ORDIN Nr.

25 din 9 martie 2004

pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati
-Centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati, sunt servicii pentru protectia copilului a caror misiune este de a
preveni abandonul si institutionalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activitati de ngrijire,
educatie, abilitare-reabilitare, recreere-socializare, etc. pentru copii, ct si a unor activitati de sprijin,
consiliere, educare etc. pentru parinti sau reprezentantii legali, precum si pentru alte persoane care au n
ngrijire copii.
-Serviciile oferite de CZD sunt complementare demersurilor si eforturilor propriei familii, precum si
serviciilor oferite de unitatile de nvatamnt si de alti furnizori de servicii, corespunzator nevoilor
individuale ale copilului n contextul sau socio-familial.

Standardul 1 : Activitati de informare la nivelul comunitatii
-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati dezvolta actiuni de informare la nivelul comunitatii n ceea ce
priveste serviciile oferite si beneficiile acestora pentru copii si familiile acestora.
-Centrul promoveaza integrarea/includerea sociala deplina si activa a copiilor cu dizabilitati.
-prin aplicarea acestui standard comunitatea comunitatea cunoaste serviciile de care copiii beneficiaza sau
pot beneficia prin intermediul centrului de zi

Cerinte pentru implementare:
-CZD initiaza si organizeaza actiuni de informare a comunitatii n ceea ce priveste serviciile oferite, rolul
sau n comunitate, accesarea si modul de functionare, precum si despre importanta existentei acestor servicii
pentru sprijinul, reabilitarea si integrarea/includerea sociala a copiilor cu dizabilitati din comunitate.
-Cel putin o data pe an, CZD sprijina organizarea de campanii de sensibilizare a comunitatii referitoare la
prevenirea abandonului si institutionalizarii copiilor n general, precum si la problematica copiilor cu
dizabilitati n particular.
-Coordonatorul CZD se asigura ca, n mediatizarea cazurilor, se respecta legislatia n vigoare cu privire la
protectia copilului n relatia cu mass-media
-CZD colaboreaza cu institutiile relevante de la nivelul comunitatii (primaria, scolile, unitatile sanitare,
biserica, politia etc.) n vederea identificarii potentialilor beneficiari.
-CZD desfasoara activitati de recrutare de voluntari din comunitate.
-CZD detine informatii de specialitate pe care le pune la dispozitia comunitatii spre consultare.

Indicatorii:
Numarul de actiuni de promovare a serviciilor pe care le ofera centrul si de informare a
comunitatii n ceea ce priveste necesitatea existentei unorastfel de servicii/an.
Existenta unor materiale promotionale si informative, al caror continut este adecvat grupului
tinta si tipului de dezabilitate sau gradului de handicap
Numarul de campanii de informare, educare si comunicare la a caror organizare a participat
CZD/an.
Numarul de actiuni realizate de CZD n cadrul acestor campanii de sensibilizare a
comunitatii/an. .
Consemnarea modalitatii de derulare a activitatilor de recrutare de voluntari.
Numarul de actiuni de recrutare de voluntari/an.

Standardul 2- Relatii de colaborare activa cu familiile copiilor care frecventeaza centrul de zi pentru
copiii cu dizabilitati
- Personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati face toate demersurile necesare pentru a stabili relatii
de colaborare activa cu familiile copiilor care frecventeaza centrul de zi.
- Familiile copiilor colaboreaza activ cu personalul centrului si sunt constiente de importanta stabilirii unui
parteneriat real cu acesta n beneficiul propriilor copii.





Cerinte pentru implementare:
CZD si formuleaza un cod etic pentru relatia cu copiii si familiile acestora, care este elaborat de
coordonatorul CZD n colaborare cu personalul de specialitate.
Codul etic este adus la cunostinta personalului si familiilor, precum si a copiilor cu mijloace si
materiale adecvate tipului dizabilitatii
Personalul este pregatit n ceea ce priveste semnificatia relatiei copil-parinte, importanta participarii
parintilor ca parteneri n program si rolul CZD n sprijinirea si ntarirea relatiei copil-parinte

Indicatorii:
Existenta codului etic elaborat de coordonator mpreuna cu personalul de specialitate.
Continutul codului etic (norme de comportament, atitudini de comunicare etc.).
Personalul, copiii si familiile cunosc si respecta codul etic.
Modalitatea n care coordonatorul CZD supervizeaza respectarea codului.
Continutul rapoartelor elaborate n urma reuniunilor.
Dosarele angajatilor (diplome de studii, certificate de absolvire a cursurilor relevante etc.).
Modalitati de implicare a parintilor referitor la activitatile de care beneficiaza copiii.

Standardul 3- Programul personalizat de interventie
- Programul personalizat de interventie este elaborat de personalul de specialitate n functie de nevoile si
particularitatile individuale
- Fiecare copil din centrul de zi beneficiaza de un program personalizat de interventie, reactualizat periodic.

Cerinte pentru implementare:
Clientii se pot adresa n mod direct acestui serviciu sau prin referire din partea serviciului public
specializat pentru protectia copilului, denumit n continuare SPSPC, organismelor private autorizate
si altor institutii relevante.
n situatia solicitarilor directe sau a referirilor din partea altor organizatii sau institutii relevante,
CZD anunta SPSPC n vederea evaluarii complexe a copilului si luarii masurilor corespunzatoare,
conform legii n vigoare, cu scopul prevenirii abandonului si institutionalizarii copilului.
Programul personalizat de interventie, denumit n continuare PPI, este realizat, n echipa, de
personalul de specialitate care lucreaza cu copilul n CZD, pe baza evaluarii facute fiecarui copil n
parte la admiterea n CZD.
PPI contine informatii despre toate activitatile si serviciile oferite copilului si familiei acestuia n
cadrul CZD.
Obiectivele de lucru cu copilul continute n PPI sunt realiste, adaptate nivelului lui global si utile
pentru dezvoltarea optima a copilului.
Obiectivele sunt evaluate periodic si actualizate n functie de gradul n care au fost realizate.
Parintii sunt informati n ceea ce priveste continutul PPI si rolul care le revine n operationalizarea
obiectivelor acestuia.

Indicatorii: .
Numarul de copii care au plan de servicii personalizat si continutul acestora.
Fiecare copil are un PPI. PPI este semnat de personalul de specialitate care l-a ntocmit si de catre
familia sau reprezentantul legal al copilului.
Existenta evaluarilor copiilor la admiterea n centru, care sunt efectuate de catre personalul de
specialitate, precum si a documentelor relevante puse la dispozitie de SPSPC.
Existenta contractului cu familia (parinti/reprezentanti legali) pentru fiecare copil
Parintii cunosc continutul PPI si au responsabilitati clare n ceea ce priveste rolul lor n
implementarea acestuia.

Standardul 4- Programul zilnic al copiilor
- Programul zilnic al copiilor n centru se desfasoara tinnd cont de vrsta acestora, nivelul de dezvoltare,
potentialul, nevoile si disponibilitatile pe care le au, asigurndu-li-se totodata ngrijirea de care au nevoie
pentru dezvoltarea lor optima.
- Copiii sunt ngrijiti corespunzator, iar activitatile desfasurate sunt conforme cu vrsta, nevoile si
particularitatile acestora.

Cerinte pentru implementare:

Programul zilnic al copiilor tine seama de nevoile lor individuale

Programul zilnic al copiilor, pe lnga ngrijire, implica mbinarea tuturor celorlalte activitati derulate
n CZD.
Activitatile cu copiii sunt diversificate, adaptate vrstei lor si raspund nivelului si potentialului lor de
dezvoltare.
Programul zilnic al copiilor este afisat ntr-un loc vizibil si accesibil personalului si parintilor.
Asigurarea hranei copiilor care frecventeaza CZD se face n functie de numarul de ore pe care copiii
l petrec n CZD. Meniurile asigura o alimentatie echilibrata, n conformitate cu preferintele si
nevoile biologice specifice fiecarei vrste, regimurilor recomandate de medic si normele n vigoare
cu privire la necesarul de calorii si elemente nutritive.
CZD sprijina organizarea meselor festive pentru sarbatorirea zilelor de nastere ale copiilor cu
prioritate n propria familie.

Indicatorii:
Programul zilnic este adecvat nevoilor individuale, care rezulta din evaluarea n dinamica a copilului.
Continutul programului zilnic.
Activitatile sunt diversificate pentru fiecare copil n parte, nsa fara existenta unei suprasolicitari
Personalul si parintii cunosc programul zilnic al copiilor.
Personalul cunoaste si respecta prevederile referitoare la ngrijirea copilului mic din legislatie
CZD asigura hrana copiilor si meniurile sunt adecvate preferintelor copiilor, vrstei, regimurilor
recomandate si normelor n vigoare.

Standardul 5 - Activitati educationale
- Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera copilului numeroase activitati sau situatii de nvatare,
inclusiv de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta, care sunt bine planificate dinainte de catre
personalul de specialitate
- Fiecare copil beneficiaza de un program educational adecvat vrstei, nevoilor, potentialului de dezvoltare
si particularitatilor sale.

Cerinte pentru implementare:
Educatorul sau educatorul specializat elaboreaza programul educational pentru fiecare copil n parte.
n cazul formarii deprinderilor de viata independenta, acesta se consulta cu asistentul social
Continutul programului educational se refera la educatia non-formala si informala. Educatia formala
se poate realiza n CZD numai n situatii exceptionale, cu avizul inspectoratului scolar si cu
respectarea/adaptarea curriculum-ului scolar corespunzator vrstei si particularitatilor copilului.
Obiectivele activitatilor educationale sunt adaptate nivelului si potentialului de dezvoltare al fiecarui
copil n parte, precum si tipului dizabilitatii si/sau gradului de handicap.
Activitatile educationale se desfasoara individual sau n grupuri mici de copii, tinnd cont de vrsta
copiilor si de achizitiile pe care le au.
CZD asigura fiecarui copil sprijin adecvat, inclusiv resursele materiale necesare, adaptate tipului
dizabilitatii si/sau gradului de handicap, pentru a avea acces, a se integra si a frecventa n mod
regulat unitateade nvatamnt la care este nscris, daca acest lucru este prevazut n PPIE

Indicatorii:
Fiecare copil are un program educational semnat de personalul de specialitate care l-a ntocmit.
Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta tine cont de vrsta copilului. n functie de vrsta si
achizitiile copilului, programul contine obiective referitoare la orientarea scolara si profesionala,
consiliere vocationala, cautarea unui loc de munca etc.
Continutul programului educational.
Existenta unui educator sau educator specializat/grupa de copii/tura.
Modalitatea de constituire a grupurilor de copii
Standardul 6 Activitati de abilitare si reabilitare
-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera copiilor activitati variate si eficiente de abilitare si reabilitare
n conformitate cu nevoile lor specifice.
-Fiecare copil beneficiaza de servicii de calitate de abilitare/reabilitare realizate de personal specializat

Cerinte pentru implementare
Personalul de specialitate evalueaza nevoile de abilitare/reabilitare ale copiilor n functie de tipul
dizabilitatii si nivelul lor de dezvoltare.
Personalul de specialitate elaboreaza programul abilitare/reabilitare a copiilor si este responsabil de
ndeplinirea obiectivelor stabilite n cadrul acestui program, tinnd cont de recomandarile medicale.
Activitatile de abilitare/reabilitare pot fi, dupa caz: fizioterapie, kinetoterapie si masaj; logopedie;
terapie psiho-motrica si de abilitate manuala; terapii prin nvatare; reorganizarea conduitelor si
restructurarea perceptiv-motorie;terapie ocupationala si psihoterapie de expresie, diverse forme de
psihoterapie etc.
Activitatile de abilitare/reabilitare se pot realiza, dupa caz, individual sau n grup. |
Specialistii implicati n reabilitare fac demersuri constante pentru a realiza o colaborare strnsa cu
familiile, astfel nct o parte din aceste activitati sa fie continuate cu copiii si n familie

Indicatorii:
Numarul evaluarilor privind nevoile de abilitare/reabilitare ale fiecarui copil/an.
Existenta unui program de abilitare/reabilitare pentru fiecare copil n parte.
Modalitatea n care sunt implicati parintii n procesul de abilitare/reabilitare a copiilor lor.
Spatiile din CZD destinate acestor activitati sunt corespunzatoare att din punct de vedere al
dimensiunilor, ct si al dotarilor, n acord cu prevederile SMO prezente.
Numarul de copii aflati n asistenta temporara. Copiii beneficiaza de aceleasi conditii conform
prevederilor SMO prezente.

Standardul 7 Activitati recreative si de socializare
-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera copiilor activitati recreative si de socializare pentru a se
realiza un echilibru ntre activitatile de nvatare si reabilitare, pe de o parte, si cele de relaxare si joc, pe de
alta parte.
-Copiii beneficiaza de activitati recreative si de socializare care i ajuta sa si mentina echilibrul psihic si
fizic necesar dezvoltarii lor optime.

