Sunteți pe pagina 1din 48

TEMA nr.

1
SISTEMUL DE INVATAMANT
Sistemul de Invatamant - principalul subsistem al sistemului de educatie (se refera la organizarea
institutionala a Invatamantullui)
- reuneste institutiile specializate implicate in procesul de educatie, cercetare si cultura (responsabile de
realizarea in mod organizat, planii!at si metodi! a dezideratelor edu!ative)
- in sens LARG: - "ansam#lul institutiilor !are parti!ipa la realizarea ar$ite!turii s!olare %la
derularea generala a studiilor pe !i!luri, orientari, iliere&
! din ac" perspectiva #"I are un !ara!ter des!$is si include:
institutii scolare $ universitare cu caracter formal
institutii specializate in instruire nonformala
% centre de pregatire profesionala
% cluburi
% tabere scolare
% programe radio & '( scolare $ universitare
% diferiti agenti sociali cu care scoala stabileste relatii de tip
&! contractual & scoli militare$ scoli profesionale$ biserica
--! consensuale & familia$ comunitatea locala
- in sens R)#'RA*# & !uprinde institutiile s!olare %s!. primara, gimnaziul, li!eul, inv. proesional si
superior& organizate pe trepte, !i!luri si ani de studii.
! din ac" perspectiva e definit ca sistem scolar specializat in realizarea functiilor
pedagogice ale sistemului de educatie la nivelul procesului de instruire , in cadrul concret al activitatilor
didactice si educative"
ST'U(TU'A SISTEMULUI DE INVATAMANT
a) nivelul invatamantului primar & treapta invatamantului pres!olar
- treapta invatamantului primar (cls I-I()
b) nivelul invatamantului secundar: - treapta inv" sec" inferior $ gimnazial (cls (-I+)
- treapta inv" sec" superior &liceal (cls +-+II)
- profesional & scoli profesionale de ,-- ani (profesii simple)
- scoli profesionale de --. ani ( profesii complexe)
c) nivelul invatamantului superior & treapta inv" sup" de scurta durata (--. ani)
- treapta inv" sup" de lunga durata (/-0 ani)
- treapta inv" sup" post-universitar (studii aprofundate : master, doct)
S)E(I*I(UL diverselor niveluri de organizare:
niv" inv" primar -! a1at pe dobandirea !ulturii generale de a!tura instrumentala (dobandirea
deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limba2e specifice)
niv" inv" se!undar inerior -! dobandirea !ulturii generale de #aza (cunostinte fundamentale din ppalele
domenii ale cunoasterii)
niv" inv" se!undar superior+li!eal -! orientarea !ulturii generale spre anumite domenii de
cunoastere( stiinta, socio-uman, te3nologie, economie) , cu desc3idere spre cultura optionala de specialitate
niv" inv. proesional -! orientarea inspre dobandirea !ulturii de spe!ialitate necesare practicarii unei
anumite profesii)
niv" inv" superior+universitar -! a1at pe aproundarea teoreti!o,pra!ti!a spe!ializata a unui anumit
domeniu de cunoastere
,
niv" inv. postuniversitar -! asigura !ontinuarea+adan!irea spe!ializarii dobandite in cadrul
invatamantului universitar
LE-ISLATIE
- inv" primar 4 inv" gimnazial INVATAMANT -ENE'AL ./LI-AT.'IU
- durata studiilor in inv" obligatoriu difera de la o tara la alta: de regula 0,10 ani (continutul instruirii nu e
acelasi si e1ista mai multe cai)
, ./IE(TIV dominant al inv" obligatoriu
& do#andirea unui !uantum de instruire ne!esar integrarii in viata so!iala
'ETEAUA S(.LA'A
- ca parte a sist" de educatie, S.I. !uprinde reteaua organizatiilor s!olare
- 'ETEAUA S(.LA'A - principalul factor ce tine de organizarea S.I care are o inluenta 3otaratoare
asupra ormarii si distri#uirii !ererii de studii pe institutii de invatamant
- se constituie in 1 planuri2
1. reteaua in profil teritorial
- determina !ererea de studii prin gradul de a!!esi#ilitate teritoriala a inst. de inv
- pt" multe inst" de inv" plasarea in teritoriu e esentiala pt nr"$ calitatea elevilor pe care-i poate atrage5
- este importanta distribuirea in teritoriu ! redu!erea !osturilor de scolarizare
( apropierea de domiciliu e factor determinant al optiunii pt" o anumita inst" de invatamant)"
-" reteaua pe trepte (niveluri) de invatamant : in mod normal reteaua unit" de inv" care scolarizeaza pe
diferite niveluri trebuie sa fie !oerenta , re!ipro! !ompati#ila:
% nr elevilor scolarizati pe o anumita treapta sa
corespunda capacitatii retelei scolare care scolarizeaza pe treapta imediat superioara
% in sens invers, capacitatea de cuprindere a
unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui sa corespunda nr" de elevi scolarizati pe treptele inferioare de
invatamant"
- orice diferenta duce la & incapacitatea sist" de inv" de a asigura continuarea scolarizarii pt un nr" de
absolventi pe care el insusi i-a produs
- neutilizarea totala $ partiala a capacitatii de scolarizare
- cele - retele se interse!teaza intre ele sau cu a!tori demograi!i+e!onomi!i ! multe scoli generale,
putine primare sau invers, multe universitati, putine licee sau invers
6 studierea retelei scolare e o conditie necesara pt prognoza corecta a cererii de studii potentiale pt toate
inst" de inv" care scolarizeaza absolventi ai unor trepte de inv" anterioare
." reteaua scolara pe profile si specializari -! determina !ererea de studii in spe!ializari
- se constituie la nivelul inv" postobligatoriu si mai putin in inv" gimnazial
- reteaua sc" profesionale$de ucenici & organizata de 7)8' prin consultarea institutiilor interesate de
pregatirea fortei de munca si cuprinde diferite domenii( formare in peste .99 de meserii)
S.I include astfel ansam#lul instit. spe!ializate (reteaua organizatiilor scolare) in proie!tarea si realizarea
(prin intermediul unor !ontinuturi si metodologii adecvate) a un!tiilor deinitorii ale edu!atiei
- (LASI*I(A'EA inst" in raport cu tipul de edu!atie practicat:
," inst. spe!ializate in edu!atia ormala (gradinite, sc" generale, sc" profesionale, licee, colegii universitare,
facultati si unitati de instruire permanenta, de reciclare$perfectionare)
-" inst. spe!ializate in edu!atia non,ormala (cercuri stiintifice, cluburi ale elevilor$studentilor, tabere,
centre de formare profesionala)
." organisme institutionale ale !omunitatii edu!ative lo!ale (familia si comunitatea parintilor, agenti
economici, culturali)
-
'ELATIA S(.ALA 3 (.MUNITATE
- intre scoala si familie e necesare unitatea de actiune si concordanta intre mi2loacele specifice de influentare
folosite ( pt ca urmaresc acelasi scop-formarea copiilor)
S(.ALA & interesata sa colaboreze cu familia (aliat) a"i actiunea educativa !profunda$de durata si in
vederea informarii reciproce cu privire la dezvoltarea $ comportamentul copilului
)'.*ES.'UL (in convorbire)
mult tact, apropiat
atitudinea unui prieten, nu sef care da ordine
argumente potrivite$ temeinice pt a convinge parintele de utilitatea$ temeinicia lor
se intereseaza de modul cum e respectat regimul de zi al copilului, cum e a2utat, conditiile de pregatire
teme, cum se comporta cu altii$altii cu el, influente pozitive$negative e1ercitate asupra lui, timpul liber, prieteni,
odi3na, 3rana, sanatate, interese, etc
va informa parintii & aspecte pozitive$negative (intai cele pozitive, succese sau sc3imbari laudabile
apoi obiectele problema, greseli de comportament, analizand cauzele)
- posibilitati de dezvoltare ale copilului , aptitudini$interese in munca
scolara$e1trascolara si eventual despre scoli$profesiuni indicate $contraindicate
)A'INTII2 - sa tina legatura cu scoala (rezultate$comportament) (carnet, re copilului, de la cadrele didactice)
! evolutia societatii ! noi necesitati ! forme de organizare (institutionalizata) a educatiei parintilor si a
colaborarii scoala-familie
-asoc" ale parintilor (ale profesorilor)
- scoli ale parintilor $ scoli ale mamelor
- 8A scolara (4parinti)
- comitete de parinti pe clase $ scoli
- reviste $ programe radio-'( (alte tari)
./STA(.LE in relatia scoala-familie
6 obst" de ordin comportamental
, obst" de ordin material
! idei divergente & responsabilitatea statului$familiei in educatie
- libertatea de alegere a scolii de catre parinti
- impactul mediului familial asupra rezultatelor
- randamentul pedagogic $ datoria parentala
- participarea parintilor la gestionarea$procesul decizional din inst" scolara
-reprosuri parinti: apatie, lipsa de responsabilitate, timiditate, preocupari e1cesive pt" randament scolar,
contacte limitate cu scoala, conservatorism
- reprosuri profesori: aceleasi 4 dificultati in a stabili relatii cu adultii, lipsa pregatirii privind relatia scoala-
familie
MASU'I2
- informarea$formarea parintilor care trebuie sa cunoasca& obligatii legale privind educatia copilului
- drepturile avute pt" educatia copilului
- import" atitudinii lui pt reusita scolara
- metode de colaborare cu scoala
-participare democratica la gestiunea scolii (instituirea prin lege a 8A scolara in care parintii sunt reprezentati
corespunzator si au nu numai rol informativ$consultativ dar si rol decizional si de control)
- infiintarea de asociatii de parinti & ca grup de sustinere a scolii$de cooperare cu scoala$de aparare
- obiective:
% sensibilizarea parintilor & drepturi$indatoriri, influenta comportamentului lor asupra copilului
% informarea lor: publicatii, radio-'(
% formarea parintilor prin cursuri
% reprezentarea parintilor
.
-in tarile 8om" )uropene & noua etapa & accent pe un anga2ament mutual clar stabilit intre parinti $ profesori,
pe un :contract parental privind copilul individual5 contractul scoala-familie nu mai e drept optional ci sistem
de obligatii reciproce in cooperarea parinti-profesori
Tema nr. 4 2
(ALITATEA IN EDU(ATIE.
ME(ANISME DE ASI-U'A'E A (ALITATII LA NIVELUL S(.LII
TE'MENI+(.N(E)TE
(ALITATEA: (cf" 8*8;) nivelul de satisa!tie pe care-l ofera ei!a!itatea oertei edu!ationale din
domeniul invatamantului$formarii profesionale , nivel stabilit prin atingerea unor standarde cerute si a unor
rezultate e1celente solicitate si la care contribuie participantii la procesul de invatare si ceilalti factori interesati"
(.NT'.LUL (ALITATII include a!tivitatile operationale desfasurate pt. indeplinirea !erintelor de
!alitate prin reglementarea performantelor5 e un proces de mentinere a standardelor, nu de creare a acestora
ASI-U'A'EA (ALITATII
- include pro!esele planii!ate si sistemati!e necesare asigurarii unui grad ade!vat de in!redere ca
oferta educationala va satisface cerintele de calitate necesare
- sunt a!tivitati de asigurare a calitatii, nu !ontroleaza in mod direct calitatea -! implica de obicei
AUT.EVALUA'EA organizatiei pe #aza unor standarde presta#ilite
- prin urmare, aceste activitati sta#iles! !apa!itatea organizatiei de a urniza !alii!ari proesionale la un
anumit standard
8alitatea e legata de valorile si asteptarile a 1 grupuri ppale de utilizatori:
1. parti!ipantii la pro!esul de invatare
4. anga5atorii
1. so!ietatea in general
ASI-U'A'EA (ALITATII EDU(ATIEI
e realizata printr-o serie de a!tiuni de dezvoltare a !apa!itatii institutionale de ela#orare + planii!are +
implementare de programe de studiu prin care se formeaza in!rederea #enei!iarilor ca organizatia
furnizoare de educatie satisface standardele de calitate
e6prima !apa!itatea unei org. urnizoare de a oeri programe de edu!atie in !onormitate !u
standardele !erute
MET.D.L.-IA ASI-U'A'II (ALITATII IN EDU(ATIE
- se bazeaza pe relatiile ce se stabilesc intre urmatoarele
COMPONENTE: 1" !riterii
4. standarde si standarde de reerinta
1. indi!atori de perormanta
7. !alii!ari
PROCESE prin care e asigurata calitatea in educatie:
1. planii!area si realizarea efectiva a rezultatelor asteptate ale invatarii
4. monitorizarea rezultatelor
/
1. evaluarea interna a rezultatelor
7, evaluarea e6terna a rezultatelor
8. im#unatatirea continua a rezultatelor in educatie
8omponentele si procesele de asigurare a calitatii precum si relatiile dintre ele se dierentiaza in functie de:
," nivelul de invatamant, si, dupa caz al !alii!arii
-" tipul organizatiei furnizoare de educatie
1. tipul de program de studii
MANA-EMENTUL (ALITATII - asigura !alitatea programelor de invatare si promoveaza
im#unatatirea !ontinua
'esponsa#ilitatile managementului
," ei!a!itate in ceea ce priveste calitatea $ dezvoltarea curriculumului invatarii
-"spri5ina activ$ se impli!a direct in dezvoltarea si asigurarea calitatii programelor de invatare
." !unoaste nevoile si asteptarile facorilor interesati interni$e1terni
/"dezvolta si mentine parteneriate eficiente cu factori e1terni interesati
Managementul resurselor %izi!e+umane&
," org" ofera elevilor un mediu sigur$armonios
-" spatii de invatare ec3ipate adecvat ce raspund nevoilor individuale$colective
." resurse+metode de predare ce permit accesul$participarea activa a tuturor elevilor
/" personal anga2at dupa criterii clare de recrutare si selectie
<" programe de initiere$formare continua
)roie!te si dezvoltare2
," org" e re!eptiva la nevoile indivizilor, agentilor economici si comunitatii (factori interesati e1terni) dar
si la nevoile elevilor (factori interesati interni)
-" preocupata de proie!tarea si dezvoltarea unor programe de studiu care sa raspunda nevoilor
factorilor interesati, programe cu caracter de includere sociala, asigurand accesul si egalitatea sanselor pt" elevi
ME(ANISME DE ASI-U'A'E A (ALITATII LA NIVELUL S(.LII
I" la nivelul fiecarei organizatii & (omisia pt evaluarea si asigurarea !alitatii .-= membri , condusa de
!ondu!atorul org" sau de un !oordonator desemnat de el
- !omponenta: nr relativ egal: a" reprezentanti" ai corpului proesoral
b" reprez" ai parintilor (presc,sc,gimn) $elevilor(prof,lic,postlic)
c" reprez" ai (onsiliului Lo!al
(org" elaboreaza$adopta strategia si regulamentul de functionare a 8omisiei)
- conducatorul organizatiei este direct responsabil de calitatea educatiei furnizate
II" (adrul National de Asigurare a (alitatii %(NA(& & in cf" cu 8adrul 8omun de Asigurare a 8alitatii in )>;
III"A'A(I) & institutie publica in subordinea 7)8' realizeaza:
a. evaluarea e6terna a calitatii educatiei oferite de inst" de inv" preuniversitar si de alte organizatii
furnizoare de educatie
#. autorizarea , a!reditarea si evaluarea periodica a unitatilor de inv" preuniversitar
A(TIVITATI A'A(I)2
<
," evaluare+a!reditare a furnizorilor de educatie din inv" preuniversitar
-" efectueaza (pe baze contractuale) la solicitarea ministrului, evaluarea !alitatii edu!atiei din inv"
preuniversitar
." realizeaza(cu I#?-urile si directiile de resort din 7)8') a!tivitati de monitorizare +!ontrol a !alitatii
/" efectueaza(cel putin , data la . ani) evaluarea org" furnizoare de educatie acreditate
<" propune ME(T iniintarea+a!reditarea (prin ordin) a inst" de inv" preuniv" pt fiecare nivel de
invatamant,program de studii si !alii!are proesionala(dupa caz)
0. ela#oreaza2
-standardele, standardele de referinta si indicatorii de performanta
-metodologia de evaluare$acreditare
-manuale de evaluare interna a calitatii
-g3iduri de bune practici
-raport anual(propria activitate)
-analize de sistem asupra calitatii inv" preuniv" in Romania
-recomandari de imbunatatire a calitatii
-codul de etica profesionala a e1pertilor in evaluare$acreditare
I(" Autoevaluarea & rol central in procesul de asigurare a calitatii ofertei de )>; si are multiple
beneficii pt elevi, anga2atori, autoritati publice cat si pt furnizorii )>;
;t elevi:
standarde ridicate pt invatarea individuala
capacitate de ocupare a unui loc de munca
egalitatea sanselor
buna informare privind oferta educationala
implicare activa in procesul de invatare
responsabilizare privind propria evolutie
satisfactie cu privire la rezultate
;t" anga2atori:
nr" mare de anga2ati cu competente solide
creste nivelul de competenta al anga2atilor
aport la profitabilitatea organizatiei
incredere in calitatea invatamantului
;t" autoritati:
abilitati sporite$cresterea sanselor de anga2are
competente de baza mai bune
nivel ridicat al abilitatilor pt atragerea investitiilor interne
incredere in calitatea invatamantului
;t" furnizorii )>;
informatii privind bune practici si e1periente de succes
comparatia cu alti furnizori )>;
incredere in propria oferta si capacitate
contributie la dezvoltarea comunitatii locale si la dezvoltarea regionala
0
legitimitate si recunoastere sporita
Tema nr. 1
STATUTUL E)ISTEMI.L.-I( AL EDU(ATIEI
)@A8A'IA &
In functie de gradul de organizare si oficializare al formelor educatiei & e1" . mari categorii:
1. edu!atie ormala (oficiala)
4. edu!atie non3ormala (e1trascolara)
1. edu!atie inormala (spontana)
)1ista si o clasificare a formelor educatiei potrivit a doua categorii de criterii valorice:
A" !riteriul proie!tarii !
