? )e 9i i>it (de 9apt, )? 9i
9o)t de)coperit, )au c4iar Fin>entatF+ la
'o'entul potri>it pentru a-i per'ite )?
raDionali6e6e intuiDia ace)tei di)tanDe$ Re)pin)?
din >iaDa literar? curent?, care era ocupat?
de c?tre F*?trEnii ele9anDiF (Al$ <uBina+,
-eneraDia a re)pin) la rEndul ei literatura
F*?trEnilorF Entr-o alt? epoc? literar?, cea a unui
'oderni)' a-oni6ant Bi de)uet$ 5entru a da
le-iti'itate poetic? noii paradi-'e, criticii
opt6eciBti Bi-au luat precauDia de a preci6a c?
po)t'oderni)'ul nu e)te un concept i'portat
conjunctural, c? el a 9o)t cerut de Bi are
acoperire En 9eno'enul literar ro'Ane)c, 'ai
e:act, En literatura -eneraDiei @0&$
Acli'ati6area lui e)te, pentru Ale:andru
<uBina, Fo reacDie de )incroni6are (nu din
)pirit de i'itaDie, cu' in)inuea6? >eBnicii
con)er>atori, ci din nece)itatea de a e:pri'a o
anu'e )en)i*ilitate Bi >i6iune )peci9ic? Bi ca
re6ultat al e>oluDiei poe6iei ro'Ane
po)t*elice+F
0
$ Dup? Ion ,o-dan Le9ter,
p?trunderea tEr6ie En conBtiinDa e)tetic?
ro'Anea)c? a conceptului de po)t'oderni)'
nu )e datorea6? unui 4a6ard, ci 9aptului c? el a
9o)t i'pu) a*ia acu' de c?tre e>oluDia intern?
a literaturii noa)tre, a9lat? pe punctul de a
ela*ora )tructuri noi, )incrone 'odi9ic?rilor
din )en)i*ilitatea ace)tui )9Er)it de )ecol
!
$ Li>iu
loan Stoiciu pledea6? pentru epi-ene6a
po)t'oderni)'ului, care nu e)te prin ur'are
)peci9ic doar 7ccidentului, ci )i D?rilor (9o)t+
co'uni)te$ Reali)'ul )ociali)t ar 9i repetat
i)toria reali)'ului *ur-4e6, iar ulti'ii 1/ de
ani ai literaturii noa)tre ar reproduce, En
concentrat, dou? )ecole de e>oluDie a literaturii
occidentale$ A)t9el, En acea)t? 'icroi)torie a
culturii ro'Ane )u* co'uni)', anii @/& ar
core)punde unei perioade pre'oderne, anii @8&
j uneia 'oderne, anii @.& j perioadei
F9or'ali)teF, iar anii @0& j celei
po)t'oderne
&
$ En conclu6ie, pute' reuni,
)crie <ircea C?rt?re)cu, Ftoate noile tendinDe
ale poe6iei de a6i )u* un ter'en -eneric unic,
acce)i*il tuturor$ Ne Endrept?', deci, )pre un
po)t'oderni)' >a)t, -enero), de)c4i), care ar
putea 'arca re-enerarea poe6iei noa)treF$
Actul de dece) al literaturii 'oderne e)te
Entoc'it cu toate 9or'ele de ri-oare,
'odernitatea de>enind Fci'itirulF F*?trEnilor
ele9anDiF: Fdup? @.& de ani de )upre'aDie,
modernismul, iat+, e mort, 'ort Bi En-ropatF

$
Iat?, En cEte>a tr?)?turi, portretul-ro*ot pe care
teoreticienii -eneraDiei @0& El 9ac literaturii
po)t'oderne, EnDelea)? En ter'enii unei Fnoi
)en)i*ilit?DiF (Ion ,o-dan Le9ter+,
Fantropolo-i)'F
!1
(<ircea Nedelciu+, Fnou antropocentri)'F )au
Fneocla)ici)'F (Ale:andru <uBina+,
Fro'anti)' Entor)F (Radu G$ `epo)u+, Fnou?
epi)te'? cultural?F (G4eor-4e Cr?ciun+:
G# 2ntropocentrismul# 5o)t'oderni)'ul )e
opune de6u'ani6?rii 'oderne a artei
)e'nalate de 7rte-a 3 Ga))et$ Arti)tul renunD?
)a e:plore6e )paDii tran)cendente Bi EBi
Fcentrea6? atenDia pe 9iinDa u'an?, En datele ei
concrete, 9i6ic-)en6oriale, pe e:i)tenDa noa)tr?
de aici Bi de acu'F
"
$ E)te >or*a de o FtendinD?
de recEBti-are a >alorilor u'ane,
]per)onali)te^, o nou? de)c4idere c?tre real,
c?tre ]autenticitatea^ lu'ii Bi a 9iinDei care
)e tran)crieF
#
$ Dup? loan GroBan, literatura
opt6eci)t? are O singur+ preBudecat+,
realitatea, )inceritatea ur'?rind )? acopere
Fde9icitul de >ero)i'ilF al artei 'oderni)te
1
$
"$ Imanentismul# 7dat? 9a)cinaDia e>a6iunilor
'eta9i6ice e:orci6at?, FpoeDii rede)coper?
>aloarea propriei *io-ra9ii, a 'icilor EntE'pl?ri
cotidiene, a )enti'entelor ne)o9i)ticate, a
)en6aDiilor ]ne'ediate^, a ]pri>irii directe^
/
$
5oe6ia co*oar? En )trad?, printre oa'enii,
poetul )e an-ajea6? e:i)tenDial$ 5entru acea)t?
]poe6ie a cotidianului^, Vmetafizicul nu e:i)t?
decEt 0n realul de 6i cu 6i$ 7 poe6ie care nu
caut? sacrul En 6one tran)-'undane, ci c4iar En
pro9anF
8
$ ABe6End autenticitatea ca F'etod? de
lucruF, literatura opt6eci)t? 9olo)eBte
Fauto*io-ra9ia ca 'aterial )i'pto'atic,
e)enDial$ Auto*io-ra9ia ca re6ultant? a
condiDion?rii indi>idului de 'ediul )ocialF
.
$
#$ Integralismul# 5oe6ia poBt'odern? )e
apleac? a)upra unui F'odel u'an co'ple:,
]total^, re9u6End )? 'ai pun? Entre parante6e
)tratul ]de jo)^, *io-ra9ic, cotidian,
)enti'ental, )en6orialF$ Ea e)te o tentati>? de
F)inte6? a ]ini'ii^ Bi a ]creierului^ U$$$V:
pa)ionalitate du*lat? jBi )al>at?Zj de
luciditate Bi raDionali)' care-Bi de)coper?
r?d?cinile p)i4olo-ice, )enti'entale, atEt de
]u'ane^F
0
$ 5o)t'oderni)'ul e)te, pentru
C?lin ;la)ie, p)i4ocentric, propunEndu-Bi )?
ino>e6e En do'eniul )u9letului$ Acea)t?
poe6ie Finte-ral?F, care )e aBa6? En punctul
unde di)po6iDiile 9or'ale )e ar'oni6ea6? cu
conDinutul p)i4olo-ic al noului u'ani)' e)te
un psi%eism
GZ
# Scopul )cri)ului e)te o FacDiune
interioar?F, ce El tran)9or'? e:i)tenDial pe
)criitor, En 'od )i'etric, lectura are Bi ea o
>aloare e:i)tenDial?: autorul EBi propune )?-l
'odele6e interacti> pe cititor, practicEnd o
inginerie te'tual+, o antropo-enie dirijat? )pre
>iitor, opractopie
C[
#
1$ 5ecuperarea# Reinte-rarea )piritual?
pre)upune Bi
!/
recuperarea tradiDiei, a tuturor e:perienDelor
anterioare, pe care 'oderni)'ul, En dorinDa )a
de a cuceri ori-inalitatea cu orice preD, le-a
i-norat$ F7*)e)ia po)t'oderni)'ului 9iind una
recuperatoare, *i6uit? pe toleranDa ironic? Bi pe
co'plicitatea )u*En-Delea)?, idealul )?u e)te
re9acerea totalit?Dii prin acu'ulare, prin
a-lo'erare )u'ati>?F
"
D# Acea)t? Filu6ie
cultural? uniti>? Bi nedo-'atic?F, care are un
core)pondent En Encerc?rile de uni9icare a
cE'purilor 9unda'entale din 9i6ic?, a'inteBte
de idealul ro'antic al 'arelui tot
""
$
/$ Te'tualismul# 5o)t'oderni)'ul e)te, prin
ur'are, un Fro'anti)' Entor)F, recuperat dar Bi
r?)turnat, deoarece totalitatea po)t'odern? nu
>i6ea6? o tran)cendenD? En )en)ul reli-io) al
ter'enului, ci o tran)cendenD? cultural?$
Du'ne6eu e)te *i*liotecar )au )cri*, creaDia
e)te )criitur?, lu'ea e)te te:t
"#
$ =ni>er)ul )e
>idea6? de )u*)tanD?, de>ine Fo totalitate de
4Ertie U$$$V, c?ci noua coerenD? )e EnalD? pe un
arti9iciu conBtient, ludic Bi 4i)trionic$ Cartea a
luat locul lu'ii ()au lu'ea a luat )9irBit En
carte, cu' 6icea <allar'e+, 9icDiunea
deli*erat? j locul >i)ului$ Tran)cendenDa )-a
'utat En retoric?F
"1
$ Te:tuali)'ul pre)upune
te4nici cu' )Ent 'etate:tul, parate:tul,
4ipote:tul Bi autore-9erenDa
"/
, 9ra-'entari)'ul,
colajul, )uprapunerea >ocilor, re-i)trelor,
planurilor, tendinDa poe6iei Bi a criticii de a-Bi
apropria naraDiunea, Enlocuirea 'eta9orei cu
'etoni'ia, inte-rarea En te:t a conBtiinDei
critice Bi a di)cur)ului teoretic
etc$
"8
$
8$ "'perimentalismul# Te4nicile te:tuale nu
)Ent decEt una din laturile preocup?rii 'ai
-enerale de 'odi9icare a 9or'elor, En
re6onanD? cu apariDia unei noi Fepi)te'e
culturaleF$ Ne>oia de a di6loca poetica
'odernit?Dii tEr6ii (po)t*elice+ Ei 9ace pe opt6e-
ci)ti )? rede)copere 9uncDia e:ploratorie a
e:peri'entului a>an-ardi)t$ DeBi nu e)te FatEt
un concept coerent, cEt o )tare de )piritF,
e:peri'entali)'ul opt6eciBtilor e:pri'?
Fde6ideratul c?ut?rii )i al de)coperirii, ideea
unui nou li'*ajF
".
$
.$ 3incronia stilistic+# 5oe6ia po)t'odern?
tinde )? de>in? un F,a*ei )tili)tic, 9olo)ind,
9al) tradiDionali)t, toate )tilurile i)torice
di)poni*ileF
"0
$ =tili6End alu6iile culturale,
citatele, pa)tiBele, parodia, re>i6itEnd operele
trecutului Bi re-i)trele 'ar-inale ale li'*ii,
poe6ia )e >rea Fi'pur?F, dorind )?-Bi
recapete 'aterialitatea Bi intran6iti>itatea$
5oe6ia po)t'odern? nu 'ai
!8
e)te Fpoe6ie pur?F (En )en)ul lui Cenri
,re'ond+, ea nu >i6ea6? e)enDele, ci
9eno'enele, Ftinde )? )e o*iectuali6e6e, )? )e
e:pri'e pe )ine, )? de>in? ]opac?^, dac? nu )?
eli'ine re9erenDialulF
"!
$ Ceea ce caut?
)criitorul e)te concreteDea i'a-inaDiei:
FConcretul e)te i'a-inaDia noa)tr?F
#&
$
0$ Ironia )i Indicul# F5o)t'oderni)'ul e,
e)enDial, ]intelec-tuali)t^, dar nu En >arianta
]-ra>?^, ci En cea ]ludic?^, pl?cerea jocului o
ia Enaintea >alorii ]educati>e^F
#
$ Ironia are
9uncDia de a )upri'a in-enuitatea, ea
Fcontrolea6? Endeaproape 'iBcarea
recuperatoare, E'piedicEnd-o )? 9ie una
e'ina'ente no)tal-ic? Bi dirijEnd-o c?tre
dialo-ul critic, c?tre re9lecDia trea6?F
#"
$
!$ on)tiin*a teoretic+, En acord cu
decon)pirarea 'etanara-Diunilor e:plicati>e ale
lu'ii, po)t'oderni)'ul ro'Ane)c tr?ieBte Bi el
o de6ilu6ie lucid?$ FNu'itorul co'un al
literaturii opt6eci)te e autocen6ura 4iperlucid?
a autorului - pro6ator )au poet - care nu-Bi
)cap? nici o clip? te:tul de )u* control Bi nici
pe )ine En)uBi din oc4i En ti'p ce-l produce,
Enre-i)trEndu-Bi 'eticulo) 9iecare 'iBcareF
##
$
ConBtiinDa teoretic? de )ine Ei pro>oac?
)criitorului un )ceptici)' per'anent, prin care
)Ent pu)e En cri6? ideea de 9ru'u)eDe, de )til,
de )u*iect, de poeticitate, En -eneral toate
9or'ele Encet?Denite
#1
$ Su9erind cronic de
pierderea in-enuit?Dii te:tuale, per)onajele din
Insula lui loan GroBan ajun- )?-Bi >or*ea)c?
doar En replici cele*re citate din corpu)ul
literaturii uni>er)ale$
&$ Democratizarea pu(licului# Arta
po)t'odern? nu )e 'ai adre)e6? unei elite de
iniDiaDi, ci, F9olo)ind toate li'*ajele, proce-
deele, ]te'ele^ e:i)tente En )incronia )a
lin->i)tic? Bi En diacronia poe6iei, >a
co'unica, ]pe 9ra-'ente^, cu cele 'ai di>er)e
cate-orii de cititoriF
#/
$ 5oe6ia co*oar? En )trad?
nu doar te'atic, ci )i En ceea ce pri>eBte
pu*licul-Dint?, )copul ei 9iind p?r?)irea
Fturnului de 9ildeBF, En deceniul &, dup?
reconectarea la 7ccident, 'a))-'edia Bi toate
te4nicile ci*ernetice >or 9i in>ocate )? )prijine
lo-i)tic c?utarea unor noi canale de acce) la
'arele pu*lic (<ircea Cartai e)eu EBi >a trata o
antolo-ie poetic? drept un FDu*lu CDF+$
Iolo)ind )eturi de tr?)?turi 'ai 'ult )au 'ai
puDin a)e'?n?toare, e:pu)e e:plicit )au
)u*EnDele)e En corpul anali6elor, i)toricii literari
opt6eciBti >or anali6a literatura -eneraDiei lor
prin pri)'a po)t'oderni)'ului a)t9el de9init$
5aradi-'a e)te
!.
9i:at? prin i)toriile literare ale lui Radu G$
`epo)u, G4eor-4e 5erian, Car'en <uBat Bi
con)acrat? prin )inte6a lui <ircea C?rt?re)cu,
&ostmodernismul rom=nescE#
Scriitorii aparDinEnd celorlalte -eneraDii nu au
EntEr6iat En a lua po6iDie 9aD? de acea)t?
o9en)i>? a @0&-lui$ <i6a *?t?liei con)ta En a nu
r?'Ene )tri>iDi )u* d?rE'?turile
'oderni)'ului, de'olat de c?tre tinerii
po)t'oderni$ Tactica F*?trEnilorF critici a 9o)t
aceea de a de'on)tra c? po)t'oderni)'ul nu
)e a9l? En *ene9iciul e:clu)i> al -eneraDiei @0&,
c? el are, En realitate, o alt? Entindere Bi
cronolo-ie En literatura noa)tr?$ FNu pot
accepta ideea, )crie Nicolae <anole)cu, care
circul? 'ai ale) En articolele tinerilor critici de
a)t?6i, ca linia de de'arcaDie Entre 'odernitate
Bi po)t'odernitate de)parte, En poe6ia
ro'Anea)c?, -eneraDia 0& de -eneraDia 8&,
C4iar dac? -eneraDia 8& n-a 9olo)it niciodat?
ter'enul, ceea ce indic? doar 9aptul c? ea n-a
a>ut conBtiinDa c? aparDine epocii po)t'oderne,
)pre deo)e*ire de -eneraDia 0&, care o are, Bi
Enc? En 'od acut, contri*uDia celei dintEi la
po)t'odernitate e)te con)idera*il?F
#.
