Sirbu Madalina-Cristina,Clasa a-XI-a D

Sistemul solar
Soarele si multimea corpurilor care graviteaza in jurul sau formeaza Sistemul Solar.
Acesta se compune din Soare (centrul dinamic al sistemului, continand 99,86% din masa
sistemului, si sursa principala de energie), 9 planete mari, 44 sateliti naturali ai planetelor
(plus un numar mare de sateliti artificiali ai pamantului, ca si ai unii si planetei !arte),
peste "8## de planete mici sau asteroizi (cu or$ite cunoscute), peste 6## de comete, o
multime de corpuri meteoritice foarte variate si materia interplanetara (gaz si praf),
ocupand un spatiu in jurul Soarelui cu o raza de % ani lumina.
&lanetele se misca in sens direct in jurul Soarelui pe or$ite eliptice, avand planele
apropiate de planul elipticii, si se rotesc in sens direct in jurul a'elor proprii, cu e'ceptia
planetelor (enus si )ranus, care se rotesc in sens retrograd.
*istanta pana la cea mai indepartata planeta, &luto, este de circa 4# unitati
astronomice. +ometele, insa, avand or$ite foarte alungite, se indeparteaza de Soare pana
la ,#### - "##### unitati astronomice. .n aceasta regiune se considera ca se gaseste norul
cometar, din care provin cometele. *e aceea se considera ca raza Sistemului Solar este
de apro'imativ % ani lumina.
.n timp ce planetele !ercur, (enus, !arte, /upiter si Saturn fiind vizi$ile cu oc0iul li$er
sunt cunoscute din antic0itate, celelalte (e'cluzand &amantul) au fost descoperite mult
mai tarziu. Astfel in "18" 2ersc0el a descoperit cu ajutorul telescopului sau planeta
)ranus. &laneta 3eptun a fost descoperita prin calcul - 4in varful creionului4 - de catre e
(errier (si independent de catre Adams) pe $aza pertur$atiilor provocate de ea in miscarea
planetei )ranus, fiind identificata pe cer in "846 de catre 5alle. .n mod analog a fost
descoperita planeta &luto de catre &. o6ell, fiind identificata pe clisee fotografice ale
cerului de catre 7om$oug0 in "98#. 3u este e'clusa e'istenta unor planete transplutoniene
care ar putea e'plica e'istenta asa-numitelor 4familii de comete4.
&rogresele cosmonauticii au permis precizarea imaginii formate asupra 4ar0ipelagului
cosmic4 pe care-l numim Sistem Solar, iar in continuare vom prezenta pe rand corpurile
care-l alcatuiesc.


SOARELE
Soarele este o stea - o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care intreg sistemul
nostru planetar primeste lumina si caldura. 9l are diametrul de ".89".###:m, adica este
circa "#9 ori mai mare decat &amantul. !asa soarelui este de 88,### ori masa &amantului
si este de %;"#
88
gr, ceea ce duce la o densitate de ".4gr<cm
8
.
Departarea de la Soare la Pamant este de aproximativ 150.000.000Km si este
considerata ca unitate astronomica pentru distante in sisteme planetare.
Energia totala radiata de Soare, pe toate lungimile de unda si in unitatea de timp, se
numeste luminozitate solara. Din energia radiata de fotosfera - invelisul solar de la care
primim lumina - s-a determinat temperatura Soarelui, care aici este de 6000
o
K (grade
Kelvin sau grade absolute, 273
o
K=0
o
C). Aici materia este in stare de incandescenta iar
pentru interiorul Soarelui, din consideratii teoretice, s-a determinat temperatura de circa
20 de milioane grade absolute. Aceasta temperatura uriasa intretine reactiile
termonucleare.
Cu ajutorul petelor solare sau utilizand efectul Doppler, se poate pune in evidenta
rotatia Soarelui. Observatiile arata ca Soarele se roteste ca un fuid, cu o perioada de 25 de
zile la ecuator si de peste 30 de zile la poli. Rotatia se efectueaza in sens direct adica in
sens invers acelor ceasornicului, ca si miscarea planetelor pe orbite.
Spre deosebire de Soare, planetele nu au lumina proiprie iar stralucirea lor se
datoreaza luminii pe care ele o primesc de la Soare si pe care o refecta.



MERCUR
+ in timp ce in punctul opus este de -"8#
o
&laneta cea mai apropiate de Soare, !ercur,
este si cea mai mica dintre planete (raza= %489>m, masa= #,#,6 mase terestre), fiind putin
mai mare decat una. *ensitatea medie (,"##>g<m
8
) este compara$ila cu cea terestra, iar
acceleratia gravitationala (8,1%m<s
%
) este de %,6 ori mai mica decat pe &amant. &erioada de
revolutie siderala a planetei este de 88 de zile. Are or$ita e'centrica, ceea ce face ca
departarea de la Soare sa varieze intre 46.###.### si 1#.###.###>m, distanta medie fiind de
,1.8,#.###>m.