," ed. institutionalizata (ed" formala si non-formala ) au in vedere realizarea unor finalitati
specifice intr-un cadru institutionalizat
-" ed. neinstitutionalizata (ed" informala ) realizata implicit, fara obiective specifice
instiututionalizate)
B" !riteriul organizarii !
," educatia realizata pe baza unor actiuni e1plicite si influente implicite (ed" formala si ed" non-
formala)
-" ed" realizata doar pe baza unor influente implicite (ed" informala)
EDU(ATIA *.'MALA
C lat" :formalis organizat, oficial
@ef: Edu!atia ormala !uprinde totalitatea a!tivitatilor si a!tiunilor pedagogi!e desasurate si
proie!tate institutional (A*@)D) (in gradinite,scoli,licee,universitati,centre de perfectionare),in !adrul
sistemului de invatamant, (8A7D) in mod planii!at si organizat pe niveluri si ani de studii, (@)
8)D)avand inalitati edu!ative #ine determinate
.#ie!tive2
- asimilarea sistematica si organizata a cunostintelor din diferite domenii
- folosirea acestora in vederea dezvoltarii personale si a insertiei optime in viata activa a societatii (prin
formarea$stimularea capacitatilor intelectuale si aptitudinale, a priceperilor$deprinderilor, a
atitudinilor$convingerilor)
- inzestrarea individului cu metode si te3nici de munca intelectuala
- dezvoltarea pe cat posibil a inteligentei sociale si emotionale
Trasaturi2
-este institutionalizata realizandu-se in mod constient, sistematica si organizat in cadrul sist" de inv"
-obiectivele si continutul ei sunt prevazute in documente scolare5 ele sunt elaborate pe cicluri, niveluri si ani
de studii, proiectate pedagogic prin planuri de invatamant, programe si manuale scolare, cursuri universitare,
g3iduri
-scopurile si obiectivele pedagogice sunt realizate in cadrul procesului de invatamant sub indrumarea unui
corp profesoral specializat
E
-ea conduce la atingerea dezideratelor educative preconizate intr-un conte1t metodologic organizat dezvoltat
in concordanta cu cerintele idealului educational
-este intotdeauna evaluata social
Avanta5e + Importanta
-are rol decisiv in formarea personalitatii umane (faciliteaza accesul la valorile
culturii,stiintei,artei,literaturii,te3nicii)
-este un instrument al integrarii sociale & omul isi dezvolta capacitati si aptitudini
Limite + (riri!i2
-centrarea pe performantele inscrise in programe ! mai putin timp liber imprevizibilului si studierii
aspectelor cotidiene cu care se confrunta elevii
-tendinta de transmitere-asimilare a cunostintelor in defavoarea dezvoltarii capacitatilor intelectuale $ a
abilitatilor practice
-monotonie
-orientarea predominanta spre informare si evaluare cumulativa
-lipsa initiativei elevilor si slaba participare a parintilor in activitatile scolare ! comunicare defectuoasa
-dotarea materiala$te3nica insuficienta a salilor de clasa $laboratoarelor ce nu mai satisfac cerintele elevilor
Dezvoltarea domeniului 2 Solutii2
-decongestionarea materiei si crearea m" multor ocazii de afirmare a talentelor si intereselor tinerilor (prin
cresterea si diversificarea ofertei de optionale si alternative educationale)
-sanse reale pt fiecare unit" de inv" de a-si determina propriul curricului (prin 8@#)
-posibilitatea utilizarii fle1ibile a segmentului neobligatoriu din programe in fct" de nevoile locale de
educatie si formare
-asigurarea sinergiei dintre invatarea formala, nonformala, informala
-integrarea rapida a noilor te3nologii comunicationale in procesul de invatamant
EDU(ATIA N.N,*.'MALA
C lat :nonformalis in afara unor forme special$oficial organizate pt un anume gen de activitate
@ef: Edu!atia non,ormala !uprinde ansam#lul a!tivitatilor si al a!tiunilor !are se desasoara intr,
un !adru institutionalizat, in mod organizat, dar in aara sistemului de invatamant, !onstituindu,se !a o
punte intre !unostintele asimilate la le!tii si inormatiile a!umulate inormal
.#ie!tive2
1" sa largeasca si sa completeze orizontul de cultura , imbogatind cunostintele din anumite domenii
4. sa creeze conditii pt" desavarsirea profesionala sau initierea intr-o noua activitate
1" sa spri2ine alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate
7" sa contribuie la recreerea si la destinderea participantilor precum si la petrecerea organizata a timpului liber
8. sa asigure cadrul de e1ersare si de cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati, de manifestare a
talentelor
Trasaturi2
1"se desf" intr-un cadru institutionalizat , in afara sist" scolar, cuprinzand
%activitati e1trascolare (cercuri pe discipline, interdisciplinare sau tematice, ansambluri artistice,
concursuri scolare, olimpiade, competitii)
% activitati parascolare (activ" de perfectionare si de reciclare, de formare civica sau profesionala)
% activitati periscolare ( activ" de autoeducatie si petrecere organizata a timpului liber in cadrul
universitatilor populare, al cluburilor, la teatru, muzee , biblioteci, e1cursii etc)
4. continuturile si obiectivele urmarite & in documente special elaborate (au o mare fle1ibilitate diferentiindu-se
in fct de varsta, se1, categorii socio-profesionale, interesul participantilor, aptitudinile si inclinatiile lor)
1. caracterul optional al activ" e1trascolare, desfasurate intr-o ambianta rela1ata, calma, placuta cu mi2loace ce
atrag, metodologie atractiva
F
7. evaluarea & facultativa, fara note$calificative oficiale
Importanta +Avanta5e2
," centrata pe cel ce invata, pe procesul de invatare nu pe cel de predare
-" curriculum la alegere , fle1ibil, variat & activitati diverse si atractive
." contribuie la largirea si imbogatirea cult" generale si de specialitate & activ de reciclare profesionala, de
completare a studiilor, de e1ersare a capacitatii celor superdotati
/" creeaza ocazii de petrecere organizata a timpului liber in mod placut
<" foloseste noi te3nologii comunicationale
0" este nestresanta & activ" placute scutite de evaluari riguroase
E" raspunde cerintelor si necesitatilor educ" permanente
(riti!i+Limite
," promovarea unui activism de suprafata, dependent doar de indeplinirea obiectivelor concrete
-" avansarea unui proiect dependent doar de mi2loacele te3nice disponibile
EDU(ATIA IN*.'MALA
,lat" :informis$informalis spontan, neasteptat
@ef: Ed. inormala in!lude ansam#lul inluentelor !otidiene, spontane, in!identale !are nu,si propun
in mod deli#erat atingerea unor teluri pedagogi!e, dar au ee!te edu!ative, o!upand !ea mai mare
pondere de timp din viata individului (ac" influente nu sunt selectate, prelucrate, organizate d"p"d"v
pedagogic)
.#ie!tive2 - nu apar in mod e1plicit pt ca acest tip de educatie nu-si propune atingerea unor obiective
pedagogice & ofera individului ocazia de a adopta anumite atitudini , de a se comporta intr-un anume fel
Trasaturi2, sunt determinate de multitudinea influentelor din micro-mediul social de viata(familie,
prieteni, colectivul de munca, c3iar cartierul$strada)
e1: copilul care invata sa vorbeasca, e corectat
parintele$educatorul analizeaza e1periente zilnice cu copilul
- evaluarea se realizeaza la nivelul opiniilor si reusitelor
Limite+Dezavanta5e2
," are functie formativa redusa (pt" ca nu e organizata, institutionalizata)
-" de multe ori individul are acces la informatii in contradictie cu scopurile educ" formale$non-formale
D.MENII EDU(ATI.NALE
," Edu!. intele!tuala & dezvoltarea capacitatilor cognitive
- formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de munca intelectuala
-" Edu!. morala & formarea si dezvoltarea constiintei si a conduitei morale
7etode de educ" morala: a" e1emplul
b" e1ercitiul
c" supraveg3erea
d" sanctiunea
e" pedeapsa
f" recompensa
." Edu!. esteti!a si artisti!a & formarea ccapacitatii de a percepe, insusi si folosi adecvat valorile
estetice
- dezvoltarea capacitatilor de a crea noi valori estetice, cultivarea
aptitudinilor estetice creatoare
=
7etode: comune cu cele folosite in intregul proces educativ 4 e1ercitiul, e1plicatii si demonstratii
/" Edu!. izi!a si sportiva & intarirea sanatatii si calirea organismului
- formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si a calitatilor fizice ale
miscarilor (forta, rezistenta, viteza) necesare
- formarea si dezvoltarea principalelor calitati morale de vointa si de caracter
-:- unui comportament igienic
7odalitati de realizare: % educ" fizica din scoala (educ" a miscarii)
% educ" psi3omotorie realizata prin programul scolar (ed" prin miscare)
% activ" educative care implica coordonatele motorii si psi3omotorii( cercuri de
gimnastica, inot, drumetii, e1cursii)
<" Ed. te$nologi!a + proesionala notiunile, principiile, legile si teoriile stiintifice fundamentale
ordonate dpdv al aplicabilitatii lor $ cuprinde initierea in profesie cat si perfectionarea ( se realizeaza atat in
scoala cat si in soc" comerciale si intreprinderi)
*GIL) )@A8A'II
," )d" relativa la mediu
-" )d" pentru pace
." )d" pt participare si democratie
/" )d" economica si casnica moderna
ALTE'NATIVE EDU(ATI.NALE
Repr" variante de organizare scolara care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de
organizare a activitatii instructiv-educative
1. STE),/9,STE)
- promoveaza modele educationale centrate pe elev , educatia individuala ( tot ce se intampla in viata e
interdependent)
- accent pe colaborarea cu familia, pe implicarea parintilor in conceperea si organizarea activ" din scoala
- activ" didactice bazate pe munca in grupuri ( copiii sa invete sa-si dezvolte simtul identitatii si pretuirii de
sine, sa coopereze, sa se respecte, sa se integreze)
- metodologia utilizata -! abordarea individualizata a elevilor tinand cont de nivelul de dezvoltare al fiecaruia
( e1" org" centrelor de activitate ce reflecta interesele si nevoile copiilor : c" de alfabetizare , de lectura, de mate,
arte, teatru si 2ocuri)
- activ" elevilor & bazate pe cercetare (invata prin asociere &ce stiu$cele noi)
- elevii sunt evaluati prin modalitati specifice: scaunul evaluarii, mapa de lucrari, caietul de evaluare
- atmosfera pozitiva , de incredere
4. M.NTESS.'I
- isi propune sa invete copilul sa gandeasca$actioneze independent si responsabil
- automotivarea -! c3eia invatarii complete ! copilul si invatarea sunt pe ,-ul loc, iar predarea si programa
de educatie pe locul al --lea
- mediul de instruire e bazat pe obiecte mici, usor de manipulat si detaliate dpdv vizual
- metoda de educatie & bazata pe observarea directa a copilului , pe pregatirea mediului de instruire pe baza
obs" realizate si pe conceperea programei functie de nevoile copilului
1. :ALD.'*
- urmareste dezv" personalitatii copilului , isi orienteaza oferta functie de particularitatile diferitelor trepte de
varsta si cerinte
,9
- un loc important in curriculum: artele, lucrul manual, artizanatul, alte activ" de baza (tors, tesut), limba2ul,
istorie, geografie, mate, lb" straine
- clasa: elevi aceeasi varsta, nu-si modifica componenta
- esenta: relatia elev-profesor
- prof" tine legatura cu parintii (intalniri cel putin , data$luna)
- prof" preda in cuvinte proprii fara carti, iar elevii confectioneaza propriile carti
- evaluarea nu se bazeaza pe probe, teste, e1temporale,teze sau e1amene ci are in vedere toti factorii : scrisul,
dedicatia, fantezia, logica si fle1ibilitatea gandirii, stilul, ortografia, cunostintele reale
- evaluarea - caracterizare calitativa (ceea ce e pozitiv, critica negativul in leg" cu ceea ce ar putea realiza)
Tema nr. 7
EDU(A/ILITATEA
(.N(E)T
H din pct"dv teoreti! o categorie pedagogica fundamentala care e1prima puterea sau ponderea educatiei in
dezv" personalitatii
H sub raport un!tional,edu!ativ capacitatea specifica a psi3icului uman de a se modela structural si
informational sub influenta agentilor educationali si sociali ( sub influenta lor omul se transforma treptat in
fiinta umana, cu personalitate, care se caracterizeaza prin limba2 articulat, gandire logica, intentionalitate,
afectivitate superioara, vointa)
*A(T.'I
In determinarea dezv" psi3ofizice a copilului, rolul principal apartine interactiunii dintre :
," ereditate
-" mediu
." educatie
," E'EDITATEA insusire biologica pe baza careia se conserva si se transmit caracterele unei specii
de la ascendenti la descendenti
genereaza un anumit tip de conduita ce are o mare importanta in procesul de structurare a personalitatii
dar acest fapt nu se poate e1plica independent de actiunea factorilor de mediu si de influentele educatiei
ereditatea isi face simtita prezenta in formarea personalitatii in masura in care ceilalti - factori o
permit "7ediu de viata favorabil, actiune educativa de calitate ! posibilele influente negative ale ereditatii sunt
f" putin simtite in personalitatea acestuia (e1" copii care nu sunt f" bine dotati intelectual dar reusesc sa faca fata
stimulati si diri2ati de parinti$profesori5 e1" si situatii contrare)
posibilitatile innascute ale copilului trebuie descoperite, stimulate si edzvoltate pt a se putea
transforma in aptitudini si apoi in talente5 in caz contrar raman latente si se pierd
8oncl: )reditatea premisa naturala in dezvoltarea psi3ica constituind un ec3ipament primar pt
dezvoltarea ulterioara a personalitatii
-" MEDIUL totalitatea elementelor si conditiilor de viata cu care individul interactioneaza (direct$indirect)
pe parcursul dezvoltarii sale
- componente principale:
,mediul geograi! natural & influenteaza dezvoltarea$sanatatea prin: campul geomagnetic, clima, relief,
radiatii, poluare
, mediul so!io,!ultural & permite umanizarea si socializarea individului prin:
% asigurarea conditiilor materiale, de civilizatie si cultura
% e1ercita influenta prin relatii inter-umane, institutii, ideologii, grupuri sociale, traditii,
conceptii, stiluri de viata
,,
%constituie cadrul dezvoltarii prin influentele sale organizate $ neorganizate avand rol
deosebit in formarea omului ca personalitate
% in cadrul lui, o influenta decisiva o are familia
8oncl: daca ereditatea ofera o serie de premise naturale, mediul ofera conditii si da continut personalitatii
! cadrul socio-cultural al dezv" psi3oindividuale
." EDU(ATIA factorul determinant al dezvoltarii psi3oindividuale
umanizarea $ personalitatea copilului sunt 3otarate de conditiile de mediu socio-cultural -! din cadrul
acestuia educ" are un rol determinant
copilul devine om social numai prin educatie cu a2utorul careia
% isi insuseste lb2" social, cultura generala si comportamentul moral-cetatenesc
% isi formeaza conceptia despre lume
% isi dezvolta potentialul creator
% se pregateste pt" integrarea socio-profesionala
de aceea e important ca toti factorii educationali (parinti, cadre didactice, oarganizatii de tineret sau
institutii de cultura) sa cunoasca bine personalitatea copilului, gradul sau de educabilitate si, pe aceasta baza, sa
structureze intregul proiect de te3nologie a educatiei
educatia in scoala e cel mai imp" factor(scoala formeaza nu doar specialisti, ci oameni)

8G*8LAII): )reditatea ofera sau nu potentialul de dezvoltare psi3o-fiziologica, mediul ofera sau nu
anumite conditii, educatia diri2eaza, prin procesul invatarii, formarea armonioasa$ integrala a personalitatii, fiind
factorul determinant al acesteia"
TE.'II *UNDAMENTALE
," TEORI ERE!ITRIST & sustine rolul determinant al ereditatii in evolutia fiintei umane
-" TEORI M"IENT#IST & rolul determinant al mediului(indeosebi cel socio-cultural) in
dezvoltarea personalitatii
." EPI$ENETISM%# PI$ETIN & nici ereditatea, nici mediul nu au rol elential ci un al .-lea factor
care intra in actiune dupa geneza - vis esentialis$ nisus formativus un mecanism de autoreglare a cresterii care
asigura autoreglarea functionala a organismului"Acest mecanism are un corespondent in planul dezvoltarii
psi3ice ce impune o succesiune de stadii de dezvoltare ce nu pot fi escaladate prin presiuni de mediu sau
educative
,-
Tema nr. 8
ST'U(TU'A SI DINAMI(A )E'S.NALITATII
)E'S.NALITATEA: organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi3ofizice care
determina gandirea si comportamentul sau caracteristic (Allport & la fiecare persoana e1ista --. trasaturi
dominante, ,9-,< secundare si f" multe mai putin manifestate)
ST'U(TU'A )E'S.NALITATII.