$ Criticii
-eneraDiilor anterioare >or propune deci un alt
decupaj i)toric al celor dou? curente, 9olo)ind
un criteriu care e:clude din po)t'oderni)'
conBtiinDa teoretic? de )ine$ Ei reproBea6?
criticilor tineri c? au eludat deli*erat 9aptul c?
po)t'odernitatea Dine de e>oluDia 9or'elor
literare, Bi nu de e>oluDia conceptelor
critice$ RenaBterea literaturii noa)tre din anii
@8&, dup? )incopa )talini)t?, nu e)te o )i'pl?
Entoarcere la tradiDia 'oderni)t? dintre
cele dou? r?6*oaie 'ondiale, cu' )u)Din
opt6eciBtii$ C4iar dac? )criitorii deceniului .
Encep prin a recupera 'iturile Bi 'odelele
'odernit?Dii, acea)t? Entoarcere nu 'ai
e)te inocent?, deoarece pre)upune o nou?
conBtiinD? e)tetic? Bi o 'aturitate )porit? a
)piritului creator
#0
$ <oderni)'ul ro'Ane)c )e
epui6ea6? prin ur'are En perioada inter*elic?,
literatura anilor @8& ne9iind o *anal? i'itaDie
)au continuare, ci o recuperare (re>i6itare+
critic? a trecutului, En )en) po)t'odern
#!
$ ToDi
aceBti critici )Ent de acord )? >ad? En Nic4ita
St?ne)cu Bi <arin Sore)cu1& repre6entanDii
unui po)t'oderni)' or-anic, )tructural, c4iar
dac? lip)it de o conBtiinD? ter'inolo-ic? de
)ine$
5ortretul pe care El ridic? F>ec4iiF critici
po)t'oderni)'ului ro'Ane)c al anilor @8& e)te
'ai puDin co'plet Bi analitic decEt cel
!0
9?cut de c?tre FnoiiF critici po)t'oderni)'ului
anilor @0&$ Ei accept? En -eneral tr?)?turile
pu)e En e>idenD? de c?tre FconcurenDiiF lor
'ai tineri, cu e:cepDia acelor tr?)?turi care ar
putea e:clude din po)t'oderni)' literatura
-eneraDiei @8&$ E)te En pri'ul rEnd ca6ul
te:tuali)'ului Bi al Entre-ului >er)ant
po)t)tructurali)t al po)t'oderni)'ului, pe care
7 >id S$ Cro4'?l-niceanu El cali9ic? drept
Fp)eudo-a>an-ard? 9or'ali)t? care 9ace de
cEte>a decenii ra>a-ii pe 'alul )tEn- al Senei
)u* di>er)e denu'iri: ]nou>eau ro'an^,
]telLueli)'^, ]de)trucDioni)'^F$
F5o)t'oderni)'ul, cEt 'erit? real'ente un
a)e'enea nu'e, e o re>olt? tacit? E'potri>a
ace)tei >a)te plicti)eli$ De unde, -u)tul )?u
pentru 9icDiune, i)tori)ire Bi per)onaje, En
ro'an, eli*er?rii 9ante6iei Bi E'pru'ut?rii
li'*ajului 9a'iliar, pro6aic, neoracular, En
poe6ie, con)trucDiei in-enioa)e, din
pre9a*ricate, En orice oper?F
1
$ Ca atitudine de
an)a'*lu, F>ec4iiF critici par 'ai concilianDi%
ei )Ent -ata )? E'part? po)t'oderni)'ul cu
FtineriiF, dac? aceBtia )Ent di)puBi )? renunDe la
te:tuali)'$ Tactica 9olo)it? e)te di)cret
per)ua)i>?: pe de o parte, ei critic? >iolent
telLueli)'ul Bi decon)tructi>i)'ul, acu6Endu-l
de a 9i o 9und?tur? a 'oderni)'ului, iar, pe de
alt? parte, laud? conceptul unui
po)t'oderni)' lip)it de co'ponenta
po)t)tructurali)t?, aducEnd un elo-iu in)inuant-
peda-o-ic tinerilor )criitori care ar 9i Btiut )?
)e Din? deoparte de Fe:ce)ul
e:peri'entali)t, de in)piraDie 9or'ali6ant?,
a*)tract teoretic?F
1"
: FIntere)aDi de
te:tuali)'ul 9rance6, ulti'? 9a6? a pro6ei
'oderne, Bi 'ai ale) de a)pectul lui
autore9erenDial, tinerii pro6atori nu copia6?
procedeele tel Lueli)te% ei le parodia6? Bi a)t9el
p?Be)c, dup? p?rerea 'ea, En
po)t'oderni)'F
1#
$ 5ro9ilul po)t'oderni)'ului
pre9erat de criticii F>ec4ilorF -eneraDii e)te
prin ur'are cel Finte-ri)tF, recuperator Bi
eclectic, care ar per'ite coa*itarea tuturor En
)Enul aceluiaBi curent$ In>itaDia de a renunDa la
co'ponenta po)t)tructurali)t? a 9o)t re)i'Dit?,
de alt9el, de c?tre o parte din )criitorii
-eneraDiei @0&, ca un atac la indi>idualitatea lor
e)tetic?, ceea ce a deter'inat o cri)pare pe
po6iDii, c4iar Bi atunci cEnd te:tuali)'ul a
Enceput )? dea )e'ne e>idente de )terilitate Bi
declin$
TotuBi, 9olo)ind repere teoretice En pri'ul rEnd
occidentale, po)t'oderni)'ul En >arianta
po)t)tructurali)t? e)te Bi el introdu)
!!
drept o cate-orie 9unda'ental? Entr-o Encercare
de tipolo-ie a ro'anului ro'Ane)c, de aceeaBi
a'*iDie cu 2rca lui Hoe a lui Nicolae
<anole)cu, &oetica postmodernismului de
Li>iu 5etre)-cu
11
$ Criticul di)tin-e trei
paradi-'e ale ro'anului, cea a pri'ului
'oderni)', a 'arelui 'oderni)' Bi a
po)t'oderni)'ului$ 5ri'ul e con)truit pe o
'etanaraDiune )cienti)t? (e'anciparea
u'anit?Dii prin BtiinD?+ Bi o poetic? reali)t?% cel
de-al doilea, pe o 'etanaraDiune enciclopedi)t?
Bi o poetic? or-anici)D?% cel de-al treilea, pe
ideea de decon)pirare a tuturor
'etanaraDiunilor le-iti'atoare Bi o poetic?
te:tuali)t?$ Conceptul de te:t Bi ane:ele )ale
(9ra-'entari)'ul, tendinDa anti-'i'etic?,
cri6a )en)ului, decentrarea Bi di)pariDia
)u*iectului etc$+ Ei per'ite lui Li>iu 5etre)cu
)? identi9ice ele'entele ale po)t'oderni)'ului
la <ircea Cio*anu, Sorin Titel, Nor'an
<anea, 5aul Geor-e)cu, Con)tantin `oiu, la
pro6atorii FXcolii de la TEr-o>iBteF, e:tin6End
a)t9el u'*rela conceptului Enapoi pEn? a)upra
deceniilor . Bi 0$
FCeartaF dintre FtineriF Bi F*?trEniF nu i-a l?)at
indi9erenDi pe parti6anii -eneraDiei
inter'ediare, cea a anilor @.&$ Criticii
opt6eciBti tratau acea)t? pro'oDie drept o
ane:? a -eneraDiei @8&, deci a 'oderni)'ului
decedat$ Ei recunoBteau, En )c4i'*, dreptul
la e:i)tenD? (po)D'odern?+ a cEtor>a precur)ori,
precu' Grupul oniric )au Xcoala de la
TEr-o>iBte$ AceBtia >or )er>i drept cap de pod
atunci cEnd )e >a Encerca recuperarea
-eneraDiei @.& Entru po)t'oderni)'$
F5o)t'oderni)'ul, )crie 7cta>ian So>ian3,
nu Encepe la noi En !0&, ci odat? cu -rupul
oniric, Xcoala de la TEr-o>iBte etc$ <eritul
opt6eciBtilor (nu neEn)e'natZ+ a 9o)t acela de a
9i tran)9or'at po)t'oderni)'ul Entr-un
9eno'en ]popular^F
1/
$ Inter>enDia cea 'ai
radical? Ei aparDine lui Radu Ene)cu, care
Encearc? )? r?)toarne de9iniDia curentului Bi )?-l
propul)e6e En pri' plan pe <ircea Dine)cu,
prota-oni)t al -eneraDiei @.&$ Criticul Encepe
prin a )c4iDa un portret Fte:tua-li)tF al
po)t'oderni)'ului, de9init ca o tendinD?
antie:i)tenDial? Bi antiontolo-ic?, care )t? )u*
)e'nul 9or'ali)'ului, no'inali)'ului Bi
9uncDionali)'ului$ 5o)t'oderni)'ul F)e
reEntoarce la real, dar nu la unul con)tituit din
)u*)tanDe e)enDiale ci din 9uncDiuni
)e'ni9icante$ Dup? cu' re)pin-End
reclu6iunea elitar? En turnul de i>oriu,
preconi6at? de unii 'oderniBti, preconi6ea6? o
art? coloc>ial?, populi)t?, a lui uomo
qita%mqueVD
M
# 5En? aici,
"&&
ni'ic nu deo)e*eBte o*)er>aDiile lui Radu
Ene)cu de cele ale -eneraDiei @0&$ Tactica >a 9i
alta: criticul nu >a Encerca )? re'o-dele6e
po)t'oderni)'ul, pentru a-l adapta poe6iei
anilor @.&, ci El >a a*andona, aBa cu' e)te,
-eneraDiei @0&, Bi >a a'*iDiona, En )c4i'*, )?
ela*ore6e o nou? cate-orie, transmodernismul,
)uperioar? po)t'oderni)'ului$ Deprecierea
celui din ur'? )e 9ace pornind de la pre9i:ul
post#, care )u-erea6? 'ai de-ra*? e:tincDia,
crepu)culul unui 'odel, decEt o er? n?)cEnd?$
Dac? e po)i*il Entr-ade>?r un )alt dincolo de
'oderni)', atunci nu e >or*a de un )alt
cronolo-ic, adic? post, ci de unul e:i)tenDial,
ontolo-ic, adic? trans# Tran)'oderni)'ul
opune deci no'inali)'ului )e'iotic tendinDa
)pre ontolo-ie Bi reali)'ul conceptelor$ <ircea
Dine)cu anunD?, dup? Radu Ene)cu, F6orii
poe6iei dincolo de 'oderni)'F, el
Fde>an)ea6? poe6ia anilor @0&, dar o )i
dep?BeBte av=nt la lettreV#
5ri>it En an)a'*lu, ca )i)te' teoretic,
tran)rnode'i)'ul du*lea6? po)t'oderni)'ul,
criticul dEnd En)? o orientare contrar?
cEtor>a din cate-oriile ace)tuia$ Dac?
po)t'oderni)'ul recur-e la tradiDie ca o
)oluDie in e'tremis, pro>ocat? de )ec?tuirea
)ur)elor de in)piraDie, tran)'oderni)'ul
recuperea6? trecutul F)electi> Bi )u* )pecie
ar4etipal?F$ Ironia -eneraDiei @0& e)te
re)e'nat? )i 9?r? pri6? a)upra realit?Dii, En ti'p
ce <ircea Dine)cu ar practica o ironie
>e4e'ent? Bi an-ajat?$ GeneraDia @0& e:alt?
i'anenDa, <ircea Dine)cu )e de)prinde de
i'anent Bi caut? o cale de acce) )pre o
tran)cendenD?, c4iar dac? acea)ta e deri6orie Bi
de-radat?$ 5o)t'oderni)'ul e)te, dup? Radu
Ene)cu, )u'aDi >, cantitati>, o'o-eni6a'
prin cu'ul Bi a-lo'erare:
tran)'oderni)'ul e)te o )u'are calitati>?, de
entit?Di ireducti*ile$ 5o)t'oderni)'ul
de)u*)tanDiali6ea6? li'*ajul, En ti'p ce
tran)'oderni)'ul doreBte o re)taurare a
cu>Entului poetic, printr-o in9u6ie de li'*?
>or*it?, >ul-ar?, opu)? li'*ajului eliti)t al
jocurilor te:tuale$ 5o)t'odernii )Ent, En
conclu6ie, Fale:andrinii )en)i*ilit?Dii
'oderne, conBtiinDele ei crepu)culareF
1.
, Bi
nu'ai tran)'oderni)'ul poate reali6a o
*reB? >erita*il?, auroral?, En cri6a actual? a
culturii$ Ion ,o-dan Le9ter reproBea6? ace)tei
de'on)traDii con9u6ia (pre'editat? )au
intere)at?+ a ter'enilor% )pre e:e'plu, poe6ia
care e:plorea6? )paDii 9icti>e, 9?r? di'en)iuni
te'porale )au )paDiale, nu poate 9i
po)D'odern?, tran)'odern? )au oricu'
altcu'>a, deoarece e)te
201
pur Bi )i'plu 'oderni)t?
10
$ Cu alte cu>inte,
criticul opt6)ci)t Ei reproBea6? interlocutorului
)?u c? )i'pli9ic? po)t'oderni)'ul, c? El
reduce la caracteri)tici i'proprii Bi de
ne)u)Dinut teoretic, pentru a-l Enlocui cu un
concept u6urpator, lip)it de )u*)tanD? real?,
tran)'oderni)'ul$
En a)e'enea )ituaDie, En care opt6eciBtii re9u6?
antece)orilor u'*rela noului curent, ulti'a
)oluDie pentru )criitorii -eneraDiilor anterioare
r?'Ene re)pin-erea principial? a curentului, ca
)i'plu 'o9t teoretic$ G4eor-4e Gri-urcu >ede
En po)t'oderni)' Fun )i'pto' al
de6orient?riiF, Fo 9or'? de o*o)eal? a
'oderni)'ului$ 7 de>itali6are a )a, care
Encearc? a )e pune la ad?po)tul unei )inte6e
p)eudocla)ice$ E un )9irBit de cicluF$
5o)t'ode'ita-tea e)te un Fconcept >a- Bi
pretenDio), in)inuant, antipaticF, de)pre care
)Ente', 4ela)Z, con)trEnBi )? >or*i', En lip)a
altuia 'ai *un$ Xi, trecEnd En re>i)t? cEte>a
tr?)?turi ale conceptului, criticul )e opreBte
a)upra ideii de toleranD? )i coa*itare cu
trecutul, re>i6itat recuperator, o*)er>End pe
*un? dreptate c? >e4e'enDa pole'ic? a
opt6eciBtilor e)te atipic? curentului din care )e
re>endic?
1!
$
En )9irBit, pentru ca ta*loul 9orDelor En lupt?
pentru conceptul de po)t'odernitate )? 9ie
co'plet, tre*uie luat? En con)iderare Bi po6iDia
celor 'ai tineri )criitori, aparDinEnd aBa-
nu'itei -eneraDii @!&, -eneraDie r?'a)? Entr-un
)tadiu oarecu' pre9or'al$ En ti'p ce -eneraDia
@0& a reuBit )?-i coa-ule6e pe aproape toDi
)criitorii deceniului, dup? !0! c?derea
co'uni)'ului a oprit proce)ul de cri)tali6are a
unui nou Fprecipitat )ocioculturalF, a)t9el EncEt
)e poate >or*i a)t?6i de)pre 'ai 'ulte -rupuri
de tineri )criitori aparDinEnd ace)tui deceniu,
dar nu de o -eneraDie -lo*al?, En -eneral,
i'plicarea lor En di)puta pentru
po)t'oderni)' e)te 'ai puDin 9er>ent?$ 5entru
ei, po)t'oderni)'ul e)te deja un lucru e>ident,
aproape *anal, En orice ca6 cu 'ult 'ai puDin?
9orD? de 9a)cinaDie$ 5entru a nu putea 9i
a)i'ilaDi Bi En-lo*aDi de c?tre predece)orii lor,
opteciBtii opta)er? pentru o deli'itare puternic
pole'ic?, *a6at? pe opo6iDii tranBante, dup?
'odelul ta*loului )inoptic prin care I4a*
Ca))an de)p?rDea 'odernitatea de
po)t'odernitate$ Nou?6eciBtii re)i't ruptura
pro>ocat? de c?tre opt6eciBti ca de9initi>?,
ceea ce Ei 9ace 'ai )ereni, 'ai de)tinBi$ E)te, En
pri'ul rEnd, ca6ul celor ce )-au
nu'it la ori-ini Grupul de la ,raBo> (tineri
)criitori care au de>enit Entr-un 9el FprinDul
'oBtenitorF al opt6eci)'ului+, dar Bi al
pro'oDiilor ec4ino:i)te din ulti'a decad?