*imensiunile mici ale planetei si apropierea de Soare fac foarte dificila o$servarea ei.
Ace4st fapt e'plica penuria de informatii asupra planetei !ercur, inaintea erei cercetarilor
spatiale.
?$servatiile asupra unor detalii fi'e de pe suprafata planetei au sugerat e'istenta unui
sincronism intre miscarea de rotatie si cea de revolutie, care a fost infirmat in "96, prin
masurari de radiolocatie. Aceste masurari (realizate cu radiotelescopul de la Areci$o,
&orto @ico) au aratat ca planeta se roteste in sens direct, adica invers sensului acelor
ceasornicului, cu o perioada de rotatie de ,8,6, zile (apro'imativ %<8 din perioada de
revolutie).
*in anul "91% incepe perioada cercetarii spatiale a planetelor, perioada care include si
cercetari asupra planetei !ercur. Astfel in "914-"91,, sonda spatiala americana !ariner "#
(dupa ce a fotografiat planeta (enus) s-a indreptat spre !ercur pe care a survolat-o. +u
aceasta ocazie s-a o$tinut un mare numar de fotografii (peste %###), care au permis
cartografierea planetei de la un pol la altul, astfel incat in prezent !ercur este la fel de $ine
cunoscut cum era una o$servata de pe &amant cu marile telescoape.
.nca cercetarile efectuate de sc0iaparelli ("88,-"9"#) si Aarnard ("8,1-"9%8), pe $aza
detaliilor o$servate pe suprafata planetei , condusesera la concluzia ca relieful acestei
planete tre$uie sa fie asemanator cu cel lunar. Aceste presupuneri au fost confirmate de
cercetarile efectuate pe $aza datelor furnizate de sonda !ariner "#.
Aspectul general al reliefului mercurian este similar celui lunar. &e fotografii se
o$serva numeroase cratere, falii, $azine vaste, campii si faleze intermina$ile. +ercetarile
arata ca relieful planetei !ercur s-a format in urma unui $om$ardament intens cu
meteoriti, urnat de o era vulcanica, e'tinsa pe toata planeta.
*ensitatea medie relativ mare a planetei sugereaza ca in interiorul ei se gaseste un
nucleu de fier, care este acoperit de un invelis de silicati. Acest miez de fier e'plica
prezenta campului magnetic al planetei, a carui intensitate este de o sutime din
intensitatea campului magnetic terestru.
&laneta nu are atmosfera, ci numai un invelis foarte fin de 0eliu. Acest fapt se e'plica
prin viteza mica de evadare (4,8>m<s) si prin apropierea mare de Soare, particulele
atmosferice fiind e'pilzate in spatiu sau captate de Soare.
7emperatura (masurata prin fotometrie in infrarosu)vin punctul su$solar, la distanta
medie de la Soare este de circa 84#
o
+. *eoarece e'centritatea or$itei este mare, cand
planeta este la peri0eliu, punctul cel mai aproape de Soare, la miezul zilei se inregistreaza
temperaturi pana la 48#
o
+, in timp ce la afeliu, punctul cel mai indepartat de Soare,
valoarea temperaturii este cu cateva zeci de de grade mai mica decat la distanta medie.
Astfel diferentele de temperatura sunt considera$ile pe planeta in cursul 4zilei mercuriene4
a carei durata este apro'imativ du$lul perioadei de revolutie siderala. !asuratorile
radiometrice arata ca temperatura solului, la circa "m adancime este destul de sta$ila cu
timpul, in jur de circa 8#
o
+.
&laneta !ercur nu are sateliti.


(93)S sau )+9ABA@)
Are or$ita aproape circulara si o distanta medie de la Soare de "#8 milioane :m. Are
diametrul de "%"#4:m si o masa de #,8% mase terestre, ceea ce revine la o densitate de
,.%gr<cm
8
. Suprafata planetei (enus nu se poate o$serva direct prin instrumete optice, de
aceea pro$lema rotatiei a'iale a fost multa vreme in discutie. 9a a fost lamurita a$ia in
urma cercetarilor efectuate cu o$servatiile radio din care s-a determinat ca planeta (enus
are o perioada de rotatie de %48 zile in sens retrograd adica in sensul acelor ceasornicului,
fapt asupra caruia merita insistat putin.
Sa presupunem ca la un moment dat Soarele se afla intr-un punct fi' al $oltii ceresti.
asand la o parte miscarea anuala a Soarelui printre stele, din cauza miscarii de rotatie a
&amantului in sens direct, fiecare punct de pe planeta noastra este supus unei miscari de
la vest spre est. *e aceea, noi o$servam miscarea aparenta a $oltii ceresti 4efectuandu-
se4 de la est spre vest, fapt ce ne permite sa constatam ca Soarele, planetele, luna si
stelele rasar la est, trec prin culminatia superioara si apun la vest.