& TEMPERMENT%#- constituie latura dinamico-energetica a ;" (dinamica -! furnizeaza informatii cu
privire la cat de iute-lenta, mobila-rigida e conduita individului 5 energetica -! arata care e cantitatea de energie
de care dispune un individ si mai ales modul cum este consumata aceasta)
- se e1prima cel mai pregnant in conduita si comportament
C#SI'ICRE:
," (.LE'I(UL
neec3ilibrat, oscileaza(entuziasm e1agerat$abandonarea initiativei, urmata uneori de
depresie,an1ietate,neincredere in forte proprii)
agitati, impulsivi,nestapaniti, iritabili, incapatanati, agresivi(tendinte de dominare$opozitie)
daca nu sunt temperate prin educatie aceste treseturi pot degenera in
obraznicie,agresivitate,indisciplina,neintegrare
se plictisesc repede -! e necesara crearea unor motivatii puternice pt invatatura care sa-i mobilizeze, sa
le stimuleze initiativa, sa le canalizeze energia (e1: convins de necesitatea disciplinei, numit sa raspunda de ea
! rezultate pozitive caci se autoeduca)
trasaturi pozitive: vioiciune, reactivitate crescuta, bogatie afectiva, placerea de a invinge greutati etc"
parintii$profesorii -! gri2a pt" organizarea activitatii lor datorita instabilitatii emotiilor,sentimentelor si
a intensitatii cu care se desfasoara acestea
-" SAN-VINI(UL
puternic, ec3ilibrat, optimist, cura2os, desc3is, impresionabil, sensibil, energic si mobil, bine dispus,
rezistent si stapanit, rapid in miscari$vorbire
invata usor$uita la fel de repede
se plictiseste repede-!tendinta spre superficialitate
trece repede de la o activitate la alta, se adapteaza usor, se anga2eaza in rezolvarea sarcinilor fara
entuziasm e1agerat
nu le place sa riste
nu se descura2eaza
sociabili, usor e1uberanti
instabili in stari afective
influentabili, superficiali, nu se pot concentra de fiecare data cu randament
desi s-a spus ca e temp" ideal, e necesara educatia pt" a intampina formarea trasaturilor negative de
caracter si a se dezvolta tras" pozitive
,.
-" *LE-MATI(UL
ec3ilibrat, calm, linistit, calculat, stabil in actiuni, ordonat, rabdator, meticulos, perseverent I*#A lipsit de
initiativa, entuziasm
depune m" multe eforturi in invatare dar cunostintele sunt mai durabile
se adapteaza greu la situatii noi
tip inc3is, rece, putin sociabil insa prin educatie devine destul de productiv
." MELAN(.LI(UL
tip slab, rezistent la eforturi
interiorizat, trist, timid, an1ios, ne3otarat, retras, nesigur
cu sentimentul inferioritatii, neincrezator in forte proprii
serios, constiincios, e1igent cu sine, supus, sarguincios
prin educarea increderii in forte proprii si antrenare progresiva in rezolvarea unor sarcini copiii devin
capabili de eforturi intense si rezultate bune
lipsa educatiei ! pesimisti, nesociabili, cu comple1e de inferioritate, se consuma datorita esecurilor
(on!luzie:
'emperamentul & alia2 de insusiri innascute si dobandite
- constituie fondul dinamico-energetic al persoanei pe care o influenteaza discret in toate
manifestarile sale comportamentale
% nu e1ista tipuri pure de '" 5 fiecare are si trasaturi ce apartin unui ' invecinat
% trasaturile de 'emperament se pot ameliora prin educatie si nu au legatura cu aptitudinile
7)'G@) de diagnosticare a ': % obs" modului cum invata$comporta elevii, cum vorbesc$se misca
% studierea emotivitatii$e1presivitatii, a capacitatii de munca$rezistenta
% modul cum se integreaza in clasa$ se acomodeaza la situatii noi
7I?LGA8) de investigare a ' : H metoda biografica
H c3estionare
H teste de personalitate
"& PTIT%!INI#E insusiri psi3ofiziologice ce faciliteaza asimilarea de cunostinte si abilitati cu a2utorul
carora e1ecutam activitati cu mai multa rapiditate si cu grad ridicat de eficienta
8LA#I>I8AR):
A. A. simple
a" apt" senzoriale: H acuitate vizuala $ auditiva
H rapiditatea perceptiilor
H simtul ritmului
H reprezentare spatiala
b" apt" psi3omotorii : H rapiditatea $ supletea miscarilor
H coordonarea si precizia acestora
H mobilitatea corpului
H de1teritatea manuala
c" fluenta verbala (intelegerea rapida afrazelor) si e1presiva (usurinta e1primarii)
d" fluenta ideilor si fluenta asociativa
e" fle1ibilitatea gandirii
f" apt" numerica
g" apt" generale: intelogenta, apt" scolara, imaginatia, memoria
,/
/. A. !omple6e %proesionale&
- apt" literare, artistice, te3nice, organizatorice, sportive, matematice, stiintifice etc"
- au in componenta lor: % apt" simple
% factori de personalitate (motivatie, perseverenta, atit" creativa)
% componente specifice unor profesiuni ca de e1:
H apt" matematica: inteligenta generala peste mediu, imag" creatoare, apt" numerica, capac de
generalizare $abstractizare$rezolva probleme
H apt" te3nice : intelig" te3nica dezvoltata, perceptie, reprezentare si rationament spatial, de1teritate
manuala, imag" constructiva
H apt" stiintifica: intelig" generala peste mediu, imag" creatoare, spirit de obs" dezvoltat, fle1ibilitatea
gandirii, capacitatea de a gandi abstract$ a generaliza
H apt" pt muzica : intelig" generala, imaginatie artistica, acuitate auditiva, simtul umorului$armoniei,
capacitati vocale
Apt" sunt rezultatul interactiunii unor factori e1terni$interni
*a!torii e6terni se refera la procesul insusirii logice$creative a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor in
cadrul caruia se dezvolta aptitudinile, care, la randul lor, faciliteaza asimilarea informatiilor
*a!torii interni & dispozitiile ereditare
- interese, motivatii, aspiratii, ideal, atitudini, inteligenta
Inteligenta aptitudine generala
- tipuri: concreta, empirica, abstracta, descriptiva, e1plicativa, teoretica, matematica, te3nica, literara, artistica
etc"
C& CRCTER%#
( ansamblu de atitudini si trasaturi ce determina modul de orientare si raportare a subiectului la cei din 2ur, la
sine, la activitatea desfasurata, la societate
- alta componenta a personalitatii & considerat : nucleul : personalitatii
- e1ista . grupe fundamentale de atitudini:
," atit" fata de sine insusi ( modestie, orgoliu, demnitate, egoism, sentim" de inferioritate, culpabilitate etc)
-" atit" fata de ceilalti ( altruism, umanism, patriotism, atit" pozitiva etc)
." atit" fata de munca ( 3arnicie, punctualitate, seriozitate, si opusul acestora)
,<
TEMA N'. 0
*INALITATILE EDU(ATIEI
(LASI*I(A'E
)ducatia (dupa cum demonstreaza inclusiv etimologia ac" concept &lat :educe,educere & a duce, a
conduce) nu este o activitate desfasurata in sine si pentru sine ci una care urmareste atingerea anumitor
inalitati.
*inalitatilie edu!atiei & orientarile asumate la nivel de politica a educatiei in vederea realizarii activitatii
de formare-dezvoltare a personalitatii umane conform anumitor valori anga2ate in proiectarea sistemului si a
procesului de invatamant
Sensul inalist al educatiei se refera la faptul ca , in fiecare moment al desfasurarii sale, educatia este
orientata si diri2ata in functie de finalitatile (rezultatele) pe care aceasta le urmareste" ( aceste finalitati sunt
determinate preponderent de conte1tul social-istoric in care se desfasoara actiunea educationala si mai putin de
dorinele proprii ale elevului sau ale celui care organizeaza, declanseaza si conduce actuinea educativa)"
Edu!atia repr. un sistem de a!tiuni inormativ,ormative , desasurate in mod !onstient si sistemati!
asupra su#ie!tului uman in vederea transormarii a!estuia in !onormitate !u inalitatile edu!ationale
urmarite.
>inalitatile educatiei se structureaza pe . niveluri ierar3ice:
ideal educational
scopuri educationale
obiective educationale
Idealul edu!ational
e1prima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa istorica sub forma unui model
dezirabil de personalitate umana
are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul
educativ in ansamblul sau
reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul in procesul educatiei
oricare ar fi societatea in care functioneaza idealul educational, acesta urmareste asadar sa atinga
aspectele definitorii pentru conte1tul istoric si socio-economic in care acesta urmeaza a se realiza"Astfel, acesta
are valoare orientativa si prezinta generalitate descriptiva pt tot ceea ce se intreprinde in directia formarii si
educarii omului"
S!opurile edu!ationale
repr" finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de
timp
sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la
rezultatele ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale
detaliaza practic idealul educational la nivelul diverselor situatii instructiv-educative5 astfel, daca
idealul educ este unul singur, scopurile educationale vizeaza finalitati educationale particulare, specifice
diverselor laturi ale educatiei, diferitelor nivele si profile de invatamant si diferitelor tipuri de scoli
,0
Geissler- / perec3i de scopuri (contradictorii dar complementare)
," s!. materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si s!. ormale (urm" modelarea aptitudinilor si
cultivarea personalitatii)5
-" sc" de !ontinut (centrate pe ac3zitionarea de cunostinte punctuale) si sc" !omportamentale (formarea
si interiorizarea unor actiuni sau deprinderi)
." sc" utilitare (a1ate pe form" deprinderilor si competentelor cerute de activ" practica) si sc"
nepragmati!e (vizeaza formarea unor conduite fara finalitate practica imediata)
/" sc" spe!ii!e dis!iplinelor (caracteristice fiecarei materii) si sc" supradis!iplinare (dezv" inteligentei,
motivatiei etc")
prin continutul lor, sc" educationale poseda o anumita autonomie in raport cu idealul educational si
subordoneaza mai multe obiective particulare
.#ie!tivele edu!ationale
finalitati educationale cu nivel redus de generalitate ce se realizeaza in intervale scurte de timp,
referindu-se la lectii sau secvente de lectii
sunt enunturi cu caracter anticipativ care descriu in termeni e1acti rezultatele asteptate a fi obtinute
la finele unei secvente de instruire
Clasificare:
," In functie de domeniile vietii psi$i!e:
a" ob. cognitive : vizeaza insusirea de cunostinte, deprinderi si capacitati intelectuale
b" ob. afective : se refera la formarea de sentimente, interese, atitudini
c" ob. psiho-motorii : vizeaza comportamente de ordin fizic
-" In fct" de gradul de generalitate2
a" ob. generale : pot fi identificate
-la nivelul intregului sist" de inv" (dand e1presie directa idealului educational)5
- in fct" de tipul si profilul scolii5
-in fct" de ciclul de inv"(ob" ale inv" primar, gimnazial)5
- in fct" de dimensiunile formarii personalitatii( formarea pers" morale, estetice, religioase)5
- pe discipline de inv" (ob" ale predarii$invatarii matematicii, muzicii etc)5
-la nivelul unor sisteme de lectii 5
- la nivelul unei lectii (ob" fundamental sau scopul lectiei)
." ob. concrete ce pot fi e1primate operational e1presia anticiparii de catre prof" a unor comportamente
ale elevului observabile si masurabile intr-un timp scurt(timpul unei lectii)
8oncluzii: Idealul vizeaza finalitatea activ" educative in ansamblu, la nivelul intregii societati , in timp ce
scopurile si obiectivele orienteaza desfasurarea unor activitati educative determinante si concrete
)'.(EDU'I DE .)E'ATI.NALI;A'E
Gbiectivele sunt finalitati educationale care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale
scurte de timp, referindu-se la lectii sau secvente de lectii
A operationaliza un obiectiv inseamna a-l transpune in termeni de comportament concret, direct observabil si
masurabil" Gperationalizarea unui obiectiv educational presupune realizarea unei suite de precizari: precizarea
performantei, precizarea autorului performantei, precizarea conditiilor concrete in care va avea loc realizarea
performantei si stabilirea unui nivel minimal acceptat de reusita
;roceduri :
,E
-mai intai transpunerea o#ie!tivului in termeni de a!tiuni, acte, operatii, manifestari direct observabile
-enuntarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile si :masurabile, cu a2utorul :vb" de
actiune
-se precizeaza !eea !e va a!e elevul, performanta de care va fi capabil dupa anumite secvente ale
procesului de predare-invatare
-se precizeaza situatiile de invatare, respectiv !onditiile care determina modificariule educative
preconizate
-orice obiectiv sa se reere la a!tivitatea de invatare a elevului, nu la activitatea profesorului
-trebuie formulat in !at mai putine !uvinte si in termeni !omportamentali e6pli!iti, care sa vizeze o
operatie, o actiune singulara
,!riteriul de evaluare (vizeaza nivelul reusitei sub ung3i calitativ$cantitativ)indicand cat de eficient trebuie
sa fie comportamentul elevilor, la ce nivel trebuie sa se situeze cunostintele acestora
@)>: .perationalizarea < a!tivitatea de transpunere a s!opurilor pro!esului de invatamant in
o#ie!tive spe!ii!e si a a!estora in o#ie!tive !on!rete, prin pre!izarea unor !omportamente o#serva#ile si
masura#ile
- presupune transformarea unui obiectiv in operatii , manifestari direct observabile, ceea ce pretinde
delimitare si secventiere analitica a obiectivelor si concretizarea lor
8riterii de operationalizare a obiectivelor:
8ezar Barzea: ," un ob" operational precizeaza o modificare calitativa a capacitatii elevilor
-" e necesar ca pt" fiecare ob" operational sa se precizeze situatiile de invatare sau conditiile care
determina modificarile proiectate si asteptate
." nivelul realizarii
@upa stabilirea unui obiectiv general, sunt necesari urmatorii pasi:
H precizarea unor comportamente esentiale care duc la obiectivul general
H formularea unor obiective particulare prin verbe care e1prima o actiune observabila
H selectionarea obiectivelor specifice , importante pentru atingerea ob" general
H descrierea conditiilor in care e pus elevul cand trebuie sa demonstreze ca a atins obiectivul
H specificarea criteriului de evaluare, respectiv specificarea performantei minime acceptabile
Alte criterii de operationalizare:
a) concretizarea pretinde ca orice ob" sa se refere la activitatea elevului, nu la cea a profesorului
b) operationalizarea presupune si precizarea conditiilor didactice$psi3ologice in care elevii vor
dovedi sc3imbarea calitativa$cantitativa dorita
c) evaluarea, criteriile, tipurile si modalitatile de apreciere a rezultatelor
8oncret, ob" operationalizat trebuie sa raspunde la urm" intrebari:
J 8I*)D (elevul, grupul de elevi, clasa)
J 8) #A >A8AD (va da e1emple, va indica formele, va rezolva, va propune, va e1plica)
J I* 8) 8G*@I'IID A*@)D 8A*@D (la sfarsitul activitatii$temei$capitolului toti elevii vor putea sa""", va
cauta singur informatii
J 8A' @) BI*)D I* 8) 8A*'I'A')D (va rezolva corect . e1ercitii din / , dupa cateva ore)
AVANTA=E SI LIMITE ALE .)E'ATI.NALI;A'II
(aloarea operationalizarii obiectivelor reiese din un!tiile pe care obiectivele le indeplinesc in conte1tul
general al instruirii sau in conte1tul unei activitati:
," functia anticipativa : ob" este anticiparea unui rezultat dezirabil si realizabil intr-un conte1t pedagogic
,F
-" f" evaluativa: ob" este un reper $ spri2in pentru evaluare5 raportarea rezultatelor obtinute la obiective da
masura eficientei activitatii desfasurate
." f" a1iologica : ob" sunt e1presia unor valori educationale si orienteaza elevii catre aceste valori
/" f" de organizare si reglare a intregului proces pedagogic : ob" subnt adevarate criterii de referinta ce
orienteaza proiectarea, desfasurarea si evaluarea tuturor activitatilor educative si permit , in consecinta,
controlul si (auto)reglarea proceselor pedagogice
.perationalizarea prezinta o serie de avanta5e pt proesor:
H faciliteaza comunicarea pedagogica
Hconstituie garantia repetarii finalitatilor educatiei
H permite o mai buna diagnoza a dificultatilor de invatare
H furnizeaza elaborarea instrumentelor de evaluare
H sporesc responsabilitatile cadrului didactic prin introducerea unor criterii mai ferme in evaluare
-reseli !e insotes! a!tivitatea de operationalizare:
H confundarea ob" cu programa sau cu temele de insusit
H confundarea obiectivelor cu intentiile profesorului
H formularea ob" in termeni de proces (ce treb" sa faca elevul pt a a2unge la rezultat ) in loc de produs (adica
ceea ce treb" sa demonstreze pentru a arata ca stie ceea ce are de facut)
H incuderea a mai mult de un ob" in formularea unei etape de invatare
H e1primarea unui ob" printr-un comportament compozit, greu de evaluat, in loc de o operatie singulara
;rof" nu trebuie sa e1agereze in operationalizarea ob" uitand de finalitatile ample, cuprinztoare ale procesului
didactic" Gb" trebuie ordonate pe a1a simplitate-comple1itate"'rebuie sa observe reactiile spontane, neasteptate
ale elevilor(pot fi semnificative)" In fct de disciplina, va stabili ob" operationale cele mai semnificative dpdv
didactic"
,=
Tema >
TE.'IA SI MET.D.L.-IA (U''I(ULUM,ULUI
In acceptiune 'RA@I'IG*ALA conceptul de 8" reprezinta un set de documente scolare$universitare care
planificau continuturile instruirii , un istrument de eficientizare sociala a activitatii scolare$universitare , un
