1.

n momentul plii unui venit ctre un nerezident, acesta nu prezint certificatul de

reziden fiscal. Pltitorul de venit este sigur c o s primeasc certificatul de reziden
fiscal ulterior (peste o lun) i nu face nicio reinere la surs pentru a evita o depunere de
declaraie rectificativ i pentru a evita formalitile necesare restituirii impozitului
reinut. Ar putea organul fiscal s ncadreze fapta pltitorului drept contravenie conform
Codului de procedur fiscal: nereinerea de ctre pltitori a impozitelor cu reinere la
surs, chiar dac la data controlului pltitorul deine certificatul de reziden primit
ulterior plii venitului?

2. Dac pltitorul de venit nu reine 16% la surs n momentul plii venitului ctre un
nerezident care nu prezint certificatul de reziden, dar pltete la bugetul de stat un
impozit de 16% calculat prin metoda sutei mrite, se poate considera c pltitorul de
venit renun la aplicarea conveniei de evitare a dublei impuneri, chiar dac ulterior
primete un certificat de reziden fiscal n termenul de prescripie?


3. Dac s-a achitat un impozit de 16% calculat prin metoda sutei mrite i nu se mai face
regularizare, se declar acest impozit n declaraia informativ, avnd n vedere faptul c
nu s-a efectuat n fapt nicio reinere la surs? Ce ar trebui declarat n acest caz?

4. Un angajat al unei societi se deplaseaz n interes de serviciu n Germania n vederea
ncheierii unor contracte cu poteniali clieni. Conform deciziei administratorului,
cuantumul diurnei zilnice acordate este egal cu diurna legal (35 euro/zi). Societatea
deconteaz n plus biletele de transport n comun de la locul cazrii la locul desfurrii
activitii. Conform H.G. nr. 518/1995 cu privire la drepturile personalului pe perioada
delegrii n strintate, personalului trimis n strintate i se acord o indemnizaie
zilnic n valut, denumit n continuare diurn, n vederea acoperirii cheltuielilor de
hran, a celor mrunte uzuale, precum i a costului transportului n interiorul localitii n
care i desfoar activitatea. In conformitate cu art. 55 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal
sunt considerate venituri asimilate salariilor indemnizaia i orice alte sume de aceeai
natur, primite de salariai pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n
strintate, n interesul serviciului, pentru partea care depete limita a de 2,5 ori nivelul
legal stabilit prin hotrre a Guvernului pentru personalul din instituiile publice.. V
rugm s ne precizai dac, n opinia dumneavoastr, n conformitate cu art. 55 alin. (2)
lit. i) din Codul fiscal, totalul cheltuielilor cu diurna, inclusiv transportul local decontat de
angajator, pot fi considerate ca fiind venituri asimilate salariilor, avnd n vedere faptul
c suma acestor cheltuieli nu depete limita prevzut de Codul fiscal, sau dac aceste
cheltuieli cu transportul local, indiferent de valoarea diurnei, sunt considerate venituri
asimilate salariilor.

5. ntr-un articol din revista Consultant fiscal din sept.-oct. 2013 referitor la plile de
dobnzi ctre nerezideni, se atrage atenia asupra situaiei n care creanele pe care o
societate nerezident le are asupra unei societii romneti (mprumut + dobnd
aferent) se transform n participare la capitalul social al acesteia din urm. Autorul
articolului consider c n acest caz este vorba despre o participare la profitul societii
pltitoare i ncadreaz aceast situaie la excepia de la alin. (1) litera b) al art. 124^21
Cod fiscal:
(1) Nu se vor acorda beneficiile prezentului capitol n urmtoarele cazuri:
b) pentru plile rezultate din creane care dau dreptul de participare la profiturile debitorului;

Consider c aceast opinie este eronat din dou motive:
1. Creanele nu se transform n capital social, ci avem dou operaiuni distincte
(acordarea mprumutului i subscrierea capitalului social), urmate de o compensare ntre
crean i datorie.
2. Participarea la capitalul social d dreptul la participarea la profituri i pierderi, nu doar la
profituri.

V rog s ne spunei care este opinia dvs. n legtur cu aceast spe.