*eoarece planeta (enus are o miscare retrograda, un 4o$servator4 de pe aceasta
planeta ar constata ca miscarea aparenta a $oltii ceresti are loc de la vest spre est, e'act
invers decat o vede o$servatorul terestru. .ata de ce se spune ca pe (enus Soarele rasare
la vest si apune la est. &laneta (enus are perioada de revolutie (durata anului venusian) de
%%, de zile, cu ceva mai scurta decat perioada de rotatie a'iala.
+u ajutorul navelor spatiale s-a ajuns la concluzia ca planeta (enus are o atmosfera de
circa 8# - "## de ori mai masiva decat cea terestra. +ompozita c0imica a acesteia este=
$io'id de car$on 98-91%, azot %-,%, vapori de apa ".6% si alte componente de mai mica
importanta. Atmosfera planetei (enus are o densitate foarte mare, fapt care impiedica
o$servarea optica a solului respectiv, iar $io'idul de car$on produce efectul de sera si
contri$uie la cresterea temperaturii pe suprafata.
&e $aza datelor o$servationale s-a ajuns la concluzia ca suprafata planetei (enus are o
temperatura de circa 41,
o
+, iar presiunea atmosferica de circa 9# atmosfere. S-a pus in
evidenta vanturi puternice si o variatie mare a temperaturii dea lungul verticalei.
Avand in vedere faptul ca densitatea atmosferei planetei (enus este de circa ,# de ori
mai mare decat densitatea atmosferei terestre, presiunea vanturilor este de "#-", ori mai
mare decat a vanturilor de la suprafata &amantului.



&A!A37)
9ste considerat, in linii generale, ca un elipsoid de rotatie. .n realitate, forma &amantului
este diferita de aceea a unui elipsoid si a fost studiata $ine cu ajutorul satelitilor artificiali.
!asa &amantului se gaseste a fi de 6;"#
%1
gr iar densitatea medie de ,,,gr<cm
8
, varsta
planetei noastre fiind de circa 4,, miliarde de ani.
&e suprafata &amantului se gaseste 0idrosfera care acopera circa 1"% din suprafata
terestra (apa lic0ida sau g0eata). 7emperatura apei descreste cu adancimea, iar la %### m
su$ nivelul marii, temperatura apei este aproape constanta si ramane su$ 8
o
+.
Atmosfera &amantului este compusa din azot 18%, o'igen %"%, si apoi alte componente
de mai mic procentaj ca 0idrogenul #.#"9%, vapori de apa in cantitate varia$ila, argon
#.94%, neon #.##"%%, 0eliu #.###4%, iar $io'idul de car$on este cam #.#8%.
.n atmosfera terestra e'ista foarte putin 0idrogen desi acesta este elementul cel mai
raspandit in partea cunoscuta a )niversului. +antitatea redusa de 0idrogen din atmosfera
terestra este in favoarea dezvoltarii vietii pe &amant deoarece, daca acesta s-ar gasi in
cantitate mai mare, el s-ar com$ina cu o'igenul li$er si ar ramane prea putin o'igen pentru
intretinerea vietii. *e asemenea, din com$inarea 0idrogenului cu azotul si car$onul, s-ar
o$tine o atmosfera de amoniac si metan care ar fi nefavora$ila dezvoltarii vietii.
!asa atmosferei terestre este evaluata la ,;"#
%4
gr si se mentine in jurul &amantului
datorita fortei de atractie a acestuia.
+u ajutorul aparatelor de la $ordul navei &ioneer III s-a pus in evidenta faptul ca in jurul
&amantului e'ista zone de radiatie intensa, este vor$a de doua sau trei zone. .ntensitatea
radiatiilor din aceste zone poate ajunge la "## rCntgeni pe ora, doza mortala fiind de 8##
rCntgeni pentru corpul omenesc. Aceste zone se numesc zonele van Alien si au
proprietatea de a retine asa de multe particule electrizate incat creeaza dificultati de ordin
practic pentru cosmonauti.
!ai amintim aici consecintele miscarilor &amantului. .n urma miscarii de revolutie in jurul
Soarelui si a faptuluica ecuatorul terestru are fata de eliptica o inclinare de %8
o
si %1D, se
produce succesiunea anotimpurilor cu variatiile cunoscute de temperatura.
)3A este satelitul natural al &amantului. 9a graviteaza in jurul &amantului la o distanta
medie de 8844##:m. Are diametrul de 8418:m, masa de "<8",8 din masa &amantului si o
densitate medie de 8,84gr<cm
8
. &erioada de revolutie in jurul &amantului este de %1 de zile
1 ore 48 minute si "",41 secunde. Acest interval de timp se numeste perioada siderala si
este egal cu perioada de rotatie a'iala fapt pentru care una arata mereu aceeasi fata
&amantului. 7emperatura pe suprafata unii variaza de la "8#
o
+ in timpul zilei la -%##
o
+ in
timpul noptii.
Avand in vedere faptul ca dintre toate corpurile ceresti naturale, una este la distanta cea
mai mica fata de &amant, ea ridica o serie de pro$leme atat o$servationale cat si cu privire
la calatoriile cosmice.