program de invatare oficial, organizat institutional
In acceptiune 7G@)R*A 8" vizeaza sistemul de e1periente de invatare , directe si indirecte, ale
elevilor$studentilor
'eoria moderna a 8" are in vedere urmatoarele aspecte:
% obiectivele educationale pe care trebuie sa le urmareasca scoala5
% e1perientele educative care ar putea permite atingerea obiectivelor
% modalitatea de realizare a acestor e1periente educative
% modalitatea de stabilire a gradului in care au fost atinse aceste obiective
8" se refera la programul de activitati educationale , la ansamblul proceselor educative, la activitatile de
invatare, la evenimentele care se petrec in clasa si pune accent pe articularea componentelor procesului de
invatamant: obiective, continuturi, metode de invatare, metode si te3nici de evaluare" 8" cuprinde insusi
continutul procesului de invatamant , care se concretizeaza in planuri de invatamant, programe, manuale,
g3iduri si indrumari metodice, materiale suport"
(urri!ulum,ul National (devenit operational in anul sc" ,==F-,===) e alcatuit din - segmente:
!urri!ulum nu!leu %(N& si !urri!ulum la de!izia s!olii %(DS&
(. nu!leu reprez. trun!$iul !omun (nr" minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in
planul de invatamant"
- unicul sistem de reerinta pt" diversele tipuri de evaluari si de e1aminari e1terne din sistem si pentru
ela#orarea standardelor curriculare de performanta
(DS & acopera dierenta de ore dintre !urri!ulum si nr minim+ma6im de ore pe saptamana , pe
disciplina, pe ani de studiu, prevazute in planurile- cadru de invatamant"
In completarea c" nucleu, care e obligatoriu, scoala poate opta pt una din variantele urmatoare
a" c" nucleu aprofundat
b" c" e1tins
c" c" elaborat de scoala
d" c" formal
e" c" local
f" c" ascuns
Aria !urri!ulara grupa2 de discipline scolare care au in comun anumite obiective$ metodologii
8"* e structurat pe E arii curriculare desemnate pe baza importantei diferitelor domenii , precum si pe
cone1iunile dintre acestea: limba si comunicare
-9
matematica si stiinte ale naturii
om si societate
arte
educatie fizica si sport
te3nologii
consiliere si orientare
Aria curriculara trebuie sa ramana aceeasi pe toata durata invatamantului obligatoriu, dar ponderea pe cicluri
si clase este variabila
(i!luri !urri!ulare periodizari ale scolaritatii ce au in comun obiective specifice5 grupeaza mai multi ani
de studiu
- ciclul prescolar
-ciclul primar
-ciclul secundar inferior (gimnazial)
-ciclul secundar superior (liceu)
-ciclul invatamantului universitar
TI)U'I DE (U''I(ULUM
In literatura de specialitate e1ista o tipologie a 8urriculumui" din - perspective : a cercetarii fundamentale si a
cercetarii aplicative
I. Din persp. !er!etarii undamentale2
," 8" general - are ca obiectiv oferirea unei baze de cunostinte pt" toti cursantii pe parcursul diferitelor etape
de pregatire"
cuprinde trunc3iul comun de materii obligatorii pentru toti elevii, pana la F9K din totalul disciplinelor
-" 8" specializat sau de profil & repr" seturile de discipline care tind sa formeze cunostinte si valori specifice,
abilitati si competente pe domenii particulare de studiu (te3nic, artistic, teoretic, sportiv)
." 8" subliminal sau ascuns - repr" totalitatea valorilor si e1perientelor de invatare pe care inst" de inv" le
transmite fara ca acestea sa fie prevazute in programul educativ (reguli, principii, conveniente, proceduri)
- in acest conte1t scoala formeaza o serie de conduite si atitudini: a sti sa petreci
timpul liber, a te apara, a te face placut, a invata sa ai succes, a-ti afirma opiniile, a alege, a fi autonom etc"
<" 8" informal & se refera la oportunitatile si e1perientele de invatare oferite de inst" din afara sist" de
invatamant(mass-media, muzee, alte ins" culturale si religioase, comunitati locale, familia) care transmit
valori, formeaza atitudini si competente intr-o maniera complementara scolii
II" Din pers. !er!etarii apli!ative:
," 8" formal & ansamblul documentelor scolare de tip reglator , in cadrul carora se consemneaza datele
initiale privind procesele educative si e1perientele de invatare pe care inst" de invatamant le ofera cursantilor in
functie de etapa de pregatire
-" 8" recomandat & oferta pusa la dispozitie de catre e1perti si specialisti , din care deriva o serie si valori ce
se propun utilizatorilor
." 8" scris & acea ipostaza a 8" e1plicitat in diferite documente scolara, care reprezinta produsele curriculare
(planuri de invatamant, programe scolare)
/" 8" e1clus & acele ipostaze ale 8" care nu au fost introduse in materia de predare din anumite ratiuni
-,
<" 8" predat & totalitatea cunostintelor , deprinderilor, atitudinilor incluse efectiv in predare de catre toti
actorii implicati in procesul educativ(profesori si elevi)
0" 8" suport & toate materialele curriculare aditionale (culegeri, caiete didactice, g3iduri, mi2l" multimedia)
E" 8" invatat sau realizat & totalitatea ac3izitiilor active sau interiorizate de catre elevi in proc" de predare-
invatare
F" 8" testat & e1perienta de invatare transpozitionata in teste, probe de e1aminare si alte instrumente de
apreciere a progresului scolar, etalata prin totalitatea instrumentelor de evaluare
=" 8" local sau zonal & oferta educationala de care beneficiaza doar cursantii dintr-un spatiu geografic
determinat, deoarece se considera ca anumite valori sau cunostinte prezinta un interes special (cele etnografice,
folclor, geografice, lingvistice)
,9" 8" nucleu & e1presia curriculara a trunc3iului comun, care cuprinde acel set de elemente esentiale pt"
orientarea invatarii la o anumita disciplina
,," 8" @" #" & ansamblul proceselor educative si al e1perientelor de invatare pe care fiecare scoala le propune
in mod direct elevilor sai in cadrul ofertei curriculare proprii"
- are . variante: H curriculum nucleu aprofundat
H curriculum e1tins
H curriculum elaborat in scoala
(. nu!leu aproundat & acea forma de 8@# care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale 8"
nucleu , in nr" ma1im de ore prevazut in pla2a orara a unei discipline
(. e6tins & forma de 8@# ce urmareste e1tinderea obiectivelor si continuturilor din 8" nucleu prin noi ob" de
ref" si noi continuturi, in nr" ma1im de ore prevazut de pla2a orara a unei discipline
(. ela#orat in s!oala & forma de 8@# prin care scoala poate concepe si propune o disciplina noua , cu
programa, ob" si continuturi noi, diferite de cele e1istente in planul cadru si trunc3iul comun
La nivelul inv" liceal 8@# se poate realiza prin mai multe tipuri de discipline optionale:
o" de aprofundare
o" de e1tindere
o" preluat
o" ca disciplina noua
o" integrat
D.(UMENTE (U''I(ULA'E
8ontinutul procesului educativ se organizeaza si planifica prin documente scolare sau documente(produse)
curriculare" )1ista mai multe tipuri de produse curriculare, dupa importanta lor:
," obiectivari primare & planul de invatamant
- programele scolare
-" obiectivari secundare & manuale
- metodicile speciale
." obiectivari tertiare & orare
- planificari calendaristice
- proiecte pedagogice
I" )lanul !adru de invatamant document oficial in care se structureaza continutul invatamantului pe
niveluri si profiluri de scoli"
- in el se stabileste nr" de ore (ma1i$minim) pe diferite discipline$arii curriculare
--
-este o baza de pornire & in locul unui cardu unic pt" toate scolile de acelasi tip, prin planul cadru se
fi1eaza un trunc3i comun de discipline obligatorii(E<-F9K din totalul disciplinelor) , inst" scolare avand
posibilitatea de a decide asupra restului de discipline din programul educativ
II. )rograma s!olara & acel document care configureaza continutul procesului instructiv educativ la
o disciplina
- instrumentul de la care se porneste proiectarea didactica
- elemente 8G7;G*)*') :
Not) de prezentare o prezentare a disciplinei care oferL o imagine de ansamblu asupra programei, oferL
denumirile disiplinelor studiate Mi repartizarea lor pe clase, cu specificarea numLrului de ore pe sLptLmNnL,
elementele care au stat la baza elaborLrii programei, descrie parcursul disciplinelor, argumenteazL structura
didacticL adoptatL, sintetizeazL recomandLri semnificative, prezintL dominantele curriculum-ului"
O*iectivele cadru ?i de referin+) - cu care se opereazL On programele Mcolare proprii OnvLPLmNntului
obligatoriu, respectiv pNnL On clasa a (III-a (inclusiv On aceastL clasL) sau competenele generale Mi cele
specifice (cu care se opereazL On programele Mcolare pentru clasele a I+-a - a +II-a)"
Obiectivele cadru sunt obiective cu grad ridicat de generalitate Mi de comple1itate - se referL la formarea unor
competenPe Mi atitudini specifice disciplinei Mi sunt urmLrite de-a lungul mai multor ani de studii" )le se stabilesc
On mod unic, la nivel naPional Mi sunt cuprinse On programele Mcolare" 8u ele se opereazL On programele Mcolare
proprii OnvLPLmNntului obligatoriu, respectiv pNnL On clasa a (III-a (inclusiv On aceastL clasL)"
@in obiectivele cadru derivL obiectivele de referin, care se stabilesc On mod unic, la nivel naPional- cuprind
rezultate aMteptate ale OnvLPLrii pentru fiecare an de studiu"
Competenele generale i competenele specifice
Competenele reprezintL ansambluri integrate de cunoMtinPe, capacitLPi Mi abilitLPi de aplicare, operare Mi
transfer al ac3iziPiilor, care permit desfLMurarea cu succes a unei activitLPi, rezolvarea eficientL a unei probleme
sau a unei clase de probleme$ situaPii5 competenPele au componente cognitive$ intelectuale, afectiv-atitudinale Mi
psi3omotorii"
Competenele specifice deriva din cele generale, pentru un an de studiu Mi lor le sunt asociate unitLPi de
conPinut, valori Mi atitudini, care ar putea fi construite On interdependenPL cu formarea competenPelor
educaPionale generale, precum Mi sugestii metodologice generale" 8orelaPia propusL Ontre competenPele specifice
Mi unitLPile de conPinut are On vedere posibilitatea ca orice competenPL specificL sL poatL fi atinsL prin diferite
unitLPi de conPinut, nee1istNnd o corespondenPL biunivocL Ontre acestea" ;e baza competenPelor specifice, se
formuleazL competenele derivate, care vor fi vizate On cadrul activitLPii educaPionale"
,alori -i atitudini - inventare$ seturi de finalitLPi de ordin general, care nu pot fi e1primate On termeni de
acPiuni sau comportamente observabile Mi uMor evaluabile, la a cLror dezvoltare contribuie disciplinele studiate"
Su.estii metodolo.ice - oferite ca spri2in pentru realizarea demersurilor didactice, referitoare la:
desfLMurarea proceselor formative de predare, OnvLPare Mi evaluare5 organizarea activitLPilor de OnvLPare Mi a
situaPiilor de OnvLPare5 construirea Mi utilizarea strategiilor de instruire Mi OnvLPare5 alegerea Mi utilizarea
metodelor de OnvLPLmNnt5 necesitatea asigurLrii cone1iunilor conceptuale Mi metodologice5 asigurarea
potenPialului educativ al disciplinei5 asigurarea unei comunicLri didactice eficiente, asigurarea unui mediu de
OnvLPare stimulativ, care sL promoveze OnvLParea activL, atitudinea pozitivL Mi responsabilL5 selectarea Mi
valorificarea resurselor materiale necesare5 manifestarea fle1ibilitLPii On gNndire Mi a creativitLPii cadrului
didactic"
Standardele curriculare de performan+) - reprezintL un sistem de referinPL comun Mi ec3ivalent la
sfNrMitul unei trepte de Mcolaritate, care permite evidenPierea progresului realizat de elevi de la o treaptL de
Mcolaritate la alta (sunt standarde naPionale) )le sunt criterii de evaluare a calitLPii procesului de OnvLPare,
specificLri de performanPL care indicL gradul On care sunt atinse obiectivele curriculare, sunt OnsuMite
cunoMtinPele, sunt formate capacitLPile Mi comportamentele stabilite prin curriculum"
-.
E/emple de activit)+i de 0nv)+are, care propun posibile modalitLPi concrete Mi diverse de organizare a
activitLPii educaPionale On clasL" )le sunt construite astfel OncNt sL valorifice e1perienPa cognitivL a elevilor, sL Oi
spri2ine constructiv On activitatea de cunoaMtere Mi sL permitL valorificarea unor strategii didactice On conte1te
variate de OnvLPare"
Con+inuturile care pot fi valorificate pentru atingerea obiectivelor cadru Mi de referinPL Mi a competenPelor
generale Mi specifice solicitate prin curriculum5 conPinuturile sunt structurate Mi organizate On 2urul unor teme"
(omponenta generala a programei in!lude asadar:
prezantarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor curriculare
prezentarea ob" generale ale sist" de inv" national
precizarea ob" instructiv-educative ale nivelului$profilului de inv" pt care au fost concepute programele
planul de inv" insotit de precizari referitoare la aspectele particulare ale rolului ariei curriculare
respective si relatiile ei cu celelalte arii apropiate
principiile didactice fundamentale, corelate cu ob" urmarite prin programa respectiva
(omponenta parti!ularizata la o arie !urri!ulara !uprinde urm. elemente2
prezentare a disciplinei$ariei respective
ob" generale
ob" de referinta pe ani de studiu
teme sugerate spre studiere
sugerarea unor activ" de invatare
sugerarea unor metodologii de predare
sugestii privind evaluarea rezultatelor elevilor
precizarea standardelor nationale ale elevilor(nivel minim$mediu$ma1im)
III. Manualul s!olar & instr" de lucru cel mai important (pt elevi$pt" profesor)
- concretizeaza programele scolare in diferite unitati didactice sau e1periente de invatare
- continuturile invatarii sunt sistematizate pe capitole, subcapitole,lectii,teme
- are urm" functii pedagogice:
a) f" de informare realizata prin mi2loace didactice si grafice specifice
b) f" de formare a cunostintelor $ capacitatilor vizate de ob" instructiv-educative
c) f" de antrenare a capacitatilor cognitive, afective, psi3o-motrice sau a aptitudinilor
d) f" de autoinstruire
IV. Alte suporturi !urri!ulare & materiale didactice sau documente destinate elevilor $ prof"
-/
T ema @
)'.(ESUL DE INVATAMANT
;rocesul de invatamant & ppalul subsistem al sist" de invatamat in cadrul caruia se realizeaza instruirea si
invatarea elevilor si studentilor prin intermediul activitatilor proiectate, organizate si diri2ate de catre profesori,
in conformitate cu anumite norme si principii dicatice, intr-un conte1t metodic adecvat, apeland la resurse
materiale si didactice potrivite, in vederea atingerii dezideratelor educative"
- reprez" dimensiunea dinamica a sist" de inv" (deoarece in cardul lui are loc activ" de invatare iar elevii si
studentii sunt indrumati de catre profesori cum sa invete)"
- functiile generale ale sist" de invatamant sunt realizate in cadrul procesului de invatamant prin
intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si ierar3izate pe cicluri si ani de
studii"
- dpdv structural si functional proc" de inv" este subordonat sist" de invatamant
- pe de alta parte, dimensiunea operationala a proc" de inv" , dependenta de decizia profesorului, ii
confera acestuia un anumit grad de libertate in proiectarea , realizarea si dezvoltarea instruirii
;rocesul de invatamant este asadar un ansamblu de activitati organizate si diri2ate care se desfasoara
etapizat, in cadrul unor institutii specializate, sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop, in vederea
indeplinirii anumitor obiective instructiv-educative
- in cadrul proc" de inv" se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:
1. de predare, invatare si evaluare -act" de predare, invatare si evaluare & esenta proc" de invatamant (cu
frecventa cea mai mare), ei fiindu-i subordonate celelalte tipuri de activitati
4. manageriale actiuni de planificare si programare, de organizare si coordonare , control si indrumare,
atat la nivelul institutiei de invatamant cat si la nivelul formatiunilor de studiu
1. e!onomi!o,inan!iare gestionarea fondurilor banesti alocate prin buget ( cea mai mare parte din buget
& salarii si intretinere)
7. administrativ,gospodaresti are scop mentinerea functionalitatii spatiilor de invatamant si a mediului
ambiental, cu respectarea normelor igienico-sanitare
<. in aara !lasei si a s!olii consultatii si meditatii, act" cultural-artistica si sportiva, in cercuri pe obiecte
de studii, e1cursii si vizite, activ" cu parintii, act" de orientare scolara si profesionala
- fiecare dintre ele are un anumit specificin fct" de natura activitatii, de tipul de scoala si de treapta de
scolarizare
8u alte cuvinte, proc" de invatamant poate fi definit si ca un ansamblu de elemente (obiective, continuturi,
resurse umaneCpersonal didactic, de conducere, au1iliar si administrativ, elevi!, resurse materiale Cspatii de
invatamant, materiale didactice, terenuri$baze sportive!, strategii de instruire, te3nici de evaluare), care
interactioneaza in cadrul unei activitati comple1e , desfasurate in mod organizat si sistematic, pt realizarea unor
finalitati dinainte stabilite

A/.'DA'I SISTEMI(E, *UN(TI.NALE SI .)E'ATI.NALE ALE )'.(. DE INV.