/&
$
AlDii, cu' )Ent 'ajoritatea 9oBtilor 'e'*ri ai
Cenaclului =ni>er)ita), re-rupaDi 'ai apoi En
jurul Supli'entului Hou+zeci de la Luceaf+rul
Bi al Editurii &%oeni', )au Direc*ia Z, Bi-au
procla'at cu >e4e'enD? di>orDul nu nu'ai de
F*?trEniF
/
, ci En pri'ul rEnd de -eneraDia @0&$
Si'ona 5ope)cu caracteri6ea6? Fnoua
poe6ieF drept o Freplic? la poe6ia
'oderni)'ului tEr6iu ()? nu'i' aBa poe6ia
'oderni)t? de dup? r?6*oi+F, ce nu di9er? prea
'ult de cea 9?cut? literaturii Bai6eci)te de
c?tre criticii opt6eciBti$ Ea pledea6? pentru
un neocla)ici)' ce con)onea6? cu ideile lui Al$
<uBina% poe6ia tEn?r? con)tituie Factuali6area
unui 9ond ro'antic, UaV unui te'pera'ent
pa)ional, pro*le'ati6ator, per)onali)t Bi
con9e)i>, la care )e adau-? principii Bi
cate-orii )pirituale de tip cla)ic (recuperarea
epicului, re)e'ni9icarea tra-icului, un
anu'it tip de ]'orali)'^, cultul ade>?rului,
>ero)i'ilului Bi e:e'plarit?Dii+F
/"
$
Ter'enului de po)t'oderni)', Si'ona
5ope)cu El pre9er? pe cel de antimodernism,
)inteti6End ur'?toarea li)t? de opo6iDii Entre
'odernitate / anti'odernitate: e>a6ioni)',
indi>iduali)', lu'i i'a-inare paralele,
per)onale / poe6ie i'plicat?, 'odel de
acDiune Bi co'portare En cadrul ace)tei lu'i,
)oluDie e:i)tenDial? indi>idual?, dar Bi
colecti>?% con)trucDii de>iante,
co'pen)atorii, di)juncte, i6olatoare /
i'a-inar al realit?Dii contin-ente Bi
colecti>e% )peciali6are re)tricti>? a
li'*ajelor/ a)u'are deli*erat? a lip)ei
de )peciali6are% con)truct conceptual,
intelectual, a*)tract, e-ocen-tri)t, 'onolo-ic Bi
i'per)onal / di)cur) )enti'ental (tar? )enti-
'entali)'+, natural, )incer (9?r? -a9e e)tetice
Bi platitudini+, indi>idual (tar? anecdotic?+, etic
9?r? etici)i'% analo-ia de tip 'eta9oric, care
o*)curi6ea6? Bi ocultea6? / analo-ia de tip
)i'*olic, )tructural, e'*le'atic, i'plicEnd
Entre-ul% liri)'ul ca e:acer*are i'per)onal?,
a*)tract?, a 9iinDei / poe6ia ca 'od al
)incerit?Dii% )u*iecti>itatea ca 'ani9e)tare
narci)iac? / )u*iecti>itatea ca 'odel total al
9iinDei, cu toate laturile ei, inclu)i> cea )ocial?%
9ra-'entari)' di)e'inant, de6articulator,
di6ar'onic Bi centri9u- / 9ra-'entari)'
)iner-ie, ar'onic, centripet$ Di)crete note
di)cordante nu lip)e)c totuBi 9aD? de pro-ra'ul
-eneraDiei
"&"
"&#
@0&$ 7po6iDia )tili)tic? @8&/@0&, *a6at? pe
di)tincDia lui I4a* Ca))an Entre 'eta9or? Bi
'etoni'ie, e)te Enlocuit? de opo6iDia
'eta9or? / i'a-ine e'*le'? Bi )i'*ol$ De
a)e'enea, e)te re9u6at? ato'i6area
decon)tructi>i)ta, pre9erEndu-i-)e 9ra-'entarea
)iner-ic?, centripet?, care are rolul de a
)upri'a lun-i'ile pentru a crea FeBantioane
repre6entati>e, ce )e cer 'ontate Entr-un
Entre-F
/#
$
AceeaBi de>iaDie )u-e)ti>? de la poetica
te:tuali)t? apare )i la Caiu) Do*re)cu, care
>or*eBte de F9ali'entul 'odelului poetic
'oderni)tF, articulat pe un uni>er) 'ental
neWtonian, liniar, o'o-en, centrat, 'onolitic,
Bi Ei opune un uni>er) care nu e)te En)?
de)tructurat (precu' cel al
decon)tructi>iBtilot+, ci di>er)i9icat, p?rDile lui
9iind 'enDinute coerente de c?tre un principiu
dialo-ic de coa*itare a contrariilor$ FGrupul de
la ,raBo>F )e )epara deci de -eneraDia @0& pe
latura po)t)tructura-li)ta a pro-ra'ului
ace)teia$ Caiu) Do*re)cu dia-no)tic4ea6? En
te:tuali)' o F)terilitate pro>ocat? de )i'*io6a
Entre ]noua )en)i*ilitate^ Bi o*)e)ia 'oderni)t?
a co'petenDei, e9icienDei, )peciali6?rii Bi
9or'ali6?riiF$ Acea)t? literatur? o9er?
F)pectacolul -rote)c al unei e:tre' de a*ile
'i'?ri a >italit?Dii$ Dar care nu 9olo)eBte
ni'?nuiF
/1
$ I'pa)ul te:tuali)'ului e)te
re)pon)a*il prin ur'are de )c?derea de
credi*ilitate a conceptului de po)t-'odernitate,
c?ruia F*raBo>eniiF i-l pre9er? pe cel de
anti'oder-
nitate$
La 'iBcarea de repliere 9aD? de
po)t)tructurali)' particip? de alt9el Bi o *un?
parte din opt6eciBti$ Dorind )? atenue6e pre)iu-
nea peiorati>? pe care cali9icati>ul Fte:tuali)tF
a ajun) )-o e:ercite a)upra -eneraDiei, Ion
,o-dan Le9ter preci6ea6? c? procedeele tel$
quel$iste nu )Ent 9olo)ite ca atare, ci, F)coa)e
din 9und?tura teoretic? pe care )in-ure Bi-o
ticlui)er?, ele )Ent recondiDionate Entr-un punct
e)enDial, ne'ai9iind 9olo)ite pentru a produce o
pro6? a pro6ei ci - con)er>Endu-li-)e Bi
caracteri)ticile 'etate:tuale - o pro6? a
e:i)tenDeiF
//
, En critica lui Caiu) Do*re)cu Bi a
Si'onei 5ope)cu e)te de recuno)cut po6iDia
unui teoretician i'portant al -eneraDiei @0&,
'entor al F-rupului de la ,raBo>F, Ale:andru
<uBina, care ajun-e )? de6a>ue6e En 'od
de)c4i) nu doar te:tuali)'ul
/8
, ci )i ter'enul
de po)t'oder-ni)'
/.
$ =n alt Fdi6identF al
te:tuali)'ului opt6eci)t, Xte9an ,or*el3,
opune tendinDei decon)tructi>i)te Bi ato'i6ante
a
"&1
ace)tuia - o FreEntoarcere la ontolo-ie, la
idealul cultural al ]de)c4iderii^F
/0
, ce tri'ite la
>arianta F4er'etic?F, plurali)t? Bi -lo*ali6ant?
a po)t'oderni)'ului, )c4iDat? En teoria literar?
ro'Anea)c? de c?tre Ioana E'$ 5etre)cu
/!
Bi
<onica Spiridon
8&
$ En )9ErBit, 9?cEnd *ilanDul
po)t'oderni)'ului ro'Ane)c, <ircea
C?rt?re)cu a'inteBte de Fin9luenDa puternic? a
culturii 9rance6e rive ganc%e a)upra unei p?rDi
a pro6atorilor opt6eciBti, co'*inaDie de
'ar:i)' alt4u))erian, telLueli)' Bi - pe de alt?
parte - Witt-en-)teiniani)'F, cali9icEnd,
retroacti>, te:tuali)'ul drept o 'ani9e)tare
Ftardo-'oderni)t?F
8
$
La cel?lalt antipod, al Fdi>orDuluiF cu 9or'e En
re-ul?, anunDat En piaDa pu*lic?, )e a9l? -rupul
nou?6eci)t de la Supli'entul Hou+zeci# Ideea
de -eneraDie @8& Bi de pro'oDie @.& a ap?rut
oarecu' retroacti>, ca e9ect Bi reacDie a 'ai
>Er)tnicilor la )piritul de concurenD? Bi la
dorinDa de ruptur? a )criitorilor opt6eciBti$ La
rEndul ei, apariDia ideii de -eneraDie @!& >ine Bi
ea dintr-un re9le: pre>i6i*il: o dat? declanBat
'etrono'ul decenal, ace)ta Encepe )?
)cande6e -eneraDiile, )pre )pai'a de ucenic
>r?jitor a opt6eciBtilor: 'aBina in9ernal? prin
care i-au Enl?turat pe EnaintaBi ri)c? )?-i
Enl?ture acu' Bi pe ei$ Citind En conte:t
p)i4oi)toric relaDia dintre opt6eciBti Bi
Fnou?6eciBtiiF de la Luceaf+rul, ea reproduce
relaDia dintre 7edip Bi 9iii )?i, Eteocle Bi
5olinice, care >or la rEndul lor )?-l detrone6e
pe tat?$ Ar 9i in)tructi> de ur'?rit 9elul En care
au e>oluat FrelaDiileF dintre Cenaclul de Luni
(opt6eci)t+ Bi Cenaclul =ni>er)ita) (nucleu al
>iitorului Fnou?6eci)'F+$ Andrei Da'ian
)u)Dine c? 'e'*rii Cenaclului =ni>er)ita)
pro>in din 'ai tinerii 9rec>entatori ai
Cenaclului de Luni, care, neinte-rEndu-)e En
pro-ra'ul poetic practicat aici, )-au )i'Dit
re)pinBi, ca niBte 9ii r?t?citori$ Cenaclul
=ni>er)ita) (Bi, 'ai apoi, -rupul din jurul
3uplimentului Z[ de la Luceaf+rul Bi al Editurii
54oeni:+ ar 9i 9o)t alc?tuit toc'ai din 'ai
tinerii )criitori pe care e)tetica opt6eci)t?,
concentrat? a)upra ei En)eBi, nu 'ai putea )?-i
a)i'ile6e$
Grupul autointitulat GeneraDia @!& a ap?rut
aBadar ca o reacDie de )olidari6are pro>ocat? de
)enti'entul de 'ar-inali-6are poetic?$
FAcea)t? -eneraDie/ pro'oDie/ )erie U0&V a
e:i)tat nu'ai pentru ca )? poat? ap?rea
(-eneraDia+ !&F, )crie Dan-Sil>iu ,oere)cu$ F0&
Enc4eie, En opinia 'ea, ciclul inau-urat de
paBoptiBtiF, En ti'p ce F!& de)c4ide un alt
dru'F
8"
$ FT?ietura lui
"&/
DedeKindF dintre epocile literare e)te
depla)at?, ea nu 'ai trece prin 'o'entul
!0&, ci prin 'o'entul !!&, l?)End
opt6eci)'ul (aBa cu' 9?cu)e Bi ace)ta cu
predece)orii lui j de unde )e >ede c? i)toria
e)te recurent?+ En coada con>oiului 9unerar ale
unei epoci
8#
$ E:co'unicarea dintre 9o)tul
Cenaclu de Luni )i 9o)tul Cenaclu =ni>er)ita)
de>ine acu' reciproc?
81
$ Apocalip)ei
opt6eci)te Ei e)te opu)? Gene6a nou?6eci)t? Bi,
pentru ca ruptura )? 9ie cEt 'ai >i6i*il?, Dan-
Sil>iu ,oere)cu con)truieBte un nou ta*el de
tr?)?turi contra)ti>e, En -enul celui al lui I4a*
Ca))an$ Iat? perec4ile Frece)i>eF ce El opun pe
FRo*in)onul 0&F - FNoului Ada' !&F: pri'ul
e)te antropo9a-, cani*al, de>orator, al doilea
e)te pla)'atic, cali*an, recuperator% pri'ul
e)te de'iti6ant, al doilea >icio) 'i)ti9icator%
pri'ul are ri-oare 'aiore)cian?, al doilea
operea6? cu o ar4eolo-ie 9ri>ol? 4a)deic?%
pri'ul are o >i6iune critic? a tradiDiei, luptEnd
E'potri>a unor rele con-enitale ale ro'Anului,
al doilea recuperea6? En circuitul 4oli)tic
deri6oriul, 'a4ala-e)cul, 'iBtoul citadin,
'itici)'ul po)t-cara--ialean% autoironia
pri'ului e)te doar con)i'Dit?, a celui de-al
doilea e)te 9unciar?, cinic? Bi 9una'*ule)c?,
a)u'at? pro-ra'atic% 'e'oria cani*al? a
pri'ului 4?rDuieBte te:tul, carto-ra9iind
deopotri>? u'ori Bi tu'ori, 'e'oria de tip
cali*an a celui de-al doilea 9uncDionea6? Entr-
un cE'p >irtual, 9iind o F)inte6? aleatorie a
deja e9ectuatei )inte6e opt6eci)teF% 9icDiunea
opt6eci)t? e)te docu'ental?, cea nou?6eci)t?
e)te docu'entar?% pri'a e)te arci'*olde)c? Bi
erotic?, cea de-a doua dalinian? Bi per>er)?% 0&
a )cri) Decalo-ul, !& )crie Deca'eronul%
pri'ii de6>olt? o 'eta9i6ic? (i+locuDionar?,
ceilalDi, o pata9i6ic? perlocuDionar?% cro)ul
celor dintEi e)te canonic, )e:3 Bi )o9t, culti>End
>irilitatea 'a)culin(i6ant+?, al celor din ur'?
e)te per>er), porno Bi 4ard, tin6End )pre tipul
andro-inului$ Dup? cu' reie)e din ace)t >Ertej
deli*erat pata9i6ic de idei, Dan-Sil>iu
,oere)cu nu EBi propune )? )'ul-?
po)t'oderni)'ul de )u* tutela opt6eci)'ului,
pentru a-l adjudeca nou?6eci)'ului, ci
lucrea6? pe cli>ajul En cadrul curentului Entre
dou? tendinDe, cea 9or'al?, care )crie
Fdecalo-ulF decon)trucDiei literaturii
anterioare, Bi cea inte-ratoare, care
recon)truieBte din deBeuri palate 9icti>e, Entr-o
de'ocraDie ludic? a tuturor )ur)elor, inclu)i>
opt6eci)te$
=n atac a)upra canonului critic actual, care
e)te acu6at a 9i r?'a) *locat En 9or'ula
Bai6eci)t-Bapte6eci)t?, a ro'anului
o*)edantului deceniu, pe de o parte, Bi En
9or'ula opt6eci)t?, a
"&8
pro6ei te:tuali)te a 'icilor dra'e cotidiene, pe
de alta, >ine din partea lui Ion <anole)cu, Entr-
U/] manifest postmodern# TEn?rul critic ia En
di)cuDie atEt ino>aDiile introdu)e de poetica
te:tua-li)t?, cEt Bi epui6area ei 'anieri)t?: Fo
e>aluare a te:tuali)'ului po)t'odern En
propriile )ale coordonate arat? a)t?6i trei
lucruri: unu, c? el E'pin-e ro'anul auto4ton
)pre un alt tip de naraDiune, )u*)tanDial di9erit
de cele anterioare (te:tul 'eta-narati>,
9ra-'entar, a)u'at ludic, ironic Bi auto-
ironic+% doi, c?, En li'itele^ con>enDiei pe care
)in-ur o pre)upune, ace)t tip de )criitur?
eBuea6? En 'anieri)' Bi ajun-e )? )ti'ule6e
dorinDa criticii de a reciti ro'anele Bapte6eci)te
cu 'uncitori Bi propa-andiBti do)toie>)Kieni,
dar Bi cu o epic? direct? Bi ])olid?^% trei, c?,
dup? ce a 9orDat o )c4i'*are radical? de
)en)i*ilitate e)tetic?, te:tuali)'ul opt6eci)t
tre*uie )? la)e locul noii )en)i*ilit?Di Bi
literaturii ce o re9lect?F
8/
$ Te:tuali)'ului
scriptural, Ion <anole)cu Ei opune un
te:tuali)' mediatic )au virtual, En con)onanD?
cu e>oluDia ci*ernetic? a ci>ili6aDiei actuale$
Iolo)ind te4nici precu' i'a-eria >irtual?,
)i'ul?rile tri-di'en)ionale, ilu)traDia 9ractal?,
jocurile inter-acti>e, co'pre)ia di-ital?,
cola*orarea direct? cu co'puterul (ca En ca6ul
"$fiction), pro6a ace)tei Fnoi )en)i*ilit?DiF
re-?)eBte )ine)te6iile )i'*oli)te, oniri)'ul
)uprareali)t Bi 9anta)'ele &op$2rt,
tran)9or'End lectura Entr-un act de )educDie Bi
de 4ipno6? >i6ual?