*in cercetarile efectuate s-a constatat ca una nu are atmosfera si unde nu e'ista
atmosfera nu e'ista nici apa, nu sunt nori si nici ploaie si nici zgomot. &rin urmare,
nee'istand atmosfera, nu e'ista difuzia luminii solare, de aceea in timpul noptii lunare,
adica in decursul a doua saptamani terestre, cerul vazut de pe una este complet
intunecat.
ansarea satelitilor artificiali si a navelor spatiale a contri$uit in mod su$stantial la
cunoasterea conditiilor fizice de pe una, astfel incat in anul "969 s-a putut realiza unul
dintre cele mai indraznete vise ale omenirii - de$arcarea omului pe una.
*e asemenea, o contri$utie considera$ila au avut-o ve0iculele automate trimise pe
suprafata unii pentru efectuarea anumitor cercetari sau aducerea automata a unor
esantioane din solul lunar. *in analiza acestora s-a constatat ca ele nu contin apa si nici
urme de materie vie sau fosile de organisme.




!A@79
A patra planeta a Sistemului Solar - in ordinea distantei fata de Soare - !arte are raza
apro'imativ jumatate din raza &amantului (889%>m), iar masa de circa noua ori mai mica
decat cea terestra.
9ste planeta cea mai $ine studiata a Sistemului Solar, fapt care se e'plica prin e'istenta
unei atmosfere e'trem de rarefiate in jurul planetei, permitand o$servarea ei in conditii
$une c0iar si de pe &amant (la opozitii). &e suprafata planetei s-au pus in evidenta
formatiuni sta$ile, care au permis determinarea precisa a perioadei sale de rotatie=
%4
0
81
m
%8
s
. .ntrucat perioada de revolutie este de circa 681 zile (durata anului martian este
aproape du$la celei a anului terestru), rezulta ca ziua solara martiana este numai putin mai
mare decat cea terestra, %4,6 ore. 9cuatorul planetei este inclinat fata de planul or$itei cu
%4
o
,6D (aproape la fel ca si eliptica fata de ecuaotorul terestru), de aceea are anotimpuri
similare cu cele terestre (cu durata aproape du$la).
+u telescopul se o$serva pe suprafata planetei detalii fi'e, care se pot clasifica in modul
urmator=
- +ontinetele sau deserturile sunt regiuni luminoase de culoare rosie-portocalie, care
acopera aproape %<8 din discul aparent al planetei.
- +alotele polare sunt pete al$e care se formeaza in jurul polilor, avand dimensiuni
varia$ile cu anotimpul martian. 9le apar toamna, iarna se intind pana la ,#
o
latitudine, iar
vara de regula dispar.
- !arile sau regiunile intunecoase care ocupa aproape "<8 din discul planetei. Apar ca
niste pete pe fondul regiunilor luminoase si prezinta variatii sezoniere. denumirea de mari
este improprie, deoarece nu contin apa. Bata de continente care sunt regiuni mai inalte,
4marile4 reprezinta depresiuni pe suprafata planetei. 9le au culoarea rosie, care este
culoarea predominanta a planetei, datorita continutului mare de fier din rocile solului
martian.
-3orii sunt detalii atmosferice trecatoare, care uneori acopera o mare fractiune a discului,
impiedicand o$servatiile. 3orii sunt de doua feluri= nori gal$en-portocalii din praf (formati
prin 4furtunile de nisip4 ce au loc in regiunile rosietice, care sunt deserturi cu nisip) si nori
al$i compusi, pro$a$il, mai ales din cristale de g0eata, dar si din g0eata car$onica.
Studiul planetei !arte a inregistrat progrese remarca$ile gratie cercetarilor efectuate cu
ajutorul statiilor interplanetare din seria !ariner (americane) si !arte (sovietice). S-au
realizat si sateliti artificiali ai planetei !arte, planeta fiind fotografiata si cercetata pe toate
fetele. .n anul "916 doua statii americane de tip (i>ing au co$orat pentru prima data pe
solul martian.
!iile de fotografii o$tinute arata ca planeta !arte are un relief e'trem de variat= campii
intinse pietroase, vai sinuoase si al$ii ale unor rauri secate, cratere vulcanice de
dimensiuni neo$isnuite, cratere meteoritice etc. +liseele luate de satelitul !ariner 9 au pus
in evidenta o formatiune vulcanica enorma, care constituie cel mai mare vulcan din
Sistemul Solar, numita ?lEmpus !ons (!untele ?limp). Aaza vulcanului, situata la circa
4>m deasupra nivelului mediu al planetei, are un diametru de ,##-6##>m. (arful vulcanului
atinge altitudinea de %,>m (de trei ori mai inalt decat 9verestul). Acest vulcan este situat in
emisfera nordica a planetei, nu departe de ecuator, in mijlocul unei vaste zone vulcanice
care cuprinde inca alte trei cratere de mari dimensiuni. Aproape toate craterele vulcanice
sunt in emisfera nordica, in timp ce craterele meteoritice sunt in emisfera sudica. Acest
fapt dovedeste ca formatiunile vulcanice sunt relativ tinere, adica !arte este o planeta
geologic activa.