-<
G descriere sistemica a proc" de inv" se poate realiza din . pdv:
," functional
-" structural
." operational
," #ub aspect *UN(TI.NAL , trebuie sa stim care sunt o#ie!tivele sistemului , ce tinteste sa faca si ce
obtine"
- o#ie!tivele pedagogi!e e1prima finalitatile la care trebuie sa se a2unga in procesul de predare-invatare in
functie de anumite prioritati"
Acestea stabilesc: -ce sa cunoasca elevul din cadrul unui obiect de studiu
-ce deprinderi, capacitati intelectuale, convingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze
- de precizarea corecta si completa a obiectivelor pedagogice vor depinde: stabilirea continutului, alegerea
strategiilor, a formelor de organizare si evaluarea performantelor"
-" dpdv ST'U(TU'AL , functionarea sistemului are la baza resurse (umane, materiale si financiare),
!ontinuturi, orme de oragizare a a!tivitatilor, strategii dida!ti!e etc"
a" 'esursele umane & profesorul & proiecteaza, planifica, organizeaza, indruma, controleaza procesul de
invatamant (presupune competenta , tact pedagogic, stil modern de predare)
- elevul & a --a resursa & participa la proc" de inv" atat ca obiect, dar mai ales ca subiect al educatiei
'esurse materiale & cuprind mi2loacele de invatamant si pe cele financiare(bugetul invatamantului)
b" (ontinuturile invatamantului & valorile stiintifice, te3nice si umaniste, structurate in programele si
manualele scolare pe baza unor criterii
- stabilit in concordanta cu obiectivele pedagogice, orienteaza intregul proces de predare-invatare si evaluare
c" *ormele de organizare a activ" didactice asigura aplicarea si realizarea obiectivelor$ continuturilor prin
lectii desfasurate in clase, laboratoare, ateliere scolare, terenuri, vizite, e1cursii didactice
- aceste activ" se desfasoara intr-o unitate de timp (ora de curs, semestru, an scolar) intr-un spatiu scolar
dotat cu mi2loace si materiale necesare
d" Strategiile dida!ti!e & instrumentele de realizare a obiectivelor pedagogice si a continuturilor
- sunt dependente de obiective si continuturi cat si de nivelul elevilor, de conostintele lor anterioare
- pot fi: -e1plicativ-demonstrative
-algoritmice
-euristice
- inductive
- deductive
-combinate
- dimensiunea structurala a procesului de invatamant anga2eaza si raporturile contractuale stabilite de scoala
cu comunitatea teritoriala si locala ( agenti sociali, consiliile parintilor) & pot fi atrase noi resurse (materiale,
umane financiare, informationale)
." #ub aspect .)E'ATI.NAL urmarim a!tivitatea !on!reta de predare,invatare,evaluare realizata de
cadrul didactic cu elevii $ studentii, metodele si strategiile didactice folosite
- proc" de invatamant este o activitate la care participa simultan cadrele didactice (activ" de predare) si elevii
(de invatare)
- asadar, proc" de invatamant include ca elemente componente predarea si invatarea , aflate in stransa legatura"
Actiunea realizata de cadrul didactic include urm" / operatii:
-0
," deinirea o#. pedagogice operationale ale activ" didactice
-" sta#ilirea !ontinutului activitatii didactice
." apli!area metodologiei necesare pentru reusita activitatii didactice
/" asigurarea evaluarii rezultatelor activitatii didactice
;t" ca pro!esul de predare sa-si atinga obiectivele, prof" trebuie sa aiba in vedere urm" aspecte:
- designul predarii sa fie conceput a" i" sa asigure timp si spatiu pt" activitati de invatare individuala ( evitarea
tendintelor de segregare sau izolare in clasa)
- sa se asigure metode spe!ii!e si suporturi de invatare pt. elevii !u dii!ultati si pt !ei !u !erinte spe!iale
, pre!um si proesori spe!ializati in munca cu aceste categorii de scolari
- programele educationale sa fie insotite de asistenta !omplementara, pt fiecare caz in parte (de e1" in
domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale)
- crearea unui mediu de invatare ei!ient( prin satisfacerea optiunilor elevilor pt anumite teme de invatare,
tipuri de proiecte sau modalitati de munca) pt toti precum si a unui !limat de respect si acceptare a diferentelor
utilizarea unor modalitati le6i#ile de grupare a elevilor pt activitatile didactice, pe baza nevoilor de
invatare
Referitor la pro!esul de invatare , trebuie avute in vedere urmatoarele:
% impli!area a!tiva a elevilor in proc" de invatare, in ritm si la nivele de dificultate accesibile, utilizand
interactiuni in perec3i si grupuri mici
% relevarea !unostintelor an!ora in predarea noilor !ontinuturi
% utilizarea stimularii, studiilor de !az si a pro#lematizarii in vederea sustinerii curiozitatii, a reflectiei si
evaluarii situatiilor ! stimularea gandirii
% includerea in secventa de predare a eed,#a!A-ului
% sporirea apli!atiilor pra!ti!e , e e6er!itiilor si diversii!area pro#lemelor supuse spre rezolvare
% tratarea egala a tuturor elevilor
% crearea unei atmosere de !ola#orare , lucru in ec3ipa in locul uneia de concurenta$rivalitate
% sar!ini de lu!ru autenti!e, !u relevanta in viata reala
% empatia
In ceea ce priveste evaluarea, ac" trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
Q sa fie sistemati!a si !ontinua, integrata in actul predarii curente, autenti!a in continut si in performantele
proiectate
Q sa fie utilizata in ppal evaluarea de progres (ac3izitiile individuale) in locul celei normative (ac3izitiile
sunt comparate cu norma de grup)
- progresia invatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta
8G*8LAII): (omponentele de #aza ale sist. de invatamant:
o#ie!tivele invatamantului
agentii actiunii (profesori, elevi)
!ampul relational (prof-elevi $ elev-elev)
prin!ipiile proc" de invatamant
!ontinutul invatamantului
-E
metode de invatamant
mi5loa!e de invatamant
orme de organizare si proie!tare didactica
evaluarea in proc" de invatamant
TEMA B
INVATA'EA
(.N(E)T2
Invatarea munca intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic de catre elevi, in vederea
insusirii continutului ideatic si formarii abilitatilor necesare dezvoltarii continue a
personalitatii
poate fi definita ca act de elaborare de operatii si de strategii mintale$cognitive
Aspe!te ale invatarii2
Aspectul procesual al invatarii - cuprinde momente sau procesele care compun o secventa de invatare "In
activitatea procesuala se disting urmatoarele etape:
perceperea materialului
intelegerea acestuia
insusirea cunostintelor
fi1area in memorie
aplicarea cunostintelor
actualizarea cunostintelor
transferul cunostintelor
Aspectul motivational al invatarii & se refera la gradul de implicare a elevului in actul invatarii si in realizarea
sarcinilor de instruire"
7otivatia invatarii reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza , sustin energetic si directioneaza
activitatea de invatare"
In concluzie putem defini invatarea scolara ca procesul de ac3izitie mnezica, de asimilare activa de informatii,
de formare de operatii inielectuale, de priceperi si deprinderi intelectuale$motorii si de atitudini"
(.NDITII ALE INVATA'II
A" 8" interne
B" 8" e1terne
A. (onditii interne
In procesul invatarii sunt implicate
a" pe de o parte ma2oritatea pro!eselor !ognitive, volitive, ae!tive, apoi atentia, lim#a5ul, motivatiile,
aptitudinile, interesele, fiecare avand un rol bine definit"
b"pe de alta parte sunt implicati si a!tori #iologi!i si psi$ologi!i ce determina eficienta sau ineficienta
acesteia"
-F
," ;erceptiile -rol important in invatare deoarece ofera materialul necesar reprezentarilor, memoriei si
gandirii, diferentiaza un obiect de altul prin reflectarea structurii si a semnificatiei
Astfel in procesul invatarii profesorul trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea la elevi a diferitelor tipuri de
perceptie, mai ales a celei vizuale (apro1" =9K din informatii ne vin pe aceasta cale)
-pe baza perceptiei se dezvolta si spiritul de observare
Astfel perceperea activa a obiectelor si fenomenelor va fi insotita de e1plicatiile verbale ale profesorului, pt" a
completa prin informatii suplimentare imaginile elevilor asupra acestora"
-" Reprezentarile H ofera materialul necesar gandirii pentru generalizari sub forma de notiuni, legi, reguli,
principii, precum si memoriei, pt" a fi folosit mai tarziu prin actualizare
." Gandirea H rol esential in procesul invatarii
H proces de formare a conceptelor si structurilor operationale , de intelegere a realitatii si adaptare
prin rezolvare de probleme
/" 7emoria H constituie baza activitatii de invatare
Hproces psi3ic de intiparire si stocare a informatiei, de reactualizare, prin recunoastere sau
reproducere a acesteia intr-o forma selectiva"
;t" a creste eficienta invatarii & cand materialul de invatat este redus ca volum si usor de inteles -! repetari
concentrate $ reproduceri prin mecanismul asociatiilor
- cand materialul este voluminos -! fragmentarea lui, esalonarea repetarilor
;rofesorul %trebuie sa foloseasca e1ercitii de repetare logica si creativa, sa aiba in vedere dezvoltarea la elevi
a memoriei voluntare, a rapiditatii, a volumului, promptitudinii si fidelitatii acesteia"
% va cauta sa evite oboseala elevilor prin crearea de motivatii , caracterul inteligibil al continutului
transmis si intelegerea acestuia folosind materialul didactic si metodele participative
Asadar !onditiile unei memorari ei!iente sunt:
cunoasterea de catre elevi a scopului memorarii (motivatia)
intelegerea cunostintelor
repetarea perseverenta a materialului pentru fi1area temeinica
cunoasterea rezultatelor si autoreglarea
<" Imaginatia H proces de constructie a unor imagini sau idei noi, prin combinarea e1perientei anterioare
H are rol deosebit in elaborarea de produse noi, originale
8rearea de imagini noi are loc cu a2utorul unor procedee cum sunt: reorganizarea cunostintelor, combinarea si
recombinarea lor, disocierea si fuzionarea in forme noi, metaforizarea, sc3ematizarea etc"
0" Atentia H prin intermediul ei se realizeaza orientarea selectiva si concentrarea proceselor psi3ice in scopul
cunoasterii materialului de invatat, care este selectat si filtrat in functie de interese si motivatii
H eficienta invatarii depinde in mare masura de concentrarea si stabilitatea atentiei, de
distributivitatea si fle1ibilitatea ei"
)levii nu pot avea o atentia concentrata mai mult de ,<--9 de minute" @e aceea trebuie evitata supraincarcarea
cu material de invatat iar la unele lectii mai grele sunt necesare sarcini concrete de lucru, metode variate,
materiale didactice si forme distractive"
b" >actori biologici : varsta, starea sanatatii organismului, potentialul genetic, somnul, bioritmul intelectual
etc"
>actori psi3ici : nivelul de inteligenta, aptitudinea scolara, aptitudini speciale, spiritul de observare etc"
/. (onditii e6terne
-=
Includ a" a!tori so!io,organizationali
b" a!tori temporali
c" a!tori psi$oergonomi!i
@e asemenea statusul proesorului este f" important"
;rofesorul trebuie sa fie pregatit pentru activitatile didactice" Aceasta pregatire incepe cu alcatuirea
planificarii materiei de predat (va preciza la fiecare capitol nr" de lectii, scopul, obiectivele operationale,
strategiile didactice si instrumentele de evaluare a cunostintelor sau deprinderilor)" ;e baza planificarii va
elibera proiectele didactice tinand seama de prevederile programei scolare, de manual, de nivelul de cunostinte
al elevilor
@upa fiecare lectie profesorul trebuie sa se autoanalizeze (cat a reusit sa transmita, daca elevii au
inteles, cum ar trebui sa procedeze la lectiile urmatoare)
@upa fiecare capitol este bine sa testeze elevii pentru a se convinge sa si-au insusit cunostintele
pentru a trece la capitolul urmator
Grganizarea activitatii de invatare trebuie sa inceapa o data cu fiecare lectie" In acest scop, dupa ce
a realizat predarea unui obiectiv operational, profesorul va face fi1area cunostintelor (c3estionare orala, aplicatii
practice, rezolvari de e1ercitii sau probleme) apoi va trece la obiectivul urmator, iar in final va face o fi1are
generala, dupa care va urma tema pentru acasa"La anumite lectii va elabora fise de lucru, va organiza invatarea
in grup, activitati independente
a" *a!torii so!io,organizationali se refera la modalitatile de organizare a procesului invatarii de catre
scola, profesor, familie, mass-media
S!oala2
functionalitatea spatiilor scolare si diversificarea lor in functie de situatiile de invatare, sc3imbarea
locurilor de invatare (cabinete, laboratoare, #ali de clasa)
atmosfera de munca din scoala si din clasa de elevi
orarul scolii
materialul didactic, te3nicile audiovizuale
dotarea laboratoarelor si mobilierul
)roesorul2
trebuie sa organizeze invatarea a" i" sa-i creeze fiecarui elev conditii sa invete, in raport cu
posibilitatile lui, cu ritmul sau de munca intelectuala
materialul prezentat trebuie sa fie accesibil, adecvat nivelului de gandire si de cunostinte al
elevului, sa fie structurat logic si prezentat in mod gradat: de la simplu la comple1, de la usor la greu, de la
cunoscut la necunoscut
precizarea obiectivelor la fiecare lectie si cunoasterea lor de catre elevi
relevarea ideilor de viata
integrarea noilor cunostinte in cele anterioare
crearea unei motivatii optime a invatarii
folosirea metodelor activ-participative, a unor intrebari-problema , a dezbaterilor, confruntari de
idei
aplicarea si transferul cunostintelor
informarea elevilor asupra rezultatelor invatarii