88
$ Tre*uie ar?tat c?
realit?Dile >irtuale e:plorate de arta ci*ernetic?
au acelaBi e9ect de de'olare a principiului
realit?Dii Bi a )enti'entului de con)i)tenD?
e:i)tenDial? ca Bi >i6iunile p)i4edelice din arta
de in)piraDie FBa'anic?F a anilor @8&-@.&$
Manifestul lui Ion <anole)cu a )u)citat un Bir
Entre- de r?)pun)uri, 'ajoritatea pole'ice,
-?6duite de 5om=nia literar+ )u* titlul FCearta
Entre 'oderni Bi po)t'oderaiF
8.
$ Dintre ace)-
tea, aB re'arca articolul lui <ircea Nedelciu,
F=n 'ani9e)t po)t-'oderni)t - Entre ridicol Bi
)uper*F, En care, En 'od )i'pto'atic pentru
e>oluDia opt6eci)'ului En anii @!&, pro6atorul
re9u6?, pentru )ine Bi pentru -eneraDia )a,
etic4eta de te:tuali)'$ Ceea ce En)ea'n? c?
tr?)?tura ap?)at di)tincti>? nu atEt Entre
opt6eciBti Bi nou?6eciBti, cEt Entre literatura
anilor @0& Bi cea a anilor @!&, e)te re)pin-erea
-lo*al? de c?tre cea din ur'? a te:tuali)'ului,
re)i'Dit ca i'pa) po)t)tructurali)t$
207
"$ 5o)t)tructurali)' Bi neo4er'eti)'
Dincolo En)? de jocurile Bi intere)ele de
)trate-ie cultural?, nu poate 9i ne-at 9aptul c?
En anii @0& a a>ut loc o )c4i'*are de paradi-'?
literar?$ Noua )en)i*ilitate poate 9i
con>enDional pu)? )u* nu'ele unui
po)t'oderni)' ro'Ane)c, c4iar dac? ace)ta nu
coincide Entotdeauna cu cel occidental$
Di)cuDia p)i4oi)toric? )e cere aBadar
co'*inat? cu una tipolo-ic?, c4iar dac?
acea)ta e)te ine>ita*il )u'ar? Bi i'preci)?, din
cau6a )la*ei de9iniri Bi a lip)ei de con)en) En
pri>inDa conceptului de po)t'odernitate$
En linii 'ari, di>er)ele accepDii date En
7ccident po)t'o-derni)'ului pot 9i re-rupate
En dou? cla)e$ De o parte, )e a9l? cei care
de9ine)c po)t'odernitatea En ter'eni de
de)centrali6are, dccon)trucDie, di)per)ie,
9ra-'entari)', precu' I4a* Ca))an, L3otard,
,audrillard etc$ De cealalt? parte, cei care o
i'a-inea6? En ter'eni de pluricentri)',
eclecti)', toleranD?, coa*itare, precu' Ho4n
,art4, =$ Eco, G$ ;atti'o, G$ DurAnd,
de9iniDie ce ar putea 9i nu'it? Fnoua
antropolo-ieF )au Fneo4er'eti)'F
80
$ Di)tanDa
dintre cele dou? cla)e e)te dat? de opo6iDia
dintre conceptele de 9ra-'entare, al Bcolii
po)t)tructurali)te, Bi de reinte-rare, al -Endirii
neo4er'etice$
ContradicDia )-ar putea totuBi )? nu 9ie real?, ci
)? )e datore6e unei neEnDele-eri a)upra 9elului
En care tre*uie interpretat? po)t'odernitatea$
5o)t)tructuraliBtii )e opre)c a)upra interpret?rii
Fdi)tructi>eF, H$ Derrida Enlocuind ideea de
)tructur? centrat? cu cea de 9or'aDie En
'iBcare li*er?, 9?r? centru Bi 9?r? per)pecti>a
unei inte-r?ri$ Neo4er'eticii )e opre)c a)upra
interpret?rii Fcon)tructi>eF, cea a pluralit?Dii
centrelor, care coe:i)t? 9?r? )? )e e:clud?$ De
unde deo)e*irea dintre cele dou? cla)e de
de9iniDii: de6inte-rare / reinte-rare$ ABa )e 9ace
c? pentru po)t-)tructuraliBti 'oderni)'ul e)te
totalitar Bi paranoic, pentru neo4er'etici e)te
di)ociati> Bi )c4i6o9renic, iar
po)t'oderni)'ul, care tre*uie )? grepareF
ace)te neajun)uri, arc la 9iecare tr?)?turile
e:act contrare$ TotuBi, di)tanDa dintre cele dou?
>i6iuni nu e)te de netrecut$ <oderni)'ul e)te,
En acelaBi ti'p, di)ociati> )i totalitar, iar
po)t'oderni)'ul - pluricentri)t )i inte-rator$
<ai e:act, 'odernitatea e)te analitic? Bi
di)ociati>?, punEnd totul En )tare de cri6?
pentru a di)tin-e 'ai *ine p?rDile, dar En
acelaBi ti'p ea EntreDine En 9iecare din ace)te
p?rDi dorinDa
"&0
de a )e pla)a En centrii Bi de a-Bi )u*ordona
Entre-ul$ Co'uni)'ul, 9a)ci)'ul, dar Bi
p)i4anali6a )au )tructurali)'ul )Ent, din ace)t
un-4i de >edere, e:perienDe 'oderni)te$
Totalitatea 'odern? e)te deci o 9al)? totalitate,
putEnd 9i 'ai de-ra*? de9init? ca o 'a)i9icare,
adic? o tentati>? a cEte unei p?rDi de a )e
i'pune ca tot$
Re6ult? de aici c? po)t'odernitatea ar tre*ui
conju-at? cu proce)ul de de)centrali6are, nu
En)? )i cu proce)ul de de)tructu-rare$ Ceea ce
)e decon)truieBte e)te partea erijat? En punct
central, precu' Bi orice tendinD? de erijare En
centru, nu En)? Bi Entre-ul el En)uBi$ Lo-ica
terDului inclu), 4er'etic?, )e opune Entr-ade>?r
lo-icii cla)ice, dar ea nu 9a>ori6ea6? 4ao)ul,
lip)a oric?rei or-ani6?ri, ci -u>ernea6? pur Bi
)i'plu un alt 'od de or-ani6are a lu'ii$ 5rin
9aptul c? duce la li'it? tendinDa di)ociati>?,
decon)tructi>i)'ul e)te 'ai de-ra*? un curent
'odern decEt unul po)t'odern, 'ai e:act,
c4iar acel curent prin care 'oderni)'ul )e
)inucide teoretic, )e En-roap? pe )ine,
)er>indu-)e de propriile 'etode analitice$
Te:tuali)'ul )e a9l? En aceeaBi contradicDie
)tructural?, a 'etodei care ajun-e )? ia locul
9eno'enului pe care >rea )?-l di)tru-?$
5?rintele Fadopti>F )au FneadoptatF al
conceptului la noi, <arin <incu, >ede En
te:tuali)' un 'ijloc de decon)pirare a
puterilor oculte ale Fte:telorF (la noi En pri'ul
rEnd ideolo-ice+ prin care )Ente' 'anipulaDi$
Scriitura te:tual? )-ar En)crieFprin ur'are En
tendinDa po)t'odern? )e'nalat? de L3otard,
aceea de deli-iti'are a 'etanaraDiunilor
Ente'eietoare, a te:telor ju)ti9icati>e, a
'arelui )i)te' de )enine care @@ajun-e )?
e:pul6e6e lu'ea, nu )-o edi9iceF
8!
$ Se pune
En)? Entre*area En ce '?)ur? r?ul poate 9i
co'*?tut prin propriile lui 'ijloace, Btiut 9iind
c? a Encerca )?-l En9runDi pe dia>ol cu propriile
lui ar'e ()o9i)tica+ e)te cel 'ai )i-ur 'ijloc de
c?dea En puterea lui$ FEn loc )? )crie ro'anul
de)pre realitateF, recunoaBte <arin <incu,
propunEn-du-Bi )? di)tin-? Entre te'tualizarea
autentic? Bi te'tuarea ca eBuare, F)criitorul de
la noi )-a apucat En 'ulte ca6uri, a*)or*it Bi
9a)cinat dincolo de li'itele ad'i)e, )?
detalie6e propria-i operaDie de 'anipulare a
'aBin?riei te:tului EncercEnd Bi >oluptatea Bi
teroarea unei a)t9el de operaDiuniF
.&
$ E)te En)?
te:tuarea doar un re>er) al te:tuali6?rii, )au
En)?Bi con)ecinDa ende'ic? a ace)teiaM A >edea
lu'ea )u* )pecie no'inali)t?, a pri>i uni>er)ul
doar ca pe un )i'ulacru de )e'ne pe care noi
EnBine l-a' con)truit Bi din care nu pute'
e>ada nu e)te un 'od
"&!
de a ne Encarcera En li'*ajul de care ne te'e'
atEt de 'ultM (Nu ajun-e Lacan )? atri*uie Bi
inconBtientului o )tructur? lin->i)tic?M+
ConBtienti6area condiDiei de te:t a cunoaBterii
nu e)te, prin ea En)?Bi, eli*eratoare, pentru
)i'plul 'oti> c? a:io'a Flu'ea e)te un te:tF
(FLu'ea e)te repre6entareF, )e )punea En
)ecolul trecut+ de>ine la rEndul ei un te:t
le-iti'ator, ce Ente'eia6? o 'eta9i6ic?
)e'iotic? la 9el de totalitar? ca Bi 'eta9i6icile
pe care le denunD?, En ace)t ca6, de>ine e>ident
c? )oluDia tre*uie c?utat? nu En direcDia
te:tuali)'ului, care le-iti'ea6? )i)te'ul pe
care-l co'*ate, ci En cea a unor e)tetici ale
unui (reak t%roug% real, ce )par-e Enc4i)oarea
)e'nului$
Di)tincDia Entre po)t)tructurali)' Bi
neo4er'eti)' )e re-?)eBte Bi En
po)t'oderni)'ul ro'Ane)c, En opo6iDia Entre
te:tuali)' Bi Fnoul antropocentri)'F$ DeBi a
9?cut 'are >o-? En literatura anilor @0&,
te:tuali)'ul a 9o)t practic a*andonat, din
cau6a rapidei )ale auto9a-ii Bi pre>i6i*ilei )ale
epui6?ri$ <ai de-ra*? decEt un 9eno'en
auroral, te:tuali)'ul e)te con)ecinDa ulti'? a
'odernit?Dii$ El duce En i'pa) tendinDa de
anali6? po6iti>i)t? Bi de i6olare )cienti)t? a
p?rDilor din Entre-$ 7*)edat? de )peciali6are Bi
di9erenDiere, 'entalitatea 'oderni)t?, introdu-
)? la noi de Titu <aiore)cu, a di)jun) e)teticul
de etnic, etic, )ocial, reli-io), p)i4olo-ic etc$
De'er) nece)ar Bi le-iti', dac? nu )-ar *a6a
pe o con9u6ie cu con)ecinDe incalcula*ile$
GreBeala 9ondatoare a 'odernit?Dii a con)tat En
a trata e)teticul, eticul, )ocialul, reli-io)ul,
p)i4olo-icul drept do'enii te'atice Bi nu drept
'odalit?Di de e:pre)ie, En con)ecinD?,
'oderni)'ul a decupat realitatea En cE'puri
)eparate pe care le-a di)tri*uit artei, 'oralei,
)ociolo-iei, reli-iei, p)i4olo-iei, cu interdicDia
de a )?ri pe)te -raniDe$ Literatura )-a po'enit
Enconjurat? de -arduri -4i'pate, pe care nu are
>oie )? le treac?, )u* a'eninDarea pierderii
)peci9icului Bi a autono'iei artei$ G4idEn-du-)e
dup? o a)e'enea poetic? 'endelee>ian?, cu
c?)uDe pentru 9iecare lot identi9ica*il al
realit?Dii, poetul nu )e poate -Endi la ade>?r /
neade>?r Bi cin)te / 'iBelie, 9iindc? ace)tea
re>in 'orali)tului, la pro*le'ele politicului Bi
ale >ieDii colecti>e, 9iindc? ace)tea )Ent
reparti6ate )ociolo-ului, la Du'ne6eu )i
'Entuire, 9iindc? ace)tea )Ent de co'petenDa
teolo-ului, la iu*ire Bi an-oa)?, 9iindc? ace)tea
9ac o*iectul p)i4olo-ului etc$ ABa au 9o)t
e>acuate treptat din literatur? atitudinea etic?
Bi >iaDa
"&
cet?Dii, 'eta9i6ica Bi )enti'entul reli-io),
9uncDiile p)i4icului Bi pro*le'ele )u9letului$
Iund?tura En care )-a ajun) e)te ca literatura nu
'ai are de)pre ce )? >or*ea)c?, En a9ar? de
propria realitate de 4Ertie$ Ace)ta e)te i'pa)ul
te:tuali)'ului: )criitorul po)t)tructurali)t nu
)crie de)pre )pai'? Bi 'oarte, de)pre Du'-
ne6eu Bi 'Entuire, de)pre iu*ire Bi creaDie, ci
de)pre an-oa)a En 9aDa 9oii al*e Bi neanti6area
autorului En )e'n, de)pre in)tanDa 'etate:tual?
(un Du'ne6eu care ne dactilo-ra9ia6? la
'aBin?+ Bi de)pre re)or*Dia o'ului En te:t,
de)pre EntElnirea )e'ni9icantului cu
)e'ni9icatul Bi de)pre crearea de )en) prin
)cri)$
7r, e)teticul, eticul, reli-io)ul, )ocialul,
p)i4olo-icul nu tre*uie pri>ite ca do'enii
te'atice ale realit?Dii, ce ur'ea6? )? 9ie
di)tri*uite Entre )pecialiBti, ci drept 'oduri
di9erite de apre-4endare a aceleiaBi realit?Di
unice$ Ele )Ent di)cur)uri ce )e pot aplica unuia
Bi aceluiaBi o*iect, )? 6ice' di>initatea, 9?r? a-
Bi pierde prin acea)ta )peci9icitatea$ SEnt niBte
lentile cu -rade de di9racDie di9erite, ce
acti>ea6? 9uncDii Bi reacDii di)tincte, prin care
o'ul pri>eBte )pre aceeaBi realitate$ Nu e:i)t?
un Du'ne6eu al teolo-ului, un Du'ne6eu al
i)toricului reli-iilor Bi un Du'ne6eu al
arti)tului% e:i)t? un )in-ur Du'ne6eu
(indi9erent ce realitate Ei atri*ui': 'eta9i6ic?,
p)i4olo-ic? )au cultural?+, ce poate 9ace
o*iectul 'editaDiilor atAt ale credincio)ului, cAt
Bi ale o'ului de BtiinD? )au ale )criitorului$
Ceea ce di9er? )Ent le-ile dup? care e)te
)tructurat di)cur)ul 9iec?ruia dintre aceBtia$
5o)t'oderni)'ul ro'Ane)c, cel puDin En )en)ul
lui neo4er-'etic, >ine )? r?)pund? i'pa)ului
En care a intrat 'odernitatea, nu En ulti'ul rEnd
En prelun-irea ei te:Euali)t?$ Sc4i'*area de
paradi-'? con)t? En dorinDa de recon)trucDie a
o'ului total, care nu EBi e:clude nici o latur? a
9iinDei, EncercEnd, di'potri>?, )? 9ac? din nou
loc En literatur? unor do'enii pEn? acu'
e:ilate: *io-ra9icul Bi cotidianul, )ocialul Bi
'orala, reli-io)ul Bi p)i4olo-icul, raDionalul Bi
BtiinDi9icul (En >ariant? ci*ernetic?+$ Literatura
ulti'elor dou? decenii o9er? i'a-inea unei
ade>?rate En9loriri 9ractalice a ace)tui ar*ore al
po)i*ilit?Dilor literare recuperate de
po)t'odernitate$ Cotidianul cel 'ai direct )e
rede)coper? En pro6a ce 'er-e de la <ircea
Nedelciu la Radu Aldule)cu Bi 5etre ,ar*u,
*io-ra9icul re'e'orat 4alucinatoriu EBi 9ace
loc En )crierile lui <ircea C?rt?re)cu Bi Si'ona
5ope)cu, p)i4olo-ia e)te repu)? En drepturi En
Fp)i4ei)'ulF lui C?lin
"
;la)ie Bi neooniri)'ul nou?6eci)t, intru6iunea
'odelului ci*ernetic )e 9ace )i'Dit? la Adrian
7Doiu Bi Ion <anole)cu etc$ Dintre ace)te
tendinDe po)t'oderne ale literature ro'Ane
actuale >oi in)i)ta doar a)upra a dou?:
recuperarea eticului Bi re)ur-enDa reli-io)ului$
7ricEt ar p?rea de parado:al, literatura
detenDiei, care a tr?it o e:plo6ie e:traordinar?
dup? c?derea co'uni)'ului, >ine En
EntE'pinarea uneia din tendinDele paradi-'ei
po)t'oderne, Bi anu'e cea de reinte-rare a
>alorilor$ Dup? ce pre)iunea di)cri'inatorie
(di)tin-erea p?rDilor+ Bi totodat? 'a)i9icant?