6. n contractul individual de munc ncheiat ntre o societate de transport internaional i
salariatul care are funcia de ofer, la litera D Locul de munc, ar trebui stipulat c, n
lipsa unui loc de munc fix, salariatul poate s munceasc n diverse locuri, respectiv pe
traseele stabilite conform comenzilor clienilor.

n Codul muncii la art. 43 se precizeaz c: delegarea reprezint exercitarea temporar, din
dispoziia angajatorului, de ctre salariat, a unor lucrri sau sarcini corespunztoare
atribuiilor de serviciu n afara locului su de munc. Conform acestui articol, atunci cnd
oferii sunt pe traseu, acetia sunt prezeni la locul de munc stipulat n contractul de munc, deci
nu sunt n delegare, n consecin nu ar avea dreptul s primeasc diurn.

Efectul unei interpretri din partea organelor de control n acest sens ar putea fi reconsiderarea
diurnei acordat n ultimii cinci ani ca fiind venit de natur salarial, cu recalcularea taxelor
i contribuiilor aferente i instituirea de accesorii.

Aceeai situaie este valabil i pentru inginerii de service, agenii de vnzri i cei de achiziii i
toi salariaii care nu au un loc de munc fix.

Ai ntlnit aceast abordare n practic?

7. Referitor la detaarea angajailor romni n alte state membre: consider c detaarea n
spaiul comunitar reglementat de regulamentele europene reprezint delegarea
reglementat de Codul muncii. Pentru a garanta respectarea principiului egalitii de
tratament ntre lucrtorii comunitari i cei din statul membru n cauz, trebuie asigurate
aceleai condiii de munc la fel ca i pentru salariaii care desfoar activiti lucrative
similare n statul membru respectiv. n acest sens, n perioada n care un salariat romn
desfoar activitate n alt stat membru se aplic prevederile legislative ale acelui stat
membru n ceea ce privete salariul minim (printre altele).

Acest lucru presupune c, dac o societate trimite n delegare un salariat romn n Austria pentru
5 zile (de exemplu), pe lng solicitarea formularului A1 i acordarea diurnei, angajatorul romn
are obligaia s acorde salariatului pentru cele 5 zile un salariu minim echivalent cu salariul
minim pe care l prevede legislaia austriac?


8. Conform art. 115 alin. (1) lit. k) se impoziteaz n Romnia veniturile din serviciile
prestate de ctre ingineri. Avnd n vedere c veniturile din activiti independente
desfurate de ctre ingineri sunt prevzute separat la lit. l), presupun c lit. k) se refer
doar la veniturile din activiti dependente.
Acest lucru nseamn c trebuie s cunosc dac un anumit serviciu facturat de o societate
nerezident este specific sau poate fi prestat doar de ctre un salariat care este inginer i, n acest
caz, trebuie s solicit societii nerezidente un certificat de reziden fiscal n momentul plii?

9. O firm din Romnia presteaz servicii unei firme din Germania (care este firma-mam a
societii din Romnia). Prestarea de servicii se realizeaz prin logarea la server-ul clientului
german i testarea n diverse soft-uri a unor modele n domeniul ingineriei. Firma romn emite
lunar o factur pentru serviciile prestate in funcie de numrul orelor lucrate i n acelai timp
firma german (clientul) emite o factur ctre firma din Romnia prin care i transfer o parte din
costurile cu licenele pentru soft-urile n care firma romn lucreaz, n funcie de numrul de
utilizatori din Romnia.

Se poate pune problema reinerii unui impozit pe redevene firmei germane?


10. O persoan juridic nerezident vinde bunuri ctre clieni din Romnia (livrarea produselor
se face fie direct de la societatea nerezident ctre clientul final, fie dintr-un depozit din Romnia
depozitarul este o firm romneasc care este agent independent). Aceti clieni sunt gsii prin
intermediul unei societi din Romnia, care factureaz lunar firmei nerezidente o sum fix +
contravaloarea costurilor de funcionare (chirie, transport, costuri salariale). Firma din Romnia
nu presteaz servicii ctre ali clieni.

Se poate considera c firma nerezident are un sediu permanent in Romnia, respectiv c
desfoar activitate prin intermediul unui agent dependent? n acest caz se poate considera c
salariatul firmei romneti desfoar activitate dependent pentru firma nerezident i suma
facturat lunar s fie rencadrat ca fiind venit de natur salarial?

