Telescopului Hubble

Valentina Postolachi
Universitatea de Stat din Tiraspol
Pe 24 aprilie anul 2010 telescopul spaial Hubble a mplinit 20 de ani de cnd a ost lansat
pe orbita P!mntului" ncepndu#si c!l!toria care a schimbat modul in care nele$em universul%

&u si$urana" cel mai popular instrument astronomic al planetei" telescopul Hubble 'i#a
petrecut cei 20 de ani orbitnd Terra cu o vite(a de ) *m+s" la o altitudine de ,-. de *m" n aara
atmoserei terestre% /$linda sa de 2"4 m n diametru a adunat lumina care ne#a permis sa vedem
pentru prima data $ala0ii ormate la nceputurile universului" iar observaiile lui Hubble au stat la
ba(a a peste .%000 de articole 'tiiniice%
Telescopului Hubble i dator!m aptul c! ast!(i cunoa'tem vrsta universului de 11"2
miliarde de ani si tot lui trebuie sa#i mulumim pentru ca avem dovada unui univers n
e0pansiune 'i noul concept de ener$ie ntunecat!% Hubble ne#a ar!tat prima ima$ine cu o
e0oplaneta 'i ne#a a3utat sa nele$em stadiile ormarii $ala0iilor% /chiul lui neobosit a $!sit
discuri protoplanetare in 3urul altor stele" locuri unde se ormea(! planete" poate ca a noastr!% Tot
el a descoperit acele stranii si incredibil de puternice e0plo(ii ale universului" e0plo(iile de ra(e
$amma care se petrec atunci cnd o stea oarte masiva colapsea(a%
4cestea sunt numai cteva din descoperirile prin care telescopul Hubble a schimbat
astroi(ica si modul in care nele$em lumea in care tr!im% Si sa nu uitam sutele de ima$ini
e0traordinare cu care Hubble ne#a bucurat in toi ace'ti ani si prin care astronomia a devenit mult
mai accesibila celor interesai%
&el mai popular pe buna dreptate% 5ici un alt telescop nu a atins perormantele lui
Hubble% &u a3utorul lui am reu'it sa de(le$!m unele dintre cele mai eseniale adev!ruri despre
univers6e0pansiunea universului" ener$ia ntunecata" e0plo(iile de ra(e $amma7% 8e#ar i stat
doar la ba(a unei dintre aceste descoperiri 'i tot ar i ost un lucru nemaipomenit%
Misiuni de ntreinere a telescopului Hubble.
Telescopul usese proiectat de la nceput astel nct s! poat! i ntreinut re$ulat" dar
dup! ce au ie'it la lumin! problemele le$ate de o$lind!" prima misiune de ntreinere a c!p!tat o
importan! mult mai mare" deoarece astronauii a trebuit s! eectue(e asupra telescopului operaii
comple0e pentru a instala sistemele optice de corecie% &ei 'apte astronaui ale'i pentru misiune
au ost pre$!tii intensiv n utili(area a apro0imativ o sut! de instrumente speciali(ate care
trebuia s! ie olosite% 9isiunea STS#.1 a navetei spaiale Endeavour a avut loc n decembrie
1--1" 'i a inclus instalarea unor instrumente 'i echipamente de#a lun$ul a 10 (ile% 9ai important"
Fotometrul de mare vitez a ost nlocuit cu pachetul de corecie optic! &/ST4:" iar Camera
planetar i de cmp larg a ost nlocuit! cu Camera planetar i de cmp larg 2 6;<P&27 cu
sistemul propriu de corecie optic!% =n plus" au ost nlocuite panourile solare 'i electronica lor de
Telescopul spaial Hubble% <oto> 54S4%
comand!" mpreun! cu patru $iroscoape olosite de sistemul de po(iionare al telescopului" dou!
unit!i
electrice de comand!" alte componente electrice 'i
dou! ma$netometre% &alculatoarelor de bord li s#
au adus mbun!t!iri" 'i" n cele din urm! a ost
corectat! 'i orbita telescopului" pentru a compensa
modiicarea orbitei datorat! re(istenei aerului n
timpul celor trei ani petrecui de telescop n
straturile superioare ale atmoserei%
Pe 11 ianuarie 1--4" 54S4 a declarat misiunea un succes 'i a ar!tat primele ima$ini noi"
mult mai precise ?1@% 9isiunea usese una dintre cele mai comple0e misiuni eectuate vreodat!"