S-au pus in evidenta roci $azaltice, $ogate in fier, alti constituienti ai solului fiind= siliciul
8#%, aluminiul, titanul, sulful, clorul.
.n e'plicarea reliefului martian un loc important il joaca procesele de eroziune intensa,
care au modelat terenul, ce a fost e'pus unor vanturi de nisip (cu viteze de peste %##>m<s).
+erul de culoare roz (din cauza prafului din atmosfera), foarte luminos este adesea voalat
de nori. Sondele spatiala au demonstrat ca pe planeta apar frecvent ceturi matinale
formate din picaturi fine de apa. .n atmosfera martiana $io'idul de car$on este
preponderent, ca si in cazul planetei (enus. +ompozitia c0imica a atmosferei este
urmatoarea= $io'id de car$on 9,%, azot %-8%, o'igen #,%%, alte componente (o'id de
car$on, vapori de apa, neon, 'enon) su$ "%.
7emperatura planetei manifesta variatii pronuntate= cu latitudinea, diurne si sezoniere.
Astfel, in vecinatatea ec0inoctiului martian temperatura medie a planetei este su$ -,#
o
+.
7emperatura ma'ima diurna la ecuator, in aceasta poate depasi F8#
o
+, in timp ce
temperatura minima nocturna poate co$ori la -"##
o
+. .n aceeasi perioada a anului, in
regiunea calotelor polare s-au inregistrat valori de -"%,
o
+.
&resiune atmosferica martiana depaseste o sutime din presiunea atmosferei terestre.
+antitatea de vapori de apa din atmosfera martiana este de circa "### de ori mai mica
decat in atmosfera terestra. .n conditiile de temperatura si de presiune martiene apa nu
poate e'ista in faza lic0ida, ci numai su$ forma solida (g0eata, zapada) sau de vapori.
&laneta !arte poseda pro$a$il un camp magnetic, dar acesta este foarte sla$, mult mai
sla$ decat cel terestru. &rezenta acestui camp ar dovedi e'istenta in centrul planetei a
unui nuclu lic0id. Atmosfera planetei cuprinde un invelisionosferic. !a'imul de ionizare
corespunde altitudinii de "%#>m.
Sondele spatiale au infirmat e'istenta asa-numitelor 4canale4 martiene, descoperite de
Sc0isparelli si 4cercetate4 de numerosi astronomi (acestea s-au dovedit a fi iluzii optice).
&laneta !arte are doi sateliti, &0o$os si *eimos, care au fost descoperiti de catre
astronomul american A. 2all in anul "811, si despre care s-a scris mult c0iar inainte ca ei
sa fi fost descoperiti. &0o$os se roteste in jurul planetei la o distanta medie de 94##>m cu
o perioada de 1
0
89
m
"4
s
, adica mult mai mica decat perioada de rotatie a planetei, astfel ca
satelitul rasare la (est si apune la 9st (ca si satelitii artificiali). *istanta medie a satlitului
*eimos este de %8.,##>m, iar perioada de revolutie siderala, 8#
0
"1
m
,,
s
. Am$ii sateliti au
forma neregulata. &0o$os are un diametru de circa %%-%,>m, iar *eimos de circa "8>m.
/)&.79@
9ste cea mai masiva dintre planetele sistemului solar avand masa egala cu 8"8,86 mase
terestre. *epartarea medie de la Soare este de ,,% unitati astronomice, adica de 118
milioane >ilometri. Aceasta planeta isi parcurge or$ita in "",86 ani terestri.
@aza planetei /upiter este de 1"4##:m, ceea ce conduce la o densitate medie de numai
",88gr<cm
8
, adica o densitate foarte apropiata de aceea a Soarelui. Are o perioada de
rotatie a'iala de circa "# ore. Aspectul acestei planete este prezentat in imaginea
urmatoare.
7emperatura planetei /upiter este mult mai scazuta decat a celorlalte planete amintite pana
acumG ea este de ordinul de marime a -"8#
o
+. Atmosfera lui /upiter este compusa din
molecule de 0idrogen (2%) si 0eliu, metan si amoniac.
/upiter are "6 sateliti cunoscuti dintre care primii 4 au fost descoperiti de catre 5alileo
5alilei in anul "6"# si anume, !etis care se roteste mai repede decat orice alta planeta,
Adrasta, Amat0ea si 70e$eG urmatorii "% fiind .o, 9uropa, 5anEmede, +allisto, eda,
2imalia, Esit0ea, 9lara, Anan>e, +arme, &asip0ae si Sinope. Al "4-lea satelit a fost
descoperit in anul "91,. *intre satelitiii lui /upiter, cei cu numele de .o si 5anEmede
prezinta interes deose$it deoarece in jurul lor s-a pus in evidenta prezenta unor straturi
atmosferice de circa "### de ori mai putin dense decat atmosfera terestra.