Cerinte pentru implementare
Personalul educational elaboreaza programul activitatilor recreative si de socializare, inclusiv a
perioadelor de somn si odihna, tinnd cont de preferintele si particularitatile fiecarui copil.
Activitatile recreative si de socializare sunt planificate mpreuna cu ceilalti specialisti evitnd
suprasolicitarea copiilor.
Copiii, potrivit vrstei, gradului de maturitate si tipului dizabilitatii precum si parintii sunt informati
asupra oportunitatilor recreative si de socializare promovate n CZD si n afara acestuia precum si
asupra modului n care pot fi sprijiniti pentru a participa la acestea. |
CZD asigura conditiile si materialele necesare, conform vrstei, optiunilor si tipului dizabilitatii
si/sau gradului de handicap al copiilor, pentru derularea activitatilor recreative si de socializare n
cadrul CZD si n comunitate.
Fiecare copil este ajutat sa dezvolte relatii pozitive cu ceilalti.
Personalul este format corespunzator pentru a contribui la dezvoltarea afectiva a copilului, prin
comunicare verbala si non-verbala, prin consiliere, prin activitati de socializare si evaluari pozitive

Indicatorii:
Programul zilnic contine activitatile recreative si de socializare de care beneficiaza copiii din CZD.
Activitatile recreative si de socializare sunt stabilite pe baza recomandarilor din PPI ale tuturor
copiilor care frecventeaza CZD.
Modalitatea de desfasurare a activitatilor recreative si de socializare, locul de desfasurare si
continutul acestor activitati.
Modalitatea de implicare a specialistilor n planificarea activitatilor recreative si de socializare.
Copiii si parintii acestora cunosc care sunt oportunitatile de petrecere a timpului liber.
Materialele existente n CZD. Jucariile si echipamentele pentru activitatile de timp liber corespund
cantitativ, calitativ si sunt adecvate vrstei si tipului dizabilitatii si/sau gradului de handicap al
copiilor care frecventeaza CZD.
Discutii cu copiii, familiile si personalul. Existenta unor opinii nregistrate ale copiilor si familiilor.
Dosarele angajatilor (diplome de studii, certificate de absolvire a cursurilor relevante etc.).

Standardul 8 Sprijin pentru orientare scolara si profesionala si consiliere psihologica
-Complementar serviciilor oferite de unitatile de nvatamnt sialti furnizori de servicii, centrul de zi pentru
copiii cu dizabilitati ofera copiilor sprijin pentru orientarea scolara si profesionala, precum si consiliere
psihologica.
-Copiii beneficiaza de servicii de consiliere psihologica si de orientare scolara si profesionala de calitate, n
raport cu vrsta, nivelul de dezvoltare, nevoile, aptitudinile, interesele si tipul dizabilitatii si/sau gradului de
handicap al acestora.

Cerinte pentru implementare
n situatia n care copilul nu beneficiaza de orientare scolara n baza unei hotarri a comisiei pentru
protectia copilului sau n sprijinul luarii acestei decizii, psihologul elaboreaza programul de orientare
scolara si profesionala care contine obiective specifice n functie de particularitatile fiecarui copil.
Parintii sunt implicati n operationalizarea obiectivelor de interventie stabilite prin programul de
orientare scolara si profesionala.
Activitatea de consiliere psihologica se desfasoara la cerere sau ori de cte ori psihologul considera
ca este n beneficiul copilului, n raport cu vrsta, nivelul de dezvoltare si nevoile acestuia.
Activitatea de consiliere se desfasoara individual si/sau n grup ntr-un spatiu special amenajat si
securizant pentru copil.
Consilierea este o activitate planificata, cu obiective specifice, care n cazul celei de grup sunt
negociate cu copiii, n functie de vrsta si gradul lor de maturitate.

Indicatorii:
Existenta programului de orientare scolara si profesionala semnat de psiholog.
Numarul de copii care participa la programele de orientare scolara si profesionala.
Numarul de sedinte de orientare scolara si profesionala/copil/an
Numarul de sedinte de orientare scolara si profesionala n grup/an
Rapoartele continnd progresele fiecarui copil n urma sedintelor individuale si/sau de grup.
Modalitatea de implicare a parintilor n programul de orientare scolara si profesionala.
Numarul copiilor care au solicitat ajutorul psihologului/an.
Numarul de copii identificati de psiholog ca avnd nevoie de consiliere/an.
Numarul copiilor care au beneficiat de consiliere/an.
Numarul sedintelor de consiliere/copil/an.
Numarul de sedinte de consiliere n grup/an.
Planificarea sedintelor de consiliere/copil.

Standardul 9 -Consiliere si sprijin pentru parinti
-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati ofera parintilor consiliere si sprijin la cerere sau ori de cte ori
personalul de specialitate considera ca este n beneficiul copilului si |
familiei sale.
-Parintii si alti membrii ai familiei largite sau reprezentantul legal si/sau persoana care are n ngrijire copilul
beneficiaza de consiliere si sprijin din partea personalului de specialitate al centrului de zi, care i ajuta sa
rezolve problemele cu care se confrunta n ceea ce priveste|
dezvoltarea psihologica a copilului cu dizabilitati si diversele aspecte juridice, medicale, sociale.



Cerinte pentru implementare
Activitatea de consiliere si sprijin se adreseaza familiei sau, n lipsa acesteia, reprezentantului legal
si/sau persoanei care are n ngrijire copilul.
Personalul de specialitate consiliaza si sprijina parintii n functie de nevoile pe care le au, la cerere
sau ori de cte ori se considera ca este n beneficiul copilului si familiei sale. |
Personalul de specialitate identifica nevoile parintilor pornind de la etapele de dezvoltare pe care le
parcurge orice copil si tinnd cont de personalitatea si particularitatile fiecarui copil n parte.
Activitatea de consiliere se desfasoara individual si/sau n grup. |
CZD sprijina organizarea sau organizeaza programe de educare a parintilor - cunoscute sub
denumirea de "scoli pentru parinti". Acestea se desfasoara dupa o programa elaborata n
conformitate cu legislatia n vigoare si n functie de nevoile identificate n comunitate.

Indicatorii:
Numarul familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor (care au n ngrijire copilul) care apeleaza la
serviciile de consiliere/an.
Numarul familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor (care au n ngrijire copilul) identificate de
psiholog ca avnd nevoie de consiliere/an.
Numarul familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor (care au n ngrijire copilul) care au beneficiat
de consiliere/an.
Planificarea sedintelor de consiliere.
Tipurile de consiliere oferite de CZD familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor care au n ngrijire
copilul (de exemplu, consiliere psihologica,medicala, sociala, juridica)/an.
Modalitatile de identificare a nevoilor parintilor/familiilor/reprezentantilor legali/persoanelor care au
n ngrijire copilul.
Numarul de sedinte de consiliere frecventate de fiecare parinte/familie/reprezentant legal/persoana
care are n ngrijire copilul/an.
Numarul de sedinte de consiliere n grup frecventate de fiecare parinte/familie/reprezentant
legal/persoana care are n ngrijire copilul/an.
Numarul de programe de educare a parintilor sprijinite/organizate de CZD/an.
Continutul programelor de educare a parintilor.

Standadrul 10- Locatia, resurse financiare si baza materiala
-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati dispune de o locatie accesibila comunitatii, resurse financiare
suficiente si o baza materiala corespunzatoare derularii tuturor activitatilor.
-Copiii si familiile lor beneficiaza de servicii de calitate care sunt furnizate de centrul de zi pentru copiii cu
dizabilitati.

Cerinte pentru implementare
CZD functioneaza ntr-o cladire adecvata, sigura, adaptata serviciilor pe care le ofera, precum si
particularitatilor beneficiarilor.
CZD se afla ntr-un loc accesibil tuturor membrilor comunitatii din punct de vedere al existentei
mijloacelor de transport si de amplasare a celorlalte servicii din comunitate de care pot beneficia.
CZD dispune de un numar suficient de spatii pentru derularea tuturor tipurilor de activitati n
beneficiul copiilor si familiilor
CZD se afla ntr-o zona n care siguranta generala a copiilor nu este afectata si dispune de toate
autorizatiile legale de functionare.

Indicatorii:
Cladirea este sigura din punct de vedere structural si spatiile sunt suficiente ca numar si dotate
adecvat scopului acestora, n concordanta cu misiunea si prevederile SMO prezente.
Membrii comunitatii au diverse mijloace de acces la CZD/existenta mijlocului de transport.
CZD este dotat cu facilitati pentru persoanele cu dizabilitati, conform legislatiei n vigoare.
Amplasarea centrului ntr-o zona care nu pericliteaza siguranta copiilor.
Existenta autorizatiilor legale de functionare
Bugetul anual alocat CZD de catre furnizorul de servicii (serviciul public specializat pentru protectia
copilului, organisme private autorizate sau autoritatile administratiei publice locale).
Masurile restrictive de accesibilitate, aplicate n CZD, conform hotarrii CPC sau altele avizate de
coordonator ori n baza recomandarilor persoanei desemnate din cadrul furnizorului de servicii
pentru monitorizarea activitatii CZD - din dosarele copiilor.
Masurile de asigurare a accesibilitatii si autonomiei pentru copiii cu dizabilitati (amenajari, adaptari,
echipamente, dispozitive etc.) n functie de tipul dizabilitatii si/sau gradul de handicap al copiilor.

Standardul 11- Management si administrare
-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati dispune de un management si o administrare eficiente, care i
asigura o functionare optima n acord cu misiunea sa.
-Copiii si familiile lor beneficiaza de servicii de calitate n raport cu nevoile lor.

Cerinte pentru implementare
CZD functioneaza ntr-un cadru legal, certificat de documente oficiale.
Coordonatorul CZD are responsabilitatea ca misiunea CZD sa fie formulata n scris, afisata,
cunoscuta si promovata att n cadrul CZD, ct si n comunitate.
CZD si stabileste un regulament de ordine interioara sau norme interne de functionare, n functie de
angajator, care reflecta spiritul valorilor democratice de respect pentru drepturile copilului si ale
individului, sunt avizate de coordonatorul CZD si aduse la cunostinta ntregului personal.
Coordonatorul CZD organizeaza periodic - cel putin o data pe luna, sau de cte ori este nevoie
sedinte administrative cu ntregul personal.

Indicatorii:
Existenta documentelor care certifica nfiintarea si functionarea centrului (hotarri, autorizatii,
decizii, act constitutiv si statut, acorduri de functionare, conventii de parteneriat etc.).
Afisarea misiunii CZD ntr-un loc vizibil si accesibil tuturor celor interesati. Existenta materialelor
promotionale (pliante, brosuri etc.).
Cunoasterea misiunii de catre personalul centrului si de catre beneficiarii CZD.
Cunoasterea si constientizarea de catre angajati a faptului ca activitatile pe care le desfasoara
contribuie la ndeplinirea misiunii CZD.
Existenta regulamentului de ordine interioara/normelor interne de functionare.
Cunoasterea de catre toti angajatii a prevederilor regulamentului de ordine interioara/normelor
interne de functionare.
Numarul sedintelor administrative cu personalul/luna/an. Sedintele sunt organizate pentru a discuta,
de exemplu: activitatea de ngrijire a copiilor din CZD, revizuirea practicilor din cadrul CZD.
Standardul 12 - Planul anual de actiune
- Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati functioneaza conform unui plan anual de actiune ntocmit pe baza
prevederilor standardelor minime obligatorii si a nevoilor identificate la nivelul comunitatii.
- Copiii si familiile lor beneficiaza de servicii de calitate conform nevoilor pe care le au.

Cerinte pentru implementare
Coordonatorul CZD, n colaborare cu personalul de specialitate, elaboreaza planul anual de actiune
pe baza SMO prezente.
Planul anual de actiune este avizat de furnizorul de servicii, care este obligat sa monitorizeze punerea
n practica a acestuia.
Planul anual de actiune este revizuit periodic sau ori de cte ori conditiile o impun.
La sfrsitul fiecarui an, personalul de specialitate elaboreaza raportul de activitate al CZD pe anul
respectiv, care este supervizat de coordonatorul CZD si transmis furnizorului de servicii.
Raportul anual de activitate al CZD este accesibil celor interesati.

Indicatorii:
Existenta planului anual de actiune ntocmit de coordonator n colaborare cu personalul de
specialitate.
Continul planului anual de actiune.
Avizarea planului anual de actiune de catre furnizorul de servicii.
Numarul de revizuiri ale planului anual de actiune al CZD/an.

Standardul 13 - Recrutarea, angajarea si numarul personalului
- Personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati este selectat cu atentie si responsabilitate prin
intermediul unui proces de recrutare si angajare care se desfasoara n acord cu| legislatia n vigoare si
raspunde nevoilor centrului.
- Copiii si familiile acestora beneficiaza de servicii de calitate oferite cu profesionalism, respect si empatie
fata de acestia, de catre personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati.