(i'punerea uneia din p?rDi ca Entre-+ a
'odernit?Dii a )l?*it, o'ul actual a de>enit 'ai
tolerant la ideea de unitate En 'ultiplicitate, de
acceptare Bi inte-rare a di9erenDelor ca atare$
Dac? En plan cultural -eneral, noua 'entalitate
)e 'ani9e)t? En po6iDia Fculturali)t?F (de
acceptare, 9?r? co'ple:e de )uperioritate, a
tuturor culturilor lu'ii Bi a tuturor -rupurilor
etnice, )ociale, pro9e)ionale, )e:uale etc$+, En
plan particular noua 'entalitate i'pune o
relati>i6are a criteriului e)tetic En judecata de
>aloare$ E)teticul Encetea6? de a 'ai 9i
>aloarea unic? En 9uncDie de care )e
deli'itea6? cE'pul literaturii, 9iind tot 'ai
e>ident? pre)iunea unor alte >alori ()pre
e:e'plu, FpopularitateaF En cultura a'erican?,
)au eticul En culturile po)tco'u-ni)te+$
IntenDia pri'? a '?rturi)ilor de detenDie nu
e)te una e)tetic?, ci una etic?$ Ele )Ent 'enite
)? )pun? ade>?rul de)pre o realitate atroce,
care a 9o)t a)cun)? )au 9al)i9icat? de re-i'ul
co'uni)t$ Ele )Ent o-linda unor e:perienDe
u'ane de li'it?, care )e cer '?rturi)ite, Entr-
un )en) aproape creBtin al ter'enului$ Ele )Ent
prilejul unei re'e'or?ri )i clari9ic?ri de )ine,
al unei recon)truiri a propriului trecut Bi i)torii,
ca per)oane dar Bi ca popor, pentru EnDele-erea
Bi puri9icarea ace)tora$ IntenDia e)tetic? Bi
Ende'Enarea arti)tic? )Ent )ecundare En raport
cu ne>oia de con9e)iune, iar cei care )criu nu
)Ent de o*icei )criitori de 9or'aDie$ Genul
pre)upune aBadar o alt? )car? de >alori, una
'oral? Bi nu una e)tetic?$
<utaDia -eneral? care 'oti>ea6? acea)t?
e>oluDie particular? e)te depla)area criteriului
artei de la frumos (En )en)ul cel 'ai lar-, deci
inclu6End urEtul, -rote)cul, a*)urdul etc$+ la
uman# C?ut?rile 4iper)peciali6ate Bi te4nici6ate
ale 'odernit?Dii au du)
la o de)e'anti6are a u'anului Bi la o
de6u'ani6are a artei$ Lu'ea po)t'odern?
doreBte )? recupere6e o'ul total, nede)9i-urat
Bi neparDiali6at, a c?rui art? El re9lect? En toate
laturile )ale: e)tetic? dar Bi 'oral?, p)i4olo-ic?
dar Bi )ocial?, intelectual? dar Bi )enti'ental?$
Scriitorul po)t-conu'i)t )i'te Bi el ne>oia )?
recupere6e latura etic? a )cri)ului, pe care
ideolo-ia co'uni)t? o i6ola)e la 'odul ipocrit
de Farta pur?F$
Care e)te, deci, criteriul concret de judecat? de
care are ne>oie literatura de detenDieM E)te
e>ident c? a-i aplica doar criteriul e)tetic e)te
nu doar i'oral, ci Bi neproducti>: &ovestea
"lisa(etei 5izea din Huc)oara, )pre e:e'plu,
ar tre*ui e:clu)? din literatur?, 9iind opera
(tran)cri)?+ a unui autor co'plet
nepro9e)ioni)t, care relatea6? 9?r? nici o
intenDie e)tetic?% )i totuBi, ea e)te o carte
cutremur+toare, precu' 'ulte altele din
aceeaBi 6on?$ <ai 'ult decEt arti)ticitatea,
i'portant? e)te autencitatea ace)tor )crieri,
>aloarea lor u'an?$ Di'potri>?, ade)eori,
atunci cEnd 'e'oriali)tul EBi propune )?
literaturi6e6e, acea)ta d?unea6? c?rDii, o 9ace
9al)?$ Criteriul care )e i'pune pentru
judecarea ace)tei literaturi e)te autenticitatea
Bi sinceritatea autorului, En pri'ul rEnd 9aD? de
el En)uBi$ Sinceritatea nu )e con9und? cu
>eridicitatea i)toric?% pentru a 9i >aloroa)?, o
'?rturie nu tre*uie )? o-lindea)c? per9ect
realitatea e:terioar?$ I'portant e)te ca autorul
)? re9lecte6e )incer propria realitate interioar?,
propriile con>in-eri, propria >i6iune, )?
nu )e 'i)ti9ice pe el En)uBi$ <?rturi)irile de
detenDie proa)te nu )Ent nu'ai )crierile Flip)ite
de )tilF ()cri)e Entr-o li'*? de le'n pe do)+, ci
Bi cele F9al)i9icateF de po6iDia )criitorului 9aD?
de )ine En)uBi, cele En care autorul Fpo6ea6?F
(En 'artir, En per)ecutat, En )criitor etc$+
.
$
En ceea ce pri>eBte ree'er-enDa )en)i*ilit?Dii
reli-ioa)e, tre*uie re'arcat c? reli-io)ul a
)u9erit, En cultura ro'An?, pre)iunea re9ulant?
atEt a ni4ili)'ului 'odern, cEt Bi a atei)'ului
'ar:i)t$ 5e de alt? parte, ideea 'aiore)cian?
de autono'ie tematic+ a e)teticului En raport
cu alte >alori, precu' reli-io)ul, a a>ut parte
En deceniul ! de o radicali6are datorat? unei
con9u6ii )upli'entare$ Teoreticienii -eneraDiei
@0& au )i'Dit ne>oia )? di)tin-? 'oderni)'ul
predece)orilor de po)t'oderni)'ul propriei
-eneraDii utili6End, printre altele, Bi perec4ea
conceptual? 'eta9i6ic? / i'anenD?$ 5oe6ia
Bai6eci)t? ar 9i o*)edat? de tran)-
""
"#
cendenD?, de <arele Tot, En ti'p ce poe6ia
opt6eci)t? co*oar? En )trada, )e Entoarce )pre
concretul cotidian$ 5e)te acea)t? o*)er>aDie,
corect? En ea En)?Bi, a c?6ut di)tincDia Entre
reli-io) Bi e)tetic$ Teoreticienii opt6eciBti ri)c?
)? re)pin-? reli-io)ul din poe6ie pe )ea'a
con9u6iei lui cu 'eta9i6icul 'oderni)t
."
, En
9elul ace)ta, literatura actual? ajun-e prada
unei di>i6iuni te'atice a realit?Dii Bi 'ai
radicale, ce E'parte lu'ea pe >ertical?, Entre
tere)tru Bi cele)t, Entre 9i6ic? )i 'eta9i6ic?$ Ea
di)tri*uie e)teticul o'ului )i i'anenDei, iar
reli-io)ul lui Du'ne6eu Bi tran)cendenDei$
Con9u6ia acea)ta ar tre*ui )? 9ie decon)truit?
Enlocuind di>i6iunea spa*ial+ Entre i'anent Bi
tran)cendent cu di)tincDia calitativ+ Entre
pro9an Bi )acru, En )en)ul En care au 9o)t 9olo)iDi
aceBti ter'eni pentru a de9ini 'entalitatea aBa-
6i) pri'iti>?$ 5entru Ba'an, ca Bi pentru arti)t,
acelaBi o*iect poate 9i )i un o*iect pro9an, dar
Bi unul )acru, En 9uncDie de puterea care El
locuieBte$ Sacrul Bi pro9anul )unt dou? 'oduri
de a pri>i aceeaBi realitate, a)t9el EncEt un poet
nu are ne>oie )? )e depla)e6e te'atic En
FceruriF pentru a a>ea o tr?ire reli-ioa)?, el o
poate -?)i la 9el de *ine En 9?pturile tere)tre
cele 'ai u'ile$ Ateri6area En i'anenD? nu e)te
o -aranDie pentru ireli-io6itatea unui arti)t$
ApercepDia cultural? co'un? di)tin-e En)?
Entre e)tetic Bi reli-io) pe criterii te'atice, Bi
a)ta En a'*ele ta*ere, atEt a e)teticienilor, cEt Bi
a teolo-ilor$ A''dou? -rupurile )tau clau)-
trate En )patele *aricadelor )paDiale dintre
do'enii, pri'ii re9u6End )? pri'ea)c? En
literatur? )u*iectele reli-ioa)e, cei din ur'?
re9u6End )? le cede6e literaturii$ E)teticienii
continu? )? inter6ic? poetului )? )e ocupe de
Du'ne6eu, En nu'ele autono'iei e)teticului%
teolo-ii )Ent )candali6aDi de rc)ur-enDa
reli-io)ului En literatur?, tratEnd-o drept
*la)9e'ie$ Nu e)te 'ai puDin ade>?rat c? unii
)criitori )e aBa6? ei EnBiBi )u* )e'nul aceleiaBi
con9u6ii, )i'Dindu-)e o*li-aDi ca, atunci cEnd )e
apropie de un )u*iect reli-io), )a preia Bi
di)cur)ul teolo-ic$ Literatura lor )e tran)9or'?
En ace)t 9el Entr-o colecDie de cliBee care, oricEt
ar 9i de pioa)e, tot En 6ona kitsc%$ulm r?'En Bi
E'potri>a c?reia )u)Din?torii autono'iei
e)teticului au dreptate )? )e re>olte$ Ceea ce nu
En)ea'n? c? literatura nu are 'ijloace
)peci9ice de a e:pri'a 9iorul, intuiDia, atracDia
)au 9a)cinaDia )acrului, c4iar dac? o 9ace dup?
o lo-ic? proprie, uneori di9erit? )au c4iar En
"1
r?)p?r cu ade>?rul teolo-al, dar nu 'ai puDin
)incer? Bi >eridic? u'an$ Deraierea din
in)tru'ental En te'atic a di)tincDiei dintre
e)tetic Bi reli-io) o 9ace ine9icient?,
readucEndu-ne la )ituaDia de Enceput, cea din
RenaBtere, cEnd )epararea culturii laice de
*i)eric? )-a )oldat cu ri-idi6area a'*elor
po6iDii, E'pin-End la 9anati)' Bi *i-oti)', la
e:co'unicarea din literatur? )au la
anate'i6area con9e)ional?
.#
$
A)t9el di)tru), re)pin) )au rede9init, )-ar p?rea
c? 'odelul po)t'odern, i'pu) En cultura
noa)tr? En anii @0&, )e poate de6>olta co'plet Bi
o'o-eni6a cu cel occidental a*ia dup? !0!$
Sincronia culturii ro'AneBti cu cea occidental?
En deceniul nou? (Bi En cele anterioare+ r?'Ene
pro*le'atic?, FEntre ace)te )tructuri )ociale
UoccidentaleV Bi )ocietatea noa)tr? nu prea )Ent
)i'ilitudiniF, o*)er>a <ircea Nedelciu, deBi
Funele certe a)e'?n?ri de )upra9aD? e:i)t? Bi
ele au du) la recenta >o-? a ter'enului la
noiF
.1
$ La rEndul lui, Ion ,o-dan Le9ter e)te
o*li-at )? recunoa)c? 9aptul c?
po)t'oderni)'ul occidental Bi cel ro'Ane)c )-
au de6>oltat En conte:te de deter'in?ri
di9erite
./
$ <ai de-ra*? )e poate >or*i de o
epi-ene6? Bi o o'olo-ie Entre 9eno'ene cu o
9uncDie )u*>er)i>?, En ti'p ce En ;e)t
po)t'oderni)'ul )e naBte ca o reacDie la
'odelul econo'ic indu)trial (ca o cultur? a
erei po)t-indu)triale, in9or'aDionale, a celui
de-al Ftreilea >alF+, En E)t el a 9uncDionat ca un
proiect e)tetic cu o 9uncDie e'ina'ente
politic?$ <e)ajul )u*>er)i> al
po)t'oderni)'ului a 9o)t acela de a decon)trui
reDeaua de di)cur)uri a )i)te'ului co'uni)t,
acDiune a)anant? pe care el o poate e:ercita Bi
dup? !0!, a)upra di)cur)urilor cripto-
co'uni)te Bi naDionali)te
.8
$
5re-?tit? Bi anunDat? ca o )c4i'*are
)u*li'inal? de 'entalitate de c?tre 'iBcarea
po)t'odern?
..
, a*ia pr?*uBirea co'uni)'ului
a de)c4i) calea unei >erita*ile EntElniri Entre
po)t'oderni)'ul occidental Bi cel e)tic$ Dac?,
aBa cu'h a9ir'? <ircea C?rt?re)cu,
opt6eci)'ul a 9o)t Fulti'ul 9apt de i)torie
literar? naDional? Bi pri'ul 9apt al po)ti)torieiF,
atunci F9u6iunea total? dintre po)t'oderni)'
Bi po)t'odernitateF )e reali6ea6? a*ia En anii
@!&
.0
$ 7 dat? cu )9ErBitul r?6*oiului rece,
)c4i6oidia planetar? capitali)' / co'uni)' a
luat )9irBit
.!
, 9?cEnd po)i*il? o nou? ar'onie
'ondial?$ Duali)'ul 'ani4eic e)te Enlocuit de
"/
pluricentri)', ten)iunea Entre dou? 9orDe polare
- de o reDea de centre de 9orD? Bi intere)$ De-
a*ia acu' de-'a)i9icarea de9init? de To99ler
Encepe )? )e 'ani9e)te la ni>elele etnic Bi
politic, 9iecare -rup naDional )i )ocial tin6End
)?-Bi a9ir'e indi>idualitatea ireducti*il?, pe
care ideolo-iile politice aZe perioadei 'oderne
le uni9or'i6a)er?$
C4iar dac?, pentru 'o'ent, contrareacDia
lu'ii g'oderneF ia 9or'e *ar*are, de un
naDionali)' pri'iti> )i a-re)i>, cea 'ai
9ru'oa)? per)pecti>? a lu'ii po)t'oderne e)te
cea a coa*it?rii paci9ice, Fipo)taticcF, a unei
>ariet?Di in9inite de per)onalit?Di indi>iduale
)au de -rup, care nu )e e:clud, ci )e accept? Bi
)e EnDele-$ Ira-'entari)'ul nu e)te contrarul
inte-r?rii (cu' a9ir'? decon)tructi>iBtii+, ci
'ai de-ra*? condiDia ace)teea$ Nu )e poate
9ace o inte-rare real? prin reducerea p?rDilor la
un pro9il unic, ci doar prin recunoaBterea
)peci9icit?Dii 9iec?reia dintre co'ponente$
Totalitatea ade>?rat? e)te cea care re)pect?
toate particularit?Dile, care nu >rea )? 'a)i9ice
-rupurile etnice, )ociale )au econo'ice, nici
ideile )i >i6iunile de)pre lu'e Bi nici
per)onalit?Dile u'ane, pentru a crea Fo'ul
nouF )au F)uprao'ulF$ Acceptarea reciproc?,
interdeter'inarea co'ple'entarilor, conjunc-
Dia contrariilor au la *a6? lo-ica terDului inclu)%
de aceea, po)t-'oderni)'ul pare a 9i 'ai *ine
de9init ca un nou 4er'eti)', En care principiile
pEn? acu' e:clu)i>e intr? En core)pondenD?