SA7)@3
9ste planeta cu inele, la o departare de 9,, unitati astronomice, adica la ".4%1.###.###:m
in raport cu Soarele. Are perioada de revolutie de %9., ani terestri, perioada de rotatie
a'iala fiind de "#
0
"4
m
la ecuator si, din aceasta cauza, planeta este turtita la poli. @aza
planetei este de 6# de mii de >m, este de 9, ori mai masiva decat &amantul si are o
densitate medie de #.1 din aceea a apei distilate. .n privinta satelitilor rivalizeaza cu
planeta /upiter, avand un numar de "8 sateliti= &an, Atlas, &romet0eus, &andora,
9pimet0eus, /anus, !imas, 9nceladus, 7et0Es, 7elesto, +alEpso, *ione, 2elene, @0ea,
7itan, 2Eperion, .apetus, &0oe$e.
.n jurul planetei Saturn e'ista cel putin 4 inele separate prin mici spatii li$ere. Acestea dau
un aspect frumos planetei si, la primele o$servatii apare ca fiind cel mai interesant corp
ceresc ce se poate o$serva pe $olta cereasca.
7emperatura la suprafata planetei este de apro'imativ -""8
o
+ in timp ce pe satelitul 7itan al
acesteia, temperatura este de -"8#
o
+. .n atmosfera planetei se gaseste amoniac 4ing0etat4,
argon, 0eliu si 0idrogen.
)@A3)S
9ste prima planeta descoperita prin telescop.Biind la limit vizi$ilitatii cu oc0iul li$er,
planeta )ranus a fost o$servata pentru prima data de catre Hilliam 2ersc0el in anul "81".
Are departarea medie de la Soare de "9,%4 unitati astronomice, diametrul de ,#8##:m,
masa de "4,, mase terestre si densitatea de ",6gr<cm
8
. .ntrucat ecuatorul este inclinat cu
98
o
pe planul or$itei, e'ecutand o rotatie a'iala retrograda(in sensul acelor ceasornicului)
de "#
0
49
m
, planeta efectueaza o miscare de revolutie de 84 ani tertestri. are o temperatura
de circa -"18
o
+. .n ultimul timp in jurul acestei planete au fost descoperite inele
asemanatoare cu cele din jurul lui Saturn. Atmosfera lui )ranus este asemanatoare cu
aceea a lui /upiter si Saturn si este compusa din amoniac, metan si 0idrogen molecular.
Atmosfera este foarte densa si nu se pot vedea detalii pe suprafata planetei. Are ", sateliti=
+ordelia, ?felia, Aianca, +ressida, *esdemona, /ulieta, &ortia, @osalinda, Aelinda, &uc>,
!iranda, Ariel, )m$riel, 7itania si ?$eron.
39&7)3
9ste descoperita teoretic de catre astronomul francez e (errier ("846) care a e'aminat
anumite neregularitati o$servate in miscarea planetei )ranus. 3eptun se misca in jurul
Soarelui la o distanta de 8# unitati astronomice, adica 4 miliarde si jumatate de >m si isi
parcurge or$ita in "6, ani terestri. Are perioada de rotatie a'iala de ",
0
4#
m
, raza de
%48##:m si este de "1 ori mai masiva decat &amantul, densitatea fiind de ",1gr<cm
8
. 9ste
considerata sora geamana cu )ranus. Se pare ca are o atmosfera in care predomina
amoniacul, are temperatura de 18
o
:, "18
o
:, prima valoare dedusa teoretic iar a doua
rezulta din date o$servationale. Are 8 sateliti= 3aiad, 70alassa, *espina, 5alatea, arissa,
&roteus, 7riton, 3ereid. Are doua inele late si doua inguste. 7riton este cel mai rece corp
cunoscut in Sistemul Solar.
&)7?
A fost considerata cea mai indepartata planeta cunoscuta in Sistemul Solar pana la
recenta descoperire a .nstitutului de 7e0nologie din +alifornia si anume a celui mai mare
corp ceresc, descoperit in Sistemul Solar in ultimii 1% de ani, numit Iuaoar avand un
diametru de apro'imativ "8##:m.
&luto a fost prevazuta teoretic de &ercival o6ell ("9"4) si este o$servata pentru prima
data in anul "98#. 9a este cea de-a 9-a planeta a sistemului nostru planetar si se gaseste la
89,8 unitati astronomice de la Soare, are perioada siderala de %48 ani terestri. *iametrul
este de ,###:m, ceea ce inseamna ca, in privinta marimii, aceasta planeta se gaseste intre
!ercur si !arte. *ealtfel, se crede ca aceasta planeta a fost candva un satelit al planetei
3eptun si a iesit de su$ controlul gravific al acesteia. &luto este putin studiata, deoarece
este foarte indeparatata. Se stie ca are temperatura de 6#
o
:, masa de ordinul de marime al
masei terestre sau, dupa unele determinari, masa respectiva ar fi #,"8 mase terestre. Are
un singur satelit cunoscut, +0aron, descoperit in "918 de americanul /im +0ristE.
.storia geologica a pamantului
Geologii ncearc de mult timp s afle vrsta Pmntului pe baza urmelor gsite n
roci, dar numai n ultima vreme au nceput s ajung mai aproape de rspunsuri.