Cerinte pentru implementare
Angajatorul este obligat sa angajeze personal calificat
CZD dispune de un set de criterii de selectie a personalului, n conformitate cu specificul CZD,
nevoile comunitatii si reglementarile legale n vigoare.
La angajare se va tine cont obligatoriu de trasaturile de personalitate ale fiecarui candidat, care sunt
necesare n lucrul cu copiii cu dizabilitati.
Personalul de specialitate trebuie sa aiba studii socio-umane.
Coordonatorul CZD se asigura ca fisele de post sunt revizuite n functie de dinamica cerintelor
posturilor respective.
Numarul si structura de personal sunt suficiente si corespunzatoare pentru acoperirea tuturor
serviciilor oferite de CZD conform prevederilor SMO prezente si planului anual de actiune.

Indicatorii:
Diplomele de studii si alte acte care atesta calificarea personalului angajat.
Criteriile de selectie a personalului.
Organigrama, diplomele de studii, contractele de munca, contractele de voluntariat, fisele de post,
dosarele angajatilor.
Numarul si structura de personal conform organigramei.

Standardul 14 - Formarea initiala si continua a personalului
- Personalul centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati are pregatirea si abilitatile profesionale
corespunzatoare pentru a lucra cu copiii si n echipa.
- Copiii si familiile acestora beneficiaza de servicii de calitate si personalizate din partea unor profesionisti
bine pregatiti, cu abilitati empatice si de comunicare.

Cerinte pentru implementarea standardului:
Fiecare angajat al CZD are calificarea necesara pentru ndeplinirea sarcinilor postului respectiv.
La angajare, n lipsa unei formari initiale n domeniul protectiei copilului/protectiei copilului cu
dizabilitati, fiecare profesionist beneficiaza de formare n acest domeniu, asigurata din bugetul
angajatorului.
Specialistii centrului sunt ncurajati sa participe la diverse cursuri de formare care i pot ajuta n
optimizarea muncii lor, inclusiv seminarii si conferinte.
Educatia permanenta a personalului de specialitate, precum si formarea profesionala continua pentru
toti angajatii CZD, vor fi promovate, sprijinite si nregistrate de catre coordonatorul CZD.
Voluntarii actioneaza n baza unor contracte clare, n acord cu legislatia n vigoare.
CZD are obligatia sa asigure un numar minim de 14 ore de formare pentru voluntari, nainte de
nceperea activitatilor acestora.
Formarea profesionala continua a voluntarilor va fi promovata, sprijinita si nregistrata de catre
coordonatorul CZD.

Indicatorii:
Dosarul personal al fiecarui angajat, inclusiv al coordonat orului si voluntarilor, cuprinde
documentele prevazute de legislatia n vigoare,
inclusiv certificatele de absolvire a cursurilor de formare initiala si continua prevazute de SMO prezente.
Exemple de domenii conexe si/sau interdisciplinare relevante pentru personalul CZD: psihologia copilului,
asistenta sociala, prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului, inclusiv a traficului si celor mai
grave forme de munca a copilului, violenta n familie.
Certificatele de absolvire cu recunoastere nationala si cele cu recunoastere din partea angajatorului.
n cazul celor din urma se verifica modalitatea de desfasurare a programului de formare, utiliznd
criteriile existente n legislatia de formare profesionala a adultului.

Standardul 15-Supervizarea
-Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati dispune de un sistem eficient de supervizare al resurselor umane,
care permite functionarea sa la randament optim.
-Personalul este motivat si performant, asigurnd servicii de calitate pentru clientii centrului de zi pentru
copiii cu dizabilitati.

Cerinte pentru implementarea standardului:
Coordonatorul CZD are obligatia de a asigura supervizarea interna si externa a personalului de
specialitate si a voluntarilor
Coordonatorul CZD organizeaza ntlniri periodice de supervizare cu personalul de specialitate CZD,
individual si n echipa, si la cererea acestora. Toate ntlnirile sunt nregistrate.
Supervizarea voluntarilor este asigurata de catre personal desemnat de coordonatorul CZD.
Furnizorul de servicii are obligatia de a asigura supervizarea coordonatorului CZD.
Supervizarea se realizeaza de specialisti cu studii superioare socio-umane cu pregatire n supervizare
sau experienta de cel putin doi ani n servicii pentru copil si familie n plus fata de persoanele carora
li se asigura supervizarea respectiva.

Indicatorii:
Numar de ntlniri de supervizare, individuale si n echipa/angajat/luna/an.
Numar de ntlniri de supervizare la solicitarea angajatilor/echipei/an.
Numar de ntlniri de supervizare/voluntar/luna/an.
Numar de ntlniri de supervizare a coordonatorului/luna/an.
Documentele nregistrate referitoare la supervizare.

Standardul 16 - Protectia copilului mpotriva abuzurilor
- Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati promoveaza si aplica masuri de protejare a copiilor mpotriva
oricarei forme de intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare, exploatare, tratament inuman sau
degradant.
- Copiii se afla n conditii de siguranta si bunastare, orice suspiciune sau acuzatie privind comiterea unui
abuz fiind solutionata prompt si corect de catre ntregul personal, conform legislatiei n vigoare.

Cerinte pentru implementarea standardului:
CZD are proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea si solutionarea
suspiciunilor sau acuzatiilor de abuz asupra copiilor, ntocmite n baza legislatiei n vigoare. Aceste
proceduri sunt avizate de directorul SPSPC si sunt aduse la cunostint copiilor
Copiii si familiile/reprezentantii legali sunt informati, n modalitati accesibile, cu privire la aceste
proceduri, precum si cu privire la drepturile copilului.
Copiii sunt ncurajati si sprijiniti sa sesizeze orice forma de abuz
CZD tine evidenta tuturor cazurilor de intimidare, discriminare, abuz,neglijare, exploatare
Personalul care are suspiciunea sau identifica situatii de abuz, neglijare si exploatare a copilului, n
cadrul CZD sau n afara CZD, are obligatia de a le semnala la SPSPC si de a nstiinta coordonatorul
CZD, conform legislatiei n vigoare, precum si de a le nregistra, conform prevederilor SMO
prezente.
Personalul care are suspiciunea sau identifica situatii de abuz, neglijare si exploatare a copilului n
care sunt implicati alti membri ai personalului din CZD are obligatia de a nstiinta imediat
coordonatorul CZD, care aplica legislatia n vigoare. n situatia n care coordonatorul CZD nu
semnaleaza aceste situatii la SPSPC, n termenul prevazut de SMO prezente, personalul care a
nstiintat coordonatorul are obligatia efectuarii acestei semnalari.
Daca este necesar, coordonatorul CZD anunta, dupa caz, salvarea, politia si/sau procuratura.
n CZD este strict interzi sa agresarea verbala sau fizica a copiilor, aceste fapte fiind pedepsite
conform legii.
CZD asigura efectuarea de catre ntregul personal a unor cursuri de formare privin problematica
protejarii copilului mpotriva abuzului, neglijarii si exploatarii.
CZD asigura derularea de programe de educare a parintilor privind problematica protejarii copilului
mpotriva abuzului, neglijarii si exploatarii.

Indicatorii:
MOF contine proceduri privind protejarea copilului de abuz, neglijare, exploatare etc.
Personalul cunoaste aceste proceduri.
Copiii si familiile/reprezentantii legali au cunostinte privind drepturile copilului si modalitatile de
sesizare/reclamare a oricaror fapte de intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare ,tratament
inuman sau degradant.
Existenta unor materiale de informare cu privire la aceste proceduri si la drepturile copilului.
Numarul anual de sesizari efectuate de copii, familie sau reprezentantii legali ai acestora privind
suspiciuni sau situatii evidente de abuz asupra copiilor.
Registrul de sesizari si reclamatii al CZD cuprinde si evidenta sesizarilor si reclamatiilor cu privire la
abuzul asupra copilului.
Numarul anual de situatii care au necesitat anuntarea salvarii si interventia medicala, respectiv
interventia politiei si a procuraturii.

Standardul 17-Activitati de colaborare cu profesionisti si institutii relevante
- Centrul de zi pentru copiii cu dizabilitati colaboreaza cu celelalte servicii comunitare pentru asistenta
copiilor si familiilor lor, inclusiv cu profesionistii din domeniu.
-Copiii si familiile lor beneficiaza de servicii de calitate n functie de nevoile pe care le au, n vederea
prevenirii abandonului si institutionalizarii copiilor.

Cerinte pentru implementarea standardului:
n situatia solicitarilor directe, personalul de specialitate al CZD evalueaza nevoile copiilor si
familiilor lor referitor la alte servicii de care ar trebui sa beneficieze si pe care CZD nu le poate
furniza.
CZD colaboreaza cu toti actorii sociali implicati n implementarea planului de servicii personalizat
cu scopul prevenirii abandonului si institutionalizarii copilului si integrarii/includerii sociale a
acestuia.
n vederea ndeplinirii misiunii sale, CZD colaboreaza n retea cu toate serviciile si programele
comunitare, regionale si nationale de asistenta si protectie a copilului si familiei.
CZD mentine permanent legatura cu comunitatea n scopul ajustarii activitatilor si programelor
curente si pentru initierea de noi activitati si programe n domeniul prevenirii abandonului si
institutionalizarii copiilor, precum si cu scopul integrarii/includerii sociale a copiilor cu dizabilitati.


Indicatorii:
Existenta evaluarilor copiilor din CZD n ceea ce priveste nevoia de alte servicii de specialitate pe
care CZD nu le poate furniza copiilor si familiilor n cazul solicitarilor directe.
Modalitati de comunicare si colaborare cu SPSPC.
Conventii de colaborare cu institutiile si serviciile implicate n implementarea planului de servicii
personalizat.
Consemnarea informatiilor relevante legate de copiii care beneficiaza si de alte servicii de
specialitate oferite de alte institutii/centre.
Conventiile de colaborare si numarul de programe n care CZD este implicat/an.


Legea nr. 272 /2004
Dispozitii generale si definitii
- Prezenta lege reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor
copilului
-Prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului,
precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest domeniu se subordoneaza cu prioritate
principiului interesului superior al copilului
- Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la
echilibru socioafectiv si la viata de familie
- Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce
revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost
plasat in mod legal
-Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii,
intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de
instantele judecatoresti. Implicarea familiei e obligatorie.
- In determinarea interesului superior al copilului se au in vedere cel putin urmatoarele:
a) nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educatie si sanatate, de securitate si stabilitate si apartenenta
la o familie;
b) opinia copilului, in functie de varsta si gradul de maturitate;
c) istoricul copilului, avand in vedere, in mod special, situatiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alta
forma de violenta asupra copilului, precum si potentialele situatii de risc care pot interveni in viitor;
d) capacitatea parintilor sau a persoanelor care urmeaza sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului de a
raspunde nevoilor concrete ale acestuia;
e) mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament.
- Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform urmatoarelor principii:
a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea sanselor si nediscriminarea;
c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti;
d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul dintre
institutiile publice si organismele private autorizate;
f) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnitatii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de
maturitate;
i) asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa
etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie;
j) celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protectiei impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii si oricarei forme de violenta asupra
copilului;
l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul
reglementarilor din aceasta materie.
- Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fara nicio discriminare, indiferent de
rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau
origine sociala, de situatia materiala, de gradul si tipul unei deficiente, de statutul la nastere sau de statutul
dobandit, de dificultatile de formare si dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale parintilor ori ale altor
reprezentanti legali sau de orice alta distinctie.