Entr-o >i6iune 'ai lar-?, En care p?rDile
)piritului u'an )e reEntElne)c Entr-o nou?
antropolo-ie$
"8
Hote.
$ Ion ,o-dan Le9ter e>oc? pre9aDa lui Xte9an
Stoene)cu, F5oe'ul ca -e)tF, la >olu'ul lui
IranK 7@ Cara, Medita*ii 0n impondera(il,
,ucureBti, Ed$ =ni>er), !0&$
"$ Du'itru C4ioara deplEn-e F]Cearta^ Entre
'oderni Bi po)t'o-derrdF, En "up%orion, nr$
"/!!1% Nicolae <anole)cu pre9aDea6? o
di)put? a)upra po)t'oderni)'ului cu articolul
FCearta 'odernilor cu po)t'o-derniiF, m
5om=nia literar+, nr# !/!!8$
#$ <ircea lor-ule)cu, FAutoportret liricF, En
5om=nia literar+, nr$ #./!08$
1$ FU$$$V po)t'oderni)'ul ro'Ane)c ()ortit
eBecului, den, ca pe)te totZ+ a 9o)t En deceniul
nou? un a>an-ardi)' de re9u-iu, o 'etod?
)peculati>? de e)ca'otare a ideolo-iei literare
Bi politice de-atunci$ Ideea unui li*erali)' En
9orD?, deci$ Acel ce>a-altce>a pe care-l c?utau
tinerii te:tualiBti de atunci, era Encercarea lor
di)perat? de a )c?pa de >itre-iile terori6ante: l$
do'inaDia -eneraDiei 8&, 4e-e'onic? En
deceniul 0&-!&, Bi "$ cen6ura Bi re)tricDiile
li*ert?DiiF$ Daniel Cor*u, FGeneraDia @0& Entre
Sc3lla Bi Car3*da$ =I$ 5o)t'oderni)'ul
*El*EitF, m &oesis,nr# &-ll-l"/!!1$
/$ <ircea Nedelciu b Ale:andru <uBina, F7
con>or*ire ]duple:^F, En "c%ino', nr$ #-
1/!0.$
8$ Spre e:e'plu, Radu Lupan, Moderni si
postmoderni, ,ucureBti, Ed$ Cartea
Ro'Anea)c?, !00$ Cele 'ai i'portante
articole )Ent reunite En )pecial En 'ai 'ulte
nu'ere te'atice dedicate po)t'oderni)'ului
de di>er)e re>i)te: <onica Spiridon, Andrei
5leBu etc$ En aiete critice, nr$ l-"/!0/ Bi l-
"/!08, Bi 5evista de istorie )i teorie
literar+, nr$ 1/!08% ;ir-il Ne'oianu,
<arin Taran-ul, <arcel CorniB-5op, <?ria
Cornelia 7ro), Radu `urcanu, Cri)tian
<orarii, En "up%orion# nr$ "/!!1% ;ir-il
Ne'oianu, Ioana E'$ 5etre)cu, Dan
Gri-ore)cu, loan Duduca, C4ri)tian <oraru,
<a-da Heanrenaud, A'elia 5a>el$ ;alentina
Sandu-Dediu, En "uresis# a%iers romnains
d<eiudes litteraires, nr$ l-"/!!/% 7>idiu
Curdu6eu, En 2postrof, nr$ #-1/!!/% Sanda
,erce, En Tri(una, nr$ 0-!/!!. etc$
.$ Iorcluderea e)te un F'ecani)' )peci9ic ce
ar 9i la ori-inea 9eno'enului p)i4otic Bi care
con)t? dintr-o re)pin-ere pri'ordial? a unui
])e'ni9i-cant^ 9unda'ental (de e:e'plu:
9alu)ul ca )e'ni9icant al co'ple:ului de
ca)trare+ En a9ara uni>er)ului )i'*olic al
)u*iectului$ Iorcluderea )e deo)e*eBte de
re9ulare En dou? )en)uri: + Se'ni9icanDii
9orcluBi nu )Ent inte-raDi En inconBtientul
)u*iectului$ "+ Ei nu )e Entorc ]din interior^, ci
din cadrul realului, En )pecial En ca6ul
9eno'enului 4alucinatoriuF$ Hean Laplanc4e
Bi H$-,$ 5ontali), ?oca(ularul psi%analizei,
,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!1, p$ 88$
0$ Ale:andra <uBina, F5oe6ia$ 7 Ban)?$$$F,
0a2stra, nr$ /!0"$
!$ Ion ,o-dan Le9ter, FSec>enDe de)pre
)crierea unui ]ro'an de idei^F, En aiete
critice, nr$ l-"/!08, p$ /&-l/$
&$ Li>iu loan Stoiciu, FCEte>a con)ideraDii
9?r? )en)$$$F, 0n 5om=nia literar+, m# 1./!!1,
p$#$
".
$ <ircea C?rt?re)cu, FTe:tuali)',
*io-ra9i)', )incronie )tili)tic?F, En ronica, nr$
"//!0/$
"$ Al$ <uBina, F5oe6ia$ 7 Ban)?$$$F$
#$ Ion ,o-dan Le9ter, FSec>enDe de)pre
)crierea unui ]ro'an de idei^F$
1$ loan GroBan, F7 )in-ur? prejudecat?,
realitateaZF, 0n 2mfiteatru, nr$ //!00$
/$ Al$ <uBina, F5oe6ia$ 7 Ban)?$$$F$
8$ Al$ <uBina, FDin nou de)pre cenuB?rea)aF,
En "c%ino', nr$ "-#/!00$
.$ G4eor4e Cr?ciun, FAutenticitatea ca
'etod? de lucruF, En 2stra, nr$ 1/!0"$
0$ Ion ,o-dan Le9ter, F5o)t'oderni)'ul$
5ledoarie pentru clari9ic?rile nece)areF, En
!amilia, nr$ #/!00$
!$ C?lin ;la)ie, F5oe6ie Bi p)i4ic - te6e
de)pre 'oderni)'ul Bi po)t-'oderni)'ul
poe6iei- (9ra-'ente+F, En aiete critice, nr$ l-
"/!08$
"&$ <ircea Nedelciu, F7 con>or*ire
]duple:^F$
"$ Radu G$ `epo)u, Istoria tragic+ >
grotesc+ a 0ntunecatului deceniu literar nou+,
,ucureBti, Ed$ E'ine)cu, !!#, p$ #"$
""$ loan ,uduca, F=nd? )au corpu)culMF, En
aiete critice, nr$ l-"/!08, p$ "&$
"#$ I(idem#
"1$ Radu G$ `epo)u, Istoria###, p$ #"$
"/$ <ircea C?rt?re)cu, FTe:tuali)',
*io-ra9i)', )incronie )tili)tic?F$
"8$ Ion ,o-dan Le9ter, FSec>enDe de)pre
)crierea unui ]ro'an de idei^F$
".$ G4eor-4e Cr?ciun$ FE:peri'entele unui
deceniu (!0&-l!!&+F, En "'perimentul literar
rom=nesc post(elic# 5iteBti, Ed$ 5aralela 1/,
!!0$ ;e6i Bi )tudiile <onic?i Spiridon Bi Ion
,o-dan Le9ter din acelaBi >olu'$
"0$ <ircea C?rt?re)cu, FTe:tuali)',
*io-ra9i)', )incronie )tili)tic?F$
"!$ Al$ <uBina, FXa)e ]te6e^ Bi o ]addenda^F,
0n 2stra, nr$ "/!0/$
#&$ Stelian T?na)e, FLecDia -o-olian? a
lip)ei de 9ante6ieF, En 2mfiteatru, nr$ //!00$
#$ Al$ <uBina, FXa)e ]te6e^ Bi o ]addenda^F$
#"$ Radu G$ `epo)u, Istoria###, p$ #.$
##$ <onica Spiridon, FE:peri'entali)'ul *ine
te'perat Bi parado:ele continuit?DiiF, En
"'perimentul literar rom=nesc post(elic,
5iteBti, Ed$ 5aralela 1/, !!0$
#1$ G4eor-4e Cr?ciun, F7 -eneraDie
inco'od?F, introducere la ompeti*ia
continu+# ;enera*ia S[ 0n te'te teoretice,
7 antolo-ie de G4eor-4e Cr?ciun, 5iteBti,
Ed$ ;la)ie, !!1$
#/$ Al$ <uBina, FXa)e ]te6e^ Bi o ]addenda^F$
#8$ G4eor-4e 5erian$ 3criitori romani
postmoderni, ,ucureBti, Ed$ Didactic?, !!8%
Car'en <uBat, &erspective asupra romanului
rom=nesc postmodern )i alte fic*iuni teoretice,
5iteBti, Ed$ 5aralela 1/, !!0% <ircea
C?rt?re)cu, &ostmodernismul rom=nesc,
,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!!$
"0
#.$ Nicolae <anole)cu, Despre poezie,
,ucureBti, Ed$ Cartea Ro'Anea)c?, !0., p$
""1$
#0$ Eu-en Siniion, F=n concept care EBi caut?
)en)urileF, En aiete critice, nr$ l-"/!08, p$ 0$
#!$ F]TradiDia tran)9or'? 'oda En i)torie^: un
inter>iu cu Xte9an Au-u)tin DoinaBF, de
<onica Spiridon, En aiete critice, nr$ l-
"/!08, p$ //$
1&$ Care, En ceea ce-l pri>eBte, re9u6? )?
)e la)e de9init drept po)t'odern, En F5oe6ia
de)pre ea En)?Bi: un inter>iu cu <arin
Sore)cuF, de <onica Spiridon, En i(idem, p$
/.$
1$ 7>id S$ Cro4'?lniceanu,
F5o)t'oderni)'% Ce )e )pune Bi ce nuF, En
aiete critice, nr$ l-"/!08, p$ &-l$
1"$ I(idem#
1#$ Li>iu) CiocArlie, F5re)upuneri de)pre
po)t'oderai)'F, En aiete critice, nr$ l-"/
!08, p$ 8$
11$ Li>iu 5etre)cu, &oetica
postmodernismului, 5iteBti, Ed$ 5aralela 1/,
!!8 (ed$ I+, !!0 (ed$ II+$
1/$ 7cta>ian So>ian3, r?)pun6End la
2nc%eta 2postrof pri>ind 2ntologia poeziei
genera*iei <S[ a lui Al$ <uBina, 0n 2postrof, nr$
#-1/!!1$
18$ Radu Ene)cu, FDe)pre po)t'oderni)'$
Dup? )au dincoloMF, En !amilia, nr$ /!00$
1.$ Radu Ene)cu El citea6? pe Andrei 5leBu,
FIne>ita*ilul po)t'oderni)'$ Ira-'ente
dintr-un te:t (Enc?+ i'po)i*ilF, En aiete
critice, nr$ l-"/!08, p$ 1.$
10$ Ion ,o-dan Le9ter, F5o)t'oderni)'ul$
5ledoarie pentru clari9ic?rile nece)areF$
1!$ G4eor-4e Gri-urcu, F5o)t'oderni)'ul,
un cla)ici)' coruptF, En "up%orion, nr$ "/!!1,
p$ 8-.$
/&$ ;e6i nu'?rul c>adruplu Enc4inat
FGeneraDiei @!&ZMF de re>i)ta "c%ino', nr# 8-.-
0-!/!!/$
/$ FDirecDia ! repre6int?, )e )crie En
]nonalo-ul^ de direcDie al -rup?rii, la
'o'entul actual, )in-ura 'iBcare cultural?
ro'Anea)c? >ie Bi >ia*il?$ Celelalte, 9ie aparDin
i)toriei culturii, 9ie )e autode)cali9ic?, prin
culti>area unui )pirit e:clu)i>i)t, de -aBc?, prin
a'atori)' Bi )u9icienD?F, En Direc*ia Z, Re>i)t?
de atitudine cultural?, anul I, iir$ &$
/"$ Si'ona 5ope)cu, F5oe6ia ca in)tinct de
con)er>are Bi 'odel de co'porta'entF, En
"c%ino', nr$ "-#/!00$
/#$ ;e6i Bi Si'ona 5ope)cu$ FSen)ul poe6iei,
a)t?6iF, En Dialog, nr$ "l-l""/!0.$
/1$ Caiu) Do*re)cu, F<icile )peranDeF (I-II+,
En "c%ino', nr$ / Bi 8-./!0.$
//$ Ion ,o-dan Le9ter, FIntroducere En noua
poetic? a pro6eiF, En ompeti*ia continu+, p$
"#&$
/8$ FScrierile de )trict? o*edienD? te:tuali)t?
)au po)t'oderni)t? au un aer de>itali6at, dau
)en6aDia de )til, de produ) ]de ca*inet^,
intere)ant En )ine, dar plictico) ]En cantit?Di
'ari^F, En FDin nou de)pre cenuB?rea)aF$
/.$ FA )u)Dine c? Entrea-a poe6ie ro'An?
conte'poran? e po)t'oder-
"!
ni)t? e un -enero) Bi 9ru'o) )o9i)', care
9uncDionea6? co'pen)ator Bi cal'ant (En plan
socio*cultural3 Bi narcoti6a' $(En plan
e)tetic+F$ F5o)t'oderni)'ul la 5orDile
7rientului@@, En /nde se afl+ poeziaO, TAr-u-
<ureB, Ed$ Ar4ipela-, !!8$
/0$ Xte9an ,or*el3, F5o)t'oderni)'ul - un
'odel (cultural+ oportunMF, In !amilia, m#
"/!0.$
/!$ Ioana E'$ 5etre)cu >ede En >o-a
te:tuali)'ului Bi a decon)truc-ti1is2ului un
9eno'en )peci9ic al cri6ei 'oderne, )i Ei opune
un 'odel co)'olo-ic po)tein)teinian$
4olo'eric, o)'otic, -u>ernat de un principiu
antropic, En F<oderni)'/ 5o)t'oderni)'$ 7
ipote6?F, En &ortret de grup cu Ioana "m#
&etrescu, >olu' reali6at de Diana Ada'eK Bi
Ioana ,ot, Cluj, Ed$ Dacia, !!, p$ 88-l8.$
;e6i Bi Ion -ar(u si poetica
postmodernismului, ,ucureBti, Ed$ Cartea
Ro'Anea)c?, !!#$
8&$ <onica Spiridon aBa6? po)t'odernitatea
)u* )e'nul lui Cer'e) (F<itul ieBirii din
cri6?F, En Caiete critice, nr$ l-"/!08, p$ !&+, En
acelaBi )en) En care Gil*ert DurAnd >or*eBte de
o Entoarcere a 'entalit?Dii 4er'e-tice, En
3cience de l<%omme el tradition, Sirac, !./$
8$ <ircea C?rt?re)cu, &ostmodernismul
rom=nesc, p$ #8.$
8"$ Cite6 dup? F!& >)$/b 0&: =topia
)i)te'uluiF, pre9aDa la >olu'ul 3fi)ierea lui
Morfeu $ Z[# 5roiect de antolo-ie Dan-
Sil>iu ,oere)cu, ,ucureBti, Ed$ 54oeni:,
!!1, p$ /-l"$
8#$ LaurenDiu =lici )prijin? acea)t? idee prin
teore'a )ucce)iunii En rit' de trei (6eci de ani+
a -eneraDiilor noa)tre literare, la !!&
EncepEnd, En de'on)traDia )a, -eneraDia a
Baptea$ LaurenDiu =lici, FA Baptea -eneraDie$ 7
introducereF, En Luceaf+rul, nr$ !/!!1, p$ #$
81$ Andrei Da'ian de)crie a)t9el e9ectul
anti)tatic e:ercitat de Cenaclul de Luni a)upra
>iitorilor nou?6eciBti de la =ni>er)ita): F)i-ur
c? 'ulDi dintre pri'ii acti>iBti ai
=ni>er)ita)ului trecu)er? pe la Cenaclul de
Luni, nu'ai c? acolo ne i6*i)er?' de o
'entalitate aproape opre)i>? - cercul )e
Enc4i)e)e: ori re)pectai 'etoda, ori nu e:i)tai%
)e produceau, En )erie, epi-oni Bi )ecun6i% )e
ilu)traF$ F=ni>er)ita)F, En Luceaf+rul, nr$ !/
!!1$
8/$ Ion <anole)cu, F=n 'ani9e)t
po)t'oderni)tF, En 5om=nia literar+, nr$
//!!8$
88$ ;e6i Bi Ion <anole)cu, FLa pro)e
po)t'oderni)te et le te:tuali)'e 'ediatiLueF,
0n"uresis# a%iers roumains d<etudes
litteraires, nr$ l$CG !!/$
8.$ ;e6i te:tele lui Nicolae <anole)cu, <ircea
Nedelciu$ 7$ Ni'i-ean, Caiu) Do*re)cu, Ara
Xeptilici, Ro'ulu) ,ucur, Ale:andra S9Erlea,
Geor-e SipoB, Aurel ,u6incu, Andreea Deciu
Bi Tudor C?lin Tarojanu, En 5om=nia literar+,
nr$ !, 8 Bi 0 / !!8$
80$ <?ria Cornelia 7ro) di)ocia6?