#. *a!torii temporali
invatarea esalonata in timp e mai eficienta decat invatarea comasata
pauzele lungi sunt favorabile invatarii unui material dificil ( se recomanda la inceput pauze
scurte$apoi din ce in ce mai lungi)
dupa o invatare intensa e recomandata o stare de inactivitate , odi3na activa sau somn
.9
c" *a!torii psi$oergonomi!i & decurg din relatia om-masina , intrucat scoala moderna utilizeaza pe scara tot
mai larga te3nici audio-vizuale, calculatoare, masini de instruire si evaluare a rezultatelor, aparate, instrumente
si utila2e
ofera un potential de informare , motivare si formare a elevilor, spri2inindu-i"
;e langa acesti factori mai e1ista o serie de a!tori:
- a!tori stresanti
- a!tori izi!i (zgomote puternice, aer poluat)
- a!tori iziologi!i (starea sanatatii, subnutritia)
- a!tori psi$oso!iali (supraincarcarea, relatii tensionale)
care scad eficienta invatarii si randamentul scolar
TI)U'I %STILU'I& DE INVATA'E
)levii preerC sC DnveEe Dn dierite moduri: unora le place sL studieze singuri, sL acPioneze On grup, altora sC
stea lini?tiEi deoparte ?i sC,i o#serve pe alPii" AlPii preferL sL facL cNte puPin din fiecare" 7ulPi oameni OnvaPL On
moduri diferite faPL de ceilalPi On funcPie de clasL socialL, educaPie, vNrstL, naPionalitate, rasL,culturL, religie"
Stilul de DnvCEare se referL la Fsimpla preerinEC pentru metoda prin !are DnvCECm ?i ne adu!em aminte
!eea !e am DnvCEatG5 se refera la faptul cL indivizii pro!eseazC inormaEiile Dn dierite moduri, care implicL
latura cognitivL, elemente afectiv-emoPionale, psi3omotorii Mi anumite caracteristici ale situaPiilor de OnvLPare"
>iecare dintre noi are o capacitate de a OnvLPa On diferite moduri" ;entru a determina ce stil de OnvLPare avem,
trebuie observam modul in care invLPLm ceva nou"
#pecialiMtii subliniazL rolul deose#it pe !are Dl 5oa!C !adrele dida!ti!e, contribuPia acestora ROn meseria de
a-i OnvLPa pe elevi cum sL OnvePe adaptatL nevoilor, intereselor, calitLPilor personale, aspiraPiilor, stilului de
OnvLPare identificat"
Invatarea McolarL este marcatL de diferente individuale, de stiluri diferite On care elevii invatL" )1istL o mare
varietate de astfel de stiluri" )levi diferiti invatL On moduri diferite" >iecare are modul lui preferat de a invLta5
fiecare parcurge o situatie de invLtare On maniera sa personalL5 fiecare reactioneazL On felul lui On fata unei
sarcini de invLtare5 fiecare se anga2eazL in c3ip personal On solutionarea problemei5 fiecare are sensibilitatea lui
la anumite lucruri Mi ritmul propriu de invLtare5 fiecare OMi elaboreazL un stil de a gNndi, de a memoriza etc"
)levi diferiti se folosesc de stiluri diferite" In activitatea lor de invLtare independentL, ca Mi On activitatea din
clasL, ei folosesc pe cont propriu asemenea stiluri" @e e1emplu, unii elevi invatL mai bine un continut e1trem de
structurat, de secvential, altii, dimpotrivL, principii generale5 unii pot invLta cantitLti mari de detalii, c3iar de
mare finete, in timp ce altii - aspectele globale, de sintezL etc"
Recunoasterea si inPelegerea acestor diferente On stilurile de invLtare personale necesita, acceptarea si
utilizarea unei mari varietati de metode, procedee, materiale didactice de prezentare a continuturilor noi"
)1istL mai multe stiluri de OnvLPare
DupC analizatorul implicat sunt . stiluri de OnvLPare de bazL:
1.vizual , pun!te tari2
SMi amintesc ceea ce scriu Mi citesc
Le plac prezentLrile Mi proiectele vizuale
SMi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole Mi 3LrPi
SnPeleg cel mai bine informaPiile atunci cNnd le vLd
4.auditiv2 pun!tele tari2
SMi amintesc ceea ce aud Mi ceea ce se spune
Le plac discuPiile din clasL Mi cele On grupuri mici
SMi pot aminti foarte bine instrucPiunile, sarcinile verbale$orale
.,
SnPeleg cel mai bine informaPiile cNnd le aud
1. ta!til,Ainestezi!2 pun!tele tari2
SMi amintesc ceea ce fac Mi e1perienPele personale la care au participat cu mNinile Mi Ontreg corpul
(miMcLri Mi atingeri)
Le place folosirea instrumentelor sau preferL lecPiile On care sunt implicaPi activi$participarea la
activitLPi practice
SMi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fLcut o datL, le-au e1ersat Mi le-au aplicat On
practicL (memorie motricL)
Au o bunL coordonare motorie
DupC eficien+), OnvLParea poate fi:
,"receptiv-reproductivL
-"inteligibilL
."creativL
DupC modul de or.anizare a materialului de invCEat, distingem:
," OnvLPare programatL
-" euristicL,
." algoritmicL,
/" prin modelare
<" rezolvare de probleme,
0" prin descoperire inductivL, deductivL analogicL Mi pe secvenPe operaPionale
DupC opera+iile -i mecanismele .1ndirii impli!ate Dn DnvCEare, deosebim:
," OnvLPare prin observare,
-" imitare,
." prin condiPionare refle1L,
/" condiPionare operantL,
<" prin descriminare,
0" asociere verbalL,
E" prin identificare
Hn un!Eie de con+inutul 0nv)+)rii, adicL de ceea ce se OnvaPL, deosebim:
," OnvLParea senzorio-motorie (OnvLParea deprinderilor),
-" OnvLParea cognitivL (OnvLParea noPiunilor),
." OnvLParea afectivL (OnvLParea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor)
/" OnvLParea conduitei moral-civice"
*orme de invCEare
,"HnvCEarea spontanC
-"Invatarea neorganizatC din cadrul familiei sau al profesiunilor
." InvCEarea s!olarC - are un caracter sistematic, organizat
- este diri2atL de cLtre profesor
- se realizeazL cu a2utorul unor metode Mi te3nici eficiente de OnvLPare respectNnd
principiile didactice
- este supusL feed-bacT-ului, pe baza verificLrii Mi evaluLrii permanente a
rezultatelor obPinute de elevi, fiind amelioratL prin corectarea greMelilor"
.-
/"HnvCEarea so!ialC constL On insuMirea e1perienPei social-istorice de cLtre tNnLra generaPie, On scopul
formLrii comportamentului social"
)1istL de fapt, douL forme mari de OnvLPare On care se OncadreazL toate tipurile analizate mai sus: spontanL Mi
sistematicL"
In concluzie, nu se fac aprecieri daca un stil de invatare este mai bun decat altul" ;rincipalul este ca fiecare
elev tinde sa-si formeze, cu timpul, un stil propriu de invatare, si pe care, practicNndu-, sistematic, se va gasi
intr-o situatie confortabila"
;rofesorul trebuie sa evalueze corect diferite stiluri de invatare si sa elaboreze lectii care sa se adreseze
acestor stiluri5 sa permita fiecarui copil sa invete folosind stilul sau specific"
TEMA 1I
)'EDA'EA
CONCEPT
)redare transmitere de !unostinte si ormare de te$ni!i de Jmun!aG.
;redarea reprezinta a!tiunea !omple6a a !adrului dida!ti!, care presupune:
prezentarea unui material concret si$sau verbal: date, informatii,evenimente, modele materiale, modele
ideale etc"5
organizarea si !ondu!erea unor a!tivitati in care sa se valorifice materialul concret si verbal oferit5
a!ordarea de spri5in elevilor pentru a putea o#serva, analiza, !ompara, apli!a, sintetiza, a#stra!tiza si
rele!taK
e6tragerea esentialului (impreuna cu elevii) si fi1area lui in notiuni, concepte5 2udecati, rationamente5
operationalizarea !unostintelor elevilor, prin !on!eperea si rezolvarea de e1ercitii si probleme, de
sarcini si instruire teoretice si practice, prin organizarea a!tivitatilor de mun!a independenta.

;redarea & a!tivitate de organizare si !ondu!ere a situatiilor de invatare, realizandu-se prin:
-precizarea obiectivelor-cadru
- precizarea obiectivelor de referinta
- precizarea continuturilor
- precizarea strategiilor
- precizarea metodelor de invatare
;rocesul de predare se bazeaza pe !omuni!area dida!ti!C"
;rin comunicarea didacticL se realizeazL intera!Eiunea proesor,elev, precum Mi anumite tipuri de relaEii
care influenPeazL procesul de predare:
%relatii de sc3imb informaPii
% relatii de influenPare reciprocL
%relaPii de cooperare
%relaPii de preferinPL sau respingere a emiPLtorului de mesa2 didactic"
..
8a formL de comunicare didacticL, predarea !onstC Dntr,un sistem de operaEii de sele!tare, ordonare ?i
ade!vare la nivelul de gLndire al elevilor, a unui !onEinut inormaEional ?i de transmitere a lui, olosind
anumite strategii dida!ti!e, Dn s!opul realizCrii !u ei!ienEC ma6imC a o#ie!tivelor pedagogi!e.
Sn scoala contemporanL, centratL pe elev, predarea este On strNnsL interacPiune cu OnvLParea Mi evaluarea,
constituind un proces unitar"
#copul predLrii este obPinerea de rezultate, de sc3imbLri comportamentale, care se realizeazL prin invLPare,
rezultatele depinzNnd Mi de modul cum s-a desfLMurat evaluarea" ;rin diferitele tipuri de feed-bacT are loc
reglarea Mi autoreglarea procesului de predare"

STILU'I DE )'EDA'E
#tilul de predare se refera la :
- originalitatea in activitatea didactica
- la felul in care sunt alese si utilizate strategiile de catre profesor
- capacitatea de a imbogati practica scolara introducand variatie, activitati mai vii, mai nuantate in clasa
- capacitatea de a induce comportamente variate de invatare cvontribuind la modelarea stilurilor de munca
#tilul de predare devine o necesitate On susPinerea unei prestaPii didactice de calitate Mi eficienta" )ste de fapt
abilitatea profesorului de a se comporta utilizNnd diferite stiluri educationale On vederea atingerii obiectivelor"
#e disting un numLr de ,9 stiluri didactice :
1. Stilul de !omandC sau dire!tiv
- bazat pe autoritatea profesorului - comanda succesiunea activitLtilor
- sau activitLtile sunt impuse, On totalitate, prin intermediul programLrii (a programelor-nucleu)
4. Stilul pra!ti! - bazat pe o e1plicatie precisL, apoi pe o e1ecutie prin imitatie din partea subiectului
1. Stilul de re!ipro!itate - bazat pe evaluarea reciproca, dupL criterii pregLtite de profesor (ca On cazul
activitLtii On ec3ipL, a invatLrii On perec3i)
7. Stilul de auto!ontrol - cu accent pe autonomia subiectului Mi capacitLtile sale de autoevaluare
8. Stilul de in!luziune - de includere a elevului On Ondeplinirea unor sarcini de niveluri diferite, el fiind
acela care decide la ce nivel se poate implica
0. Stilul !entrat pe des!operirea diri5atC
>. Stilul !entrat pe des!operirea !onvergentC - menit sL conduca la descoperirea solutiei unei
probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gNndire criticL
@. Stilul !entrat pe a!tivitate divergentC - ce conduce gNndirea pe traiectorii necunoscute,
neobiMnuite, spre solutii inedite, spre creativitate
./
B. Stilul #azat pe proie!tarea programului individual (personal)
1I.Stilul initiat de !el !are invatC - acesta avNnd posibilitatea sa initieze e1perienPe proprii, sa le
proiecteze, sL le e1ceute Mi sL le evalueze
TEMA 11
ST'ATE-II DIDA(TI(E
Strategia dida!ti!a sistem !omple6 si !oerent de mi5loa!e, metode, materiale si alte resurse
edu!ationale !are vizeaza atingerea unor o#ie!tive.
- ocupa un lo! !entral On cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea
lectiei se realizeaza On functie de decizia strategica a profesorului"
- este conceputa ca un s!enariu dida!ti! comple1, On care sunt implicati a!torii predarii ,
Dnvatarii, !onditiile realizarii, o#ie!tivele si metodele vizate.
- prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru
abordarea unei situatii concrete de predare si Onvatare( astfel se pot preveni erorile, riscurile si evenimentele
nedorite din activitatea didactica)"
(omponente ale strategiei didactice:
sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale,
sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice,
sistemul mi2loacelor de OnvatamNnt, respectiv a resurselor utilizate,
sistemul obiectivelor operationale"
(ara!teristi!i ale strategiei didactice:
implica pe cel care Onvata On situatii specifice de Onvatare5
rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul$dupa particularitatile psi3oindividuale
creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte componente ale
procesului de instruire
presupune combinarea conte1tuala, originala, unica, uneori, a elementelor procesului instructiv-
educativ"
Tipuri de strategii didactice:
," strate.ii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general5
-" strate.ii deductive( invers faPL de cele inductive) : general -! particular,legi sau
principii-! concretizarea lor On e1emple5
." strate.ii analo.ice - predarea Mi OnvLParea se desfLMoarL cu a2utorul modelelor5
.<
/" strate.ii transductive cum sunt e1plicaPiile prin metafore5
<" strate.ii mi/te: inductiv-deductive Mi deductiv-inductive5
0" strate.ii al.oritmice: e1plicativ-demonstrative, intuitive, e1pozitive, imitative, programate Mi algoritmice
propriu-zise5
E" strate.ii euristice - de elaborare a cunoMtinPelor prin efort propriu de gNndire, folosind problematizarea,
descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, e1perimentul de investigare, asaltul de
idei, avNnd ca efect stimularea creativitLPii"
#trategiile didactice sunt realizate !u a5utorul metodelor de predare ?i DnvCEare( informative Mi activ-
participative, de studiu individual, de verificare si evaluare)" #trategia nu se confunda cu metoda sau cu
metodologia didactica" Metoda vizeaza o a!tivitate de predare,Dnvatare,evaluare" Strategia vizeaza
pro!esul de instruire Dn ansam#lu si nu o se!venta de instruire"
MET.DE DE INVATAMANT
< acele !ai prin !are elevii a5ung, in procesul de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la do#andirea
de !unostinte, deprinderi, la dezvoltarea !apa!itatilor intele!tuale si la valorii!area aptitudinilor
spe!ii!e.