Drepturile copilului
-Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale
- Copilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume, dreptul de a
dobandi o cetatenie si, daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de
acestia
- Copilul are dreptul de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, in conditiile prevazute de lege,
fara nicio ingerinta
- Certificatul medical constatator al nasterii, atat pentru copilul nascut viu, cat si pentru copilul nascut mort,
se intocmeste in termen de 24 de ore de la nastere
-In situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, unitatea medicala are obligatia sa sesizeze
telefonic si in scris directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si organele de politie, in
termen de 24 de ore de la constatarea disparitiei mamei
- In situatia in care mama este identificata, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va
asigura consilierea si sprijinirea acesteia in vederea realizarii demersurilor legate de intocmirea actului de
nastere
- In situatia in care, in urma verificarilor efectuate de politie, nu este posibila identificarea mamei, directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului transmite serviciului public de asistenta sociala in a carui
raza administrativ-teritoriala s-a produs nasterea dosarul cuprinzand certificatul medical constatator al
nasterii, procesul-verbal prevazut la alin. (2), dispozitia de plasament in regim de urgenta si raspunsul
politiei cu rezultatul verificarilor
-In situatia copilului parasit de parinti in alte unitati sanitare, a carui nastere nu a fost inregistrata, obligatia
de a realiza demersurile prevazute de lege pentru inregistrarea nasterii copilului revine serviciului public de
asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a fost parasit acesta
- Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte
persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament
- In sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin:
a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii
personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gazduirea copilului, pe perioada determinata, de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul
nu locuieste in mod obisnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei
legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;
f) transmiterea de catre persoana la care locuieste copilul a unor informatii referitoare la copil, inclusiv
fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a
mentine relatii personale cu copilul;
g) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana fata de care copilul a dezvoltat legaturi de
atasament intr-un loc neutru in raport cu copilul, cu sau fara supravegherea modului in care relatiile
personale sunt intretinute, in functie de interesul superior al copilului
- In vederea asigurarii mentinerii relatiilor personale ale copilului cu parintii sai sau cu alte persoane alaturi
de care s-a bucurat de viata de familie, precum si pentru asigurarea inapoierii copilului la locuinta sa la
terminarea perioadei de vizita, instanta poate dispune, la cererea parintelui interesat sau a altei persoane
indreptatite, una sau mai multe masuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garantii
(2) Masurile prevazute la alin. (1) pot include:
a) amenda pe ziua de intarziere impusa persoanei care refuza punerea in aplicare sau respectarea
programului de mentinere a relatiilor personale ale copilului;
b) depunerea unei garantii reale sau personale de catre parintele sau persoana de la care urmeaza sa fie
preluat copilul, in vederea mentinerii relatiilor personale sau, dupa caz, la incetarea programului de vizitare;
c) depunerea pasaportului sau a unui alt act de identitate la o institutie desemnata de instanta si, atunci cand
este necesar, a unui document din care sa rezulte ca persoana care solicita relatii personale a notificat
depunerea acestora, pe durata vizitei, autoritatii consulare competente.
- Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata
intima, privata si familiala
- Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care il
priveste
-In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este
obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul
care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara
pentru solutionarea cauzei
- Religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamantul acestuia; copilul care a
implinit varsta de 16 ani are dreptul sa isi aleaga singur religia. Atunci cand copilul beneficiaza de protectie
speciala, persoanelor in ingrijirea carora se afla le sunt interzise orice actiuni menite sa influenteze
convingerile religioase ale copilului.
- Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viata culturala
proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum si
dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte
- Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice
sau altor tratamente umilitoare ori degradante
- Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale

Mediul familial si ingrijirea alternativa
- Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai
-Parintii copilului au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de specialitate necesare in vederea
ingrijirii, cresterii si educarii acestuia.
- Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor
-Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al
copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului
- In situatia in care ambii parinti exercita autoritatea parinteasca, dar nu locuiesc impreuna, deciziile
importante, se iau numai cu acordul ambilor parinti
-Se considera motive intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre
un singur parinte alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil
sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri,
infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile
pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti
- Copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala,
morala si sociala. In acest scop parintii sunt obligati:
a) sa supravegheze copilul;
b) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia
acestuia;
d) sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;
e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atributii in domeniul ingrijirii,
educarii si formarii profesionale a copilului.
- Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia
cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este
impus de interesul superior al copilului.
- Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie,
reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz, ai directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta
lor si sa se informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica,
educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare
-Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca dezvoltarea fizica, mentala, spirituala,
morala sau sociala a copilului este primejduita, serviciul public de asistenta sociala este obligat sa sesizeze
de indata directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in vederea luarii masurilor prevazute de
lege
- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca
in situatia in care considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau
partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.
- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate masurile necesare pentru ca parintii
decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora le-a fost limitat exercitiul anumitor drepturi sa
beneficieze de asistenta specializata pentru cresterea capacitatii acestora de a se ocupa de copii, in vederea
redobandirii exercitiului drepturilor parintesti
- Parintii care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti beneficiaza de asistenta juridica gratuita, in
conditiile legii.
- Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor sai sau care, in vederea protejarii
intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora are dreptul la protectie alternative care include instituirea
tutelei, masurile de protectie speciala prevazute de prezenta lege, adoptia.

Sanatatea si bunastarea copilului
- Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si de a
beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept
-Parintii sunt obligati sa solicite asistenta medicala pentru a asigura copilului cea mai buna stare de sanatate
pe care o poate atinge si pentru a preveni situatiile care pun in pericol viata, cresterea si dezvoltarea
copilului
-In situatia exceptionala in care viata copilului se afla in pericol iminent ori exista riscul producerii unor
consecinte grave cu privire la sanatatea sau integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte
medicale de stricta necesitate pentru a salva viata copilului, chiar fara a avea acordul parintilor sau al altui
reprezentant legal al acestuia
- Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala,
spirituala, morala si sociala
- Copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale, in functie de resursele si de
situatia in care se afla acesta si persoanele in intretinerea carora se gaseste
- Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala, adaptata nevoilor sale
-Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare, adaptate
posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii personalitatii sale
-In vederea asigurarii accesului la educatie, recuperare si reabilitare, copilul cu handicap poate fi scolarizat
in alt judet/sector al municipiului Bucuresti decat cel de domiciliu, cu suportarea cheltuielilor din bugetul
judetului/sectorului in care se afla unitatea de invatamant
-Ingrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copiilor cu
handicap.
- Copilul cu dizabilitati beneficiaza de asistenta medicala gratuita, inclusiv de medicamente gratuite, atat
pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii, in cadrul sistemului de asigurari sociale de
sanatate, in conditiile stabilite prin contractul-cadru

Educatie, activitati recreative si culturale
- Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a
aptitudinilor si personalitatii sale
-Parintii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei care urmeaza sa fie data copiilor lor si au
obligatia sa inscrie copilul la scoala si sa asigure frecventarea cu regularitate de catre acesta a cursurilor
scolare
- Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere incuviintarea instantei judecatoresti de a-si schimba felul
invataturii si al pregatirii profesionale.
-In cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de catre cadrele
didactice, personalul didactic auxiliar si cel administrativ si de a fi informat asupra drepturilor sale, precum
si asupra modalitatilor de exercitare a acestora.
-Copilul are dreptul la odihna si vacanta
-Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa participe in mod liber la
activitati recreative proprii varstei sale si la activitatile culturale, artistice si sportive ale comunitatii.
-Autoritatile publice au obligatia sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, locuri de joaca suficiente si
adecvate pentru copii, in mod special in situatia zonelor intens populate.

Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai
- Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si
dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea
protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora.
- Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de prezenta lege pana la dobandirea capacitatii depline
de exercitiu
-La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, daca isi continua studiile o
singura data in fiecare forma de invatamant de zi, protectia speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata
durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 26 de ani
-Tanarul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura de protectie speciala, dar
care nu isi continua studiile si nu are posibilitatea revenirii in propria familie, fiind confruntat cu riscul
excluderii sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada de pana la 2 ani, de protectie speciala, in scopul
facilitarii integrarii sale sociale.
- Masurile de protectie speciala a copilului sunt:
a) plasamentul;
b) plasamentul in regim de urgenta;
c) supravegherea specializata.
- De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:
a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau carora
li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau
disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela;
b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive
neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul gasit sau copilul parasit in unitati sanitare;
e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.

Plasamentul
- Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter temporar, care poate fi
dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la:
a) o persoana sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidential
-Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba domiciliul in Romania si sa fie
evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si
conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in plasament.
- Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsa sau
substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidential fiind interzis
-La stabilirea masurii de plasament se va urmari:
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva;
b) mentinerea fratilor impreuna;
c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta.
- Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii plasamentului dispus de
catre comisia pentru protectia copilului
- Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul copilului in conditiile
prezentei legi va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la intretinerea acestuia,
in conditiile stabilite de Codul civil.
-Daca plata contributiei la intretinerea copilului nu este posibila, instanta obliga parintele apt de munca sa
presteze intre 20 si 40 de ore lunar pentru fiecare copil, actiuni sau lucrari de interes local, pe durata aplicarii
masurii de protectie speciala, pe raza administrativ-teritoriala in care are domiciliul sau resedinta

Plasamentul in regim de urgenta
- Plasamentul in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste
pentru copilul aflat in urmatoarele situatii:
a) abuzat, neglijat sau supus oricarei forme de violenta;
b) gasit sau parasit in unitati sanitare
-Plasamentul in regim de urgenta se poate dispune si in cazul copilului al carui unic ocrotitor legal sau ambii
au fost retinuti, arestati, internati sau in situatia in care, din orice alt motiv, acestia nu-si pot exercita
drepturile si obligatiile parintesti cu privire la copil
-Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul drepturilor parintesti, pana
cand instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau inlocuirea acestei masuri si cu privire la
exercitarea drepturilor parintesti. Pe perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la
persoana copilului sunt exercitate si, respectiv, indeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal sau
seful serviciului de tip rezidential care a primit copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele privitoare
la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, indeplinite de catre directorul directiei generale de asistenta
sociala si protectia copilului.
- Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul directiei generale de asistenta
sociala si protectia copilului din unitatea administrativ-teritoriala in care se gaseste copilul respective sau de
catre instant judecatoreasca
- In situatia plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directorul directiei generale de asistenta
sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in termen de 5 zile de
la data la care a dispus aceasta masura

Supravegherea specializata
- Masura de supraveghere specializata se dispune in conditiile prezentei legi fata de copilul care a savarsit o
fapta penala si care nu raspunde penal
-In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura supravegherii specializate se
dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar, in lipsa acestui acord, de catre instanta
judecatoreasca.

Monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala
- Imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse de comisia pentru
protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, trebuie verificate trimestrial de catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului. In cazul in care imprejurarile s-au modificat se sesizeaza comisia pt.
protectia copilului sau instanta judecatoreasca.
- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat are
obligatia de a urmari modul in care sunt puse in aplicare masurile de protectie speciala, dezvoltarea si
ingrijirea copilului pe perioada aplicarii masurii-Propunerea de incetare a masurii de protectie si reintegrarea
in familie este insotita, in mod obligatoriu, de documente din care sa reiasa participarea parintilor la sedinte
de consiliere, astfel incat reintegrarea sa se realizeze in cele mai bune conditii.
- La incetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului in familia sa, serviciul public de
asistenta sociala, are obligatia de a urmari evolutia dezvoltarii copilului, precum si modul in care parintii isi
exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil. In acest scop, acestea intocmesc rapoarte
lunare pe o perioada de minimum 6 luni.
- Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a mentine relatii cu alte
persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale
sau sociale.

Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat
- Copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat, precum si cei care au obtinut acest statut beneficiaza de
protectie si asistenta umanitara corespunzatoare pentru realizarea drepturilor lor
- In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit de catre parinti sau de un alt
reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat
se asigura de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza administrativ-
teritoriala se afla organul teritorial al Ministerului Afacerilor Interne unde urmeaza a fi depusa cererea
- Copiii afectati de conflicte armate beneficiaza de protectie si asistenta in conditiile prezentei legi
-In caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare pentru dezvoltarea de mecanisme
speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilului.
- Niciun copil nu va fi folosit ca spion, calauza sau curier in timpul conflictelor armate.
- In orice judet sau sector al municipiului Bucuresti, presedintele consiliului judetean ori, dupa caz, primarul
sectorului municipiului Bucuresti are obligatia de a inainta directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului, in termen de 24 de ore de la initierea unui conflict armat, o lista completa a tuturor copiilor aflati
pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale, in vederea monitorizarii situatiei acestora
-Infrastructura avand ca destinatie protectia si promovarea drepturilor copilului nu va fi folosita in scopuri
militare


Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal
- Pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal, la propunerea
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei unitate administrativ-teritoriala se afla
copilul, se va lua una dintre masurile plasament sau supraveghere specializata
-In dispunerea uneia dintre aceste masuri, comisia pentru protectia copilului,ori, dupa caz, instanta
judecatoreasca, atunci cand acest acord lipseste, va tine seama de:
a) conditiile care au favorizat savarsirea faptei;
b) gradul de pericol social al faptei;
c) mediul in care a crescut si a trait copilul;
d) riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala;
e) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului
-Parintii copilului care savarseste fapte penale si nu raspunde penal au obligatia de a participa la sedintele de
consiliere efectuate de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in baza unui program
personalizat de consiliere psihologica.
- Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub conditia respectarii de
catre acesta a unor obligatii, cum ar fi:
a) frecventarea cursurilor scolare;
b) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi;
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane
- In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde penal, prezinta un
grad ridicat de pericol social sau care savarseste in continuare fapte penale, comisia pentru protectia
copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca dispune, pe perioada determinata, plasamentul copilului intr-
un serviciu de tip rezidential specializat.
- Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu
raspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.
-Copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal va fi insotit si asistat de
catre un psiholog sau asistentul social, desemnat de directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului in orice etapa a cercetarii penale.
Protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii si a oricarei forme de violenta
- Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii, traficului, migratiei ilegale,
rapirii, violentei, pornografiei prin internet, precum si a oricaror forme de violenta, indiferent de mediul in
care acesta se {{afla:}} familie, institutii de invatamant, medicale, de protectie,etc.
-Orice persoana fizica sau juridica, precum si copilul pot sesiza directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului din judetul/sectorul de domiciliu sa ia masurile corespunzatoare pentru a-l proteja
impotriva oricaror forme de violent.
- Angajatii institutiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intra in contact cu copilul si au
suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligatia de a sesiza de urgenta
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.

