n contextul micrii de renatere naional de la sfritul anilor '80 din

Republica Sovietic Socialist Moldoveneasc, la Chiinu are loc Marea

Adunare Naional de la 27 august 1989, o ntrunire la care particip
aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populaia de atunci a
republicii). n cadrul adunrii, se cere declararea limbii romne ca limb
de stat n RSSM, precum i trecerea la grafia latin. Sub acest impuls,
peste dou zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrrile celei de-a XIII
sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care dureaz pn pe 1
septembrie. n rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenii din
Sovietul Suprem, deputaii romnofoni reuesc s impun limba
romn ca limba de stat i adoptarea alfabetului latin. Discuiile cele
mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se voteaz i
cea mai mare parte a legislaiei privitoare la limba de stat i alfabet.
Ulterior, ziua de 31 august este declarat srbtoare naional n
Republica Moldova.
Srbtoarea a nceput sa fie celebrat n 1990 (la un an de la
evenimentul istoric), sub numele de Limba noastr cea romn sau
Ziua limbii romne. n 1994 guvernul agrarian, a decis schimbarea
denumirii iniiale n Limba noastr, modificare determinata de
prevederile art.13 din Constituia Moldovei. n 2004 Parlamentul a decis
comasarea srbtorii cu Ziua Independenei, comasare care nu a mai
avut loc, dar Ziua Independenei a primit un nou nume Ziua
Republicii. De la venirea administraiei liberale n fruntea municipiului
Chiinu, srbtoarea i-a recptat numele de ,,Limba noastr cea
romn", cel puin n capitala republicii.