Prevederile Codului fiscal la care fac referire:

ART. 8 Definiia sediului permanent
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) i (2), un nerezident este considerat a avea un sediu
permanent n Romnia, n ceea ce privete activitile pe care o persoan, alta dect un agent cu
statut independent, le ntreprinde n numele nerezidentului, dac persoana acioneaz n
Romnia n numele nerezidentului i dac este ndeplinit una din urmtoarele condiii:
a) persoana este autorizat i exercit n Romnia autoritatea de a ncheia contracte n numele
nerezidentului, cu excepia cazurilor n care activitile respective sunt limitate la cele prevzute
la alin. (4) lit. a) - f);
b) persoana menine n Romnia un stoc de produse sau bunuri din care livreaz produse sau
bunuri n numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se consider c are un sediu permanent n Romnia dac doar desfoar
activitate n Romnia prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent
intermediar avnd un statut independent, n cazul n care aceast activitate este activitatea
obinuit a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dac activitile unui
astfel de agent sunt desfurate integral sau aproape integral n numele nerezidentului, iar n
relaiile comerciale i financiare dintre nerezident i agent exist condiii diferite de acelea care
ar exista ntre persoane independente, agentul nu se consider ca fiind agent cu statut
independent.


11. Ce semnificaie au prevederile paragrafului 2 al art. Ctiguri de capital din conveniile de
evitare a dublei impuneri? Ce nseamn ctiguri provenind din nstrinarea acestui sediu
permanent (singur sau cu ntreaga ntreprindere)?



12. Va rog sa imi spuneti ce solutii avem la situatia de mai jos.

Subiectul: Penalitati mentionate in contract dar nefacturate

Situatia de fapt: In contractul cadru de vanzare cumparare din 2008 care este in vigoare, la art
5.5 sunt mentionate penalitati de intarziere la plata. Dar aceste penalitati nu au fost facturate pana
acum niciunui client care se afla in aceasta situatie.
Intrebare: Daca avem un control de la ANAF si acestia solicita aceste contracte si vad acest
paragraph 5.5, sunt ei in masura sa ne calculeze ce venituri din penalitati nu au fost inregistrate,
sa calculeze apoi 16 % la cuantumul penalitatilor, majorari de intarziere pentru neplata impozit
pe profit? Sau ce solutie putem adopta pentru a ne acoperi de acest risc? Decizie interna a
managementului companiei prin care sa avem dreptul de a emite sau nu aceste facturi cu
penalitati, chiar daca sunt stipulate in contract

13. As dori sa imi spuneti ce riscuri exista daca s-au intocmit ordine de compensare
pentru valori mai mari de 10.000 lei si nu s-a respectat procedura de compensare prin
IMI?
Am cautat in legislatie si nu am gasit nicio trimitire catre riscuri daca nu respectam
procedura.

Multumesc mult.

14. Buna ziua,

Cand se calculeaza salariile, se adauga evident si alte avantaje in natura.
Tichetele cadou pentu salariati cum se impoziteaza, la valoarea efectiva a tichetelor
(ex. 3,000 lei) sau se brutizeaza valoarea tichetelor si apoi se calculeaza taxele?

As avea aceeasi intrebare si la tichetele de masa si la vouchere cadou.

Va rog un exemplu de calcul explicit.


15. Buna dimineata,

Va rog sa ma ajutati cu regimul de impozitare, dar si de TVA al cazurilor de mai jos.
M-ar ajuta un raspuns astazi, daca se poate.

Multumesc mult,
O zi frumoasa,

Cristina

PROTOCOL Regim fiscal cheltuieli si TVA:

A. Protocol personal (angajati )
- (apa, cafea consum intern)
- mese restaurant (departamente)
- teambuilding in care sunt activitati de entertainment si mese restaurant
ce depasesc diurna legala.

B. Protocol Clienti:
- cheltuieli mese restaurant cu clientii
- cheltuieli cu clientii reprezentand deplasari in tara si in afara tarii la
diverse obiective (vizite la lucrari efectuate pentru a se prezenta potentialul
firmei pentru viitoare lucrari, vizite la fabrici in strainatate, deplasari in
strainatate pentru training client) in care se deconteaza :
transport,cazari,mese,entertainment,etc.

C. Cadouri acordate clientilor regim fiscal cheltuieli si TVA

D. Limita la care este deductibila cheltuiala de protocol (2%) la care tip de cheltuilei
protocol se aplica si ce se intampla cu TVA-ul dedus aferent cheltuelii care depaseste
limita.



16. Buna dimineata,

Va rog sa ma ajutati cu regimul de impozitare, dar si de TVA al cazurilor de mai jos.
M-ar ajuta un raspuns astazi, daca se poate.

Multumesc mult,
O zi frumoasa,

AUTO
- regim fiscal cheltuieli + tva: leasing, carburant, taxe locale , taxe
drum, taxe parcari, reparatii manageri, nonmanageri, oameni de vanzari
- Calcul avantaj impozabil utilizare auto aflate in leasing operational
- metoda calcul si impozitare. Daca cheltuiala cu rata de leasing si TVA este
partial deductibil, ce se impoziteaza la angajatul care ulizeaza masina?

17. O societate din Spania isi detaseaza 10 salariati la sediul permenent inregistrat in Romania.
Unde platesc salariatii impozit pe salariu ? Ce obligatii fiscale au ? unde platesc contributii
sociale ?



18. Buna dimineata Mirela !

Am si eu o dilema : unul din mijloacele fixe pe care il scoatem din functiune la 31.12.2013 nu
s-a amortizat complet,
si ar trebui sa ajustez Tva-ul,fiind bun de capital.

Valoarea aparatului este de 21.129 lei,iar Tva (19%) pe care l-am dedus = 4.015 lei.

Problema mea este urmatoarea :aparatul s-a achizitionat in data de 22.10.2008 (deci dupa
aderare) dar a devenit
mijloc fix in 01.11.2011.
1.Daca ar trebui sa respect Cod Fiscal,ajustarea se face in cinci ani de la achizitionare si
atunci nu as avea ce sa
ajustez ,deoarece de la 01.01.2009 - 31.12.2013 sunt exact 5 ani .

2.Daca m-as lua dupa data inregistrarii in mijloace fixe,as avea de ajustat 3/5 adica trei ani
(01.01.2014-31.12.2016)
(4.015 :5) * 3 ani ramasi = 2.409 lei.

Tu ce parere ai ?

Cu multumiri,



19. Buna ziua,

Va rog sa imi spuneti ce solutii avem la situatia de mai jos.

Subiectul: Penalitati mentionate in contract dar nefacturate

Situatia de fapt: In contractul cadru de vanzare cumparare din 2008 care este in
vigoare, la art 5.5 sunt mentionate penalitati de intarziere la plata. Dar aceste
penalitati nu au fost facturate pana acum niciunui client care se afla in aceasta
situatie.

Intrebare: Daca avem un control de la ANAF si acestia solicita aceste contracte si vad
acest paragraph 5.5, sunt ei in masura sa ne calculeze ce venituri din penalitati nu au
fost inregistrate, sa calculeze apoi 16 % la cuantumul penalitatilor, majorari de
intarziere pentru neplata impozit pe profit? Sau ce solutie putem adopta pentru a ne
acoperi de acest risc? Decizie interna a managementului companiei prin care sa avem
dreptul de a emite sau nu aceste facturi cu penalitati, chiar daca sunt stipulate in
contract.

Va rog sa formulati un raspuns oficial.

Va multumesc,




20. Buna Mirela,

Incercand sa ne punctam cu un client am gasit o factura emisa si neinregistrata de noi in suma de
892 RON (tva inclus)-refacturare taxa transport din august 2013.

Ce mai pot face acum? Nu as vrea sa umblu la impozitul pe profit. Ma intereseaza tratamentul
contabil si fiscal.

Multumesc frumos,

21. Buna ziua,

Speta pe care v-o propun spre analiza este desfasurarea unui tur in Maroc la care
participa 2 angajati si clienti SAROM in vederea cresterii vanzarilor companiei.
Intreabarile care se nasc sunt:

1. Cum tratez cheltuielile aferente angajatilor? De TVA nu poate fi vorba deoarece este SDD. Dar
daca sunt implicatii va rog sa imi spuneti care ar fi acestea.
2. Pentru clientii invitati voi trata ca si o cheltuiala de protocol cf codului fiscal, deductibila in
limitele stiute, dar clar depaseste suma de 100 lei fara tva per client. Atunci trebuie sa inregistrez
si TVA colectat si sa emit autofactura?
3. Factura emisa de fz de servicii de cazare si transport este emisa cu regim SDD. Trebuie sa
apara in declaratia 394?

Multumesc foarte mult pentru raspuns.