Protectia copilului impotriva exploatarii economice
-Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi constrans la o munca sau activitate
domestica ori in afara familie
-Este interzisa orice practica prin intermediul careia un copil este dat de unul sau de ambii parinti ori de
reprezentantul lui legal, in schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatarii copilului
prin munca
- In situatiile in care copiii de varsta scolara se sustrag procesului de invatamant, desfasurand munci cu
nerespectarea legii, unitatile de invatamant sunt obligate sa sesizeze de indata serviciul public de asistenta
sociala.


Protectia copilului impotriva consumului de droguri
- Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope
- Este interzisa vanzarea de solventi copiilor, fara acordul parintelui ori al altui reprezentant legal
-Agentia Nationala Antidrog, in colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor
Varstnice si, dupa caz, cu alte autoritati sau organe de specialitate ale administratiei publice centrale, are
obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru: prevenirea folosirii copiilor la productia si traficul ilicit
al acestor substante;constientizarea publicului larg, sprijinirea copiilor si familiilor acestora, prin consiliere
si indrumare,dezvoltarea suplimentara a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra aparitiei
consumului de droguri la copii, dezvoltarea unui sistem de informare publica care sa reduca toleranta in
ceea ce priveste consumul de droguri si sa ajute la recunoasterea primelor simptome de consum de droguri,
mai ales in randul copiilor

Protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei
- Prin abuz asupra copilului se intelege orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr-o relatie de
raspundere, incredere sau de autoritate fata de acesta, prin care sunt periclitate viata, dezvoltarea fizica,
mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului, si se
clasifica drept abuz fizic, emotional, psihologic, sexual si economic
-Prin neglijarea copilului se intelege omisiunea, voluntara sau involuntara, a unei persoane care are
responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului de a lua orice masura pe care o presupune
indeplinirea acestei responsabilitati, care pune in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala
sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului si poate imbraca mai multe
{{forme:}} alimentara, vestimentara, neglijarea igienei, neglijarea medicala, neglijarea educationala,
neglijarea emotionala sau parasirea copilului/abandonul de familie, care reprezinta cea mai grava forma de
neglijare.
- Orice persoana care, prin natura profesiei sau ocupatiei sale, lucreaza direct cu un copil si are suspiciuni in
legatura cu existenta unei situatii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligata sa sesizeze serviciul public
de asistenta sociala sau directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza teritoriala a
fost identificat cazul respectiv
- Parintii sau reprezentantii legali au obligatia de a supraveghea copilul si de a lua toate masurile in vederea
prevenirii inlesnirii sau practicarii cersetoriei de catre copil.
- Pentru verificarea sesizarilor privind cazurile de abuz si neglijare a copilului, reprezentantii directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului au drept de acces, in conditiile legii, in sediile persoanelor
juridice, precum si la domiciliul persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil.
Pentru efectuarea acestor verificari, organele de politie au obligatia sa sprijine reprezentantii directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului.
- Declaratia copilului poate fi inregistrata, potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Inregistrarile se
realizeaza in mod obligatoriu cu asistenta unui psiholog. Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea
inregistrarii declaratiei sale
- Daca instanta judecatoreasca apreciaza necesar, aceasta il poate chema pe copil in fata ei, pentru a-l audia.
Audierea are loc numai in camera de consiliu, in prezenta unui psiholog si numai dupa o prealabila pregatire
a copilului in acest sens.

Protectia copilului cu parinti plecati la munca in strainatate
- Parintele care exercita singur autoritatea parinteasca sau la care locuieste copilul, care urmeaza sa plece la
munca in strainatate, are obligatia de a notifica aceasta intentie serviciului public de asistenta sociala de la
domiciliu, cu minimum 40 de zile inainte de a parasi tara
-Notificarea va contine, in mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupa de intretinerea copilului pe
perioada absentei parintilor sau tutorelui, dupa caz
-Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tutorelui, precum si in cazul in care ambii parinti urmeaza
sa plece la munca intr-un alt stat.
-Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor, oraselor, comunelor asigura
persoanelor desemnate consiliere si informare cu privire la raspunderea pentru cresterea si asigurarea
dezvoltarii copilului pe o perioada de 6 luni
-Acordul persoanei careia urmeaza sa-i fie delegata autoritatea parinteasca se exprima de catre aceasta
personal, in fata instantei

Protectia copilului impotriva altor forme de exploatare
- Copilul are dreptul la protectie impotriva oricarei forme de exploatare
-institutiile si autoritatile publice, potrivit atributiilor lor, adopta reglementari specifice si aplica masuri
corespunzatoare pentru prevenirea, intre altele:
a) transferului ilicit si a nereturnarii copilului;
b) incheierii adoptiilor, nationale ori internationale, in alte scopuri decat interesul superior al copilului;
c) exploatarii sexuale si a violentei sexuale;
d) rapirii si traficarii de copii in orice scop si sub orice forma;
e) implicarii copiilor in conflicte armate;
f) dezvoltarii fortate a talentelor copiilor in dauna dezvoltarii lor armonioase, fizice si mentale;
g) exploatarii copilului de catre mass-media;
h) exploatarii copilului in cadrul unor cercetari ori experimente stiintifice.

Institutii si servicii la nivel local
- Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze si sa promoveze respectarea drepturilor
copiilor din unitatile administrativ-teritoriale, asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum
si protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ingrijirea parintilor sai.
- Pentru a-si indeplini rolul pentru care au fost create, structurile comunitare consultative vor beneficia de
programe de formare in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.
- In subordinea consiliului judetean si, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti
functioneaza comisia pentru protectia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate
juridica, avand urmatoarele atributii principale:
a) stabilirea incadrarii in grad de handicap si orientarea scolara a copilului;
b) pronuntarea, in conditiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei masuri de
protectie speciala a copilului;
c) solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;
d) alte atributii prevazute de lege
- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este institutie publica cu personalitate juridica,
infiintata in subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, care preia, in mod corespunzator, functiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul
judetului si, respectiv, atributiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul sectoarelor municipiului
Bucuresti
- Pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si pentru realizarea protectiei speciale a
copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de
servicii:
a) servicii de zi;
b) servicii de tip familial;
c) servicii de tip rezidential
- Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatilor
copilului si ale parintilor sai, pentru depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de
familia sa
- Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau
familii, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii in
conditiile prezentei legi a masurii plasamentului.
- Serviciile de tip rezidential care apartin autoritatilor administratiei publice se organizeaza numai in
structura directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in regim de componente functionale ale
acestora, fara personalitate juridica
- Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea caracter specializat in functie de
nevoile copiilor plasati.








Hotararea 1434/ 2004
Directia generala:
institutie publica cu personalitate juridica, formata ca urmare a comasarii serviciului public de
asistenta sociala si a serviciului public pentru protectia copilului
se afla in subordinea consiliului local si a celui judetean
realizeaza masuri de asistenta sociala in domeniul: protectiei copilului, protectiei familiei,
persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap si a oricaror persoane aflate in
nevoie.

Functiile directiei generale:
a) De strategie- asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru
prevenirea si combaterea marginalizarii precum si a planurilor antisaracie pe care le supune spre
aprobare consiliului local
b) De coordonare- a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copilului
c) De administrare a fondurilor de care dispune
d) De colaborare- cu institutiile si specialistii din domeniul asistentei sociale
e) De reprezentare-a consiliului judetean pe plan intern si extern
f) De executie -prin asigurarea mijloacelor umane materiale si financiare necesare pentru implementarea
strategiilor antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii si solutionarea urgentelor sociale

Atributiile directiei generale

a)In domeniul protectiei adultilor
-completeaza evaluarea socio-economica a persoanelor adulte aflate in nevoie, a nevoilor si resurselor lor
-acorda persoanelor adulte asistenta pentru exercitarea dreptului la libera exprimare
-dispune diligente pentru clarificarea situatiei juridice a persoanelor adulte
-verifica si reevalueaza trimestrial si ori de cate ori este nevoie modul de ingrijire a persoanelor adulte in
vederea mentinerii modificarii sau revocarii masurii
-asigura masurile necesare pentru protectia in regim de urgenta a persoanelor adulte aflate in nevoie
-orice alte atributii prevazute de lege

b)In domeniul protectiei copilului
-intocmeste raportul de evaluare initiala a copilului si a familiei acestuia si propune masurile de asistenta
sociala
-monitorizeaza trimestrial activitatile de aplicare a hotararilor de instituire a masurilor de protectie sociala
-identifica si evalueaza fam.sau persoanele care pot lua in plasament copilul
-monitorizeaza fam. sau persoanele care au primit in plasament copilul
-identifica, evalueaza si pregateste persoanele care pot deveni asistenti maternali
-acorda asistenta parintilor copilului separat de familie pt reintegrarea lui.
-reevalueaza cel putin 1 la 3 luni imprejurarile care au stat la baza instituirii masurilor de protectie pt
mentinerea modificarea sau incetarea lor
-indeplineste demersurile vizand deschiderea adoptiilor interne pentru copiii din evidente
-identifica si evalueaza familiiile din Romania care doresc sa adopte copii
-monitorizeaza evolutia copiilor adoptati

c)Alte atributii
-asigura acordarea si plata drepturilor persoanelor cu handicap
-asigura la cerere consultanta gratuita privind acordarea serviciilor de asistenta sociala
-colaboreaza pe baza de protocoale cu celelalte directii generale
-evalueaza si pregateste persoane care pot deveni asistenti personali ai persoanelor cu handicap
-colaboreaza cu organismele non-guvernamentale care desfasoara activitti in domeniul protectiei copilului si
asistentei sociale



OBSERVATIA

- Ca metod stiintific, observatia const n .nregistrarea sistematic, prin simturi, a caracteristicilor si
transformrilor obiectului studiat.
- A observa nu nseamn doar a identifica un obiect, un comportament, ci si a-l clasifica, a-l introduce ntr-o
anumit categorie.
- Observatia este expresia unei selectii constiente sau inconstiente si se desfsoar totdeauna ntr-un context
complex:
cel al situatiei si cel al atitudinilor (constiente sau nu) ale celui care observ.
- A observa nu nseamn a vedea, ci mai degrab a ntelege, a analiza si organiza realitatea care intr sub
incidenta simturilor noastre.
- Observatia are ca scop ntelegerea

Observatia sistematic direct

Ce masuram?
- Comportamentul este ansamblul actelor produse de om sau animal accesibile observatiei directe.
- Pentru a putea rspunde la ntrebrile pe care si le pune, psihologul trebuie s-si situeze observatia de cele
mai multe ori la un nivel care integreaz organizarea si finalitatea comportamentelor. n acest caz, notiunea
cea mai potrivit este cea de conduit. Aceasta poate fi definit ca ansamblul de acte (de rspunsuri n sens
behaviorist) caracterizate printr-o organizare impus de finalitatea urmrit, constient sau nu, rational sau
nu, de ctre organism.
- O dat cu dezvoltarea tehnicilor de psihoterapie cognitiv-comportamental tot mai multi psihologi nu mai
utilizeaz termenul de comportament doar cu referire la manifestrile motorii direct observabile, ci includ n
sfera notiunii de comportament si alte dou tipuri de manifestri: gndurile sau comportamentul cognitiv si
sentimentele, emotiile sau comportamentul psiho-emotional.

Selectarea si definirea comportamentelor
-Pentru a defini si identifica un comportament trebuie, mai nti, ca cercettorul s defineasc propriettile
pertinente pe care se sprijin recunoasterea primelor regularitti sau unitti comportamentale si eventuala
includere a acestora ntr-o categorie.
-J.P. Beaugrand (1988) consider c identificarea comportamentelor poate fi fcut pe baza unor:

1. criterii concrete sau descriptive
Criterii referitoare la forma- presupune fragmentarea comportamentului n unitti mici,
elementare, fapt
care conduce la obtinerea unor descrieri detaliate. Multe comportamente sau posturi pot fi descrise n
termeni formali
Criterii referitoare la efecte- Multe comportamente pot fi identificate si clasificate in functie de
efectele directe pe care acestea le au asupra mediului: deplaseaz, deformeaz, sectioneaz, distrug
sau construiesc anumite componente ale mediului.-Se au n vedere mai ales efectele fizice ale
comportamentelor; putem include astfel aici si emiterea de sunete, mirosuri etc.Utilizarea criteriilor
referitoare la efecte situeaz descrierea comportamentelor la un nivel mai global.