implicnd cinci perioade ndelun$ate de activitate n spaiu iar succesul s!u enorm a ost un mare
balon de o0i$en pentru 54S4" ca 'i pentru astronomii care aveau acum la dispo(iie un telescop
cu posibilit!i mult mai mari% 9isiunile de ntreinere ulterioare nu au ost att de dramatice" dar
iecare a ad!u$at telescopului noi uncii% 9isiunea de ntreinere 2 8iscoverA 6STS#)27 din
ebruarie 1--2 a nlocuit BH:S 'i </S cu Spectro$raul de ima$ine al telescopului spaial
6STCS7 'i cu Spectrometrul multiobiect 'i camera de cvasiinraro'u 65C&9/S7" a nlocuit
aparatul de nre$istrare 'tiiniic 'i in$ineresc cu band! cu un nou aparat de nre$istrat cu
dispo(itive de stocare electronice" a reparat i(olarea termic! 'i a corectat din nou orbita lui
Hubble%9isiunea de ntreinere 14 Discovery 6STS#1017 a avut loc n decembrie 1---" separat!
din 9isiunea de =ntreinere 1" dup! ce trei din cele 'ase $iroscoape de la bord s#au deectat% 6Un
al patrulea s#a deectat cu cteva s!pt!mni nainte de misiune" !cnd telescopul incapabil de a
eectua observaii 'tiiniice7% 9isiunea a nlocuit toate cele 'ase $iroscoape" a nlocuit un sen(or
pentru $hida3 in 'i calculatorul" a instalat un sistem de mbun!t!ire a tensiunii 'i temperaturii
6n en$le(!> Voltage/temperature Improvement Kit" VCD7 pentru a preveni supranc!rcarea
bateriei" 'i a nlocuit i(olaia termic!% 5oul calculator era ba(at pe un procesor Cntel 4). re(istent
la radiaii 'i permitea unele uncionalit!i care erau anterior disponibile doar pe calculatoarele de
la sol% =n cadrul 9isiunii de ntreinere 1E Columia 6STS#10-7 din martie 2002 a ost instalat un
nou instrument" </& iind nlocuit cu Camera pentru oserva!ii panoramice 6n en$le(!>
"dvanced Camera #or $urveys" 4&S7" 'i s#a reactivat 5C&9/S" care r!m!sese !r! lichid de
r!cire n 1---% 4 ost instalat un nou sistem de r!cire care a redus temperatura instrumentului
suicient nct s! devin! din nou utili(abil" de'i sistemul de r!cire nu era att de puternic ct era
prev!(ut n proiectul ori$inal ?4@% Panourile solare pentru a doua oar! au ost nlocuite n cadrul
misiunii a 4#a% 5oile panouri erau proiectate pe ba(a celor olosite pentru satelitul de comunicare
Crridium 'i aveau doar dou! treimi din dimensiunile celor vechi" avnd ca re(ultat reducerea
re(istenei aerului n atmosera rareiat! din straturile superioare" 'i totodat! urni(nd cu 10 F
mai mult! ener$ie electric!% Puterea suplimentar! a permis tuturor instrumentelor de la bordul lui
=mbun!t!iri ale ima$inilor Hubble
dup! prima misiune de ntreinere%
</T/> 54S4+GS4%
4stronaui lucrnd la Hubble n timpul
primei
misiuni de ntreinere%
Hubble s! uncione(e simultan" iar dimensiunile mai mici au redus problema vibraiilor care
ap!reau atunci cnd panourile vechi" mai puin ri$ide" intrau 'i ie'eau din lumina direct! a
Soarelui% Unitatea de distribuie a puterii de pe Hubble a ost 'i ea nlocuit! pentru a corecta o
problem! cu releele" procedur! care a necesitat pentru prima dat! de la lansare oprirea total! a
aliment!rii cu ener$ie electric! a telescopului% 9isiunea de ntreinere 6S947" este ultima
misiune a pro$ramului Space Shuttle pentru Telescopul Spaial Hubble%

9isiunea de ntreinere 4
s#a lansat la 11 mai 200-% =n cadrul S94" astronauii au eectuat cinci ie'iri n spaiu prin care
sau instalat dou! noi instrumente" 6Camera de Cmp %arg & 'i $pectrogra#ul pentru 'riginile
Cosmosului7" sa reparat dou! instrumente care s#au deectat 6Camera pentru 'serva!ii
(anoramice 'i $pectroscopul de imagini7 precum 'i alte nlocuiri necesare pentru a ine
telescopul n unciune cel puin pn! n anul 2014%
9isiunile de ntreinere din trecut au nlocuit instrumentele vechi cu unele noi" evitnd
astel deeciunile 'i !cnd posibile noi tipuri de observaii 'tiiniice% <!r! aceste misiuni de
ntreinere" toate instrumentele se vor deecta n cele din urm!% Pe 1 au$ust 2004" sistemul de
alimentare cu ener$ie al $pectrogra#ului de imagini al telescopului spa!ial 6STCS7 s#a deectat"
!cnd instrumentul neuncional% Cniial" electronica usese construit! cu redundan! complet!"