con>in-?tor paradi-'a 4er'etic? a lui
='*erto Eco de decon)tructi>i)'ul lui H$
Derrida$ En F5o)t'oderni)'ul Entre Eco Bi
DerridaF, En "up%orion, nr$ "/!!1$
8!$ <arin <incu, FTe:tul ajun-e )? e:pul6e6e
lu'eaF, En &oesis, nr$ &-ll-l"/!!1$
.&$ Dac? te:tuarea e)te 9aDa cea rea a
te:tuali)'ului, 9aDa cea *un? e)te
Frecon)iderarea deri6oriului, a 'ar-inalului,
9ra-'entari)'ul Bi directeDea e:perienDei
tr?ite, ironi6area Bi parodierea En *loc a
te'elor pEn? nu de'ult @)erioa)e@, cu' ar 9i
I)toria, Ideea, 7'ul etc$F I(idem#
.$ 5entru o di)cuDie )upli'entar? a)upra
pro*le'elor de Encadrare -enolo-ic? a
jurnalelor de detenDie, >e6i Corin ,ra-a
FLiteratura Gula--ului$ 5re'i)e teoreticeF, 0n
"c%ino', nr$ l-"-#/!!.$
."$ Anali6End co'ponenta reli-ioa)? a
literaturii po)tco'uni)te, G4eor-4e 5erian
aprecia6? c?, )u* cEte>a re6er>e, literatura
opt6eci)t? Fare o >iaD? reli-ioa)? de)tul de
)?rac?, aB 6ice c4iar 'ediocr?F Bi )e )ituea6?
e)enDial'ente pe coordonate laice$ DeclaraDia
AS5R7 En )prijinul ,i)ericii -reco-catolice
(Satu-<are, !!1+ nu ar 9i atEt un -e)t reli-io),
cEt unul de )olidaritate cu un -rup care a 9o)t
'ar-inali6at En co'uni)', cu' a 9o)t Bi
-eneraDia @0&$ F7 )olidaritate a celor ce au 9o)t
'ar-inali6aDiF, En /n destin istoric. -iserica
5om=n+ /nit+# Anc4eta re>i)tei ;atra, TAr-u
<ureB, !!!$
.#$ Corin ,ra-a, FRe)ur-enDa reli-io)uluiF, 0n
&aralela @\, /!!0$
.1$ <ircea Nedelciu, F7 con>or*ire
]duple:^F$
./$ Ion ,o-dan Le9ter, FSec>enDe de)pre
)crierea unui ]ro'an de idei^F$
.8$ ;e6i pro9unda anali6? politico-e)tetic? a
lui <arcel CorniB-5ope, To)t'odern
Dialo-ic) in Ea)tern Europe ,e9ore and A9ter
!0!F, En
"uresis# a%iers roumains d<etudes litteraires#
nr$ l-"/!!/$
..$ ;e6i En ace)t )en) <a-da CArneci,
FDe6*aterea din jurul po)t'o-derni)'ului En
Ro'Ania anilor @0&F, En 2rta anilor <S[#
Te'te despre postmodernism, ,ucureBti, Ed$
Litera, !!8$
.0$ <ircea C?rt?re)cu, &ostmodernismul
rom=nesc, p$ #8.$
.!$ Claude Oarnoou4 >or*eBte de
F5o)t'oderni)' Bi po)tco'uni)'$ 5entru o
4er'eneutic? a >ieDii cotidieneF, En 2postrof,
nr$ !/!!#$ p$ ""$
""&
En loc de Re6u'at SCCI`
5SIC7IST7RIC A C=LT=RII
E=R75ENE
Studiile din ace)t >olu' pre)upun o anu'it?
>i6iune co'un? a)upra dina'icii p)i4oi)torice

a culturii europene$ E)te >or*a de relaDia pe


care o EntreDin ele'entele )i)te'ului cultural
do'inant cu 'aterialul culturii ()au culturilor+
de )u*)trat, adic? de relaDia dintre )upraeul
ideolo-ic (reli-io), 9ilo)o9ic, BtiinDi9ic+ Bi
inconBtientul )i'*olic colecti>, de proce)ele de
re9ulare cultural? Bi de Entoarcere a
'aterialului re9ulat$ Ideea de Entorcere a
re9ulatului cultural pleac? din 9ilo)o9ia
iraDionali)t? (de la dion3)iacul lui Niet6)c4e
pEn? la Fre>olta 9ondului no)tru nelatinF a lui
,la-a+, dar a c?p?tat ri-oare BtiinDi9ic? Bi
conceptual? o dat? cu Ireud (la ni>elul
p)i4olo-iei indi>idului+ Bi cu Hun- (la ni>elul
p)i4olo-iei colecti>e: Hun- e:plic?, )pre
e:e'plu, FEntoarcerea lui JotanF din cultura
-er'an? ante*elic? ca o luare En po)e)ie a
)ociet?Dii de c?tre u'*ra colecti>?+$
En planul i)toriei reli-iilor Bi a 'entalit?Dilor,
'ecani)'ele prin care )e derulea6? Bocul
dintre dou? culturi a 9o)t pu) En relie9 de c?tre
<ircea Eliade$ Anali6End 'i)tica 4indu)?,
)a>antul ro'An a ajun) la conclu6ia c?
practicile 3o-a repre6int? o re)ur-enD? a
credinDelor >ec4ilor popoare a*ori-ene ale
Indiei, repri'ate de c?tre reli-ia *ra4'anic? a
in>adatorilor indoeuro-peni
"
$ EcuaDia ace)tui
)cenariu )ocio-cultural pre)upune trei ter'eni:
cultura de )u*)trat, cultura do'inant? Bi
cultura ree'er-ent?$ Cultura do'inant?,
i'pu)? 9ie printr-o cucerire 'ilitar?, 9ie printr-
o iradiere Bi a)i'ilare ci>ili6atoare, joac? un
rol pro4i*iti> Bi cen6urator a)upra culturii de
)u*)trat, pe care o i6olea6? En 6onele peri9erice
ale >ieDii )ociale Bi 'entale$ Treptat, En)?, pe
'?)ur? ce di9erenDele etnice, 'ilitare,
econo'ice Bi de ci>ili6aDie dintre do'inaDi Bi
do'inatori )e re)or*, ele'ente ale culturii
re9ulate Encep )? ia)? din nou la )upra9aD?$ Ele
nu 'ai p?)trea6? 9i-uraDia )i'*olic? iniDial?, ci
)Ent E'*r?cate En 4aina
ritualic? Bi i'a-i)tic? a culturii o9iciale$ La 9el
cu', En p)i4i)'ul indi>idului, 'aterialul
inconBtient e)te recti9icat de c?tre cen6ur? pEn?
cEnd de>ine co'pati*il Bi accepta*il pentru
)tructurile conBtiinDei, tot aBa co'ponentele
culturii de )u*)trat )u9er? 'odi9ic?ri ce le
per'it )? )e Encadre6e En ideolo-ia culturii
do'inante$ Ace)t proce) poate 9i de)e'nat
printr-un ter'en introdu) En 'or9olo-ia
cultural? de c?tre 7$ Spen-ler, cel de
p)eudo'or9o6?
#
$
Cultura european? ('? >oi apleca En )pecial
a)upra )paDiului 'editeranean, deoarece el
o9er? in9or'aDiile ar4eolo-ice, icono-ra9ice Bi
i)torice cele 'ai *o-ate Bi 'ai Endep?rtate En
ti'p+ a )u9erit, de-a lun-ul a 'ai *ine de patru
'ilenii, cinci )au Ba)e a)e'enea proce)e de
re9ulare Bi Entoarcere a re9ulatului$
$ Cel 'ai >ec4i proce), pentru care nu e:i)t?
En)? decEt in9or'aDii in)u9iciente, a 9o)t
pro*a*il cel al Enlocuirii 'odului de >iaD?
neolitic, *a6at pe o >i6iune de tip Ba'anic
a)upra >En?torii Bi cule)ului, cu ci>ili6aDia
a-ricol? a do'e)ticirii ani'alelor Bi culti>?rii
plantelor$ Sc4i'*?rile )Ent -reu de recon)tituit
En 'od direct, dar pot 9i i'a-inate prin
Fparaleli)' etnolo-icF cu e>oluDia unor
populaDii )i*eriene de la o cultur? a >En?torii
la una a creBterii ani'alelor$ CercetEnd En
paralel tri*urile *uriate din ci)-*aiKalia (6on?
de p?dure+ Bi din tran)-*aiKalia (6on? de
cE'pie+, Ro*erte Ca'a3on a pu) En e>idenD?
trecerea de la o co)'o-ra9ie de tip ori6ontal
(En care lu'ea nen?)cuDilor )e a9l? En )ud, la
i6>oarele 9lu>iilor Eni)ei, Lena etc$, iar lu'ea
'orDilor En nord, la >?r)area ace)tor 9lu>ii En
7ceanul En-4eDat+ la o co)'o-ra9ie >ertical?,
En care uni>er)ul cap?t? o etajare pe trei ni>ele,
cele)t, tere)tru Bi )u*teran$ Dac? concepDia
-lo*al? de)pre )upranatur? nu )e )c4i'*?
(Ba'anul 9ace o alianD? 'atri'onial? cu du4ul
p?durii pentru a putea captura )u9letele
ani'alelor >Enate de clan+, En )c4i'* apar
'odi9ic?ri En protoculul ritualic, En ti'p ce
Ba'ani)'ul de >En?toare are En centru riturile
de tran)? Bi po)e)ie prin care Ba'anul intr? En
contact cu du4urile Bi aliaDii )?i 'a-ici, 9?r? ca
ace)te e:perienDe )? 9ie ela*orate En
naraDiuni 'itice, Ba'ani)'ul a-ricol
introduce 'odalitatea epopeic? de 9i:are a
)cenariilor iniDiatice
1
$ A)e'enea epopei, care
)Ent per9or'ate En continuare Entr-un cadru Bi
cu o 9inalitate Ba'anic?, per'it o
raDionali6are a
"""
""#
9i-urilor )upranaturale$ 5ro*a*il ace)ta e)te
proce)ul prin care 9?pturile aBa-nu'itului
ani'i)' Ba'anic neolitic )-au tran)9or'at En
di>init?Di locale Bi apoi -enerale En pri'ele
ci>ili6aDii a-ricole, En <e)opota'ia )au E-ipt$
Din A)ia, noul tip de ci>ili6aDie a-rar?,
F'itolo-ic?F, a iradiat En Entre-ul *a6in
'editeranean, En Creta Bi En Ciclade$
Ci>ili6aDia 'inoic? Bi coloniile ei a>eau En
centru o di>initate a-ricol?, o <are TeiD? care
a)i-ur? 9ertilitatea 4oldelor, a tur'elor Bi a
oa'enilor, aBa cu' Du4ul p?durii r?)pundea
de toate ani'alele >Enate de tri*$ TeiDa <a'?
e)te ade)ea En)oDit? de un 6eu 'ai tEn?r, 9iu Bi
a'ant, care are rolul de 9ertili6ator, Bi e)te
)i'*oli6at de c?tre un re-e-preot a c?rui
>italitate -arantea6? *elBu-ul cet?Dii$
De)coperirile ar4eolo-ice arat? c? acea)t?
teolo-ie )e E'*ina cu o e)c4atolo-ie a
)upra>ieDuirii En 'or'Ent$ 5er)onajele cele 'ai
repre6entati>e (re-i, no*ili, preoDi+, cu putere
'a-ico-reli-oa)? Enc? din ti'pul >ieDii,
continu? )? EBi duc? e:i)tenDa dup? 'oarte (En
'or'inte a'enajate ca niBte ca'ere
)u*terane, cu tot con9ortul nece)ar+ ca niBte
du4uri, ce pot proteja )au per)ecuta cetatea, En
9uncDie de trata'entul pe care i-l aplic?
acea)ta$
"$ Al doilea proce) p)i4oi)toric de re9ulare a
a>ut loc En 'ileniul al II-lea E$e$n$, o dat? cu
>enirea tri*urilor indoeuro-pene$ Dac? pri'ul
'are >al indoeuropean ce a co*orEt En Grecia,
cel al a4eilor, a c?6ut )u* in9luenDa culturii
cretane, reali6End )inte6a 'inoico-'icenian?,
cel de-al doilea 'are >al, cel al dorienilor, a
di)tru) ci>ili6aDia a4ee, i'punEnd o nou?
teolo-ie$ Cultul <arii TeiDe Bi )i)te'ul
(pro*a*il+ 'atrilineal a 9o)t Enlocuit de
panteonul indoeuropean, condu) de Teul
cerului Bi al 9ul-erelor, Bi de )i)te'ul
patrilineal$ Si'ultan, e)c4atolo-ia
)upra>ieDurii dai'onice En 'or'Ent a 9o)t
Enlocuit? de ideea unui Dinut )eparat pentru
)u9letele tuturor celor 'orDi, Cade)ul, unde
u'*rele duc o e:i)tenD? lip)it? de conBtiinD? Bi
lu'in?, 9?r? )? )e 'ai poat? Entoarce pe
p?'Ent$ =r'ele ace)tor di6loc?ri de >i6iune )e
Entre6?re)c En epopeile 4o'erice, ErWin Ro4de
o*)er>End acu' 'ai *ine de un )ecol c? Iliada
Bi Odiseea )Ent, din punct de >edere reli-io),
un pali'p)e)t En care >ec4ile rituri dai'onice,
al c?ror EnDele) )-a pierdut, )e E'*in? cu
ideolo-ia reli-ioa)? indoeuropean?
/
$
5e '?)ur? En)? ce di)tanDa ce )epara ca)ta
'ilitar? a dorienilor de populaDia a4ee-ionian?
de )u*)trat )e 'icBora prin c?)?torii Bi
a)i'il?ri, iar ten)iunea repre)i>? e:ercitat? de
cuceritori a)upra cuceriDilor )c?dea,
co'ponente ale >ec4ilor credinDe au Enceput )?
ia)? din nou la )upra9aD?, En p)eudo-'or9o6?
indoeuropean?
