Curs 2

S SCOLILE COLILE DREPTULUI DREPTULUI

1. Scoala dreptului natural
Idei de drept natural in antichitate
Teza centrala: natura este ordinea fireasca a tuturor lucrurilor, pretutindeni
aceeasi. Arbitrariului guvernarii oamenilor le este opusa natura. Oamenii provin
din natura egali, se nasc egali, deci privilegiile si sclavia sunt ilegitime. Dreptul se
identifica cu ratiunea universala. Exista principii de drept pretutindeni si mereu
aceleasi, expresie a unitatii naturii.
Heraclit din Efes (aproximativ 55 ! "#5 $.%r.&, a fost un filo'of grec
presocratic. A a(uns la convingerea c) sc*imbarea este un lucru real +i c)
stabilitatea e ilu'orie. ,entru %eraclit, totul este -$ntr!un flux-, dup) cum
spune binecunoscutul s)u aforism -,anta .ei- (/otul curge, nimic nu
r)mane nesc*imbat.&
0
Aristotel (n. 1" $.%r. ! d. # martie 22 $.%r.& a fost unul din cei mai
importan2i filosofi ai 3reciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit
enciclopedic, fondator al +colii peripatetice. De+i ,laton a pus ba'ele
filosofiei, Aristotel este cel care a tras conclu'iile necesare din filosofia
acestuia +i a de'voltat!o, put$ndu!se cu siguran2) afirma c) Aristotel este
$ntemeietorul +tiin2ei politice ca +tiin2) de sine st)t)toare. A $ntemeiat +i
sistemati'at domenii filosofice ca 4etafi'ica, 5ogica formal), .etorica,
Etica. De asemenea, forma aristotelic) a tiinelor naturale a r)mas
paradigmatic) mai mult de un mileniu $n Europa. A. deosebeste (ustitia
naturala de ceal legala, conventionala, care trebuie sa tinda spre cea
naturala.
2
0
4axima celebra: -6ici un om nu poate s) intre $n apa aceluia+i r7u de dou) ori, deoarece nici r7ul +i nici
omul nu mai sunt la fel.-
2
Aristotel s!a n)scut la 8tagira (motiv pentru care i se mai spune 8tagiritul&, un ora+ din peninsula
C*alcidica, $n nordul 4)rii Egee. /at)l s)u, 6icoma*, a fost medicul regelui 4acedoniei, 4idas al 99!lea,
tat)l lui :ilip al 99!lea +i bunicul lui Alexandru 4acedon. 4ama sa, pe nume ,*aestis, provenea din familie
aristocratic). .)mas orfan de copil, Aristotel $+i petrece primii ani la 8tagira +i ,ella, iar la 01 ani intr) $n
Academia lui ,laton, unde r)m7ne 0; de ani, mai $nt7i elev apoi profesor< dup) moartea lui ,laton, $n "#
Sofocle (n. ";=> $.%r. ! d. "?= $.%r.&
Platon (cca. "2# $.%r. ! cca. "# $.%r.& a fost un filo'of al 3reciei Antice,
student al lui 8ocrate +i $nv)2)tor al lui Aristotel. @mpreun) cu ace+tia,
,laton a pus ba'ele filo'ofice ale culturii occidentale. ,laton a fost de
asemenea matematician, scriitor al dialogurilor filo'ofice +i fondatorul
Academiei din Atena, prima institu2ie de $nv)2)m7nt superior din lumea
occidental). 3eniul platonician ca scriitor +i g7nditor poate fi v)'ut clar $n
dialogurile socratice.

Stoicii, Marc Aureliu

4
, $n latin) Marcus Aurelius (n. 2= aprilie 020, d.
0# martie 01? si Lucius Annaeus Seneca (sau mai simplu Seneca sau
Seneca cel Tnr& (ca. " $.%r.A=5 d.%r.&
Socrate (n. cca. "#? $.%r. A d. # mai ;; $.%r.& a fost filosof al 3reciei
Antice
5
.