dar primul set se deectase de3a n mai 2001% Pare puin probabil! repararea vreunei
uncionalit!i 'tiiniice !r! misiuni de ntreinere%
Telescopul Hubble olose'te $iroscoape pentru a se stabili(a pe orbit! 'i pentru a se
ndrepta cu preci(ie c!tre intele astronomice% =n mod normal" sunt necesare trei $iroscoape
pentru utili(area normal!H observaiile sunt nc! posibile cu dou!" dar (ona de cer care poate i
vi(uali(at! este ntructva restrns!" iar observaiile care necesit! po(iionare de preci(ie sunt
oarte diicile% =n 200," s#a decis ca operaiunile normale s! se eectue(e cu dou! $iroscoape
pentru a prelun$i durata de via! a misiunii% Trecerea la acest mod s#a !cut pe 11 au$ust 200,"
l!snd lui Hubble doar dou! $iroscoape uncionale 'i dou! de re(erv!%
Descoperiri importante
Hubble a a3utat la re(olvarea unor vechi
probleme din astronomie" 'i a urni(at date
care au necesitat elaborarea de noi teorii care
s! le e0plice% Printre primele misiuni eectuate
a ost cea de m!surare a distanelor pn! la
stelele variabile numite IceeideI cu mai mare
preci(ie dect usese m!surat! nainte" dnd o
mai mare preci(ie apro0im!rii constantei
Hubble" m!sura vite(ei de e0tindere a
universului" care la rndul ei este le$at! de
vrsta sa% =nainte de lansarea lui Hubble" estim!rile constantei Hubble aveau erori de pn! la
,0 F" dar m!sur!torile telescopului Hubble asupra ceeidelor din constelaia <ecioarei 'i din alte
constelaii ndep!rtate de $ala0ii au urni(at o valoare cu o impreci(ie de numai 10 F" n acord
cu alte m!sur!tori" mai precise" olosind alte tehnici" eectuate dup! lansarea lui Hubble%
=n timp ce Hubble a a3utat la preci(area estim!rilor vrstei universului" a $enerat ndoieli
privind teoriile despre viitorul acestuia% 4stronomii din echipa de cercetare )ig*+z $upernova 'i
Una dintre cele mai celebre ima$ini ale lui
Hubble> Istlpii creaieiI unde se ormea(!
stele n 5ebuloasa Vulturului% &redit>
54S4+GS4%
din Proiectul cosmolo$ic Supernova au olosit telescopul pentru a observa supernove 'i au $!sit
dove(i c! e0tinderea universului nu este rnat! de inluena $ravitaiei" ci ar putea chiar s! se
accelere(e% 4ceast! accelerare a ost m!surat! ulterior cu mai mare preci(ie de alte telescoape de
la sol 'i din spaiu care au conirmat descoperirea lui Hubble" dar cau(a acestei acceler!ri este
nc! puin neleas!%
Spectrele 'i ima$inile de nalt! re(oluie urni(ate de Hubble erau oarte potrivite pentru
stabilirea e0istenei $!urilor ne$re n nucleele $ala0iilor apropiate% Ja nceputul anilor 1-.0
useser! emise ipote(e c! n centrele unor $ala0ii se $!sesc $!uri ne$re" iar unele lucr!ri din anii
1-)0 au identiicat cteva candidate la statutul de $aur! nea$r!" dar a r!mas n sarcina lucr!rilor
eectuate cu Hubble s! se arate c! $!urile ne$re sunt des ntlnite n centrele $ala0iilor%
Pro$ramele Hubble au stabilit c!" mai mult" masele $!urilor ne$re centrale 'i propriet!ile
$ala0iilor sunt strns le$ate% 4stel" unul din re(ultatele pro$ramelor Hubble n domeniul $!urilor
ne$re din $ala0ii este demonstrarea unei prounde le$!turi ntre $ala0ii 'i $!urile ne$re din
centrul lor%
