J.J.

Rousseau
Categorii: Autori geniali care nu mai sunt de relevanta pentru perioada noastra sau autori geniali
care fudnamenteaza stiinta politica si astazi.
Modelul cel din urma este si J.J. Rousseau. Acesta este un autor al Contractului social, o
evolutia a starii de natura. Daca Hobbes vede omul ca un salbartic dominat de pasiuni, Rousseau
vede omul ca un egoist, o atitudine instrumentala fata de ceilalti. Simpatia naturala este absenta.
Ca biografie, cetatea al enovei. !"perimente republicane in perioada. Rousseau are
penduleaza intre afectiune fata de orasul si dispute. !l traieste foarte mult la #aris, in ultimele
decenii ale statului absolutist cu o vointa arbitrara. Rousseau incearca intr$o maniera subtila sa
ofere si o alta perspectiva a sistemului de guvernare. Ca activitate publica se remarca mai ales in
a%utorul pentru redactrarea Constitutiei #oloniei si a Corsicii.
Rousseau vede in #aris un oras e"trem de corupt, unde miscarea ideilor, pe cat de puternica, pe
atat caracaterizata de vanitate &tendinta lor de a lucra la curte'. Marele proiect iluminism al
enciclopediei &D. Diderot, (oltaire, etc' este perceput ca fiind nesigur.
)luminismul: *' +iecare om are ratiune proprie si mai devreme sau mai tarziu va a%uta la integrare
sociala. ,' A doua teorie este ideea istoriei societatilor umane, a evolutiei acestora.
&Colonizarea : convingerea iluminista ca europenii , fiind cei mai civilizati, au datoria sa dezvolte
intregul univers, prin e"portarea modelului: Anglia.'
#rivilegiile naturale, te nasti intr$o familie de iobagi, esti iobag. Aceste privilegii sunt de factura
absolutista. &Jeffre- Scott . /umele statului . Carte $#olirom'. Statul +rancez din perioada lui
Rousseau e defapt un stat semi feudal, presarat cu intelectuali si iluministi. Rousseau critica
societatea incomparatie cu republica romana &pe care multi o foloseau ca reper', dar si cu
societatiile ,,barbare0. &#entru 1oc2e taranul englez are mai multe beneficii . siguranta,
protectie$ decat un rege american'. J.J.R. vede ca societatile salbatice sunt mai desc3ise si mai
originare. !l arunca fitilul multor teme care sunt dezbatatute si in politica actuala.
*' De ce trebuie indivizii sa se supua legilor societatilor pe care le traiesc4
,' )n ce conditii 4
Referinte : Discurs despre inegalitatea intre oameni si Contractul social.
#entru ca e"ista un acord al nostru, un consimtamant al nostru, o ordine politica este legitima in
care beneficiaza de consimtamantul nostru. 5eoria este o comple"a, pornind atat d ela 1oc2e cat
si de la Hobbes.
)ntrebare:
Cum se face ca ne$am nascut liberi si acum suntem in lanturi 4 /e$am nascut liberi dar acum nu
mai suntem.
Raspuns :
Acela care la un momentdat a impresmuit un teren si a spus ca aceasta e proprietatea lui in fata
oamenilor, a generat multa nefericire.
)ntoarecere la logicii politice a lui Aristotel. Starea de natura . lipsa unei autoritati.
Rousseau spune ca orice facem suntem ingraditi de norme, starea naturala era lipsita de acest
lucru. #roprietatea creeaza inegalitatea intre oameni.
Diferenta dintre :
a'Amour propre . orgoliu, vanitate 6 onoare
b'Amour$de$soi
a'Atitudine pentru ca socializam, fiecare vrea sa se vada bine in oc3ii celorlalti. Suntem e"trem
de atenti la cum ne privesc ceilalti. !l determina mai mult inegalitatea de sanse deoarece ne face
sa promovam propriile foloase. Revenim la pasiunile lui Hobbes. Rousseau spune ca aceste
pasiuni nu sunt inascute, ci se creeaza in societate.
b'ri%a pentru propria persoana.
Contractul social : De a e"plica logic parcursul sau, de la momentul la care ne asociem la
perioada in care statul functioneaza. Alienarea totala a starii de natura. #oporul este suveran, nu
regele, pentru ca este rezultatul acestui contract. #oporul este suveran atata timp cat nu e"ista o
autoritate deasupra sa. Apare si o alta distinctie: vointa noastra la un moment dat, si vointa
noastra ca popor. Dincolo de acest consens intre persoane, cum ar trebui sa se ia deciziile. Daca
avem de%a legitimitate, are poprul vointa 4
Raspunsul lui Rousseau: Da, putem vorbim de vointa colectiva,dar este altceva decat vointa
tuturor. (ointa generala este un concept central. #entru a a%unge la ea, in anumite conditii greu de
obtinut, se obtine vointa generala.