Marcus Tullius Cicero (0?=!" $.%r.& a (ucat un rol important $n perioada
de sf7r+it a .epublicii romane. Activitatea sa literar) +i politico!social) s!a
concreti'at $n domenii at7t de numeroase, $nc7t Cicero poate fi calificat
drept un om universal, homo universalis la romani
Conceptii de drept natural in Eul Mediu
$.%r., a plecat la Assos, $n 4isia devenind consilierul tiranului %ermias. De fapt este $nceputul unei serii de
c)l)torii pentru cunoa+terea +i studiul formelor de stat +i de conducere existente la acea perioad). @n "
$.%r., a fost c*emat la ,ella, la curtea lui :ilip, pentru a des)v7r+i educa2ia t7n)rului Alexandru (cel care
avea s) r)m7n) $n istorie ca Alexandru cel 4are&.

8!a n)scut $ntr!o familie aristocratic), la Atena sau pe insula Egina, av7nd ca tat) pe Ariston (descendent
al regelui Codros& +i mama ,erictione (dintr!o familie $nrudit) cu 8olon&. 6umele de na+tere Aristocles<
,laton a fost o porecl) primit) datorit) pieptului s)u lat. Copil)ria este marcat) de r)'boiul peloponesiac +i
luptele civile $ntre democra2i +i aristocra2i. 5a 2? de ani devine discipol al lui 8ocrate +i a r)mas al)turi de
el vreme de 1 ani, p7n) la moartea acestuia. @nclina2iile poetice, talentul $n domeniul teatrului le!a $nn)bu+it
+i s!a dedicat total filosofiei. 5a moartea lui 8ocrate (;; $.e.n.& nu a putut fi de fa2), fiind bolnav.
Condamnarea nedreapt) a maestrului l!a $ndemnat s)!l reabilite'e (Apologia lui 8ocrate& dialogurile de
tinere2e poart) marca puternic) a filosofiei socratice. .efugiat o vreme la 4egara, se bucur) de pre'en2a lui
Euclid, alt discipol al lui 8ocrate.
"
4axime ale lui 4arc Aurelius : BDac un om i-a greit cu ceva, gndete-te ce reprezentare are el
asupra binelui i asupra rului pentru a comite acea greeal.C BDai-mi linitea de a accepta lucrurile ce
nu le pot schimba, curajul de a le schimba pe cele ce se pot schimba, i nelepciunea de a le putea distinge
unele de altele.C Bonsecinele mniei sunt mult mai grave dect cauzele ei.!
5
8ocrate s!a n)scut la Atena $n dema Alopex, $n "#? $.%r., adic) la sf7r+itul r)'boaielor medice. 4ama sa,
,*ainarete, era moa+)< tat)l s)u, 8op*roniscos, era sculptor. ,robabil c) 8ocrate a primit educa2ia de care
aveau parte tinerii atenieni din vremea sa: a trebuit s) $nve2e mu'ic), gimnastic) +i gramatic), adica studiul
limbii ba'at pe comentarii de texte.
Teza centrala: dreptul natural, ca set de norme existente mereu si pretutindeni
exista, dar nu se mai identifica cu ratiunea, ci este de natura divina. Diserica, cva
repre'entanta a divinitatii pe pamint, este si interpretul autentic al dreptului
natural. De'voltarea doctrinei are loc in perioada conflictului intre ,apa si
monar*.
Sfintul Augustin sau Au!ustin de "ipona (n. 0 noiembrie 5", /*agaste
! d. 21 august "?,&, episcop, filo'of, teolog, doctor al Disericii.
Conform 8f7ntului Augustin, $mparatia cerurilor serveste ca model ideal
pentru organi'area lumeasca, iar statul si dreptul trebuie sa se subordone'e
bisericii.
Thomas dAuino ( 0225 A 02#", opera principala A "umma theologica,
02==!02#, "umma contra gentiles, 0251!02="& define+te dreptul natural
ca ,A./E a dreptului divin ce se de'valuie ratiunii in folosul colectivitatii.
Orice drept ce provine din autoritatea omeneasca trebuie sa se conforme'e
legii divine.
/eoriile dreptului natural din antic*itate si din Evul 4ediu au in comun ideea ca
dreptul pozitiv care nu se con#ormeaza dreptului natural nu are validitate.
Teoriile contractualiste
9n secolele EF si EF9 rationalismul si scoala dreptului natural se revigorea'a,
ca reactie la conceptiile teologice medievale.