&oli(iunea cometei Shoema*er#JevA - cu Kupiter din 1--4 a avut loc" din ericire pentru
astronomi" la cteva luni dup! ce 9isiunea de ntreinere 1 a re!cut perormanele optice ale lui
Hubble% Cma$inile de pe Hubble ale planetei erau mai detaliate dect cele eectuate la trecerea
sondei VoAa$er 2 n 1-2-" 'i au ost eseniale n studiul dinamicii coli(iunii unei comete cu
Kupiter" un eveniment despre care se consider! c! are loc o dat! la cteva secole% 4 ost olosit 'i
pentru a studia obiecte alate n re$iunile ndep!rtate ale Sistemului Solar" inclusiv planetele
pitice Pluto 'i Gris%
4lte mari descoperiri reali(ate datorit! datelor de la Hubble includ discurile proto#
planetare din 5ebuloasa /rionH dove(i ale pre(enei planetelor e0trasolare n 3urul stelelor
similare cu SoareleH 'i corespondentele n lumin! vi(ibil! ale nc! misterioaselor e0plo(ii de ra(e
$amma%
Un re(ultat unic al telescopului Hubble l constituie ima$inile )ule Deep Field 'i
)ule ,ltra Deep Field" care au utili(at sensibilitatea lui Hubble n domeniul lun$imilor de
und! vi(ibile pentru a crea ima$ini ale unor poriuni mici de cer cu obiectele cele mai ndep!rtate
oto$raiate vreodat!% Cma$inile arat! $ala0ii alate la miliarde de ani lumin! dep!rtare" 'i au
$enerat o mulime de lucr!ri 'tiiniice" urni(nd o nou! ereastr! c!tre Universul din perioada
sa iniial!%
/biectul num!rul ,1 din aimosul catalo$ 9essier are un nou portret care ne permite sa#i
e0plor!m secretele%
9essier ,1 sau $ala0ia
;hirpool intr#o noua
procesare% <oto> S%
Eec*Lith 6STScC7"
Hubble Herita$e
Team" 6STScC+4U:47"
GS4" 54S4" :%
Bendler
/ ima$ine obinuta de instrumentul 4dvanced &amera or SurveAs al telescopului spaial Hubble
ne#o pre(int! pe sora cea mai mare si cea mai chinuita dintre $ala0iile tripletei din constelaia
Jeului%
Toata planeta a alat ca Kupiter a MpierdutN o dun$! ecuatoriala% 4cum toata planeta va
ala cum se vede acest lucru cu ochii telescopului spatial Hubble%
Bala0ia catalo$ata
9essier .. 69..7" o
$ala0ie distorsionata" ce
mai mare din tripleta%
<oto> 54S4"
GS4"STScC+4U:
=ntlnirea intre dou! $ala0ii% <oto> 54S4" GS4"STScC+4U:%
8e cnd doi astronomi au observat un enomen luminos in atmosera planetei $i$ante"
toate telescoapele mari au ost ndreptate acolo% 8e la telescopul spaial Hubble vine prima
ima$ine% 5ici urma de resturi de cometa sau asteroid in ima$ine% Cn schimb vedem cum arata
Kupiter !r! o banda ecuatoriala% Se crede ca banda este tot acolo dar e acoperita de nori mai
deschisi la culoare% &ei de la 54S4 ne#au a3utat si au alaturat si o ima$ine cu Kupiter" luata acum
un an% 8ierena este evident!" dar sunt i modiic!ri mai subtile in atmosera planetei% Je vedetiO
Kupiter acum si cu un an in urma% <oto> 54S4
Cma$inea aniversara a telescopului Hubble" o portiune din nebuloasa &arina%
<oto> 54S4" GS4" 9% Jivio" Hubble 20th 4nniversarA Team 6STScC7%
Cma$inea aniversara Hubble repre(inta o portiune din nebuloasa &arina" un munte de pra
si $a( interstelar poreclit Pmuntele misticN%
Cma$inile planetei n dierite lun$imi de und! scot n eviden! dierite nuane care a3ut!