2. criterii teoretice sau interpretative- Utilizarea acestor criterii plaseaz procesul observativ la un nivel si
mai general. Criteriile de identificare si clasificare a comportamentelor nu mai sunt direct observabile; ele
sunt produsul interpretrii anumitor indici concreti cu ajutorul postulatelor, ipotezelor si teoriilor.
-Utilizarea criteriilor teoretice poate conduce, de exemplu, la clasificri cauzale si functionale.

a) Clasificarea dup cauze . comportamente care au aceeasi cauz sunt grupate sub aceeasi etichet.
Exemplu: comportamente sexuale . comportamente a cror intensitate si frecvent se afl n relatie cu
schimbrile hormonilor sexuali; comportamente materne . comportamente declansate de prezenta copiilor

b) Clasificri functionale. Comportamentele au o anumit functie: de alimentatie, de aprare, sexual etc.
De exemplu, comportamentele destinate obtinerii hranei sunt grupate n categoria comportamentelor
alimentare.

Grile de observatie
- Grilele sau ghidurile de observatie asigur caracterul sistematic al observatiei.
-conditii:
numar finit de comportamente care au in comun diferite proprietati prin care se diferentiaza de
comportamentele din alte categorii
se urmaresc comportamente echivalente din punctul de vedere ar criteriului folosit
fiecare comportament urmarit trebuie bine precizat si definit
se pot folosi atat criterii concrete cat si criterii abstracte
numarul comportamentelor urmarite este limitat
timpul- comportamentele repetitive se noteaza odata sau de mai multe ori?

Procedee de nregistrare si esantionare
-nregistrarea comportamentelor se afl ntr-o strns legtur cu definirea si codificarea lor. De asemenea,
alegerea tipului de nregistrare precum si a caracteristicilor comportamentale ce vor fi nregistrate
nfluenteaz modalittile ulterioare de prelucrare si interpretare a datelor.

Proceduri de nregistrare specifice observatiei directe

a) nregistrri calitative. Multe din informatiile valoroase din punct de vedere psihologic exist sub forma
unor descrieri referitoare la anumite patternuri comportamentale.Aceast modalitate de nregistrare se
ntlneste frecvent n observatia natural si n studiile de caz.
b) Contabilizarea rspunsurilor comportamentale. Una dintre procedurile de nregistrare si msurare
frecvent utilizate n domeniul observatiei o constituie, pur si simplu,contabilizarea numrului de ori n care
un anume rspuns comportamental se manifest
c) nregistrarea unor caracteristici temporale- durata, frecventa, latenta, intervalul
d) nregistrarea intensittii comportamentelor

Proceduri de nregistrare specifice autoobservatiei

a) Jurnalele. Subiectilor participanti la cercetare li se cere s tin jurnale cu scopul nregistrrii unor
comportamente diverse, cum ar fi continutul si frecventa unor vise nocturne, alimentele consumate, etc.
b) Monitorizarea rspunsurilor comportamentale. Multe din cercetrile din domeniul modificrii
comportamentului au la baz autoobservatia practicat de subiectii nsisi. Una din tehnicile frecvent utilizate
este contabilizarea numrului de ori n care cineva se angajeaz zilnic ntr-un comportament dezirabil sau
indezirabil.
c) Autorapoartele. Una dintre cele mai utilizate tehnici de producere a datelor n timpul cercetrilor const
n a cere subiectilor s descrie ceea ce simt n legtur cu ceva sau atunci cnd privesc ceva. Aceste descrieri
pot lua forma exprimrii acordului/dezacordului, evalurii magnitudinii, selectrii unei alternative din mai
multe posibile, completrii unor chestionare sau scrierii unei povesti.

Esantionarea
- O tehnic de esantionare frecvent utilizat este esantionarea timpului; aceasta presupune ca observatia
comportamentelor s se desfsoare sistematic, conform unei scheme temporale prestabilite.
- Haynes (1978) consider c, pentru a realiza o bun esantionare a timpului, trebuie s avem n vedere
utmtoarele aspecte: frecventa comportamentului;variabilitatea lui; specificitatea situational a acestuia;
posibile schimbri n timp;complexitatea sistemului de nregistrare.





Observata natural

- cercettorul nregistreaz nestingherit, frstirea subiectilor, comportamentul acestora n mediul lor de
viat
- nainte de nceperea unei cercetri trebuie s ne asigurm c observatorii au cunostintele si deprinderile
necesare pentru efectuarea studiului. In acest scop de cele mai multe ori intai se realizeaza un studiu pilot.
-un studiu pilot stablilizeaza comportamentul observatorilor si ofer cercettorului posibilitatea s verifice
fidelitatea inter-observatori a procedurilor de nregistrare
- Psihologii si alti specialisti n domeniul comportamentului utilizeaz o serie de tehnici pentru a realiza o
observatie cu adevrat natural, nederenjant pentru cei observati. ntre acestea amintim: tehnica
observatorului vizibil dar ignorat (Observatorii care utilizeaz aceast tehnic fac eforturi minime pentru
a rmne invizibili pentru subiecti), tehnica observatorului ascuns (Cnd observatorul nu se poate
amesteca firesc printre persoanele din mediul observat, observatia natural se poate realiza dintr-un
punct de observatie ascuns), utilizarea unor dispozitive de supraveghere si nregistrare, crearea unor
medii facsimil (realizarea unui mediu care simuleaz conditiile naturale de care suntem interesati.)

Limite:
-incapacitatea de a controla toate variabilele implicate n fenomenul studiat. De aceea, orice concluzie de
tip cauz efect este riscant si poate deveni subiectul unor ndoieli serioase.
-alt problem frecvent ntlnit este aceea c unele dintre datele rezultate din observatii naturale nu pot fi
usor de cuantificat.
- O a treia limit general a observatiei naturale provine din implicatiile etice ale metodei (inregistrarea
participantilor fara consimtamantul lor, posibilele intruziuni in viata privata a participantilor)

Observatia participant
-se observa comportamentele grupului din interior
- deosebit de util pentru obtinerea de informatii detaliate despre motivele si perceptiile sociale ale
membrilor grupului si pentru ntelegerea mecanismelor interpersonale profunde care opereaz n cadrul
sistemului analizat
- Observatia participant poate fi organizat pe diverse grade de transparent (oamenii stiu ca se afla in
dublu rol, doar cativa membrii cheie a grupului cunosc identitatea observatorului sau observatorul intra in
grup cu o identitate falsa)
- Principalul avantaj al observatiei participante este acela c furnizeaz anumite informatii din interior care
nu pot fi obtinute printr-o observatie de la distant. Exista insa si o serie
de limite practice:
in cazul n care identitatea real a observatorului este cunoscut de unii din membrii grupului,
comportamentele observate ar putea fi influentate de acest fapt.
Credintele si ipotezele observatorului pot conduce la perceptii si rememorri selective; de asemenea,
pe msur ce gradul de familiarizare cu grupul creste, observatorul poate deveni mai putin sensibil la
unele evenimente care initial li se preau deosebite, remarcabile.
dificultatea de a intra n grupul care ne intereseaz si de a fi acceptat de acesta; n functie de
dificulttile anticipate, cercettorul va adopta un anume grad de .transparent. a participrii sale,
asumndu-si n acelasi timp avantajele si limitele procedurii

Observatia controlat sau de laborator
- J. Guillaumin (1965) consider examenul psihologic ca o observatie sistematic, scurt si intens
- Desi exist tendinta de a considera testele n primul rnd niste instrumente psihologice de msurare a
performantelor, tot mai multi psihologi atrag atentia asupra importantei felului n care subiectii obtin o
anume performant. Rspunsul la ntrebarea .Cum? ne este oferit de o observatie atent si sistematic
practicat n cursul examenului psihologic si ne ofer informatii importante despre personalitatea
subiectului.
- Analiza oricrei convorbiri psihologice vizeaz totdeauna dou registre: informatiile verbale furnizate de
subiect n urma ntrebrilor care i s-au pus, precum si alte informatii furnizate spontan de acesta; informatiile
nonverbale furnizate printr-un limbaj al corpului si care eviden tiaz atitudini, motivatii, stri afective etc.
-Avertizm c analiza convorbirii necesit mult experient, practic si prudent: fiecare informatie trebuie
considerat ca un simplu indicator, psihologul trebuind s nteleag conduita n toat globalitatea sa. Chiar
dac anumite comportamente nonverbale pot indica un anumit stil de conduit, interpretarea lor posibil
trebuie confirmat sistematic si de ctre alte informatii.
- Utiliznd tehnica jocului de rol, subiectiis c situatia este simulat, dar li se cere s se comporte ca si cum
s-ar afla n situatii reale de viat.

Autoobservatia
- Tot mai multe studii clinice demonstreaz c autoobservatia fidel si adecvat este o deprindere ce se poate
nvta prin utilizarea unor tehnici specifice. Un factor care stimuleaz utilizarea frecvent a autoobservatiei
este economicitatea ei.
- Autoobservatia este deosebit de important n evaluarea unor evenimente interne, inaccesibile unui
observator extern
- mijloace de nregistrare utilizate n autoobservatie: jurnalele, monitorizarea rspunsurilor
comportamentale, autorapoartele, autoinregistrarea, automonitorizarea
- Procedurile pentru nsusirea deprinderilor de autoobservare nu sunt nc pe deplin sistematizate.Thorenson
si Mahoney (1974) au enumerat o serie de factori care s-au dovedit a fi utili n nvtarea autoobservrii:
modelarea, feedbackul adecvat imediat, ntrirea sistematic si transferul treptat al responsabilittii
nregistrrii de la o surs extern la sine.
-R. Mucchielli (1974) prezint cteva tehnici de mbunttire a cunoasterii de sine prin dezvoltarea
capacittii de autoobservare. Una din aceste tehnici si propune mbunttirea capacittii de autocunoastere
prin confruntarea imaginii de sine cu imaginea pe care ceilalti o au despre persoana n cauz.

































Interviul psihologic

- Interviul este o situatie social de schimb conversational ntre dou persoane cu scopul culegerii de
informatii ntr-un cadru specificat
- Cadrul n care se desfsoar interviul este definit de rolurile si asteptrile persoanelor angajate n schimbul
conversational, precum si de conditiile n care se realizeaz ntlnirea: loc, durat, nregistrarea/
nenregistrarea, anonimatul/non-anonimatul etc.
- Interviul psihologic nu este un monolog deoarece el presupune o interactiune complementar: unul pune
ntrebri, cellalt rspunde;
- Interviul psihologic nu este un interogatoriu; scopul convorbirii este explicit si adoptat de comun acord;
cadrul de desfsurare al interviului si ntrebrile trebuie s permit atingerea obiectivului propus, fr a
nclca libertatea celui intervievat.
-Interviul psihologic nu este un interviu jurnalistic
- Interviul psihologic nu este o dezbatere de idei;
-Interviul psihologic nu este o confesiune; n sens religios, confesiunea implic o atitudine moral si
presupune existenta la confesor a puterii de a ierta si absolvi.
-Interviul psihologic presupune, n general, urmtoarele elemente:
. ntlnirea a dou persoane;
. un context specific;
. un joc de relatii emotive si afective;
. un obiectiv;
. un schimb structurat si tactic.
- Interviul poate avea diverse obiective:
. psihodiagnostic;
. selectie si recrutare;
. consiliere, psihoterapie etc

Mecanisme si procese psihologice implicate n interviul clinic

Empatia si identificarea
-ntelegerea empatic are la baz o pendulare continu a psihologului n cmpul intersubiectiv al relatiei sale
cu clientul, timp n care se produce o apropiere de cadrul de referint intern al acestuia, pn la identificare,
dup care se deprteaz din nou, constientiznd propria identitate.
- Identificarea afectiv activ cu pacientul l face pe psiholog mai putin apt s perceap diferitele elemente
care alctuiesc problema acestuia, conferindu-i o anume specificitate, mreste riscul unei contaminri
afective depresiv anxioase a pacientului si a unei conduite hiperprotective din partea psihologului.

Proiectia
- Proiectia este un proces care are la baz o dinamic specific prin care niste continuturi psihologice interne
sunt deplasate n exterior.
- Proiectia este un mecanism de aprare mpotriva unor stimuli interni dezagreabili contra crora subiectul
nu poate lupta; e mai convenabil, de aceea, s arunce aceast parte rea din el n exterior.

Transferul
- Transferul desemneaz tocmai acest proces de actualizare n cadrul unei relatii anume a unor modalitti relationale inconstiente
si care si au originea n istoria personal a individului, mai ales n copilria sa conform teoriei psihanalitice.
- Fenomenele transferentiale se manifest att la nivelul subiectului, ct si la cel al clinicianului (psiholog, medic etc.).

Contratransferul
- desemneaz ansamblul reactiilor inconstiente ale clinicianului fat de interlocutorul su si, n mod
deosebit, fat de manifestrile transferentiale ale acestuia
- Contratransferul are dou dimensiuni: una se refer la reactiile inconstiente ale clinicianului, care si au
originea n problematica sa personal; se poate ntmpla ca discursul clientului s-i aminteasc clinicianului
ceva ce si el nsusi a trit; cealalt dimensiune se refer la utilitatea diagnostic a contratransferului;
reactiile contratransferentiale induse de subiect clinicianului l vor ajuta pe acesta din urm s-si nteleag
mai bine clientul.
- Lrgind oarecum sfera conceptului de contratransfer, unii autori vorbesc n cazul situatiei de interviu
despre contraatitudini.

