nceput n 1881, Amintiri din copilarie constituie, dupa aprecierea unanima a criticilor si

istoricilor literari, opera de maturitate, capodopera marelui scriitor moldovean I. Creanga, fiind
considerat "primul roman al copilariei taranesti". Desi opera autobiografica, faptele, ideile,
personajele nu snt ntre totul reale. e!ulta ca personajul principal al Amintirilor nu este
scriitorul, ci "ica al lui #tefan al $etrii, surprins si descris din perioada copilariei, de cnd a facut
"oc%i" si pna ajunge "%oltei, din pacate&".
'niversul creatiei sale l formea!a satul natal (umulesti. $entru autorul Amintirilor din copilarie
satul natal este locul cel mai important si mai frumos din lume. Asa se e)plica de ce fiecare
nceput si fiecare sfrsit de capitol din cele patru ale Amintirilor cuprinde referiri directe la casa
parinteasca, la oamenii, la frumusetile si re!onanta istorica a locurilor care mprejmuiesc
(umulestii.
Capitolul I. *voca frumusetile satului (umulesit "stau cteodata si+mi aduc aminte ce vremuri si
ce oameni mai erau prin partile noastre, pe cnd ncepusem si eu, dragalita+Doamne, a ma radica
baietas la casa parintilor mei, n satul (umulesti, din trg drept peste apa "eamtului, sat mare si
-ra!asesc. vesel, mpartit n trei parti care se tn tot de una, /atra #atului, Delenii si 0ejenii.", si
mndria de+a apartine prin nastere acestui sat vec%i, ra!asesc1 "#+apoi (umulesti si pe vremea
aceea nu erau numai asa un sat de oameni fara capati, ci sat vec%i, ra!asesc ntemeiat n toata
puterea cuvntului, cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mndre, care stiau a
nvrti %ora dar si suveica, de vuia satul de votale n toate partile, cu biserica frumoasa si niste
preoti si dascali si poporani ca aceia, de faceau mare cinste satului lor".
n continuare scriitorul evoca imagini din viata de scoala1 dascalul /asile, calul 0alan, luarea cu
arcanul la oaste, plecarea cu bunicul David Creanga din $ipirig la scoala din 0rosteni,
ntmplarea cu rostogolirea stncii peste casa Irinucai. Din ntmplarile relatate remarcam elogiul
adus parintelui "Ioan de sub deal" n calitatea lui de ntemeietor de scoala, prin c%ilia "durata la
poarta bisericii pentru scoala".
$artea a II.+a a Amintirilor descrie casa parinteasca din anii fericiti ai !burdalnicei copilarii1 ""u
stiu altii cum sunt, dar eu, cnd ma gndesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din
(umulesti -.... parca+mi salta si acum inima de bucurie. #i, Doamne, frumos era pe atunci, caci
si parintii, si fratii, si surorile -mele. mi erau sanatosi, si casa ne era ndestulata si copii si
copilele megiesilor erau de+apururea n petrecere cu noi, si toate mi mergeau dupa plac, fara
leac de suparare, de parca era toata lumea a mea&". Apoi povesteste peripetiile cu uratul de Anul
"ou, la cirese, cu pupa!a din tei si la scaldat.
$artea a III.+a enumera vestitele locuri din jurul (umulestilor1 "si satul (umulesti n care m+am
tre!it, nu+i un sat laturalnic, mocnit si lipsit de privelistea lumii ca alte sate, si locurilecare
nconjura satul nostru nca+s vrednice de amintire..., apoi istoriseste ntmplari din vremea cnd
era elev la scoala din 2alticeni, mpreuna cu 3slobanu, 4rasnea si 5ogorogea, n ga!da la
ciubotarul $aval, ascultnd cntecele din fluier ale lui 5os 0odrnga.
n partea a I/.+a "ica al lui #tefan al $etrii nu mai este copilul care prinde pupa!a pe oua, care
fura cirese, ci este acum "%oltei din pacate" iar satul natal i apare ca loc al primelor iubiri. De
aceea legatura cu satul sau natal este acum mult mai strnsa1 "Cum nu se da scos ursul din brlog,
taranul de la munte stramutat la cmp, si pruncul, de!lipit de la snul mamei sale, asa nu ma dam
eu dus din (umulesti n toamna anului 1866, cnd veni vremea sa plec la #ocola, dupa
staruintele mamei". #atul este va!ut ndeosebi prin ceea ce impresionea!a sufletul sau de flacau
-%ore, petreceri etc, toate avnd ca fundal cntecul de dor ce se revarsa din strunele viorii lui
"5i%ai scripcariul din (umulesti" n "puterea noptii"..
