Detronarea lui Alexandru Ioan Cuza si aducerea unui print strain

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite. A participat activ la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova si la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 4 ianuarie 1859 si al !arii "omanesti, infaptuindu#se astfel unirea celor doua tari romane. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza $omnia lui Ale%andru &oan Cuza poate fi impartita in trei perioade' 1. Perioada anilor 1859 1862 Aceasta perioada s#a caracterizat prin eforturi pentru recunoasterea unirii depline a principatelor. &n acest scop, Cuza a trimis a(enti diplomatici pe lan(a conducerile marilor puteri care au fost convinse sa accepte unirea deplina. )ultanul a acceptat#o dar numai pe timpul domniei lui Cuza. 2. Perioada reformelor legale 1862 1864 &n aceasta perioada, Cuza a incercat sa modernizeze statul prin adoptaea reformelor moderne ce fusesera dorite inca din 1848. Cuza a incercat sa introduca reforme pe cale le(ala si in acest scop l#a numit prim# ministru in octom*rie 18+, pe Mi-ail .o(alniceanu, un politician foarte iscusit. /l a reusit sa convin(a parlamentul sa adopte in decem*rie 18+, Le(ea )ecularizarii Averilor Manastiresti, dar cand a propus in martie 18+4 adoptarea unei reforme a(rare, parlamentul i#a cerut demisia. )atul de o*structiile Parlamentului, Cuza a dat in mai 18+4 o lovitura de stat, dizolvand parlamentul si mentinand (uverul .o(alniceanu. &n iunie 18+4, Cuza a or(anizat un ple*iscit prin care a adoptat o noua constitutie, numita 0Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris si o noua le(e electorala cu cens foarte scazut.

3. Perioada regimului autoritar si a marilor reforme 1864 1866 Prin noua constitutie, puterile domnului erau mult sporite, astfel ca se instaura un adevarat re(im politic autoritar. 1eneficiind de noile puteri, Cuza a reusit in doar doi ani sa modernizeze profund statul prin impunerea multor reforme precum Reforma agrara, Reforma invatamantului, un nou Cod Civil, un nou Cod penal si altele. Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza A*dicarea lui Cuza nu a fost o surpriza. A*dicarea era asteptata. Ale(erea lui Ale%andru &oan Cuza in 1859 ca domnitor al Principatelor nu a fost scopul ale(erilor, ci calea spre atin(erea acestui scop care era unirea. Adunarile Ad#2oc ale Moldovei si !arii "omanesti isi e%primasera dorintele' unirea Principatelor instr-un singur stat, autonomia si neutralitatea noului stat astfel format, print strain dintr-o familie domnitoare europeana, inviola ilitatea noului stat, guvern repre!entativ si constitutional, garantia colectiva a celor sapte mari puteri. Ale(erea lui Cuza a fost un compromis pe care Cuza l#a cunoscut si stia ca tre*uie sa a*dice ulteior. Unirea Principatelor nu fusese recunoscuta decat pe timpul domniei lui A. &. Cuza. Acesta accepta sa a*dice doar cu consmitamantul marilor puteri (arante. &n aceste conditii, securitatea si c-iar unirea Principatelor era in mare pericol. &n cazul mortii sau a*dicarii anuntate a lui Cuza, marile puteri vecine puteau interveni pentru sustinerea anumitor pretendenti la tron si c-iar sa fie anulata unirea. Momentul a*dicarii era pre(atit pentru luna mai, iar la Paris ne(ocierile pentru aducerea unui print strain erau in toi. 3umele noului domnitor fusese de4a ales' Contele de 5landra ar fi tre*uit sa ii urmeze lui Cuza la conducerea tarii. "au!e care au dus la o a dicare fortata )in(ura (reseala a lui Cuza a fost ritmul reformelor pe care a vrut sa il impuna, asta mai ales dupa lovitura de stat din mai 18+4, prin care si#a lar(it prero(ativele. &mpotriva clasei politice din acea vreme, formata din *oieri, clerici si ne(ustori, e%presie a unui feudalism tarziu, atasata unor traditii depasite, Cuza, cu a4utorul lui .o(alniceanu , impune o serie de le(i moderne care zdruncina din temelii interesele acesteia. )ecularizarea averilor manastiresti, reforma a(rara care consfintea desfiintarea io*a(iei, reforma electorala care spul*era monopolul *oierimii asupra puterii, sunt numai cateva din loviturile dureroase pe care clasa politica a acelor vremi le#au resimtit ca pe niste atin(eri de neiertat asupra intereselor proprii. #esfasurarea complotului "e(imul personal instituit de Cuza dupa mai 18+4 a provocat nemultumiria li*eralilor radicali, care ulterior s#au aliat cu conservatorii. Acest fapt a sla*it pozitiile domnitorului si a animat activitatea monstruoasei coalitii, -otarata sa il inlature pe Cuza. Complotistii au reusit sa isi realizeze planurile atra(and de partea lor o fractiune a armatei 6colonelul C. 2aralam*ie, maiorul $. Lecca si altii7 si l#au constrans pe domnitor sa a*dice in noaptea de 11 februarie 1866.