oamenii de 'tiin! s! descire(e dierite niveluri ale atmoserei $roase a planetei% Pe ima$ine sunt
vi(ibile doua din MlunileN lui Saturn%
&ortina de lumina" numita o 4urora" este produsa atunci cnd electroni de nalta ener$ie
nimeresc n cmpului ma$netic al planetei n partea superioar! a atmoserei%
Un als de culoare a ima$ini planetei Saturn% 654S4+aura+stsci7
Cma$inea 4urorei planetei Kupiter% 654S4" 1--)7
8atele obinute de Hubble erau iniial stocate chiar pe telescop% =n momentul lans!rii
tehnolo$ia de stocare era banda ma$netic!" dar aceasta a ost nlocuit! de dispo(itive electronice
de stocare n timpul misiunilor de ntreinere 2 'i 14% 8e pe dispo(itivele de stocare de la bord"
datele sunt transerate la sol prin $istemul de sateli!i de localizare i transmisie de date" un
sistem de satelii proiectat astel nct sateliii de pe orbit! 3oas! s! poat! comunica cu controlul
misiunii pe o durat! de ), F din orbita lor% 8atele sunt transmise la staia de ba(! a sistemului de
satelii" apoi la &entrul de Qbor Spaial Boddard 'i de acolo n cele din urm! pentru arhivare la
Cnstitutul Rtiiniic al Telescopului Spaial%
Toate datele de la Hubble sunt n cele din urm! puse la dispo(iia publicului printr#o
arhiv! public!" la adresa http>++archive%stsci%edu+hst% 8atele sunt de obicei proprietate intelectual!
S disponibile doar investi$atorului principal 'i astronomilor desemnai de c!tre acesta S timp
de un an de la data reali(!rii lor% =n anumite circumstane investi$atorul principal poate cere
directorului STScC e0tinderea sau reducerea perioadei de proprietate intelectual!% /bservaiile
!cute pe timpul la dispozi!ia directorului sunt lipsite de perioada de proprietate intelectual!" 'i
sunt imediat eliberate publicului% 8atele de calibrare cum ar i cmpurile plate sau cadrele
ntunecate devin 'i ele publice imediat% Toate datele din arhiv! sunt ormat <CTS" un ormat
potrivit anali(elor astronomice" dar nu 'i pentru utili(area public!% Proiectul -otenirea )ule
6n en$le(!> )ule )eritage (ro.ect7 prelucrea(! 'i eliberea(! publicului o mic! selecie din
cele mai bune ima$ini n ormatele KPGB 'i TC<<%
8atele astronomice achi(iionate prin &&8#uri trebuie s! treac! prin civa pa'i de
calibrare nainte de a i utile n anali(a astronomic!% STScC a de(voltat sotLare#uri soisticate"
care calibrea(! automat datele atunci cnd acestea sunt cerute din arhiv! cu cele mai bune i'iere
de calibrare disponibile% 4ceast! prelucrare Mad+*ocN presupune cereri mari de date 'i poate dura
o (i sau chiar mai mult% Procesul prin care datele sunt calibrate automat se nume'te Mreducerea
prelucr!riiN 6n en$le(!> pipeline reduction7" 'i este din ce n ce mai des ntlnit 'i la
observatoarele astronomice mari%
4stronomii pot" dac! doresc" s! obin! i'ierele de calibrare ei n'i'i 'i s! rule(e local sotLare#ul
de reducere a prelucr!rii% 4ceasta poate i de dorit atunci cnd trebuie s! se oloseasc! alte i'iere
de calibrare dect cele selectate automat%
8atele de la Hubble pot i anali(ate cu mai multe pachete dierite" dar STScC de(volt! $/$D"$
6Sistemul de 4nali(! a 8atelor Rtiiniice de la Telescopul Spaial # n en$le(!> $pace /elescope
$cience Data "nalysis $ystem7% 4cest sotLare conine toate pro$ramele necesare pentru a rula
reducerea de prelucrare pe i'ierele de date brute" precum 'i multe alte unelte de prelucrare a
ima$inilor astronomice" modiicate pentru a ndeplini cerinele de prelucrare a datelor de la
Hubble% SotLare#ul rulea(! ca modul al C:4<" un pro$ram popular de prelucrare a datelor
astronomice%
Ja muli ani Hubble Space Telescope si la multe descoperiri e0traordinareT
Eiblio$raie>
1% M54S4Us Breat /bservatoriesN% 54S4%
http>++LLL%nasa%$ov+audience+orstudents+postsecondarA+eatures+<V54S4VBreatV/bservatorie
sVPS%html%
2% EoAle" 4lan 6200.#10#117% M54S4 $ives $reen li$ht to Hubble rescueN% 9S5E&%
http>++LLL%msnbc%msn%com+id+1,4)-212+%
1% Trau$er K%T%" Eallester B%G%" EurroLs &%K%" &asertano S%" &lar*e K%T%" &risp 8% 61--47" /*e on+
orit per#ormance o# 0F(C2" 4strophAsical Kournal Jetters" v% 41," p% J1#J.%
4% Hubble Space Telescope Servicin$ 9ission 4" 54S4%