Majoritatea geologilor l consider pe James utton !"#$% & "#'#( & medic )i om de
)tiin* sco*ian &, printele geologiei moderne. n "#+,, bazat pe propriile studii )i
observa*iile fcute asupra proceselor naturale, el a elaborat )i a publicat -eoria
Pmntului. .l )i&a dat seama c suprafa*a Pmntului este n continu sc/imbare.
.fectele vremii, de e0emplu gerul, dezagre&g/eaz treptat rocile, rurile transporta
rocile tocite n lacuri )i mri, care prin depunerea lor formeaz noi roci sedimentare
mpreun cu aluviunea de nisip )i nmol.
1ldur )i presiune
2up teoria lui utton, cldura )i presiunea au transformat depunerile adnci de
aluviuni n roci metamorfe. .l a descris )i o a treia categorie de roci, n care a
enumerat bazaltul )i granitul, considernd c acestea s&au format din solidificarea
magmei vulcanice. 3ceast categorie a primit denumirea de roc eruptiv sau.
magmatic.
utton a n*eles c rocile, care cndva erau ngropate n adncul pmntului, fie
acestea magmatice sau sedimentare, de multe ori s&au ridicat )i au format uscat nou
sau mun*i. 4lterior )i ace)tia s&au erodat.
utton era interesat )i de vrsta relativ a rocilor. 2e e0emplu, a e0aminat ni)te roci
comple0e din 5co*ia )i a ajuns la concluzia c acestea au fost roci sedimentare cnd
s&au format )i ulterior s&au transformat n roci metamorfe. 3 gsit filoane sub*iri de
granit n aceste roci care s&au format din substan*a topit presat ntre straturile
metamorfe.
2in aceasta a tras concluzia c filoanele de granit trebuie s fie mai tinere dect
rocile metamorfe. -otodat a mai recunoscut c uneori diferen*a de vrst dintre
partea superioar a unui strat )i partea inferioar a stratului de deasupra acestuia,
este foarte mare. 3cest plan de demarca*ie se nume)te discordan*a sau
discontinuitate stratigrafic. 2iscordan*a se formeaz cnd nceteaz formarea
rocilor )i sunt supuse erodrii. 2up o perioad ndelungat, cnd aceste roci ajung
din nou sub nivelul mrii, se formeaz roci noi deasupra lor.
utton era con)tient c procesele cercetate de el sunt foarte lente, )i din aceast
cauz istoria Pmntului trebuia s6fie foarte lung. 7u a avut posibilitatea s
aprecieze vrsta Pmntului, dar a men*ionat c 8nu am gsit urme ale unui nceput
)i nici semne care s indice un sfr)it9.
1artare geologic
4n inginer englez, :illiam 5mit/ !"#%' &"+;'( a adus o alt contribu*ie important
la n*elegerea timpurilor geologice. 5mit/ a lucrat la construc*iile canalelor destinate
transporturilor de mrfuri la nceputul revolu*iei industriale britanice. n timp ce
muncitorii au spat gropile, el a adunat fosilele gsite n roci din adncul
pmntului. 3 observat c numeroase fosile pot fi ntlnite numai n anumite
straturi de roci. <a fel, a publicat /arta geologic a 3ngliei )i a =rii Galilor. 3ceasta
a artat locul de ridicare la suprafa* a rocilor )i a indicat vrsta lor relativ,
ncepnd de la vec/i pn la mai noi.
1itirea n roci
4tiliznd legea superpozi*iei, & dup care n cazul unor roci sedimentare necrestate,
rocile mai recente se afl deasupra rocilor mai vec/i &, geologii au ntocmit /r*i
despre vrsta relativ a rocilor. 1lasificarea rocilor crestate necesit ns aten*ie
sporit. 2e e0emplu, n rocile cutate straturile se nclin uneori pn la vertical.
.0ist cazuri n care rocile mai vec/i ajung deasupra celor mai noi prin rsturnare.
2in fericire, geologii au metode de stabilire a modului de formare a rocilor crestate.
2e e0emplu, pe partea superioar a unor roci au lasat urme valurile sau vantul. 2e
asemenea, gaurile sapate de melci cand roca era mai moale, )i alte urme de animale,
indic tot partea superioar a rocilor.
1oloana timpurilor geologice
1u ajutorul acestor te/nici, geologii au stabilit ordinea de formare a rocilor n
diferitele pr*i ale lumii. Pe baza rezultatelor s&a ridicat coloana istoriei Pmntului.
<a fel cum ne este mai u)or s n*elegem istoria omenirii dac o mpr*im n
civiliza*ii sau n domniile unor regi ori mpra*i, din considerente similare geologii
au mpr*it istoria Pmntului n pr*i cu diferite nume.
>ocile care s&au format cu peste ,'? milioane de ani n urm con*in foarte pu*ine
fosile. Pn nu de mult, aceste roci antice au fost mpr*ite n dou grupe. >ocile
mai vec/i care nu con*in nici un fel de fosile, au fost denumite roci 3r/aice, iar cele
pu*in mai recente, n care fosilele sunt foarte rare, au fost numite Proterozoice.