Metoda , un plan de a!tiune, o su!!esiune de operatii realizate in vederea atingerii unui scop
- un instrument de lu!ru in activitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor
- este o te$ni!a de care profesorul si elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii de predare-invatare5
ea asigura realizarea in practica a unei a!tivitati proie!tate mintal, conform unei strategii didactice"
*un!tii ale metodelor de invatamant:
!ognitiva - de diri2are a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte5
normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul si cum sa invete
elevul5
motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de invatare5
ormativ,edu!ativ,!ompensatorie- de e1ersare, antrenare si dezvoltare a proceselor psi3ice"
(ara!teristi!i ale metodelor didactice:
," sunt demersuri teoretico-actionale e1ecutive de predare- Onvatare care asigura derularea si finalizarea
eficienta a procesului instructiv- educativ
-" sunt in acelasi timp demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de documentare si e1perimental-
aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si practicii pedagogice
." cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice
/" se elaboreaza si implementeaza corelat cu:
Hgradul si profilul OnvatamNntului
H cu specificul disciplinei de OnvatamNnt
H cu natura si specificul activitatilor didactice
Hcu nivelul de pregatire al celor care Onvata
<" se elaboreaza si se aplica On strNnsa legatura cu celelalte componente ale procesului de OnvatamNnt
0" se elaboreaza si se aplica On functie de particularitatile de vNrsta si individuale ale agentilor actului
pedagogic5
E" contribuie la realizarea obiectivelor didactice
F" au caracter dinamic (elimina Uuzurile moraleU si adopta noul, sunt desc3ise perfectionarilor)
.0
=" contribuie la realizarea eficienta a predarii-Onvatarii(unele servesc On mai mare masura muncii
profesorului , On predare5 altele servesc mai ales elevului, Onvatarii)
,9" sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator"
(lasii!ari ale metodelor de invatamant:
," din punct de vedere istori!2
a) met" clasice sau traditionale - e1punerea
- conversatia
- e1ercitiul
- demonstratia
b) met" de data mai recenta sau moderne - problematizarea
- e1punerea insotita de mi2loace te3nice
- modelarea
- algoritmizarea
- instruirea programata
-" in functie de modalitatea prin!ipala de prezenlare a !unostintelor:
a) met" verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit5
b) met" intuitive - bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor si fenomenelor realitatii sau a
substitutelor acestora5
sau:
a) met" de comunicare orala:
- metode e1pozitive - povestirea
- e1punerea
- prelegerea
- e1plicatia
- descrierea
- metode interogative - conversatia euristica5
- metode care presupun discutii si dezbateri & problematizarea
- brainstorming-ul5
b) met" bazate pe contactul cu realitatea- demonstratia, modelarea, e1perimentul
." dupa gradul de anga5are a elevilor la lectie:
a) met" e1pozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductiva si ascultarea pasiva5
b) met" activ-participative - favorizeaza activitatea de e1plorare personala si interactiunea cu ceilalti colegi
/" dupa orma de organizare a mun!ii:
a) met" individuale - adresate fiecarui elev in parte 5
b) met" de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene)5
c) met" frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei5
d) metode combinate - alternari$imbinari intre variantele de mai sus
<" dupa un!tia dida!ti!a prin!ipala:
a) metode de predare si comunicare5
b) metode de fi1are si consolidare5
c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare
0" in functie de a6a invatare -! prin receptare (invatare mecanica) & prin invatare prin descoperire (invatare
constienta):
a) metode bazate pe invatarea prin receptare & e1punerea
- demonstratia cu caracter e1pozitiv
b) metode care apartin preponderent descoperirii diri2ate:
.E
- conversatia euristica
- observatia diri2ata
- instruirea programata
- studiul de caz etc"
c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta
- e1ercitiul euristic
- rezolvarea de probleme
- brainstorming-ul etc"
)rin!ipalele metode de invatamant2
," )1punerea didactica
-" 8onversatia didactica
-"," 8onversatia euristica
-"-" 8onversatia e1aminatoare (cate3etica)
-"." 8onversatia in actualitate
." 7etoda demonstratiei
."," @emonstratia cu obiecte
."-" @emonstratia cu actiuni
."." @emonstratia cu substitute
."/" @emonstratia combinata
."<" @emonstratia cu mi2loace te3nice
/" 7etoda observarii
<" Lucrul cu manualul
0" 7etoda e1ercitiului
E" Algoritmizarea
F" 7odelarea didactica
=" ;roblematizarea
,9" Instruirea programata
,," #tudiul de caz
,-" 7etodele de simulare
,." Invatarea prin descoperire
1.E6punerea dida!ti!a
Hconsta din prezentarea ver#ala monologata a unui volum de inormatie, de !atre edu!ator !atre
edu!ati, in !on!ordanta !u prevederile programei si !u !erintele dida!ti!e ale !omuni!arii
Hmetoda de predare traditionala, verbala, e1pozitiva
Hpoate imbraca mai multe variante(in functie de varsta elevilor si de e1perienta lor de viata):
-povestirea - prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa, respectand ordonarea
in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor"
-e1plicatia - forma de e1punere in care predomina argumentarea rationala, facandu-si loc de2a
problemele de lamurit, teoremele, regulile, legile stiintifice"
-prelegerea scolara - forma de e1punere in cadrul careia informatia este prezentata ca o
succesiune de idei, teorii, interpretari de fapte separate, in scopul unificarii lor intr-un tot"
Hare un rol important deoarece pe de o parte, scurteaza timpul insusirii de catre elevi a culturii multimilenare a
omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil5 pe de alta parte, ea constituie o ocazie
permanenta pentru educator de a oferi educatului un model de ordonare, inc3egare, argumentare, sistematizare a
informatiei din diverse domenii"
Htrebuie sa respecte un minimum de !erinte2
- continuturile prezentate - autentice si convingatoare, ceea ce implica pregatirea anticipata
temeinica a e1punerii"
.F
- sa fie respectate limitele si obiectivele programei: nici prezentarea simplista a continuturilor, nici
incarcarea e1cesiva cu elemente care nu au legatura cu lectia, nu sunt procedee normale"
- volumul de informatie sa fie rezonabil, in raport cu varsta si cu e1perienta de invatare a copiilor"
- stringenta logica si succesiune logica : e1punerea sa aiba o idee centrala, din care decurg cateva
idei principale5 la randul lor, acestea trebuie sa fie e1plicate si sustinute prin idei de amanunt si e1emple,
respectiv ideile sa decurga unele din altele"
- e1emplele ilustrative sa fie doar in cantitate suficienta
- in cazul povestirii,o cerinta aparte - caracterul plastic, emotional, sugestiv al e1punerii, aceasta
fiind spri2inita c3iar pe elemente dramatice, mimica, gestica"
- e1primarea : limba2 si stilul adecvat nivelului auditoriului 5 claritate logica si corectitudine
gramaticala"
- mentinerea unui ritm optim (apro1imativ 09-E9 cuvinte pe minut)
4. (onversatia dida!ti!a
Hconsta in valorificarea didactica a intrebarilor si raspunsurilor (metoda verbala, ca si e1punerea, dar mai
activa decat aceasta)
A. (onversaia euristi!a
Hconceputa astfel incat sa conduca la :descoperireaU a ceva nou pentru elev"
Hconsta in serii legate de intrebari si raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o concluzie, adevarul sau
noutatea pentru elevul antrenat in procesul invatarii"
Hintrebarile si raspunsurile se inc3eaga in serii compacte, fiecare noua intrebare avandu-si germenele sau
punctul de plecare in raspunsul anterior
Hconditionata de e1perienta de cunoastere de pana atunci a elevului, care sa-i permita sa dea raspuns la
intrebarile ce i se pun
/. (onversatia e6aminatoare %!ate$eti!a&
Hare ca functie principala constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment dat"
Hse deosebeste de cea euristica - nu mai este obligatorie constituirea in sisteme sau serii ale intrebarilor si
raspunsurilor(fiecare intrebare impreuna cu raspunsul sau alcatuiesc un microunivers de sine-statator in raport
cu celelalte intrebari si raspunsuri)"
Htrebuie sa tina cont de cateva cerinte privind calitatile intrebarilor, pe de o parte, si ale raspunsurilor, pe de
alta"
8alitatile ale intrebarilor:
a) sa fie formulate corect, atat sub aspect gramatical, cat si logic5
b) sa fie precise5
c) intrebarea sa aiba concizie convenabila si sa se refere la un continut limitat"
d) intrebarile sa fie de o varietate suficienta: %intrebari care pretind date, nume, definitii5
% intrebari care pretind e1plicatii5
%intrebari care e1prima situatii problematice
e) intrebarea sa fie asociata de fiecare data cu timpul de gandire pe care il necesita, in functie de dificultatea
ei"
f) pe timpul formularii raspunsului, nu se intervine decat in cazul cand elevul comite ,,din startU confuzii
grosolane"
g) nu sunt profitabile si nici indicate intrebarile care cer raspunsuri mono-silabice si nici cele care cuprind
sugerarea raspunsului
3) mai intai se formuleaza intrebarea si se adreseaza intregii clase, iar numai dupa e1pirarea timpului
apro1imativ de gandire este numit cel care trebuie sa raspunda"
i) nu sunt indicate intrebarile voit eronate
8alitatile raspunsului:
a) sa aiba intotdeauna corectitudinea gramaticala si logica necesara, indiferent de materia scolara in cadrul
careia se formuleaza"
.=
b) raspunsul sa acopere intreaga sfera a intrebarii"
c) raspunsul sa vizeze cu precizie continutul esential al intrebarii, avand in acelasi timp concizia cea mai
convenabila"
d) pentru clasele mici - raspunsul sa fie prezentat intr-o propozitie sau fraza inc3eiata"
e) elevul sa fie indrumat sa evite formularile fragmentare, sacadate, eventual insotite de elemente care
:paraziteazaU si uratesc vorbirea
(. (onversatia in a!tualitate
Hcerinte pt" elevi: pot fi antrenati in dezbatere numai cand dispun:
(a) de informatia implicata in problema
(b) de metoda necesara investigarii in sfera dezbaterii
(c) de capacitatea de a intelege punctele de vedere ale celorlalti"
Hcerinte pt" profesori :
(a) sa fi creat climatul socio-afectiv necesar, bazat cu prioritate pe coeziunea grupului5
(b) sa organizeze grupul de dezbatere in numar rezonabil (,<--9), pentru a da fiecaruia posibilitatea sa-si
e1prime parerea5
(c) sa se ingri2easca de cea mai buna dispunere in spatiu a grupului5
(d) sa evite pe cat posibil sa-si impuna propria parere, asumandu-si doar rolul de moderator5
(e) sa se ingri2easca de o repartizare apro1imativa a timpului, pentru tratarea fiecarei probleme cuprinse in
dezbatere"
1. Metoda demonstratiei
H metoda de predare , invatare, in cadrul careia mesa5ul de transmis !atre elev se !uprinde intr,un o#ie!t
!on!ret, o a!tiune !on!rete sau su#stitutele lor.
H forme de demonstratie (in functie de mi2locul pe care se bazeaza fiecare):
(a) demonstratia cu obiecte in stare naturala5
(b) demonstratia cu actiuni5
(c) demonstratia cu substitutele obiectelor, fenomenelor, actiunilor5
(d) demonstratia de tip combinat5
(e) demonstratia cu mi2loace te3nice"
a. Demonstratia !u o#ie!te
-sursa principala a informatiei elevului consta dintr-un obiect natural (roci, seminte, plante, substante c3imice)
pe cat este posibil incadrate in conte1tul lor de e1istenta (de pilda, plantele sau unele animale de laborator)"
-avanta2 -! imprima invatarii o nota deosebit de convingatoare
#. Demonstratia !u a!tiuni
- sursa cunoasterii pentru elev este o actiune pe care educatorul i-o arata, iar tinta de realizat este
transformarea actiunii respective intr-o deprindere
- cerintele didactice de respectat:
- asezarea, gruparea, instruirea prealabila a elevilor
- o e1ersare prealabila suficienta a actiunii de catre instructor
- demonstratia sa fie infaptuita efectiv, sa constea din actiune reala, iar nu din :mimareU sau
simpla verbalizare"
- sa se impleteasca in cat mai scurt timp cu e1ercitiul, adica actiunea sa fie preluata de catre elev
- sa fie spri2inita pe e1plicatiile instructorului"
!. Demonstratia !u su#stitute
Hare o e1tensie deosebit de mare (substitutele sau materialele confectionate sau preparate mai usor la
indemana educatorului)
, planse
- 3arti din diferite domenii
. fotografii si tablouri
/ materiale tridimensionale
Havanta2ele utilizarii acestei metode:
/9
," distanta in timp si spatiu nu permite, in multe cazuri,apelul direct la obiectele sau fenomenele concrete5
-" alcatuirea prea complicata a obiectelor si fenomenelor din realitate - prin intermediul substitutelor, se poate
simplifica, fie prin vizualizare, fie prin sc3ematizare5
." imposibilitatea recurgerii la e1istente naturale
/" substitutele pot sta la dispozitia invatamantului timp nelimitat
<" efort financiar mai mic, in raport cu originalele
d. Demonstratia !om#inata , demonstratia prin e1periente
, demonstratia prin desen didactic
@emonstratia prin e1periente - combinatia dintre demonstratia cu obiecte si cea cu actiuni"
@emonatratia prin desen didactic - efectuarea desenului de catre educator in fata elevilor, acestia din urma
desenand in paralel cu el( demonstratie ce combina actiunea cu substitutul)
e" Demonstratia !u mi5loa!e te$ni!e
H se spri2ina pe mi2loacele te3nice: mi2loace audio5 mi2loace video5 mi2loace audio-vizuale"
H avanta2e:
," redau cu mare fidelitate, atat in plan sonor, cat si vizual5
-" pot surprinde aspecte care pe alta cale ar fi imposibil sau cel putin foarte greu de redat5
." gratie diferitelor te3nici de truca2, pot separa, descompune si reda fenomene insesizabile pe alta cale5
/" permit reluarea rapida, ori de cate ori este nevoie, asadar evita consumul stan2enitor de timp5
<" datorita ineditului pe care il contin si c3iar aspectul lui estetic pe care il implica, ele sunt mai atractive
pentru elevi si mai productive"
H cerinte: - organizarea speciala a spatiului in care se fac demonstratiile de acest fel (perdele opace, pupitre
etc")5
- alegerea 2udicioasa a momentului utilizarii demonstratiilor de acest fel, pentru a nu ,,bruiaU
activitatea elevului5
- pregatirea speciala a educatorului pentru utilizarea si pentru intretinerea in stare functionala a
dispozitivelor, materialelor, aparaturii cuprinse in acest demers"
7. Metoda o#servarii
H consta in urmarirea sistemati!a de !atre elev a o#ie!telor si enomenelor !e !onstituie !ontinutul
invatarii, in s!opul surprinderii insusirilor semnii!ative ale a!estora.
H metoda de invatare prin cercetare si descoperire
H functie formativa
H presupune parcurgerea catorva etape:-organizarea observarii
-observarea propriu-zisa
- prelucrarea datelor culese
- valorificarea observarii
8. Lu!rul !u manualul
H metoda de invatamant #azata pe !itirea din manual si e6pli!area, in !lasa, su# indrumarea stri!ta a
edu!atorului.
H are o desfasurare specifica, pornind de la lectura integrala, continuand cu analiza pe parti sau aspecte si
inc3eind cu incercarea de redare a intregului si aplicatiile aferente"
0. Metoda e6er!itiului
H consta in e6e!utarea repetata si !onstienta a unei a!tiuni in vederea insusirii pra!ti!e a unui model dat
de a!tiune sau a im#unatatini unei perormante
H nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor, vizeaza in acelasi timp consolidarea unor cunostinte
H este compatibila cu orice continut de invatamant
H e1ercitiile pot fi grupate in functie de cel putin doua criterii:
a" dupa forma - e1ercitii orale
- e1ercitii scrise
/,
- e1ercitii practice
b" dupa scopul si comple1itatea lor - e1ercitii de introducere intr-un model dat sau e1ercitii introductive
-!elevilor li se e1plica pentru prima oara o activitate, pe care ei o aplica in paralel cu e1plicatiile profesorului
- e1ercitii de insusire sau consolidare a modelului dat, denumite si
e1ercitii de baza -! elevul reia in intregime si in c3ip repetat, actiunea ce i s-a e1plicat
- e1ercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor mai vec3i cu cele
noi, numite si e1ercitii paralele, avand scopul de a integra deprinderile in sisteme din ce in ce mai largi
- e1ercitii de creatie sau euristice
H cerinte :
a" )levul sa fie constient de scopul e1ercitiului si sa inteleaga bine modelul actiunii de invatat"
b" )1ercitiile sa aiba varietate suficienta, altfel riscand sa formam numai partial deprinderea propusa ca scop"
c" )1ercitiile sa respecte o anumita gradatie de dificultate in aplicarea lor" @eprinderile mai complicate se
formeaza prin integrarea succesiva a unor deprinderi mai simple "
d" )1ercitiile sa aiba, continuitate in timp, altfel putand sa apara lacune, care impiedica elevul sa-si formeze in
mod normal deprinderile vizate"
e" )1ercitiile sa aiba ritm optim si durata optima"
f" )1ersarea sa fie permanenta insotita de corectura si de autocorectura
>. Algoritmizarea
H metoda de predare-invatare constand din utilizarea si valorificarea algoritmilor"
H algoritmizarea inseamna gasirea de catre profesor a inlantuirii necesare a operatiilor fiecarei activitati de
invatat
H elevul isi insuseste, pe calea algoritmizarii, cunostintele sau te3nicile de lucru, prin simpla parcurgere a unei
cai de2a stabilite, pe cand in cadrul invatarii de tip euristic insusirea are loc pe baza propriilor cautari"
@. Modelarea dida!ti!a
H metodei de predare-invatare in cadrul careia mesa2ul ce urmeaza transmis este cuprins intr-un
model(modelul reprezinta o reproducere simplificata a unui original, in asa fel incat sa fie pus in evidenta
elementul care intereseaza)
H poate fi realizata prin mai multe procedee:
marire sau redu!ere la scara a unor reproduceri similare (mac3ete, mula2e)
!on!retizare (redarea figurativa a unor cifre sau grupuri de cifre)
a#stra!tizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii intregi de obiecte,
procese, actiuni)
analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat, a caror functionare sa fie conceputa prin
comparatie cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat e1istent, asemanator)"
H utilizarea modelului implica activizarea elevului
B. )ro#lematizarea
H denumita si predare prin rezolvare de probleme sau, mai precis, predare prin rezolvare productiva de
probleme"
H o metoda didactica ce !onsta din punerea in ata elevului a unor dii!ultati !reate in mod deli#erat in
depasirea !arora, prin eort propriu. elevul invata !eva nou.
H tipuri de situatii problematice :
a) cand e1ista un dezacord intre vec3ile cunostinte ale elevului si cerintele impuse de rezolvarea unei noi
situatii5
b) cand elevul trebuie sa aleaga dintr-un lant sau sistem de cunostinte, c3iar incomplete, numai pe cele
necesare in rezolvarea unei situatii date, urmand sa completeze datele necunoscute5
c) cand elevul este pus in fata unei contradictii intre modul de rezolvare posibil din punct de vedere teoretic si
dificultatea de aplicare a lui in practica5
d) cand elevul este solicitat sa sesizeze dinamica miscarii c3iar intr-o sc3ema aparent statica
/-
e) cand elevului i se cere sa aplice, in conditii noi, cunostintele anterior asimilate"
H favorizeaza aspectul formativ al invatamantului (elevul participa efectiv si sustinut si isi dezvolta interesele
de cunoastere)
H cerinte :
e1istenta unui fond aperceptiv suficient al elevului 5
dozarea dificultatilor intr-o anumita gradatie5
alegerea celui mai potrivit moment de plasare a problemei in lectie5
e1istenta unui interes real pentru rezolvarea problemei5
asigurarea unei relative omogenitati a clasei, la nivelul superior5
un efectiv nu prea mare in fiecare clasa de elevi5
evitarea supraincarcarii programelor scolare"
1I. Instruirea programata
H este o metoda multiun!tionala, cuprinzand o inlantuire de algoritmi, dar si de pro#leme de rezolvat,
prezentate preponderent in forma ver#ala, dar si cu in!luderea unor aspe!te intuitive.