Hugo !rotius (051!0="5, opera principala A De jure belli ac pacis libri
tres A 0=25& concepe dreptul natural ca fiind total independent de religie si
intemeiat exclusiv pe ratiune.
Omul are o natura sociabilace il impinge spre $n2elegerea cu ceilalti, de
unde si ideea contractului social, ca mod de garantare a proprietatii si de
constituire a unei comunitati pasnice, conforme cu natura omului. /eoriilor
contractualiste le e propriu individualismul
Samuel de Pufendorf (0=2 A 0=;", opera principala ADe jure et gentium
libri octo A 0=#2&
Christian Thomasius (0=55A0#21&, (urist si filosof german.
Thomas Ho""es (0511!0=#;, opera principala A $eviathan ! 0=50& cuvinte
celebre: homo homini lupus es t %omul pentru om este lup&, belum omnius
contra omnes (ra'boiul tuturor contra tuturor&
#ohn $oc%e (0=2 A 0#?", opera principala A T'o Treaties o# (overnment
A 0=;?&
#ean #acues &ousseau ( 0#02 A 0##1, opera principala A $e contrat
social, ou principes du droit politi)ue A 0#=2& face tran'itia de la
individualism la colectivism.
Charles $ouis de Secondat Montesuieu (0=1; A 0#55, opera principala A
De l*esprit des lois A 0#"1&
Elemente de drept natural se regasesc si in gindirea lui 9mmanuel Gant
Renasterea teoriilor de drept natural
&udolf Stammler
Charles &enou'ier
$eon (uguit
)rancois !en*
!eorgio del +ecchio
!usta' &ad"ruch
,. Scoala istorica a dreptului
Pre#entare !enerala
/e'a: asocia'a dreptul cu istoria, este o reactie impotriva scolii dreptului
natural, care nagli(ea'a faptele istorice, particularitatile natioanel si conditiile
sociale.
)riedrich Carl 'on Sa'ign* (0##; !01=0&, (urist. 8avignH scrie in 0105 A
B4enirea timpului nostru pentru codificareC
Principalele te#e ale scolii istorice a dreptului:
0. dreptul se naste in mod spontan, ca si limba, se cristali'ea'a in mod
inconstiebnt, se de'volta in strinsa legatura cu spiritul poporului
2. dreptul e produsul colectiv al desfasurarii istorice a vietii unui popor
. nu legea, ci cutuma repre'inta principalul i'vor al dreptului si ba'a
acestuia.
". 5egiuitorul este numai un organ al constiintei nationale, nu dispune de
putere creatoare de drept
5. 5egile nu au o valabilitate si o aplicabilitate universala
-. Teoria organica a dreptului
Principalele te#e ale teoriei or!anice a dreptului se fundamentea'a pe
teoria evolutionista a lui C*. DarIin. Aplica po'itivismul biologic la etica
si drept, detasindu!se de utilitarismul clasic
Her"ert Spencer viata este un gigant proces ritmic in cadrul caruia se
produce evolutia de al uniform si amorf catre diversitate si speciali'are.
4orala, datoria (ustitia sunt instincte ba'ate pe experiente care au invatat
generatia precedenta modul cel mai util de viata ce i!a permis sa
supravietuiasca. Conform acestei evolutii individul dobindeste un
sentiment din ce in ce mai profund al indatoririi sociale, in viitor a(ungind
sa fie perfect adaptat. 5ibertatera trebuie sa fie insotita de un sentiment al
responsabilitatii
.. )ilosofia idealista germana a dreptului
Omul, ca fiinta rationala, se bucura de liberul arbitru si este distinct de natura pe care
o poate domina, prin ratiune.
8e sitoea'a intre conceptiile de drept natural ale secolului EF999 si doctrina liberala
asec. E9E
/mmanuel 0ant (0#2"!01?"& face o distinctie neta intre sfera moralei si
cea a dreptului: morala se refera la aprecierea intentiilor, iar dreptul la
aprecierea faptelor trasatura esentiala a legii e constringerea, dreptul se
caracteri'ea'a prin puterea de constringere. D(uvara afirma ca esentialul
conceptiei lui Gant este morala
$eo%entianis&ul
)ichte
1
2131,4151.6 Domeniul raporturilor (uridice este acea parte a
relatiilor personale care reglementea'a cunoasterea si delimitarea sferelor
de libertate pa ba'a libertatii individuale.
