Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Facultatea de Constructii si Instalatii

Sectia Master: Infrastructuri Moderne pentru Transporturi




Lucrare de cercetare
Studiu privind Starea Tehnica a drumului DN28B Targu-Frumos -
Botosani
si prioritizarea lucrarilor de interventie folosind metode moderne
(programul PRAS si formula de prioritizare)



Masterand: ing. Buzil Bogdan




2012-2013

Cuprins:

1.Introducere
2.Tipuri de degradari specifice imbracamintilor flexibile
3.Strategii de interventie
4.Prezentarea retelei investigate
5.Aplicarea programului PRAS
6.Aplicarea ecuatiei de prioritizare
7.Concluzii
















1.Introducere:

Lucrarea de cercetare consta in determinarea defectelor prezente pe drumul national
DN 28B luat in studiu si calculul costurilor de reabilitare cu ajutorul programului de calcul
PRAS si determinarea strategiilor de interventie care trebuiesc luate, in vederea prelungirii
duratei de viata.
Programul PRAS (Pavement Rehabilitation Analysis System) se foloseste doar pentru
structurile cu imbracaminte flexibila oferind o analiza tehnica si economica de precizie foarte
dezvoltata,oferind in aceelasi timp un cost pentru fiecare actiune exercitata asupra defectelor
constatate.
Traseul este impartit in 7 esantioane caracteristice:
km 0+000 - km 14+300
km 14+300 - km 27+500
km 27+500 - km 38+100
km 38+100 - km 42+900
km 42+900 - km 52+900
km 54+900 - km 56+600
km 66+900 - km 71+200






2.Tipuri de degradri specifice mbrcminilor flexibile

1) Fisuri tip alligator/Alligator cracking acesta metoda de degradare consta intr-o
retea de fisuri interconectate cauzate de cedarea structurii rutiere prin oboseala sub
actiunea repetata a traficului;
Fisurile se propaga la suprafata sub forma unor fisuri transversal si longitudinale. Sub
actiunea traficului aceste fisuri se conecteaza intre ele facand acea piele de crocodil.

2) Exces de liant/ bleeding apare atunci cand nu se respecta continutul de goluri pentru
asphalt, daca e mai mic de 3,5 ar putea sa apara problem;

3) Fisurare transversal si in blocuri/Transvere and black cracking se prezinta sub
forma unor fisuri rectangulare, dimensiunea acestor blocuri variind de la 30 cm la 3 m,
Cauza principala o constituie contractia imbracamintilor asfaltice datorita variatiilor de
temperature zi- noapte.
4) Valuriri in sens longitudinal/Bumps and sags

5) Valuriri ale suprafetei/Corrugations apare la interval regulate, sunt cauzate de
actiunea traficului dar si de instabilitatea stratului de uzura;

6) Depresiuni/ Depression cauzate de cedarea locala a patului drumului

7) Fisuri marginale/Eage cracking se dezvolta paralel cu partea carosabila a drumului
la 30-50 cm de marginea carosabila, fie de traffic foarte greu fie de cedarea patului
drumului la inghet-dezghet;

8) Fisuri cauzate de transmisia/reflexia rosturilor/Joint reflection cracking apare
atunci cand punem imbracamintea asfaltica peste imbracamintea de ciment care are
rosturi;

9) Cedari de acostamente/Shoulder drops off cauzate de eroziunea pamantului din
acostament datorate ploilor, tasarii acostamentelor;
10) Fisuri longitudinale si transversal/ Longitudinal and transversal cracking;
11) Patching/ Plombari
12) Suprafete polizate/Polished aggregate
13) Gropi/Potholes
14)Denivelari la traversari de nivel cu calea ferata/Raiload crossing
15) Rutting/Fagase longitudinal
16) Desprinderi si alunecari ale straturilor de suprafata/Shoving
17) Fisurare cauzate de desprinderi si alunecari de suprafata/Slippage cracking datorita
lipsei de aderenta intre rosturi
18) Burdusiri/Swell
19) Desprinderi de aggregate si degradari cauzate de conditiile climatic/Wethering and
raveling


