H )rin!ipiile instruirii programate:
,";rincipiul pasilor mici - materia se imparte in fragmente, pana la nivelul de intelegere al copiilor"
(marimea acestor pasi poate sa difere in functie de nivelul la care s-ar afla cei care invata)"
-" ;rincipiul raspunsului efectiv - potrivit lui, pentru a se putea merge mai departe, nu sunt ingaduite golurile
de raspuns sau ,,sariturileU"(de regula fiecare raspuns se spri2ina pe rezolvarea altora anterioare lui)
." ;rincipiul confirmarii imediate - dupa fiecare raspuns formulat, elevul sa-l confrunte cu lista sau Uc3eiaU
raspunsurilor e1acte" (Aceasta confirmare informeaza elevul daca poate sau nu sa continue cu secventa
urmatoare)
/" ;rincipiul ritmului individual - fiecarui elev i se poate pune la dispozitie programul de invatat, pe care il
parcurge in functie de posibilitatile sale"
H tipuri : -programarea ramificata
- programarea combinata
H mi2loacele utilizate in instruirea programata : fisele programate
-manualele programate
- masinile de invatat (calculatoarele- pe langa afisarea
programelor pe ecran, realizeaza si conducerea invatarii)
Havanta2e:
posibilitatea sporita de intelegere, prin divizare, a materiei
inlaturarea inconvententelor de ritm al invatarii, data fiind individualizarea
capatarea treptata a independentei de catre elev, de unde atenuarea macar partiala a efectului lipsei
de cadre didactice, sau lipsei asistentei didactice in familia elevului
economia de timp"
11. Studiul de !az
H metoda ce !onsta din !onruntarea elevului !u o situatie reala de viata, prin a !arei o#servare,
intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in !unoastere
H etape ale studiului de caz:
a) alegerea cazului si conturarea principalelor elemente semnificative5
b) lansarea cazului, care poate avea loc in mai multe forme, intre care lansarea ca o situatie problematica5
c) procurarea informatiei in legatura cu cazul5
d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, intre care cele statistice5
e) dezbatere asupra informatiei culese, care poate avea loc prin diverse metode
f) stabilirea concluziilor si valorificarea proprie: un referat, o comunicare, o suita de ipoteze de verificat in
viitor, o 3otarare de luat"
H avanta2e :
/.
a) situarea elevului c3iar in mi2locul realitatii concrete! intelegerea esentei adevarurilor si retinerea lor
durabila, precum si aplicarea in conte1te reale5
b) caracterul prin e1celenta activ al metodei - toti elevii se pot anga2a in rezolvarea cazului5
c) cultiva spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiativa5
d) favorizeaza socializarea elevului si capacitatea de colaborare"
14. Metodele de simulare %5o!ul de rol&
H metoda 5o!urilor este prezentata pe doua !ategorii: de o parte cea a 2ocurilor didactice sau educative,pe
de alta parte categoria 2ocurilor simulative
H 5o!urile edu!ative au, intr-o masura si intr-o perioada, caracter imitativ empiric(sunt proprii varstei si
educatiei prescolare)"
H 5o!urile simulative - au alt registru si alta semnificatie, ele fiind veritabile ocazii de antrenament, pentru
indeplinirea unor roluri reale in viata (la varste scolare mai mari si se prezinta mai ales sub forma 2ocurilor de
rol)"
H invatarea pe simulatoare -tot o metoda compozita - imbina mai multe dintre metodele anterior citate si
prezentate
H =o!ul de rol - o metoda activa de predare-invatare, bazata pe simularea unor functii, relatii, activitati,
fenomene, sisteme etc
- urmareste formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situatii reale
- avanta2e:
- activizeaza elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv, actional, punadu-i in situatia de a interactiona5
- prin dramatizare, asigura problematizarea, sporind gradul de intelegere si participare activa a cursantilor5
- interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si ac3izitiilor5
- pune in evidenta modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii5
- este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a convingerilor, atitudinilor si
comportamentelor"
- dezavanta2e sau dificultati legate de utilizarea metodei:
- este o metoda greu de aplicat (presupune nu numai aptitudini pedagogice, ci si aptitudini regizorale si
actoricesti la conducatorul 2ocului)
- desi activitatea bazata pe 2ocul de rol dureaza relativ putin -apro1imativ o ora - proiectarea si pregatirea sa
cer timp si efort din partea cadrului didactic
- e1ista riscul devalorizarii 2ocului de rol, ca rezultat al considerarii lui ca ceva pueril, facil de catre elevi5
- este posibila aparitia bloca2elor emotionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii elevi"
H Etapele pregatirii si olosirii 5o!ului de rol
a" Identii!area situatiei interumane care se preteaza la simulare prin 2ocul de rol - este foarte important ca
situatia ce urmeaza a fi simulata sa fie relevanta obiectivului, comportamentelor de insusit de catre elevi in urma
interpretarii rolurilor"
b" Modelarea situatiei si proie!tarea s!enariului - situatia de simulat este supusa analizei sub aspectul
statusurilor si categoriilor de interactiuni implicate" @in situatia reala sunt retinute pentru scenariu numai
aspectele esentiale: status-urile si rolurile cele mai importante care servesc la constituirea unui model
interactional" Armeaza apoi sa se elaboreze scenariul propriu-zis, respectiv noua structura de status-uri si roluri,
care, fireste este mult simplificata fata de situatia reala"
c" Alegerea partenerilor si instruirea lor relativ la specificul si e1igentele 2ocului de rol - este vorba de
distribuirea rolurilor si familiarizarea participantilor cu sarcinile de realizat" #tatus-urile si rolurile sunt descrise
amanuntit pentru fiecare participant in parte pe o fisa5 distribuirea poate fi la alegere sau prestabilita de catre
conducatorul activitati"
d" Invatarea individuala a rolului de catre fiecare participant prin studierea fisei - este necesar ca
participantii sa fie lasati ,<--9 de minute sa-si interiorizeze rolul si sa-si conceapa modul propriu de
interpretare"
e" Interpretarea rolurilor
//
f" Dez#aterea !u toti parti!ipantii a modului de interpretare si reluarea se!ventelor in care nu s-au
obtinut comportamentele asteptate" La dezbatere participa si observatorii" )ste necesar ca interpretilor sa li se
dea prioritate pentru a comunica ceea ce au simtit "
H Tipuri de 2ocuri de rol:
a" ?ocuri de rol cu un caracter mai general : - 2ocul de reprezentare a structurilor (de e1: organizarea unei
intreprinderi sau institutii poate fi reprodusa intr-o sala de dans, prin distributie spatiala corespunzatoare a
mobilierului, a status-urilor si rolurilor de indeplinit)
- 2ocul de decizie (elevilor li se distribuie status-uri si
roluri menite a simula structura unui organism de decizie, confruntarea cu o situatie decizionala importanta-
elevii insisi sunt pusi in situatia de a lua decizii)
- 2ocul de arbitra2 - usureaza intelegerea si dezvoltarea
capacitatilor de solutionare a problemelor conflictuale ce apar intre doua persoane, doua grupuri, doua unitati
economice etc"
- 2ocul de competitie (de obtinere a performantelor)"
;rin acest tip de 2oc se urmareste simularea obtinerii unor performante de invingere a unui adversar, real sau
imaginat
b" ?ocuri de rol cu caracter mai specific: 2ocul de-a g3idul si vizitatorii
2ocul de negociere
11. Invatarea prin des!operire
H se refera la o situatie in !are materialul de invatat nu este prezentat intr,o orma inala !elui !e invata
(asa cum se petrece in invatarea prin receptare), !i re!lama o anumita a!tivitate mentala anterioara
rezultatului inal in stru!tura !ognitiva.
MI=L.A(E DE INVATAMANT
Mi2loace de invatamant ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, ec3ipamente si sisteme
te3nice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, evaluarea unor ac3izitii
si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructiv-educativ"
Mi2loacele te3nice de instruire ca ansamblu al mi2loacelor de invatamant cu suport te3nic si care pretind
respectarea unor norme te3nice de utilizare speciale, respectiv ec3ipamentele te3nice-aparatele dispozitivele,
masinile, utila2ele, instalatiile utilizate in procesul didactic"
(lasii!area mi5loa!elor te$ni!e de instruire (in functie de analizatorul solicitat precum si de caracterul
sistemic sau dinamic al celor prezentate)
- mi2loacele te3nice vizuale : retroproiectorul, 3arti, fise de lucru
- mi2loacele te3nice auditive : radioul, casetofonul, etc
- mi2loacele te3nice audio-vizuale : video-plaVer, tv, calculatorul
S!opuri dida!ti!e (pt folosirea acestor mi2oace)
- sensibilizarea elevilor in vederea desfasurarii activitatii didactice
- spri2inirea perceperii noului de catre elevi
- comunicarea, transmiterea, demonstrarea$ilustrarea noului
- intelegerea noului de catre elevi
- aplicarea si e1ersarea noilor cunostinte teoretice si practice
- fi1area si consolidarea noilor cunostinte si competente
/<
- verificarea si evaluarea cunostintelor si abilitatilor elevilor"
(ara!teristi!i ale mi5loa!elor te$ni!e de instruire
a" fle1ibilitatea sau adaptabilitatea - se refera la posibilitatile de adaptare a acestora la necesitatile de
moment
b" generalitatea (reprezinta o proprietate asociata fle1ibilitatii) - se refera la posibilitatea de a codifica in
diferite forme, informatiile mesa2elor transmise spre receptorul uman
c" paralelismul - se refera la posibilitatea utilizarii simultane a aceluiasi mi2loc in mai multe scopuri sau de
catre mai multi utilizatori, in aceeasi unitate de timp"
d" accesibilitatea - o proprietate a mi2loacelor te3nice determinata de comple1itatea lor si de usurinta cu care
ele pot fi utilizate (cu cat un mi2loc te3nic este mai comple1, cu atat accesul utilizatorilor depinde in mai mare
masura de programe speciale de instruire pentru cunoasterea si manuirea aparatelor)"
e" #iguranta si functionarea - este o caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea si intretinerea si se refera la
respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in functiune, la utilizarca si la oprirea aparatelor"
*un!tiile pedagogi!e ale mi5loa!elor de invatamant
a" >unctia de instruire
b" >unctia de motivare a invatarii si de orientareWa intereselor profesionale ale elevilor
c" >unctia demonstrative
d" >unctia formativa si estetica
e" >unctia de scolarizare substitutiva sau de realizare a invatamantului la$de la distanta
f" >unctia de evaluare a randamentului elevilor
Mi5loa!ele de invatamant pot fi grupate in doua mari !ategorii2
a) mi2loace de invatamant care cuprind mesa2ul didactic:
- obiecte naturale, originale - animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii, materiale
- suporturi figurative si grafice - 3arti, planse, albume, panouri5
- mi2loace simbolic-rationale - tabele cu formule sau simboluri, planse cu litere, cuvinte, sc3eme structurale
sau functionale5
- mi2loace te3nice audiovizuale - diapozitive, filme, suporturi audio si$sau video5
b) mi2loace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesa2elor didactice :
- instrumente, aparate si instalatii de laborator5
- ec3ipamente te3nice pentru ateliere5
- instrumente muzicale si aparate sportive5
- masini de instruit, calculatoare si ec3ipamente computerizate5
- 2ocuri didactice obiectuale, electrote3nice sau electronice5
- simulatoare didactice, ec3ipamente pentru laboratoare fonice5
*.'ME DE .'-ANI;A'E A )'.(ESULUI DE INVATAMANT
7oduri de organizare a activitatii didactice (On functie de maniera de desfasurare)
a. a!tivitati rontale
#. a!tivitati de grup
!. a!tivitati individuale"
a. A!tivitatile rontale cuprind: lectia, seminarul, laboratorul, activitatile On cabinetele pe specialitati, vizita,
e1cursia, spectacolul etc"
/0
;redarea frontala - se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate, al muncii egale cu toti elevii din aceeasi
clasa"
- profesorul are rolul principal, organizeazL, conduce Mi diri2eazL activitatea elevilor, este denumit
magistral"
- predominanta este activitatea profesorului - bazatL e1clusiv pe e1punere, pe transmitere de cunoMtinPe
unei clase Ontregi de elevi ! reduce invLParea la ac3iziPionarea pasivL de cunoMtinPe Mi limiteazL foarte mult
activitatea colectivL propriu-zisa"
- elevii e1ecutL On acelaMi timp Mi On acelaMi sistem, aceleaMi sarcini, dar fiecare lucreaza strict
individual, fLrL a se stabili legaturi de interdependentL Ontre ei" ! comunicarea Ontre colegi Mi posibila invaPare
prin cooperare sunt reduse la ma1imum, ele avNnd loc numai On afara predLrii, On pauze Mi On timpul liber
- este totusi de preferat atunci cNnd se intenPioneaza e1punerea unor noPiuni fundamentale, sintetizarea
unei informaPii mai cuprinzLtoare, efectuarea unor demonstraPii, sensibilizarea Mi cNMtigarea adeziunii pentru o
idee, ori atunci cNnd se cautL modelarea unor opinii Mi atitudini prin abordarea unor teme profund caracter
emoPional-educativ"
#. A!tivitatile de grup diri2ate cuprind: consultatii, meditatii, e1ercitii independente, vizita On grupuri mici,
cercul de elevi, OntNlniri cu specialisti (oameni de stiinta, scriitori), concursuri si dezbateri scolare, sesiuni de
comunicari si referate, reviste scolare"
@e tip tradiPional rLmNne Mi predarea Dn grup, pe !lase convenPionale, cu un efectiv de apro1imativ .9 de
elevi" @e asemenea poate fi folosita si organizarea pe grupe a activitLPii elevilor ! profesorul OndrumL Mi
conduce activitatea unor subdiviziuni$microcolectivitLPi (denumite grupe) alcLtuite din elevii unei clase Mi care
urmaresc anumite obiective educaPionale, identice sau diferite de la o grupL la alta"Aceste grupe (.-F elevi) pot
fi omogene -microcolectivitLPi formale, respectiv alcLtuite dupL criterii bine stabilite On prealabil Mi cu o
structurL precisL (de e1emplu, elevi cu acelaMi nivel de pregatire la disciplina respectivL, cu aceleaMi nevoi
educaPionale, cu aceleaMi interese sau motivaPii) sau neomogene$ eterogene & microcolectivitLPi informale,
respectiv constituite prin iniPiative spontane, individuale, dupL prerinPele elevilor Mi care au un coordonator
.rganizarea Dn #inom (perec3i) alcLtuite fie de profesor, fie de elevi On mod aleatoriu, dupL anumite
preferinPe sau dupL criterii bine precizare"
.rganizarea !om#inatC a activitLPii elevilor se referL la Ombinarea celor prezentate mai sus, in funcPie de
obiectivele operaPionale urmLrite Mi curacteristicile concrete ale conte1telor educaPionale
!. A!tivitatile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasa, studiul On biblioteci,
lectura suplimentara si de completare, Ontocmirea de proiecte, referate, desene, sc3eme, alte lucrari scrise,
comunicari stiintifice, alte proiecte practice"
, pun accentul pe munca independentL, farL
supraveg3ere directL Mi consultantL din partea profesorului
- e1istL mai multe variante de organizare individualL a activitLPii alevilor: cu sarcini de instruire comune
pentru toti elevii, cu teme diferenPiate pe grupe de nivel, cu teme diferite pentru fiecare elev" In acest ultim caz,
activitatea se numeMte individualizata sau personalizatL, pentru cL Pine cont de particularitLPile fizice Mi psi3ice
ale fiecLrui elev, de nivelul pregLtirii sale, aptitudinile lui, de nevoile lui educaPionale"
- profesorul va organiza activitatile didactice astfel OncNt sa sporeasca sansele de reusita a atingerii
obiectivelor propuse, adoptNnd o varietate de activitati la specificul si potentialul elevilor sai"
INTE'A(TIUNEA ./IE(TIVE 3 (.NTINUTU'I , ST'ATE-II IN INST'UI'EA S(.LA'A
#trategia este legata de obiectivele operationale si continuturile scolare si are implicatii directe privind
performanta scolara, deoarece rezultatele scolare sunt dependente de modul de aplicare si diri2are de catre
profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si obiectivele didactice"
G strategie didactica prescrie modul On care elevul este pus On contact cu continutul de Onvatare, adica
traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de Onvatare" )a confera solutii de ordin structural procedural
/E
cu privire la proiectarea si combinarea diferitelor metode, mi2loace, forme si resurse de predare-Onvatare, pentru
ca elevii sa a2unga la ac3izitiile dorite, iar obiectivele educationale sa fie atinse"
RelaPie o#ie!tive,!ontinuturi,strategii in instruirea s!olara e1primL algoritmul ce trebuie
urmat On elaborarea proiectLrii didactice:
X se stabilesc la Onceput o#ie!tivele,!adru (generale), apoi cele de referinPL Mi operaPionale, precizNndu-se
activitLPile de OnvLPare5
X urmeazL analiza resurselor umane (clasa de elevi), PinNnd seama de nivelul de inteligenPL al elevilor, de
motivaPia OnvLPLrii Mi de aptitudinile lor" #e vor avea On vedere golurile din cunoMtinPe, nivelul de cunoMtinPe al
elevilor, deprinderile Mi modul de OnvLPare5
X !onEinuturile procesului de predare - OnvLPare se stabilesc On funcPie de obiective, de resursele umane Mi
materiale e1istente5
X strategiile dida!ti!e ?i metodele de predare , DnvCEare , evaluare se stabilesc On raport de obiectivele
educaPionale Mi de conPinuturi5
X On funcPie de obiective, conPinuturi Mi strategii se precizeazL ormele de organizare a activitLPilor didactice,
adicL tipurile de lecPii Mi alte activitLPi educaPionale5
X toate acestea se realizeazL de cLtre profesor prin comportamentul sLu didactic"
/F