Hegel
3
21337415-16 statul constituie pentru %egel sinte'a familiei si a
societatii civile. 6u repre'inta o autoritate impusa din afara, ci prin el isi
reali'ea'a individul adevaratul sau EJ universal. 8tatul repre'inta
libertatea si se bicira de suprematie fata de individ. 8copul ordinii de drept
repre'inta reali'area maxima a libertatii.
Alti neo%antieni si repre8entanti ai noii filosofii idealiste a dreptului in a
doua (umatate a secolului E9E si prima (umatate a secolului EE
Hermann Cohen persoana repre'inta conceptul fundamental al dreptului
&udolf Stammler
5
considera ca dreptul, ca norma de conduita, este opus
nevoilor oamenilor (materiale si sufletesti& si modului de satisfacere a
acestora care constituie, in opinia sa, economia.
4ircea D(uvara si Eugeniu 8perantia sunt promotori ai filosofiei idealiste
germane a dreptului, neoKantieni
5. Po8iti'ismul in drept respinge orice idee de drept natural, de (ustitie
transcedentala si admite exclusiv cunoasterea realitatii po'itive, (uridice sau
stiintifice.
,o'itivismul a detinut si mai detine in gindirea (uridica o po'itie dominanta.
Po#itiis&ul 'uridic (analitic) are la ba'a postualtul separarii dreptului
astfel cum este de dreptul, cum ar trebui sa fie. :ace abstractie de idealuri
si considera dreptul o creatie a statului a carui autoritate nu poate fi pusa
sub semnul intrebarii.
Teze+ 0. legile sunt comandamente ale fiintei umane
2. nu este necesara raportarea dreptului la morala si a dreptului asa cum
este la dreptul asa cum ar trebui sa fie
=
*ohann +ottlie, -ichte a fost filosof german, cunoscut ca p)rinte al idealismului german +i ca urma+ al
lui Gant.
#
+eor! .ilhel& -riedrich "e!el a fost un filo'of german, principal repre'entant al idealismului $n
filo'ofia secolului al E9E!lea.
1
Rudol/ Sta&&ler (015=!0;1&, faimos (urist german.
. conceptele (uridice merita studiate, dar separat de cercetarea istorica a
cau'elor si a originii ideilor, de cercetarea sociologica, de morala, de scopul
dreptului.
". sistemul dreptului este un sistem logic Binc*isC din care se pot
deduce, prin mi(loace logice, deci'ii (uridice corecte, avind la ba'a norme
(uridice prestabilite, fara luarea in considerare a scopurilor sociale, a politicii
si a moralei.
#ohn Austin 21397415:96 Dreptul este o norma impusa pentru a fi
guvernata o fiinta inteligenta de o alta fiinta inteligenta care a re puterea de
partea sa. Dreptul e fundamentat pe puterea superiorului, nu pe dreptate.
8uveranul nu este obligat sa respecte nici o limita.
&udolf 'on /hering
9
dreptul depinde de constringere. 8tatul este unica
sursa a dreptului. :orta concentrata in miinile statului repre'inta elementul
contral al dreptului.
!eorg #elline% :ormulea'a teoria autolimitarii statului, ca stat de drept.
6ormele (uridice au urmatoarele caractere:
a. privesc conduita exterioara aoamenilor si se aplica relatiilor
dintre ei<
b. provin de la o autoritate externa cunoscuta<
c. forta lor obligatorie este garantata de o putere exterioara<
d. actiunea lor este eficace.
)rancois !en*
!eorges &ipert
Hans 0elsen (0110!0;#, opera principala A /eoria pura a dreptului, 0;"&
6ici o teorie despre (ustitie nu poate face parte din teoria pura a dreptului,
idealurile de dreptate apartinind stiintei politice. /eoria dreptului se cere a
fi pur formala, normativa. Dreptul este o ierar*ie de relatii normative, nu o
succesiune de cau'e si efecte, ca stiintele naturii. 9n aceasta ierar*ie de
norme primea'a cele de drept international, referitoare la relatiile dintre
stat: teoria monismului dreptului cu primatul dreptului international.
;
Rudol/ on *herin! (0101!01;2&, faimos (urist german.