Comunicarea nonverbal
- Cercetrile au evidentiat c n timpul unui discurs prezentat n fata unui grup, 55% din impactul acestuia se
datoreaz limbajului corporal (postur, gesturi, contact vizual), 38% tonului vocii si doar 7% continutului
verbal al mesajului transmis (-contextul si continutul asigura semnificatia.
-cele mai importante elemente ale contextului:

a) Teritoriul.
cel care se afl .n deplasare. se afl ntr-o pozitie psihologic inferioar.
biroul ne informeaz despre statutul indivizilor; el poate fi amenajat pentru a facilita atingerea unor
scopuri implicite sau explicite: vehiculeaz ideea puterii, si propune s impresioneze, s seduc, s
faciliteze comunicarea etc.
n functie de contextul psihologic pe care l creeaz, pentru descrierea unui birou se pot utiliza
diverse adjective precum: clduros, agreabil, impersonal, rece, trist, morbid etc.
Deplasrile n spatiul biroului creeaz un anume context psihologic. n primul rnd ne referim la
intrarea ntr-un birou: esti ntmpinat la us, esti condus ntr-un loc anume unde te poti aseza sau pur
si simplu ti se face semn s naintezi, di spatele unui birou impozant?
Modul n care cineva se deplaseaz ntr-un anume spatiu depinde de sentimentul su de securitate, de
tipul de relatii pe care le stabileste cu ceilalti. Libertatea de miscare si absenta unor frontiere precise
sunt indicatori ai ncrederii care exist ntre dou persoane.
Distanta fizic existent ntre dou persoane care comunic traduce destul de bine distanta
psihologic dintre interlocutori
Despre convorbirea psihologic se vorbeste deseori ca despre o situatia fat n fat.. Totusi, pozitia
de fat n fat indic, mai degrab, o relatie de opozitie, de aprare-atac. Situatia n care interlocutorii
sunt asezati ntr-un unghi de 45-90 grade acord o mai mare libertate si un confort sporit fiecruia,
deoarece ntlnirea privirii celuilalt devine oarecum optional.
Contactul corporal. Maniera n care corpurile se ating, se ntlnesc, se ndeprteaz sau se evit este
influentat de strile emotive si de habitudinile socio-culturale. Prin atingerea corpului transmitem
diverse stri emotive (neliniste, prietenie, sigurant, relaxare etc.) deoarece contactul corporal este
una dintre formele primare ale comunicrii. n timpul consultatiilor psihoterapeutice, atingerea
pacientilor se realizeaz in functie de sistemul terapeutic practicat si de obiceiurile culturale, n
general dup obtinerea, n prealabil, a acordului acestora.

b) Postura
Postura, echilibrul corpului si al coloanei vertebrale exprim atitudinile noastre fundamentale. De la
primul contact simtim o atitudine deschis, primitoare sau, dimpotriv, o atitudine de respingere,
dispret sau supunere.
Psihologul, clinicianul trebuie s adopte, n general, o atitudine deschis, care s stimuleze contactul
psihologic cu clientii si: capul usor aplecat ntr-o parte, corpul aplecat n fat, postura supl si
destins.
Tonusul indic energia mobilizat. Muschii devin hipertonici n situatii de concentrare, anxietate,
conflict. Ei devin hipotonici, destinsi, n strile de relaxare si, deseori, n depresie si tristete.
Gesturile nsotesc, subliniaz si puncteaz discursul nostru. Ele exprim maniera noastr de a gndi,
de a resimti lucrurile; ele traduc realitatea noastr profund, o fac vizibil unui observator atent si
avizat. Miscrile corpului pot fi categorizate n cteva tipuri, fiecare avnd o functie diferit.
Incongruenta dintre mesajul verbal si cel al corpului poate fi o important surs de informatii pentru
psiholog. Utilizarea adecvat a miscrilor capului de ctre psiholog (clinician) i poate face pe clienti
s se simt ascultati si urmriti cu atentie atunci cnd vorbesc.


c) Fata si mimica
Caracterologia a ncercat s acorde diverse semnificatii trsturilor fetei: partea de sus a fetei s-ar
afla n relatie cu intelectul, partea de jos ar exprima fortainstinctelor, n timp ce partea median ar
reflecta viata emotional.
Totusi, nici o clasificare nu a reusit s ofere explicatii valide pentru marea diversitate a fetelor pe
care le ntlnim.
Starea de liniste si senintate va ilumina fata, n timp ce tristetea si teama o vor mpietri. Contractiile
muschilor fetei sunt buni indicatori ai expresiilor emotionale: persoana trist are fruntea ncretit,
colturile gurii czute, cea mnioas are o privire .neagr., buzele strnse, maxilarele contractate etc.
Pentru a evita erorile n interpretarea acestor indicatori trebuie s avem permanent n vedere
contextul n care ei apar, precum si considerarea expresiilor faciale n dinamica lor.

d) Privirea
Cu ajutorul privirii transmitem cele mai subtile nuante ale emotiilor si gndurilor noastre. Privirea
poate fi direct, ncreztoare, vesel, etc. De altfel, se spune deseori c .ochii sunt oglinda sufletului..
Un contact vizual minim semnaleaz un interes sczut pentru mesajul transmis de interlocutor, n
timp ce un contact vizual prelungit poate induce acestuia sentimente de disconfort, ideea c cellalt
doreste s-l controleze, s-l evalueze, s l domine.
Contactul vizual este influentat si de alti factori: distanta spatial, mimica, postura, continutul verbal,
contextul. Astfel, o persoan care vorbeste despre probleme personale, intime, importante, va avea
tendinta de a scdea frecventa privirilor adresate interlocutorului.
n general, privim interlocutorul mai mult atunci cnd ascultm dect atunci cnd vorbim. n acest
context, subliniem c privirea clinicianului (psiholog, medic), poate ncuraja sau descuraja clientii
(pacientii) s abordeze unele probleme.
Privirea este influentat de starea afectiv si de unele caracteristici de personalitate: un depresiv va
avea tendinta s-si orienteze privirea n jos, istericul va avea o privire strlucitoare, mobil, un
paranoic va privi fix, bnuitor etc.

e) Miscrile oculare
Exist numeroase cercetri care si-au propus s decodifice relatia dintre activitatea cognitiv si
miscrile globilor oculari. Relativ recent, Grinder si Bandler . fondatorii programrii neuro-
lingvistice . au propus un model relativ simplu n acest domeniu, conform cruia miscrile globilor
oculari sunt adevrate chei de acces. la activitatea cerebral determinat de stimulii externi.

g) Vocea
Ascultarea vocii cuiva ne furnizeaz informatii privind starea emotiv, intentiile, atitudinea si diverse
alte caracteristici ale acestuia.
Timbrul d culoare unei voci. O voce poate fi armonioas, agreabil sau, dimpotriv, metalic, seac,
spart.
n plan psihologic, nltimea sunetelor vocii ne furnizeaz informatii referitoare la registrul
emotional al unei interventii. n general, vocea devine ascutit n accesele de mnie si tensiune si
coboar n frecvent, devenind grav, n cazul depresiei.
Ritmul vorbirii exprim o atitudine existential specifica,este maniera fiecruia de a se situa n
discurs, modul n care oamenii reactioneaz la stimuli interni sau externi. Cnd ritmurile se opun
fundamental n cadrul unei convorbiri, comunicarea devine deseori foarte dificil. Ritmul este
suportul fundamental al atentiei.
ntr-o convorbire, psihologul trebuie s fie foarte sensibil la muzica vocii: fie pentru a-si modula
propriile interventii, fie pentru a-si cunoaste mai bine propriul interlocutor.

h) Modificrile fiziologice
n timpul situatiei de interviu se produc totdeauna anumite modificri fiziologice, care vizeaz:
ritmul respiratiei: ncetinire, acceleratie, respiratie subclavicular sau abdominal etc.;sistemul
circulator: paloare, nrosire; tonusul: tensiune, relaxare, tremurturi; pielea si reglrile termice:
transpiratie, frisoane; reflexul de deglutitie: miscri repetate de nghitire a salivei. Toate aceste
manifestri exprim influentele sistemelor simpatic si parasimpatic care inhib sau activeaz
corpul.

Sincronizarea - stabilirea raportului psihologic
- Sincronizarea este un fenomen natural. ntlnirea a dou sau a mai multor persoane care si
propun dezvoltarea unei relatii bazate pe o atmosfer comprehensiv si de acceptare
antreneaz un fel de contagiune corporal, de apropiere fiziologic spontan.
- Comportamentul nonverbal bine sincronizat cu cel al interlocutorului creeaz o relatie
armonioas care alimenteaz sentimentul de ncredere reciproc. Putem stabili o relatie
armonioas cu aproape oricine, perfectionndu-ne n mod conttient tehnicile de empatizare
pe care le utilizm spontan, cotidian.
- Pentru a intra n rezonant cu cellalt nu trebuie s-i copiem ntr-o manier perceptibil,
exagerat si fr discriminare fiecare miscare.
- Utiliznd sincronizarea nonverbal creem un pod ntre noi si ceilalti,avem mai multe lucruri
n comun cu cellalt, mai multe puncte de contact. Putem, astfel, s ne ntelegem mai bine
interlocutorul, s-l provocm la rspunsuri care, ntr-un alt context, ar fi puternic cenzurate
etc. Nu putem invita pe nimeni s vin spre noi dac, mai nti, nu am construit .podul.!
- Sincronizarea verbal este un alt mijloc pentru stabilirea unui bun raport psihologic. Putem s
ne armonizm cu ceilalti adaptnd tonalitatea, debitul, volumul si ritmul discursului nostru.
- Pentru stabilirea unui bun raport psihologic si pentru mentinerea lui este util s ne
sincronizm cu interlocutorul nostru, respectndu-i astfel .harta., imaginea pe care acesta o
are despre el nsusi si despre situatia n care se afl. Utilizarea sincronizrii trebuie s fie
totusi subordonat obiectivului interviului.

Metamodelul pentru limbaj -arta de a pune ntrebri

Omisiunile
-Omisiunea este un fenomen de modelare a experientei care ne permite s ignorm anumite informatii n
detrimentul altora;
-Tipuri de omisiune: verbele nespecifice Ea m-a ajutat, substantivele nespecifice Copilul a avut un
accident, subiectul activ al unei fraze este omis, suprimat prin folosirea Diatezei pasive: .Sunt cutat.,
comparatiile .Sunt mai putin pregtit..

Generalizrile

Generalizarea are un caracter foarte limitativ deoarece ne mpiedic s vedem diferentele, s
identificm exceptiile.
n categoria generalizrilor, diferentiem:
Cuantificatori universali- Sunt cuvinte si expresii care introduc o suprageneralizare: tot,
toat lumea, nimeni, nimic, niciodat, totdeauna, de fiecare dat, tot timpul etc.
Cuantificatorii universali pot fi pusi sub semnul ndoielii prin ntrebri care vizeaz
specificarea contextului sau a exceptiilor
Operatori modali-stabilesc limitele cele mai puternice: .pot., .nu pot., .posibil., .imposibil..
Limitele impuse de acest tip de operatori modali pot fi depsite printr-un proces de reflexie
asupra obstacolelor ce ne separ de obiectivul propus si asupra consecintelor atingerii lui.
Expresii precum .trebuie., .nu trebuie., .este necesar s., .nu este necesar s. vehiculeaz
reguli de conduit ale cror motivatie si consecinte nu sunt n mod explicit formulate.
Judecti de valoare fr origine specificat-n aceast categorie intr afirmatiile a cror
origine este ignorat, pierdut.

Distorsiunile
-In categoria distorsiunilor intra:
Nominalizarile-n majoritatea cazurilor, nominalizrile se realizeaz prin utilizarea unor cuvinte
abstracte (dragoste, libertate, decizie, fericire, sperant etc.) si tocmai de aceea semnificatia lor
variaz sensibil de la o persoan la alta. Identificarea nominalizrilor trebuie urmat de formularea
unor ntrebri care s-l determine pe interlocutorul nostru s treac la o comunicare dinamic,
concret.
Echivalentele complexe-produc distorsiuni prin stabilirea unei analogii ntre o propozitie specific
si una mai general. De cele mai multe ori aceste echivalente au la baz generalizarea experientei
proprii .Nu zmbeste. nu se distreaz..
Presupozitiile
Relatiile cauza-efect

Continutul si structura interviului
Continutul ntrebrilor:
ntrebri referitoare la experiente/comportamente
ntrebri referitoare la opinii/valori
ntrebri referitoare la sentimente/emotii
ntrebri referitoare la caracteristici socio-demografice

Ordinea ntrebrilor- Nu exist reguli precise privind organizarea unui interviu. Interviurile
nestructurate si semistructurate sunt flexibile, ntrebrile aflndu-se n strns legtur cu
rspunsurile oferite de respondent n secventa anterioar. n interviurile standardizate cu ntrebri
deschise (de evaluare, diagnostic sau cercetare), clinicianul trebuie s stabileasc o ordine a
ntrebrilor, ordine care trebuie pstrat pe durata intervievrii tuturor subiectilor avuti n vedere. Se
recomand nceperea interviului cu ntrebri referitoare la activitti, comportamente si experiente
prezente care nu ridic probleme deosebite. Descrierea activittilor/experientelor poate fi urmat de
ntrebri referitoare la interpretri, opinii, sentimente. Intrebarile referitoare la caracteristicile
demografice se pun la final deoarece plac cel mai putin persoanelor intervievate.