#ufletul adolescentului "ica este acum mult mai desc%is sensibilitatilor cromatice si vi!uale ale
mprejurimilor satului natal1 "Dragu+mi era satul nostru cu 3!ana ceafrumos curgatoare si
limpede ca cristalul, n care se oglindeste cu m%nire cetatea "eamtului de attea veacuri& Dragi+
mi erau tata si mama, fratii si surorile, si baietii satului, tovarasii mei din copilarie..." si scriitorul
surprinde amaraciunea din sufletul copilului care se de!radacinea!a, se desprinde de paradisul
copilariei.
Impulsul creator al "Amintirilor din copilarie" este iubirea de casa, dragostea pentru universul
mirific al copilariei luminata de pre!enta parintilor, fratilor, consatenilor si aureolata de farmecul
locurilor natale.
Desi n Amintiri scriitorul priveste retrospectiv, cu oc%ii copilului de odinioara, lipsit de griji,
preocupat de jocurile sale si nu de neajunsurile oamenilor, snt !ugravite n aceasta opera si
destule aspecte amare de viata rurala.
I. Creanga i admira pe %arnicii tarani %umulesteni, gospodari vestiti, care "nu+s traiti ca n
brlagul ursului, ci au fericirea de a vedea lumea de toata mna", fiind ei ase!ati pe drumuri
umblate. *i erau nsa "ra!asi fara pamnturi, nevoiti sa+si cstige e)istenta mai mult din
confectionarea si vn!area sumanelor.
#aracia n care se !bateau multi tarani este evidenta n pre!entarea gospodariei Irinucai "toata
averea Irinucai erau cocioaba, doi boi, un tap si doua capre slabe si rioase".
7a tara e)istau putine scoli si cele care functionau erau create de particulari, care adesea
urmareau numai beneficii personale, cum era ca!ul cati%etului Conta de la 2alticeni. #colile nu
aveau localuri proprii ca n ca!ul scolii din (umulesti. Copii trebuiau sa plateasca ta)e mari si
din aceasta cau!a multi ramneau pe dinafara. #tatul nu era preocupat nici de pregatirea cadrelor
didactice. nvatatorii erau improvi!ati din dascalii bisericilor, din preoti sau calugari "care si ei
se mirau cum au ajuns profesori". Acestia nu le e)plicau niciodata nimic, i nvatau mai ales
rugaciuni si cntece religioase. "u e)istau manuale, nvatau pe carti bisericesti -ceasloave. si
cnd e)ista cte un manual scolar, acela era asa delimitat -gramatica lui 4rasnea. sau de gresit, ca
mai rau ncurca pe copii. *levii neavnd o buna ndrumare didactica erau obligati sa memore!e
fara a ntelege ceva. n scoli se folosea bataia -#fntul "iculai si Calul 0alan..
Calugarii si preotii sunt aspru criticati, ei formau o categorie de privilegiati. $e preotii nostri din
sat nu+i ncape cureaua de pntecari ce snt, caci "popa are mna de luat, nu de dat, el mannca si
de pe viu si de pe mort". Clericii transformasera biserica ntr+o taraba, un mijloc de mbogatire
sigura si rapida.
*ste apoi criticata recrutarea n armata -prinderea cu arcanul a lui badita /asile., si lipsa de grija
a statului fata de sanatatea publica, lipsa oricarei asistente medicale la (umulesti "medic" era
mos /asile 4andura, iar descntecele tineau locul tratamentelor.
'morul n Amintiri din copilarie
'morul este o forma a rsului, o manifestare a bunei dispo!itii. 7a I. Creanga umorul este alaturi
de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie. 'morul la Creanga este unul sanatos,
de origine populara.
$rincipalele categorii ale umorului snt1 umor de situatie -i!vort din fapte, situatii, ntmplari1
prinderea mustelor cu ceaslovul, molipsirea de rie de la caprele Irinucai, aplicarea postei la
talpi, bataia dintre 5ogorogea si $aval, ntmplarea de la scaldat, vn!area pupa!ei etc., umor de
caracter -i!vort din felul de a fi al unor personaje1 5ogorogea, mos C%iorpec, 4rasnea, popa
0uliga + !is si Ciucalau etc., umor de limbaj -i!vort din folosirea de locutiuni, !icatori si
proverbe, menite a provoca rsul1 "s mai aproape dintii dect parintii", "se tine ca ria de om",
"au tunat si i+au adunat", "mila mi+e de tine, dar de mine mi se rupe inima", ori e)presii ca1 "va+i
nevoie", "calea + valea", "bine + rau"..