>ocile formate n ultimii ,'? milioane de ani, n care s&au gsit fosile din abunden*,
sunt denumite P/anerozoice.
1ele trei ere ndelungate
@ormele de fosile gsite n rocile P/anerozoice sunt att de diverse, nct ulterior a
fost nevoie s distingem nc alte trei ere !perioade foarte lungi de timp(A Paleozoicul
!era strvec/e(, Mezozoicul !era mijlocie( )i 7eozoicul !era nou(. @iecare er este
mpr*ita n perioade. Prima perioad a Paleozoicului este 1ambrianul.
3ctualmente, geologii se refer la rocile formate nainte de perioada 1ambrian ca
fiind Precambriane.
Mai multe perioade au primit numele dup locul n care au fost studiate pentru
prima dat roci din perioada respectiv. 2e e0emplu, perioada 1ambrian a primit
numele de la 1ambria, numele latin al =rii Galilor, iar Permianul a primit numele
dup o provincie ruseasc & Perm. 3ltele, cum sunt Brdovicianul )i 5ilurianul au
primit numele dup ni)te triburi antice din Marea Critanic Perioadele 1arbonifer )i
1retacic sunt denumite dup tipul rocilor asociate cu eleA crbunele !sau carbonul(
respectiv creta !care )i n limba latin nseamn cret(. 1a lucrurile s fie )i mai
complicate, geologii americani au mpr*it perioada 1arbonifer n douA
Mississippi !sau 1arboniferul Inferior( )i PennsDlvania !1arboniferul superior(.
Perioade )i epoci
7eozoicul se mparte n dou perioadeA -er*iar )i 1uaternar. 3ceste denumiri au
rmas dintr&un sistem de clasificare mai vec/i, dup care rocile erau mpr*ite n
patru categoriiA Primar, 5ecundar, -er*iar )i 1uaternar. -ermenii Primar )i
5ecundar nu mai sunt utiliza*i, dar cel -er*iar )i 1uaternar au supravie*uit.
B vrst este o perioada mai scurt dect o epoc. Ei n limba romn e0ist o
discrepan* n utilizarea termenului de perioad sau epoc, deoarece geologii
vorbesc despre o perioad sau epoc Glaciar, care a aprut n cadrul
Pleistocenului, care este o epoc.
1oloana geologic a artat vrsta relativ a rocilor )i a dat nume erelor, perioadelor
)i epocilor, care apoi au putut fi utilizate oriunde n lume, de)i geologii nc nu )tiau
durata lor e0act.
4tilizarea fosilelor
5pre sfr)itul secolului al FlF&lea au nceput eforturile serioase pentru
determinarea vrstei rocilor. 4n geolog nsemnat, 5ir 1/arles <Dell !"#'# & "+#,(,
prieten cu 1/arles 2arGin, a ncercat s determine vrsta rocilor pornind de la
numrul fazelor evolutive ntlnite la fosile. Cazndu&se pe aceasta el a estimat c
distan*a n timp dintre nceputul perioadei 1ambriene, cnd au devenit abundente
fosilele, )i pn n prezent este de circa $H? milioane de ani. 3ceste cifre ns nu au
fost corecte, fiind mai mici dect cele acceptate n prezent.
4n mare fizician britanic, <ord Ielvin !"+$H & "'?#( a ncercat prin mai multe
metode s determine vrsta Pmntului. 4na din metode a implicat studiul varia*iei
vitezei de rota*ie a Pmntului )i a cantit*ii de energie degajate de 5oare. ntr&un
calcul diferit s&a bazat pe ipoteza c globul a fost la nceput o sfer topit, )i a
ncercat s calculeze timpul necesar rcirii la temperatura prezent. 2in calculele
fcute a ajuns la concluzia c Pmntul poate fi de cel mult "?? milioane de ani. Ei
aceste calcule s&au dovedit a fi incorecte.
5tabilirea vrstei absolute
2up descoperirea radioactivit*ii !"+'%( s&a demonstrat c cifrele6 stabilite de
Ielvin sunt incorecte. 5ubstan*ele radioactive gsite n unele roci emit particule cu
energie mare )i radia*ii puternice. 2in aceast cauz, acestea se descompun ntr&un
ritm constant. 2e e0emplu, uraniul, care este un element radioactiv, dup
descompunere va deveni plumb, deci vrsta mostrelor de uraniu poate fi calculat
dup cantitatea de plumb din ele.
4tiliznd metoda radioactiv, geologii au reu)it s determine vrsta absolut a
rocilor, precum )i datele de nceput )i durata erelor, perioadelor )i epocilor. 3ceste
cifre trebuie supuse revizuirii de fiecare dat cnd se gsesc )i se clasific noi roci
radioactive. Metodele radioactive au demonstrat c vrsta Pmntului trebuie
msurat nu n milioan, ci in miliarde de ani.