$upa 8 ani de domnie, Cuza isi semna a*dicarea ' Noi, Alexandru Ioan I, conform dorintei natiunii intregi si angajamentului ce am luat la suirea mea pe Tron, depun astazi 11 !"# fe$ruarie 1%&&, carma guvernului in mana unei 'ocotenente domnesti si a (inisterului ales de popor.

$upa a*dicare, a fost instituita o locotenenta domneasca alcatuita din Lascar Catar(iu, 3icolae 9olescu si colonelul 3icolae 2aralam*ie sin partea armatei. Conducerea 9uvernului a revenit lui &on 9-ica, apoi )enatul si Comisia au proclamat pe 5ilip de 5landra, din casa domnitoare *el(iana, dar acesta nu a acceptat coroana. Provizoratul locotenentei domnesti a luat sfarsit a*ia dupa ce Carol de Hohenzollern-Si !arin en a acceptat sa devina principe al "omaniei, la1" !ai 1866.

Domnia lui Carol I

a de*utat prin adoptarea Constitutiei moderne, in iulie 18++, care a le(itimat noul re(im politic si noua or(anizare politica a statului, numit oficial "omania a contri*uit la o*tinerea independentei statale, proclamata de Parlament pe 9 mai 1888 si recunoscuta oficial prin !ratatele de la )an )tefana si 1erlin din 188 a ec-ili*rat viata politica a sustinut modernizarea "omaniei 6care in 1881 devine re(at7 a alaturat "omania la !ripla Alianta urmasul lui Carol & a fost nepotul sau, 5erdinand , care a continuat opera de consolidare si modernizare , de numele sau fiind le(ata desavarsirea, in 1918, a unitatii statale a "omaniei, rezultat al participarii romanilor la primul raz*oi mondial alaturi de Antanta.

Concluzii Momentul 11 fe*ruarie 18++ a fost trait de catre personalitatile epocii diferit. Unii l#au considerat cel mai *un lucru pentru tara la acel moment, dovada fiind si faptul ca au riscat sa se compromita implicandu#se in planurile celor care nu il mai voiau pe Cuza. Altii au re(retat cei sapte ani, in care destinele lor au fost conduse de acesta si au pastrat un profund respect pentru domnul Unirii in anii ce au urmat. Ale%andru &oan Cuza a ramas in istoria "omaniei ca intemeietorul statului modern, punand *azele structurilor moderne. $in aceasta perspectiva (estul inlaturarii lui este neindoielnic nedrept, profund reactionar. $esi actul de a*dicare impusa poate fi considerat o mare nedreptate, ale(erea unui domnitor strain in persoana lui Carol & s#a dovedit un (est de mare inspiratie. Carol &, in perspectiva istoriei, poate fi considerat cel mai mare conducator al "omaniei in ultima suta de ani. Acest lucru insa pune intr#o alta lumina termenul de 0 moanstruoasa coalitie: pentru ca urmarea actiunii acestei coalitii nu a fost atat de ne(ativa precum o defineste conceptul. &n concluzie, a*dicarea sau detronarea lui Cuza ; <oda s#a constituit intr#un eveniment cu repercursiuni dintre cele mai serioase asupra devenirii statului roman modern. $esi s#a produs intr#o maniera conspirativa, 0 la adapostul noptii:, implicand din partea celor care au actionat, (rave deziceri de responsa*ilitati de natura politica, administrativa, militara si nu in ultimul rand, morala. Actul de la 11 fe*ruarie 18++ a semnificat cu mult mai mult decat provocarea sfarsitului unei domnii. $upa cum au dat de inteles 0 faptuitorii de la 11 fe*ruarie:, provocarea a*dicarii domnitorului A. &. Cuza a fost necesitata de insusi procesul 0realizarii inte(rale: a pro(ramului national , adoptat de Adunarile Ad#2oc la 1858. $intre cele patru puncte sau 0dorinte mari) 6autonomia deplina, Unirea , printul strain si (uvernamantul constitutional7 ale amintitului pro(ram, menit consacrarii fiintei politice a statului roman modern, doar primele doua si partial cel de#al patrulea au putut fi infaptuite prin du*la ale(ere a lui Ale%andru &oan Cuza ca domnitor al Moldovei si al <ala-iei si prin marile acte din timpul domniei sale. A tre*uit sa ramana insa, ca pro*lema de constiinta si de inalta responsa*ilitate, pentru cei decisi sa actioneze la 18++, in numele cauzei nationale, infaptuirea celui de#al treilea punct inscris, se stie, in cronica evenementiala si ca ultimul punct, ce consta in aducerea pe tronul de la 1ucuresti a unui print strain, dintr#o dinastie europeana. Bibliografie 1. 1alaceanu, &on, Amintiri politice si diplomatice 61848#19=,7, /ditura Cavallioti, == . &onescu, "amona, &onescu, Camil#9a*riel, &storie ; *acalaureat ; teste, /ditura 1oo>let, =1 ,. &onescu, "amona, &onescu, Camil#9a*riel, &storia romanilor ; pentru clasa a ?&& a, /ditura 1oo>let =1=.