Formularea ntrebrilor
-Una dintre conditiile fundamentale ale realizrii unui interviu clinic sau de cercetare calitativ este aceea de
a nu impune rspunsuri predestinate.
-Obiectivul unui interviu aprofundat, asa cum este interviul clinic, este acela de a conduce persoana
intervievat s vorbeasc despre experientele sale, despre sentimentelesi credintele sale etc.
-Atunci cnd interviul abordeaz probleme delicate, utilizarea presupozitiilor este cu att mai util, deoarece
realitatea vehiculat de presupozitii este considerat fireasc,normal.
-Adevratul obiectiv al interviului clinic aprofundat este acela de a descoperi ce anume are de spus cineva
despre o tem, problem etc.
-ntrebrile trebuie s contin o singur idee
-Claritatea ntrebrilor

ntrebri care asigur neutralitatea intervievatorului
-A fi neutru nseamn ca, indiferent de ceea ce-mi spune persoana pe care o intervievez, eu s nu fiu surprins
(plcut sau neplcut), speriat, plictisit, iritat etc. n acelasi timp, trebuie s am grij ca persoana cu care
discut s continue s doreasc s-mi mprtseasc ceea ce are de spus.
-modalitti de formulare a ntrebrilor al cror scop principal este acela de a transmite sentimentul
neutralittii:
Includerea unor exemple ilustrative n formularea unor ntrebri sugereaz respondentului c
intervievatorul este pregtit s aud aproape orice, si bune, si rele
Uneori, este util s furnizm respondentului un context care s-l ajute s rspund la ntrebri. Un
astfel de context poate fi furnizat de invitatia lansat respondentului de a juca un rol, cerndu-i, de
pild, s rspund intervievatorului ca si cnd acesta ar fi altcineva dect cine este n realitate
Scopul afirmatiilor introductive este acela de a permite persoanei intervievate s cunoasc obiectivul
ntrebrilor la care urmeaz s rspund, nainte ca acestea s-i fie puse. Afirmatiile introductive
includ: intrebarile de tranzitie, anuntul introductiv si atentionarea
Intrebarile de urmarire si aprofundare sunt utilizate pentru Acest tip de ntrebare este utilizat pentru
aprofundarea rspunsurilor anterioare si pentru a furniza respondentului indicatori privind nivelul la
care dorim s se situeze rspunsul su.
Un interviu eficient induce participantilor sentimentul c se realizeaz o comunicare n ambele
sensuri. Interviul clinic difer de interogatorii sau de stilul investigativ politienesc. Un bun
intervievator are responsabilitatea de a comunica clar ce informatie doreste, de ce informatia
solicitat este important si de a furniza respondentului un feedback despre felul n care interviul
evolueaz\ spre atingerea obiectivului dorit.

Controlul situatiei de interviu
-se realizeaza prin : stabilirea unor obiective clare;formularea corect a ntrebrilor pentru a obtine
rspunsurile pe care le asteapt; furnizarea unui feedback adecvat, verbal si nonverbal persoanei
intervievate.
-Furnizarea unei feedback corespunztor este desosebit de important n derularea si mentinerea controlului
proceselor psihosociale pe care le implic situatia de interviu.


nregistrarea datelor
-pe casete audio, transcrierea interviurilor inregistrate audio, luarea notitelor in timpul interviului

Reflectii etice
-Vizeaza promisiuni si reciprocitate- nu facem promisiuni pe care nu le putem onora
-evaluarea riscului
-Confidentialitatea
-Consimtmntul n deplin cunostint.
-Accesul la date si proprietatea

Analiza si interpretarea datelor produse cu ajutorul interviului

Analiza de continut
-o tehnic de cercetare pentru descrierea obiectiv, sistematic si cantitativ a continutului manifest al
comunicrii, avnd ca scop interpretarea lui.
-exista mai multe tipuri de analiza de continut:
Analiza tematic si propune s evidentieze reprezentrile sociale sau evalurile locutorilor pe baza
examinrii sistematice a elementelor constitutive ale discursului.
Analiza formal vizeaz formele si elementele care asigur derularea discursului. Include analiza
exprimarii verbale si analiza enuntiativa asupra discursului
Analiza structural se centreaz asupra felului n care se combin diverse elemente ale mesajului,
cu scopul de a evidentia aspectele implicite. Se pot distinge: analiza co-ocurentelor si analiza
structural propriu-zis

Metode de analiza
Analiza tematic-si propune s identifice indicatori care s poat rezuma multiplele sensuri ale
mesajelor existente ntr-un discurs. Ea se doreste a fi o analiz obiectiv si se intereseaz deopotriv
de conditiile emiterii mesajului, ct si de receptia sa
Analiza interlocutorie-Principiul de baz al acestei analize formale poate fi rezumat cu ajutorul a
trei
reguli:Descrierea .continutului. unui enunt emis n momentul t1 al schimbului verbal trebuie s se efectueze
prin raportare la .continutul. enunturilor care l-au precedat,Pentru a aplica regula precedent, se ncepe prin
construirea cuplurilor de enunturi, n analiza unor cupluri de enunturi se are n vedere definirea a ceea ce al
doilea element retine si schimb din continutul primului element.

Analiza interlocutorie ridic mai multe probleme, ntre care mentionm:
-alegerea secventelor succesive ale analizei nu este orientat de nici o regul
-notiunea de .enunt. nu este definit.
-schimbul verbal nu acoper toate elementele interactiunii

Analiza lexical
-Lexicometria distinge itemii de forme. De pild, forma .eu. . pronume personal, persoana I, singular . poate
ap\rea de cincizeci de ori ntr-un text; n acest caz vom avea o singur form . .eu. . si cincizeci de .itemi. ai
acestei forme.
n cazul lexicometriei realizate fr raportarea la context, fiecare form poate conduce la un calcul de
distributie a frecventelor (proportia unei forme n ansamblul tuturor formelor din discurs sau proportia
itemilor unei forme n ansamblul itemilor).
Uneori se face deosebirea ntre formele .functionale. si cele .lexicale.. Formele
functionale sunt cuvinte . instrumente gramaticale (cuvinte de legtur). Pornind de la
acestea, se pot calcula:
. coeficientul general de repetitie: nr. de itemi/nr. de forme;
. coeficientul de repetitie functional: nr. de itemi functionali/nr. de forme functionale;
. coeficientul de repetitie lexical: nr. de itemi lexicali/nr. de forme lexicale.
-Alte calcule permit identificarea formelor cu valori specifice pentru anumite grupuri sau indivizi. n sfrsit,
prin utilizarea analizei factoriale a corespondentelor, se poate obtine o imagine simultan a specificittii
formelor utilizate de diversi emittori individuali sau grupuri de emittori.

Analiza propozitional a discursului
n analiza propozitional a discursului (APD), unitatea de analiz este propozitia nteleas din punct de
vedere gramatical, adic orice segment de text care are un subiect si un predicat. Se face o distinctie ntre
propozitiile principale, tranzitive (SPC) sau intranzitive (SV . de pild: .eu cltoresc.) si propozitiile
subordonate. Dup ce textul a fost decupat n propozitii, se procedeaz la modalizare, adic la extragerea
tuturor cuvintelor instrumente., care nu modific sensul frazei, dar pot avea o mare important
argumentativ (de tipul: .evident., .desigur. etc.). Se procedeaz apoi la determinarea .referentilor nodali. sau
.centrali.. Acestia sunt referentii n jurul crora se articuleaz discursul: ce si despre cine se vorbeste. Din
punct de vedere gramatical, ei pot avea functia sintactic de subiect sau complement. Pentru a limita
numrul referentilor nodali (n jurul a 15 pentru fiecare emittor), se pot constitui clase de echivalent.
Dup terminarea acestei etape se poate trece la codificarea propozitiilor. Fiecare
propozitie are trei elemente sau chiar mai multe.

Analiza structural
-Dac suntem de acord cu R. Barthes (1966), care spune c .nimeni nu poate produce un text fr s se
refere la un sistem implicit de unitti si reguli., atunci o bun ntelegere trebuie s se bazeze pe degajarea
structurii acestuia
-Pe parcursul analizei exist tendinta de a trece de la o pluralitate de coduri la un numr mai mic de coduri,
cu un nivel de abstractizare mai mare. Analiza structural se poate realiza la dou niveluri: primul nivel
studiaz codurile care organizeaz, n constiinta locutorului, perceptia realului; al doilea const n adoptarea
unei perspective dinamice asupra discursului organizat n jurul unei structuri fundamentale.
Primul nivel ntr-o analiz structural l constituie identificarea codurilor si a relatiilor dintre
acestea.
Al doilea nivel al analizei structurale l constituie ceea ce unii autori numesc povestea cutrii..
Orice discurs nu este o simpl descriere, el se organizeaz n vederea unei finalitti. Putem evidentia
aceast finalitate decodificnd structura .dramatic. implicit, care d sens discursului.

Etapele unei analize de continut
Trebuie s precizm, mai nti, c n fata unui document (transcrierea unui interviu, rspunsurile
unor subiecti la stimuli nonverbali, desene etc.) analistul se poate confrunta cu urmtoarele
situatii:fie documentul este elaborat ntr-un context deja studiat . de pild documentul rezultat n
urma aplicrii unor teste proiective . si atunci analiza este dominant deductiv; n acest caz analistul
utilizeaz metoda de analiz construit n acord cu teoria care a fundamentat testul respectiv,fie
documentul este original si ntrebrile la care si propune s rspund analiza sunt noi, particulare,
specifice. n acest caz analiza are un caracter dominant inductiv si solicit n mai mare msur
ingeniozitatea si creativitatea analistului.
Analiza de continut are mai multe etape: standardizarea documentului, decuparea n unitti de
analiz si alegerea modelului de analiz, codarea si stabilirea protocolului care va fi supus prelucrrii
statistice. Tipul de analiz ales poate influenta att existentaacestor etape, ct si importanta care li se
acord.
etapele generale ale unei analize de continut :
-standardizarea documentului.
-decuparea documentului n unitti de analiz
-grilele de analiz
-codificarea si stabilirea protocolului
-tratamentul statistic al datelor si interpretarea
Schlechty si Noblit (1982) consider c o interpretare poate lua urmtoarele trei forme:confirm ceea
ce este evident; pune sub semnul ndoielii ceea ce este evident;face evident si clar ceea ce este
ascuns.

Tipuri de interviu
-Un criteriu frecvent utilizat n clasificarea interviurilor l reprezint gradul de directivitate al situatiei de
interviu. Dup acest criteriu, deosebim:
interviul non-directiv (sau liber);
-maxim de flexibilitate si ambiguitate
-Limitele acestui tip de interviu sunt reversul calittilor lui: dificultatea de a obtine informatii
sistematice, reproductibile, din moment ce ntrebrile sunt puternic individualizate; informatiile obtinute
sunt mai puternic influentate dect n celelalte tipuri de interviu de ctre personalitatea intervievatorului
(capacitatea de relationare, abilitatea de a formula rapid ntrebri adecvate etc.).
interviul semi-directiv (cu ghid de interviu)- utilizeaz o schem prestabilit sub forma unui
ghid, care contine principalele teme care vor fi abordate sau o list de ntrebri
interviul directiv (acest tip este foarte aproape de chestionarul cu ntrebri deschise)
-cuprinde un ansamblu de ntrebri deschise, puse ntr-o ordineprestabilit tuturor persoanelor intervievate.
n general, ntrebrile solicit rspunsuri scurte si clare; de aceea, un astfel de interviu dureaz mult mai
putin timp dect celelalte tipuri prezentate.
-Limita cea mai important a acestei abordri standardizate este aceea c nu permite intervievatorului s
abordeze teme sau probleme care nu au fost anticipate n momentul redactrii ntrebrilor. De asemenea,
lipsa flexibilittii acestui tip de interviu face imposibile luarea n consideratie si utilizarea diferentelor
interindividuale, precum si a experientelor unice ale unor respondenti n producerea de informatii utile
cercetrii. Pentru a diminua limitele acestor tipuri de interviu si a valorifica la maximum resursele lor, n
practic se utilizeaz combinatii ale acestora.