8
$ En )ecolul al ;=I-lea )e
9or'ea6? Bi )e de6>olt? 'ani9e)t?ri reli-ioa)e
)tr?ine )piritului indoeuropean, <i)terele de la
Eleu)i), cultul lui Dion3)o), cultul eroilor, care
)Ent En 9apt o ree'er-enD? a 9i-urilor <arii
TeiDe, a 6etilui-)atelit, 9iu Bi a'ant al ace)teia,
Bi a du4urilor dai'onice ale celor 'orDi$
Acea)t? 'a)i>? Entoarcere a re9ulatului e-eean
a cul'inat En co'ple:a )inte6a or9ic?, ce a
'odi9icat e)c4atolo-ia -reac? i'punEnd ideea
condiDiei )uperioare a )u9letelor neEntrupate
a)upra celor Entrupate Bi a a'eninDat c4iar
panteonul 4o'eric prin ideea unui 'oni)'
dion3)iac$
#$ 5roce)ul de re9ulare-re)urecDie )-a repetat
pentru a treia oar? En ti'pul re-atelor
eleni)tice 9undate de Ale:andru cel <are Bi
'oBtenite de i'periul ro'an$ Atunci cEnd
pornea En cruciada )a En 7rient, Ale:andru
ducea cu el Entrea-a ci>ili6aDie cla)ic? -reac?,
aBa cu' 9u)e)e 9i:at? acea)ta En Secolul de aur$
Cuceririle )ale, din A)ia <ic? pEn? En E-ipt,
5er)ia Bi India, au tran)9or'at capitalele
Dinuturilor Bi re-atelor re)pecti>e En 'ici
poli)uri -receBti, En care )e con)truiau a-ore Bi
a'9iteatre, acade'ii Bi l3cee, *?i Bi pale)tre,
iar protipendada adopta li'*a Bi )piritualitatea
-reac?$ <odelul raDionali)t -reco-latin a
continuat )? do'ine pEn? En )ecolul I E$e$n$,
cEnd I'periul ro'an a 9o)t in>adat de o )erie
de culte re)ur-ente din )u*tratul populaDiilor
cucerite$ ;ec4ile di>init?Di locale )-au Entor)
adoptEnd 9or'a cultelor de 'i)tere: I)i) Bi
7)iri) (E-ipt+, C3*ele Bi Atti) (Iri-ia+, <it4ra
(5er)ia+, ,ona Dea (Siria+, Sol In>ictu),
4er'eti)'ul, creBtini)'ul, -no6a
.
etc$
1$ E:traordinara e9er>e)cenD? 'i)tic? a
Antic4it?Dii tEr6ii a 9o)t la rEndul ei repri'at?
prin re9or'a reli-ioa)? a lui Con)tantin$
5rocla'End creBtini)'ul reli-ie de )tat,
E'p?ratul a inter6i) toate cultele p?-Ene$ Su*
e'*le'a S9'tului 5a>el Dii gentium
daemones, *i)erica a )atani6at Bi a cen6urat atEt
)i)te'ele 9ilo)o9ice ale -entililor
(neoplatoni)', neopita-orei)',
""1
CC\
)toici)', epicurei)' etc$+, cEt@ Bi panteonul
o9icial, cultele de 'i)tere, di)ciplinele
4er'eti)'ului popular (teur-ia Bi tau'a-
tur-ia, -oeDia, 'a-ia, alc4i'ia, a)trolo-ia,
oraculele Bi te4nicile di>inatorii+, )ectele
-no)tice Bi eretice$ Din reli-ie reee'er-ent?
din )u*)trat, creBtini)'ul a de>enit reli-ie
do'inant? pentru 'ai *ine de un 'ileniu, 9?r?
'ari concurenDe (deBi nu tre*uie uitat
*o-o'ili)'ul Bi cat4ari)'ul+$ Xocul cel 'ai
'are l-a a>ut de En9runtat En ti'pul RenaBterii,
cEnd credinDele antic4it?Dii tEr6ii au re>enit la
)upra9aD?: neoplatoni)' Bi 4er'eti)', ca*al?,
a)trolo-ie, 'a-ie, >r?jitorie, alc4i'ie,
'edicin? )pa-iric? etc$ Dup? cu' )pune Jill-
Eric4 5eucKert, FRenaBterea repre6int?
renaBterea ]BtiinDelor oculte^ Bi nu, aBa cu'
a' 9o)t En>?DaDi En Bcoal?, re)urecDia 9ilo)o9iei
cla)ice Bi a unui >oca*ular uitatF
0
$
/$ RenaBterea a 9o)t En)? la rEndul ei )upu)?
unei repre)iuni >iolente$ AtEt Re9or'a cEt Bi
Contrare9or'a, En ciuda di>er-enDelor dintre
ele, erau, En 9ond, de acord a)upra nece)it?Dii
de a repri'a -Endirea li*eral? a cet?Dii
rena)centi)te$ 5rintr-o )erie de '?)uri
ad'ini)trati>e Bi ideolo-ice, de la propa-area
unei Fpa)torale a 9riciiF pEn? la in)tru'entarea
proce)elor de >r?jitorie, *i)erica a culpa*ili6at
paradi-'a 4 er'etic?, atri*uind-o dia>olului Bi
da'n?rii$ ABa a a>ut loc ceea ce I$ 5$ Culianu
nu'eBte F'area cen6ur? a i'a-inaruluiF,
i6olarea )upraeului colecti> de pul)iunile )ale
inconBtiente
!
$ Acea)t? )ocietate cu >i)urile
*locate a e>oluat )pre 9or'e de -Endire care
i-nor? 'aterialul i'a-i)tic Bi )i'*olic 'a-ic:
-Endirea a*)tract?, concreti6at? En Fnoua
BtiinD?F Bi 'ecanici)'ul lui De)carte), )i
-Endirea e'pirico-pra-'atic?, aBe6at? de <a:
Je*er la *a6a 'entalit?Dii capitali)te
&
$
En )ecolul ur'?tor, al G;III-lea, dup?
epui6area o9en)i>ei do-'atice, cen6ura
i'a-inarului rena)centi)t a 9o)t continuat? de
pe po6iDiile raDionali)'ului ilu'ini)t$ Dac?
doctorii *i)ericii re)pin-eau doctrinele
4er'etice con)iderEnd c? pre)upun co'erDul
cu dia>olul, )cepticii lu'inilor le decon)pirau
drept ilu6ie Bi Barlatanie, adEncind Bi 'ai 'ult
ruptura dintre )upraeul lucid Bi inconBtientul
)i'*olic al colecti>it?Dii$ Acea)t? in9laDie a
raDiunii europene a 9o)t cur'at? printr-un al
cincilea proce) de Entoarcere >iolent? a
re9ulatului$ FRenaBtere a RenaBteriiF,
ro'anti)'ul a rede)coperit -Endirea 'a-ic? )i
a per'i) con)te-
larea a o )erie de 9i-uri ce repre6int? 9orDele
c4toniene, )u*terane Bi >itale, Dinute pEn?
atunci inconBtiente

$ Titanul Enc?tuBat care ia


cu a)alt 7li'pul raDiunii, 'on)trul 9?cut de noi
EnBine care )e re>olt? E'potri>a creatorului,
iu*ita EntorcEndu-)e din 'or'Ent, du*lul care
ne *Entuie, -eniul care procla'? do'nia
'icroco)-'o)ului interior e:pri'? acti>area
unor ar4etipuri colecti>e de 'ult uitate$
E:plo6ia ro'antic? a 9o)t de)?>ErBit? de o )erie
de 'iBc?ri Bi poetici ulterioare, de la 9ilo)o9iile
iraDionali)te la )i'*oli)', la 'odernitatea
>iene6? )au la )uprareali)'$ Sc4open4auer,
Niet6)c4e, ,er-)on, =na'uno, Ola-e), Ireud
r?)toarn? antropolo-ia din)pre apolinic c?tre
dion3)iac, detronEnd raDiunea Bi cla'End
prioritatea 9lu:ului >ital, a li*idoului
inconBtient% ,audelaire, Ri'*aud Bi )i'*oliBtii
EBi propun )? re9ac? le-?tura dintre o' Bi
natur? pe *a6a le-ii 'a-ice a
core)pondenDelor, )ine)te6iei Bi )i'*olurilor%
;iena 'odern? continu? aducerea En lu'in? a
ar4etipurilor re9ulate, declanBEnd 'arile cri6e
ale identit?Dii o'ului 'odern% iar
)uprareali)'ul caut? Bi el acel punct 'iraculo)
En care realul Bi i'a-inarul, cotidianul Bi >i)ul
)e EntElne)c Entr-o )uprarealitate total?$
8$ Toate ace)te curente au r?'a) En)? doar
niBte alternati>e la 'entalitatea do'inant?, cea
raDionali)t?$ En )ecolul al GlG-lea a a>ut loc cel
de-al Ba)elea 'are proce) de re9ulare din
cultura european?, pro>ocat de c?tre in)talarea
po6iti>i)'ului, )cienti)'ului, atei)'ului Bi
'ateriali)'ului, En ciuda r?*u9nirilor Bi
prote)telor e:pri'ate de di>er)e poetici
arti)tice in)ur-ente, po6iti>i)'ul a do'inat
'entalitatea european? 'ai *ine de un )ecol$
C4iar Bi 'iBc?rile care continuau )? EntreDin?
ideea )acrului, p)i4olo-ia analitic? a lui Hun-,
)uprareali)'ul En 9elul )?u, nu o 'ai 9?ceau,
din cau6a in4i*iDiei )cienti)te, de pe po6iDii
ontolo-ice, ci doar de pe po6iDii p)i4olo-ice$
Reli-ia )-a 'utat En art?, Du'ne6eu )u*6i)t?
doar ca nu'ino)u' p)i4olo-ic$ ,locEndu-Bi
canalele litur-ice Bi ritualice de co'unicare cu
propriul inconBtient, o'ul european a intrat
Entr-o )tare de in9laDie prelun-it? a conBtiinDei
)ale colecti>e$ 7r, dup? cu' a ar?tat Hun-,
contrareacDia inconBtientului la unilaterali6area
conBtiinDei e)te o luare En po)e)ie a eului de
c?tre u'*r?$ Contrare>er)ul )ociet?Dilor
totalitatare, 'a)i9icante, En care atei)'ul preia
rolul
""8
"".
'i)ticii, au 9o)t i6*ucnirile de *rutalitate
ale r?6*oaielor 'ondiale
"
$
7 atenuare a paradi-'ei po6i>i)te 'oderne a
Enceput )? )e re)i't? Enc? din anii @/&,
de>enind e>ident? En anii @.&, o dat? cu
in)talarea po)t'odernit?Dii$ Dintr-un punct de
>edere p)i4o-i)toric, ideea po)t'odern? de
re>i6itare a trecutului Bi de recuperare a
>alorilor i-norate de 'oderni)' poate 9i
interpretat? ca o Entoarcere a re9ulatului$
<ajoritatea 'iBc?rilor Bi 9eno'enelor care au
i6*ucnit En deceniului 0 par a da )ea'a de o
re>enire 'a)i>? a 'aterialului 'ondial,
repri'at nu doar de -Endirea po6iti>i)t?, ci Bi
de cea creBtin? eurocentric?$ Toate culturile
di)tru)e de coloni6?rile rena)centi)te par a )e
r?6*una printr-o in9iltrare )i'*olic?,
iconolo-ic? Bi ritualic? En c4iar ini'a
conceptelor Bi -Endirii europene$ Co)'olo-ia,
a)tro9i6ica Bi 9i6ica 9unda'ental?
conte'poran?, care erau niBte *a)tioane
a>an)ate ale atei)'ului 'odern, re 9or'ulea6?
ipote6ele relati>i)te Bi cuantice ale 'odelului
,i--,an- din per)pecti>a creaDioni)-'ului
creBtin )au a 9ilo)o9iilor orientale$ ABa au
ap?rut Fnoua reli-ieF a scientologiei, F-no6a de
la 5rincetonF
#
)au Tao9i6ica lui Iritjo9 Capra
1
$
5arap)i4olo-ia Bi 7TN-olo-ia )Ent Bi ele niBte
p)eudo'or9o6e )cienti)te ale 'a-iei, teur-iei,
an-elolo-ieZ Bi de'onolo-iei$ FContraculturaF
(T4eodore Ro)6aK+ 'iBc?rilor (eat Bi floLer
poLer repre6int? o e'er-enD? a practicilor
neoBa'anice, prin 9i-uri nu'inoa)e precu'
cea a lui Carlo) Ca)taneda$ Re)urecDia
reli-iilor de )u*)trat, En di>er)e p)eudo'or9o6e
Bi )uper)increti)'e, e)te >i6i*il? En r?)pEndirea
cultelor )olare Bi naturi)te neodruidice, En
ordinele Bi )ectele conte'porane ale Graalului,
Te'plului etc$, En r?)pEndirea te4nicilor de
'editaDie 4indu)e, *udd4i)te, 3o-a, taoi)te Bi
tantrice, En )inte6ele de tip ,a4a@i, En toat?
'iBcarea reli-ioa)? pu)? )u* nu'ele de NeW
A-e
/
Bi En -eneral En intere)ul actual pentru
oculti)' Bi e6oteri)'
8
$ Dincolo de
di9erenDierile tipolo-ice Bi )tili)tice care
Encearc? )? deli'ite6e 'odernul de
po)t'odern, po)t'edernitatea poate 9i 'ai
li'pede EnDelea)? ca o a)e'enea uriaB?
Entoarcere a 'aterialului 'itic Bi )i'*olic
re9ulat de -Endirea raDional-po6iti>i)t?
european?$
Hote.
7# Di)ciplin? relati> nou?, deoca'dat?
necanonic?, p)i4oi)toria EBi propune )?
anali6e6e 9eno'enele i)torice 9olo)ind
in)tru'entele p)i4anali6ei, Entre 9i-urile ei
tutelare )e nu'?r? Llo3d De<au)e, Da>id R$
,ei)el, 5aul C$ Elo>it6, Cenr3 J$ LaWton,
,ruce <a6li)4, CoWard I$ Stein, Ro*ert Liri)
etc$ En )tudiile culturale de la noi, p)i4oi)toria
a 9o)t introdu)? de c?tre Xte9an ,or*el3$
"$ <ircea Eliade, ]oga# Hemurire si li(ertate,
Traducere de Jalter Iote)cu, ,ucureBti, Ed$
Cu'anita), !!#$
#$ En cri)talo-ra9ie, p)eudo'or9o6a
de)e'nea6? proce)ele prin care o )u*)tanD? cu
o anu'it? 9or'? -eo'etric? ajun-e )?
cri)tali6e6e En 9or'a altei )u)*tanDe$ ;e6i
7)Wald Spen-ler, Declinul Occidentului#
3c%i*+ de morfologie a istoriei, Craio>a, Ed$
,eladi, !!8$
1$ Ro*erte Ca'a3on, La c%asse + l<=ine#
"squisse d<une t%eorie du c%amanisme
si(erien, Nanterre, Societe d@et4nolo-ie, !!&$
/$ ErWin Ro4de, &s1c%e, Traducere Bi
cu>End Enainte de <ircea 5ope)cu, ,ucureBti,
Ed$ <eridiane, !0/$
8$ Ro*ert Gra>e) de)ci9rea6? Entrea-a
'itolo-ie -reac? prin pri)'a )upra>ieDuirilor
pre4elenice, En T%e ;reek M1t%s,
,alti'ore, 5en-uin ,ooK), !//, >oi$ l-"$
.$ Acea)ta e)te per)pecti>a din care anali6ea6?
un Can) Hona) )piritul antic4it?Dii tEr6ii, En T%e
;nostic 5eligion# T%e Message of t%e 2lien
;od and t%e -eginnings of %ristianit1,
,o)ton, ,eacon 5re)), !/0$
0$ Jill-Eric4 5eucKert, L<astrologie# 3on
%istoire, )es doctrines, 5ari), 5a3ot, !0&$
;i6iunea dup? care RenaBterea nu e)te atEt o
Entoarcere la poetica cla)ic?, ci o rede)coperire
a 'i)ticii antice, a 9o)t pro'o>at? En )pecial de
cercet?torii de pe lEn-? In)titutul Jar*ur-, A*3
Jar*ur-, D$ 5$ JalKer, Irance) A$ Yate), E$
Jind etc$
!$ loan 5etru Culianu, "ros )i Magie 0n
5ena)tere# G@S@, Traducere de Dan 5etre)cu,
,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!1$
&$ <a: Je*er, "tica protestant+ )i spiritul
capitalismului, Traducere de I4or Le'nij,
,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!#$
$ Au-u)te ;iatte, Le) 3ources Occultes du
5omantisme, 5ari), !"0, >oi$ l-"$
"$ ;e6i )tudiile FJotanF, FDup?
cata)tro9?F, F,?t?lia E'potri>a u'*reiF, En
Cari Gu)ta> Hun-, &uterea sufletului# A treia
parte$ &si%ologie individual+ si social+,
,ucureBti, Ed$ Ani'a, !!1$
#$ Ra3'ond Ru3er, ;noza de la &rinceton#
3avan*ii 0n c+utarea unei religii, Traducere de
Gina Ar-inte)cu-A'6a, ,ucureBti, Ed$
Ne'ira, !!0$
1$ Iritjo9 Capra, Taofizica# O paralel+ 0ntre
fizica modern+ si mistica oriental+, ,ucureBti,
Ed$ Te4nic?, !!/$
/$ ,runo Jiirt6, HeL 2ge# &aradigma
%olist+ sau revr+Birea v+rs+torului, EdiDia a
Il-a, Ti'iBoara, Ed$ de ;e)t, !!1$
8$ <ircea Eliade, Ocultism, vr+Bitorie si
mode culturale# "seuri de religie comparat+,
,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!.$
""0

S-ar putea să vă placă și