Elena Ciobanu

ntr-un sat, o vac gras,

Cum sunt vacile tmpite,
Dar frumoas i lptoas,
S-a gndit s se mrite.
Boii, de la mic la mare,
Au venit cu tot belugul,
Toi voiau s se nsoare,
C-s deprini s trag jugul.
Vaca,, ns ,ca o fat,
Cu avere i trusou,
i respinge ngmfat :
Cum s m mrit c-un bou ?
E un cal prin curi vecine,
Care ptima m strnge,
El e genul meu, tip bine,
Armsar sadea, pur- snge !
Vaca, tot fcndu-i curte,
i atinse idealul,
Dup tratative scurte,
S-a cstorit cu calul.
Ah, ce ans pe mireas !
Comenta n pom o cioar,
El - aristocrat de ras.
Ea - o biat pierde-var.
Dar curnd , ce tragedie !
Vaca se cert cu calul,
Pn'departe-n deal la vie,
S-auzea ntreg scandalul.
n zadar, cnd stingea lampa,
Vaca-n fiecare noapte,
Se plimba fcnd pe vampa,
Cu ispitele-i de lapte.
Ba , mai mult, se ntmplase,
Ca jucnd pe ndrgostita,
Calul, furios, i trase ,
Dou palme cu copita !
i atunci, cu dezolare,
Vaca prinse a pricepe,
Cum c soul ei mai are,
Trei amante, toate iepe.
Asta-i prea de tot, i zise,
l dau dracului de cal.
i-ntr-o sear prsise,
Domiciliul conjugal.
Slab, galben,uscat,
De necazuri i nevoi,
Vaca noastr, resemnat,
Se ntoarse printre boi.
Dup-atta chin i jale,
Vaca multe a-nvat.
Primul bou ieit n cale,
l accept de brbat.
Nunta lor a fost vestit,
C s-a dus prin vi ecoul,
Ce pereche potrivit !
Vaca noastr i cu boul.
Ea comand , el ascult.
El cu munca , ea tapaj.
Este, fr vorb mult,
Tipul clasic de menaj.
Totui, vaca ( ne optete,
un mgar) ,c-aa-i mgarul,
Prin pduri mai zbovete,
Uneori cu armsarul.
Dar, eu cred c-i calomnie,
Mgria ce ne-o spune.
Totul e , c-n csnicie,
Treaba merge de minune.
Vaca poate, tie satul,
Chiar i grajdul s-l rstoarne.
Boul nu-i dect brbatul.
Ca dovad, poart coarne !
i aa, trec ani i ani,
i precum am prins de tire,
Au fcut i trei juncani,
i triesc n fericire.
n povestea mea , de fa ,
Nu e nici un lucru nou,
Pentru oriicare vac,
Soul ideal e-un BOU