Her"ert $ionel Adolphe Hart ( 0;?# A 0;;2, opera principala A /*e
Concept of 5aI, 0;=0& sustine ca fiecare norma, fiecare cuvint, fra'a ar
avea un sens, o acceptie centrala unica nesusceptibila de dispute,
determinata de u'a(ul lingvistic comunsi care poate fi descoperit prin
anali'a contextului si referinta la limba(ul comun. :unctiile esentiale ale
dreptului, ca mi(loc de control social, trebuie cautate nu in litigiile private
ci in modul in care este folosit pentru a controla, conduce si organi'a viata
in afara instantelor. 6ormele se caracteri'ea'a prin generalitate si
permanenta.
&.M. (;or%in
Po#itiis&ul stiinti/ic dreptul provine din fapte, factori economici,
istorici, trebuie sa fie studiatcu metode stiintifice corespun'atoare si intr!o
optica sociologica. Dreptul nu este produsul arbitrar al puterii, ci un
produs social generat de istorie, economie, conceptii.
! po#itiis&ul pra!&atic
a)0 realis&ul 'uridic a&erican A reactie impotriva
conceptualismului, po'itivismului (uridic. 9si propune sa aplice in
drept o metoda experimentala. 9si propune sa studie'e dreptul in
actiune, factorii sociali care crea'a dreptul si re'ultatele sociale
ale actiunii dreptului. :ara a fi ignorat rolul normelor in definirea
dreptului, se pune accentul pe conduita reala a celor care aplica
legeasi pe folosiirea instrumentelor empiricein vederea cresterii
preci'iei progno'ei privind viitoarele deci'ii (udecatoresti.
#ohn Chipman !ra*
0.<. $e;ell*n 0;?:Ceea ce fac oficiantii dreptuluiin
legatura cu litigiile este dreptul insusi.
#erome )ran% A promotor al scepticismului (uridic :
dreptul, asa cum il avem, este nedefint, supus unor sc*imbari
incalculabile. ,romovea'a rolul discretionar al instantelor,
(udecatorilor
,)0 realis&ul scandina A constituie mai mult o critica
filosofica decit o teorie in sine. 8ustine ca este imposibil a
descoperi stiintific vreun fenomen care sa corespunda notiunii de
vointa alegiuitorului. 6u se poate dovedi ca statul, colectivitatea,
ar fi capabile de volitiune, ar avea o vointa proprie.
0. =li'ecrona
+. $undstedt
Alf &oss
! po#itiis&ul sociolo!ic
! utilitaris&ul 8e indreapta impotriva scolii dreptului natural, se
de'volta in secolul E9E
Hel'etius sanctiunea (uridica nu este altceva decit mi(locul
prin care interesele individuale sunt puse in acord cu
interesele colective ale societatii date.
#erem* >entham (0#"1!012, opera principala A
,ntroduction to the -rinciples o# .orals and $egislation,
0#1;& 8arcina dreptului este de a servi binele si de a evita
raul, adica de a slu(i utilitatea. ,romovea'a individualismul
si egalitarismul. 8copul final al legislatiei este maxima
fericire pentru un numar cit mai mare de oameni. ,rin drept
se reali'ea'a un ec*ilibru al intereselor.
#ohn Stuart Mill (01?= A 01#, opera principala A
/tilitarianism, 01=&, incearca sa concilie'e notiunile de
(ustitie cu cea de interes, recurgind la notiunea de interes
general, superior interesului individual.
&udolf 'on /hering A dreptul nu asigura niciodata binele
individului, ca scop in sine, ci numai ca mi(loc al unui alt
scop, de a asigurabinele societatii. Dreptul este un fapt si se
de'volta datorita luptei individului pentru dreptul sau.
Opinii re/eritoare la po#itiis& in !indirea 'uridica ro&aneasca
4ircea D(uvara: 9deea de obligatie sta la ba'a intregului drept, ca si a moralei
si Ba afirma contrariul si a intemeia dreptul pe utilitate este a face o asertiune
stiintifica periculoasa si superficiala, este unul dintre cele mai mari si mai
cre'ute sofisme pe care mai ales timpurile din urma le!au adus la moda. 9n
realitate, indiferent daca aplicam sau nu ideea morala, ratiunea noastra ne
spune ca avem indatoriri in afara de orice idee de utilitate a actelor noastre.C