#ursele umorului le repre!inta ntmplarile %a!lii, buna dispo!itie a autorului, -"ica face %a! de
neca!., pre!enta glumei n mijlocul lucrurilor celor mai serioase "#i sa nu credeti ca nu mi+am
tinut cuvntul, de joi pna mai apoi, pentru ca asa am fost eu, rabdator si statornic la vorba de
feliul meu, si nu ma laud, ca lauda+i fata, prin somn nu ceream de mncare, daca ma sculam, nu
mai asteptam sa+mi dea altii, si cnd era de facut ceva treaba, o cam saream de pe+acasa", ironia
"5os 7uca de te+a ntreba cineva, de+acum nainte, de ce trag caii asa de greu, sa+i spui ca aduci
niste drobi de sare de la ocna si las8 daca nu tear crede fiecare", autoironia "n sfrsit, ce mai atta
vorba pentru nimica toata9 Ia, am fost si eu, n lumea asta, un bot cu oc%i, o bucata de %uma
nsufletita din (umulesti care nici frumos pna la doua!eci de ani, nici cuminte pna la trei!eci si
nici bogat pna la patru!eci nu m+am facut. Dar si sarac ca anul acesta, ca n anul trecut si ca de
cnd snt, niciodata n+am fost".
7imbajul Artistic este de o frumusete si originalitate inimitabila. 2armecul incomparabil al
stilului lui I. Creanga vine din frumusetea limbii neamului rom:nesc. 5ijloacele lingvistice
folosite dau impresia de oralitate prin folosirea ma)ima a interjectiilor onomatopeice -%a& %a& ei&
tusti& !brr&. a e)presiilor onomatopeice si a verbelor imitative -%at& a %orai, a gabui..
#en!atia de oralitate e provocata si de multimea e)presiilor specifice limbii vorbite -vorba ceea,
%at bine, pace buna. a !icerilor tipice -toate ca toate, de voie de nevoie. a ntrebarilor si
e)clamatiilor -ori mai stii pacatul, gro!av s+a spariat, ce+i de facut9.. Alteori n te)t apar versuri
popurale sau fra!e rituale1 7a placinte nainte ; #i la ra!boi napoi. Dect la oras codas 9 5ai
bine+n satul tau fruntas. Deosebita este si folosirea cuvntului "mai" "ce mai de pomi s+au pus n
tintirim -multi.. Alteori e folosit ca abverb "mai ramneti cu sanatate". Caracterul de oralitate
provine si din folosirea dativului etic1"si+am ca!ut n 3!ana ct mi ti+i baietul", sau folosirea
unor e)presii ori locutiuni populare1 "ncaltea", "ca mai ba", "a cu+i a cu".
3rala e si sinta)a fra!ei. Autorul lasa cuvintele sa se nsire dupa o ordine a vorbirii si nu a
scrisului, unde topica e mai controlata1 "si %arsita de matusa nu ma slabea din fuga nici n ruptul
capului, ct pe ce sa puie mna pe mine", "si eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pna ce
dam cnepa toata palanca la pamnt". De asemenea majoritatea fra!elor se leaga ntre ele prin
conjuctia coordonatoare copulativa "si" "#i cnd nvatam eu la scoala, mama nvata cu mine
acasa. #i citea la ceaslov, la psaltire si Ale)andria mai bine dect mine, si se bucura gro!av cnd
vedea ca ma trag la carte.
Comparatiile sunt din limbajul popular1 "cum nu se da scos ursul din brlog... asa nu ma dam eu
dus din (umulesti", "doi cai ca niste !mei".
*pitetele sunt adesea regionalisme sau creatii le)icale proprii1 calugarii o adunatura de
!amparagii "duglisi", "mine, poimine aveam sa ne tre!im niste babalci gubaci", + dac+ar sti el
g%il%anosul si ticaitul, de unde am pornit asta noapte".
Arta literara consta n "modul spunerii" n %a!ul povestirii. I. Creanga mbina cu maiestrie
modurile de e)punere1
"aratiunea sau relatarea n direct a naratorului, e nsusi firul povestirii. $e firul acestei povestiri
se pot distinge momentele subiectului mai ales n partea a I/.+a.
Descrierea apare n doua momente ale actiunii, cnd evoca universul copilariei si cnd si
ntoarce privirea napoi, spre muntii "eamtului, din vrful codrilor $ascalilor.
Dialogul ascunde conflictul, de!valuie sufletul personajelor, gndurile, sentimentele,
temperamentele, nviorea!a actiunea, o propulsea!a.
5onologul interior apare n noaptea dinaintea plecarii, n ceasul disperat al ntoarcerii spre sine,
a *ului nfrnt1 "!icnd n sine+mi cu amaraciune1 ce neca! de capul mieu".
<. Calinescu scria "Creanga este e)presia monumentala a naturii umane n iposta!a ei istorica ce
se numeste poporul rom:n".
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate