Argentina

Denumirea oficial: Republica Argentina

Capitala: Buenos Aires (11,38 mil. loc.)
imba oficial: spaniola
!uprafa"a: #.$8%.%%% &m#
ocuitori: 3',(( mil. (13 loc.)&m#)
Religia: catolicism ('*+ protestantism
,one-a: peso
.orma -e gu/ernm0nt: republic
1iua na"ional: #2 mai
3eografie: A. este a4e5at 6n !7 Americii -e !u-. imite: Boli/ia, 8araguai (9), Bra5ilia,
:ruguai, ;c. Atlantic (7), C<ile: (=). 3. fi5ic: A. se 6ntin-e 6n reg. su-ic, -e po-i4, a conti> >
nentului, 6ntre ,un"ii An5i 4i ;c. Atlantic. Are forma unui triung<i, cu ba5a pe ?ropicul
Capricornului: o latur a triung<iului: An5ii Cor-illeri (=) 4i alt latur: Coasta Atlanticului+ care
se 6ntin-e pe '.1%% &m. =0rful triung<iului 6l formea5 @ara -e .oc. De la 9 la ! (6nl"imea
triung<iului) A. are '.%%% &m. An =, lan"ul An5ilor cu /f. Aconcagua ($.%'% m, alt. maB.) 6n
partea nor-ic, cel mai 6nalt -e pe continent. An = Argentinei, 6n Cor-illeri eBist -ou regiuni
-istincte: o 5on ari- 6n 9 4i centru 4i o 5on 6mp-urit, -e lacuri 4i 5pe5i, care se termin 6n !
printr>o 5on 6ng<e"at -e 3%% &m. 1ona cea mai caracteristic a "rii este cea -e CpampasD
(E%%.%%% &m#), situat 6n centru+ c0mpia ,arele C<aco, la 97 -e pampas. a ! -e /alea lui Rio
9egro se 6ntin-e 8atagonia (#2* -in terit. A.), 5on -e platouri faliate, btute -e /0nturi,
cresc0n- 6n 6nl"ime -e la 7 la = (12%>1.E%% m). A. re/en-ic terit. antarctice (6ntre meri-ianele
#2 4i $' /est), un-e "ine ba5e coman-ate -e c0te/a 5eci -e militari. Ape: flu/iile :ruguai (1.E1#
&m) 4i 8arana (#.%%% &m pe terit. A. -in cei '.2%% &m), ambele cu i5/oarele 6n Bra5ilia, se unesc
6n Rio -e la 8lata, marele estuar (3E% &m). Casca-a Fgua5u, la grani"a -e nor- cu Bra5ilia. Clima:
este tropical 6n 9 4i temperat 6n /est. ,arele C<aco este o reg. cu ploi abun-ente 4i neregulate,
cu climat subtropical. 8ampasul are clim temperat. 8ampasul oriental (#%* -in terit.) este
foarte fertil+ cel occi-ental, cu pu"ine precipita"ii, este supus ero5iunii. An 8atagonia ploile sunt
rare, climatul rece 4i cu ninsori. ?emp. me-ie anual 6n nor- (iarna 4i /ara): 13GC 4i #8GC+ 6n
Buenos Aires: 1%GC 4i #3GC+ 6n !: #GC 4i 12GC. precipita"ii: 1.$3% mm)an 6n 9 + 4i 6n ?ucuman+
($% mm)an la Buenos Aires+ 18% mm)an>38% mm)an 6n 8atagonia 4i An5i. .lor 4i faun:
8-urile ocup ##,2* -in terit.+ p-uri temperate -e fag (austral) 4i -e araucaria (-in fam.
pinacee). ?erenurile ierboase (p4uni): 2#*. .auna: animalele specifice 5onei temperate 4i
tropicale+ pe4ti, balene. 8opula"ia: este format -in europeni (6n special italieni 4i spanioli -e
origine) (%*, meti4i, asiatici, amerin-ieni (6n pro/incia C<aco 4i C<ubut). Concentrarea maB. 6n
5ona Rio -e la 8lata (un-e /eneau acum un secol imigran"ii)+ pe litoralul pampei, 6n /alea fl.
8arana, 6n -epresiuni (Cor-oba, ,en-o5a, ?ucuman). An 8atagonia 4i @ara -e .oc: 1 loc.)&m#.
Rata natalit"ii: 1(,EH+ rata mortalit"ii: 8H. Rata pop. urbane: 88*. Resurse 4i economie: A.
-epune eforturi -e relansare a econ., -e recon/ersie a in-. prelucrtoare cu orientare spre eBport.
7con. A. se ba5ea5 pe agric. 4i cre4terea animalelor (cornute mari 6n pampas, oi 6n 8atagonia).
A. este unul -in marii pro-uctori -e gr0u, carne, /i. nuri+ pro-use animaliere. Cre4terea
animalelor: o/ine, bo/ine, asini, lame, alpaca. Resurse: petrol, ga5e naturale, min. feroase 4i
neferoase (cositor, plumb, 5inc, Iolfram, antimoniu, uraniu). !e culti/ cereale (6n 7), plante
tropicale , i, citrice (6n 9)+ /iticultur 6n 5onele submontane. :n mare poten"ial <i-roenergetic.
7Bport: gr0u, carne, /inuri, petrol+ aur, argint, cositor, plumb, cupru, Iolfram 4.a. ?ransporturi
4i comunica"ii: ci ferate, auto/e<icule. Aeroport la Buenos Aires, Cor-oba, !antiago -el 7stero,
!alta, .ormosa, a 8a5, Rosario, ,ar -el 8lata, !anta Rosa, Rio 3ran-e (@ara -e .oc) 4.a. ;ra4e:
Cor-oba, Rosario, ,en-o5a, a 8lata (port), ?ucuman, ,ar -el 8lata, !anta .e, Ba<ia Blanca
(poBt), !alta. Fstoria: An 123E este 6ntemeiat ora4ul Buenos Aires. !paniolii -escoper A. (estuarul
a 8lata), 6n 121E+ -up #1 -e ani 6ncepe coloni5area ei. 8op. in-igen era 6n maJoritate noma-
4i seminoma-. a 9=, la grani"a cu Fmp. Fnca4 triau pop. se-entare. Caii 4i /acile a-use -e
cuceritori se 6nmul"esc cu repe5iciune 6n pampas+ astfel se na4te acel Cgauc<oD /carul creol,
pstor proletar 4i seminoma-. ,onopolul spaniol asupra pro-uselor 6i nemul"ume4te pe tinerii
creoli. An 181% se instaurea5 primul gu/ern na"ional. R5boiul -e in-epen-en" -us 6mpotri/a
forJelor spaniole -e armata lui ,anuel Belgtano, apoi -e Jose -e !an ,artin, care tra/ersea5
An5ii pentru a>i spriJini pe c<ilieni 4i pe peru/ieni. Declara"ia -e Fn-epen-en" a C8ro/inciilor
:nite -e la Rio -e la 8lataD se iscle4te la ( iulie 181E (urmat -e o serie -e r5boaie ci/ile p0n
6n 188%). An 18#E Constitu"ia - numele statului C@ara ArgintuluiD. An 1833 ,area Britanie ocup
insulele ,al/ine (.al&lan-). CCampania De4ertuluiD (6n Jurul anilor 188%) -uce la eBterminarea
pop. in-igene -e ctre sol-a"ii gauc<os, pentru a controla 6ntreg terit. A. 9e/oia -e for" -e
munc atrage mul"i imigran"i europeni la sf0r4itul sec. KFK. An aJunul primului r5boi mon-ial,
numrul se ri-ica la 3,3 milioane -e imigran"i, 6n maJoritate spanioli 4i italieni. !e -e5/olt o
agric. eBtensi/, se creea5 primele nuclee ale proletariatului urban 4i o accelerare a -e5/. econ.
Cri5a mon-ial -in 1(#( fa/ori5ea5 accesul la putere a unor regimuri militare conser/atoare 4i
corupte. Regimul lui Luan Domingo 8eron trece la o serie -e reforme 6n fa/oarea pturilor srace
(na"ionali5area unor in-ustrii, a transportului etc.), separarea total a bisericii -e !tat. An 1(22
-up o lo/itur -e stat militar, 8eron prse4te "ara, -ar re/ine la putere 6n 1($3. An #($' -e/ine
4eful statului. ,aria 7stela ,artine5 -e 8eron, /-u/a 4i (prima femeie 4ef -e stat 6n America
atin). An 1($E o nou lo/itur -e stat militar care impune un regim ce reprim orice opo5i"ie.
An 1(8# A. e4uea5 6n ocuparea pe cale armat a insulelor .al&lan-+ urmea5 alegerile legislati/e
care con-uc la un regim ci/il, constitu"ional, care /a trebui s fac fa" unei gra/e cri5e econ.
7c<ilibrul 6ntre puterea politic 4i cea militar este cu greu restabilit. An 1(8$ 4i 1(8( re/in la
putere peroni4tii. An 1((', integrarea 6n ,ercosur (8ia"a Cotmun -in Conul !u-ic) cu Bra5ilia,
8araguaM, :ruguaM. !tatul: este republic fe-eral (## pro/incii), fiecare a/0n- un gu/ernator 4i
o Constitu"ie, plus -istrictul capitalei fe-erale 4i terit. @rii -e .oc. 8re4e-intele republicii este
ales pe ' ani -e un Colegiu electoral, Camera -eputa"ilor pe ' ani, !enatul pe E ani. Regim
pre5i-en"ial, conform Constitu"iei -in 1823, reintrat 6n /igoare 6n 1(83. 8uterea legislati/ este
eBercitat -e pre4e-inte 4i -e 8arlament (!enat 4i Camera Deputa"ilor)+ cea eBecuti/ -e un
cabinet numit 4i con-us -e pre4e-inte. ,ultipartitism.