3. Strategii de intervenie

A)Strategii de noninterventie
#0 -nu este necesara interventia deoarece imbracamintea se afla intr-o stare foarte buna si
astfel nu este necesar a se actiona (no action required)
#1 -se refera la o imbracaminte care a inceput sa se dterioreze, dar nu s-a deposit nivelul
minim de stare tehnica care sa justifice initierea unuei actiuni de intretinere (do nothing)
B)Strategii de intervenii locale
#2 -colmatarea firurilor (seal cracing) -fisurile trebuie colmatatecu un anumit material
(mastic bituminos,amestec de bitum si filer la cald 160-190 grade Celsius)
#3 -Patching critical areas (plombarea zonelor critice isolate) -se face groapa intr-o
forma geometrica oarecare, se amorseaza cu emulsie si apoi se pune bitum la cald si se
compacteaza
#4 -Extensive patching-realizarea unor plombari extinse
#5 -Surface treatment local areas- tratamentul de suprafata -cand suprafata drumului
a inceput sa se slefuiasca, masuram rugozitatea, cand vedem ca HS este foarte mica luam
niste masuri de a imbunati rugozitatea.
#6 -Milling texture on local areas - frezarea suprafetei pe zone isolate.
#7 -Premix leveling local areas - aplicarea de straturi de egalizare pe zone locale.
#8 -Skin patching - plombari de suprafata pe zone isolate.
C)Strategii de interventie de genul tratamentelor de suprafata aplicate periodic
#9 -Fog seal- impermeabilizarea suprafetei cu un liant distribuit in straturi foarte subtiri.
#10 - Surface treatment
#11 - Double surface treatment - tratament de suprafata dublu.
#12 - Surface treatment and chips - aplicare de tratament de suprafata simplu si clutaj.
#13 - Double surface treatment and clips - aplicare tratament de suprafata dublu si
clutaj.
#14 Slurryseal - slam bitumininos.
#15 - Hot agregates spray - raspandire de agrgate fierbinti si compactare.
#16 - Texturise surface - tratarea texturii suprafetei.
#17 - Open friction courses - aplicare de tratamente de rugozitate.
D)Strategii de interventie de genul ranforsarilor
#18 - Thin overlay - ranforsare in straturi subtiri.
#19 - Crack reflection treatment - tratarea fisurilor reflectate.
#20 - Structural overlay
E)Strategii de inteventie de genul reciclarilor sau imbunatatiri
#21 - Heat planner - nivelarea suprafetei prin incalzire si compactare fara eliminare de
material.
#22 - Heat planner + rejection of material - nivelarea suprafetei prin incalzire cu
eliminare de material.
#23 - Heat planner + 1 inch AC
#24 - Surface milling max 1 inch
#25 - Hot milling max 1 inch
#26 - Leveling course - aplicarea unui strat de egalizare.
#27 - In place recycling could - reciclare in situ la rece.
#28 - Plant mix recycling hot - statie de reciclare a mixturilor la cald.
F)Strategii de genul recontructiei
#29 - Reconstruction










4.Prezentarea retelei investigate:

Reteaua investigata are o structura flexibila aceasta prezinta mai multe tipuri de
degradari, intre km 52+900 km 54+ 900 si km 56+600 km 66+900 drumul are o structura
rutiera rigida, sectoare ce nu au fost tratate in lucrare.
DN28B este un drum naional din Romnia, care leag oraele Trgu
Frumos i Botoani.
Lungime total
71.2 km
Judee traversate
Iai, Botoani
Orae
Hrlu, Flmnzi
Comune
traversate
IS: Cotnari, Ceplenia,Scobini, Deleni
BT: Frumuica, Coplu, Curteti
Captul de sud
Trgu Frumos
Intersecii
DN28 la Trgu Frumos
DN29 la Botoani
Captul de nord
Botoani

Din punct de vedere al capacitii portante a sistemelor rutiere, drumul cuprinde:
sisteme rutiere cu capacitatea portant corespunztoare; sisteme rutiere cu capacitatea
portant la limit; sisteme rutiere cu capacitatea portant depit.
Partea carosabil prezint numeroase degradri a mbrcminii rutiere (gropi, fisuri,
rupturi de margine, suprafee burduite etc) din cauza depirii duratei de exploatare, a
mbtrnirii mbrcminilor i a pierderii capacitii portante a sistemului rutier ca urmare a
aciunii traficului greu, a insuficienei lucrrilor de ntreinere curent i periodic.
DN 28B Botoani Trgu Frumos sector deschis traficului european (E 58), drumul
care face legtura judeului cu sudul rii, inclusiv capitala.
Poriunea de la km 39 la km 71, ntre localitile Frumuica i Botoani a fost
modernizat n perioada 1964 1969 la nivelul cerinelor de atunci. ntre anii 1983 1986 s-
au executat 14,74 km de mbrcminte din beton, sporind capacitatea portant a sistemului
rutier. mbrcmintea rutier din asfalt pe 17,3 km i beton pe 14,74 km este degradat
datorit depirii perioadelor de exploatare, uzurii n timp, a influenei traficului greu i
insuficienei lucrrilor de ntreinere periodic.
Pe sectoarele cu beton exist pericolul desprinderii unor buci care pot afecta sigurana
traficului. n prezent circulaia rutier se desfoar cu dificultate i vitez redus. n ultimii
zece ani au fost executate numai lucrri de ntreinere curent n limita fondurilor alocate.
Drumul este afectat pe ase sectoare, cu probleme de stabilitate a terasamentelor, a cror
lungime cumulat este de 1,9 km.
Poriunea dintre localitile Trgu Frumos Hrlu Deleni (km 0-39) a fost
modernizat n perioada 1966-1968 la nivelul cerinelor de atunci. n perioada 1976 -1990, pe
sectoare izolate, s-au executat covoare asfaltice ntr-un singur strat, acoperit cu stratul de
uzur care nsumeaz 20 de km. Aceeai soluie s-a folosit i n perioada 1990-2010 pe
sectoare nsumnd 18 km.





























5.Aplicarea programului PRAS:




















6.Aplicarea ecuatiei de prioritizare:











7.Concluzii :
- corelarea intre rezultatele date de programul PRAS si indicele de
prioritizare Y, are loc.
- strategiile de interventie sunt mai costisitoare din cauza degradarilor
avansate, acestea necesand un volum mai mare de munca si de materiale,
necesar reabilitarii in intregime a sectoarelor evidentiate mai sus.