Glandele suprarenale

Glandele suprarenale sunt glade pereche, situate deasupra pediculului renal. Au o dubla origine
embrionara si o dubla functie. Partea exterioara (corticala) provine din epiteliul celombic din
mezoderm iar portiunea central (medulara) se formeaza din simpaticul embrionar care este
provenit din ectoderm.
Suprarenalele au forma de virgula, culoare brun-cenusie, greutate de grame, inaltime de ! cm,
latime de "cm si grosime de # cm.
Sunt situate retroperitoneal pe partile laterale ale coloanei vertebrale.
Glanda este fixata prin tracturi con$unctive de capsula fibro-adipoasa a rinichiului, de aorta, de
vena cava inferioara, de diafragm si de ficat in dreapta.
Aderenta de rinichi este slaba si in cazul ptozelor renale glanda ramane pe loc.
%ste foarte bine vascularizata prin " perechi de artere care se numesc artere capsulare. &nele
superioare stanga si drapta care sunt ramuri din artera diafragmatica inferioara. Arterele
capsulare mi$locii pereche stanga si dreapta sunt ramuri din aorta. 'apsularele inferioare pereche
provin din arterele renale.
(elele sunt drenate de vena cava inferioara in dreapta si de vena renala in stanga. )imfaticele
sunt drenate de nodurile aortice si frenice.
*nervatia este vegetativa. +ibre din ganglionul celiac se distribuie in corticala iar fibre provenite
de la nervii splancnici se distribuie la medulara.
Rectul
%ste segmentul terminal al intestinului gros. Are o lungime de #, pana la #- cm. 'ontinua
colonul sigmoidian de la cea de-a "-a vertebra sacrata. %ste format dintr-un segment superior
numit ampula rectala si o portiune terminala cu o lungime de "-",- cm care este numita canal
anal.
*n plan sagital rectul prezinta , curburi.
&na in partea superioara cu concvitatea anterioara care este flexura sacrala.
'urbura inferioara cu concavitatea posterioara care este flexura perineala.
/e asemenea prezinta , curburi in plan frontal.
&na superioara cu concavitatea spre stanga.
&na inferioara cu concavitatea spre dreapta.
Conformatia interioara si structura
)a nivelul ampulei rectale se gasesc " cute ale mucoasei dispuse transversal. Pe peretele drept se
gaseste un pliu mai mare iar pe peretele stang se gasesc , pliuri mai mici, dispuse superior si
inferior de cel din drepta.
*n canalul anal se gasesc urmatoarele reliefuri. 0 pana la #- pliuri longitudinale cu o lungime de
#, pana la #- mm si acestea se numesc coloane anale. %xtremitatile distale ale coloanelor sunt
unite prin pliuri cu forma semilunara numite valvule anale. *ntre aceste valvule si peretele
canalului anal se delimiteaza fosete care au fost asemanate cu cuiburi de randunica si se numesc
sinusuri anale.
*n submucoasa se gaseste un plex venos rectal. /ilatarile acestuia sunt numite hemoroizi.
1unica musculara este formata dintr-un strat exterior format din fibre longitudinale si un strat
profund format din fibre circulare. Acestea se condenseaza la nivelul canalului anal si formeaza
sfincterul anal intern. )a exterior se gaseste sfincterul anal extern alcatuit din fibre musculare
striate.
Vascularizatia si inervatia
(ascularizatia arteriala provine din " perechi de artere rectale.
-rectale superioare, ramuri din artera mezenterica inferioare
-rectalele mi$locii, ramuri din hipogastrica
-rectalele inferioare, ramuri din arterele pudendale interne
(enele sunt omonime arterelor, sunt anastomozate si formeaza un plex.
)imfaticele sunt drenate de nodurile lombare, iliace interne si inghinale.
*nervatia este asigurata de , plexuri vegetative. plexurile rectale superior si mi$lociu si un plex
rectal inferior cu fibre nervoase somatice prin intermediul caruia este asigurat controlul voluntar
al sfincterului extern.
Organele genitale interne
FEMEIE
)a femei sunt formate din ovare, pereche de tube uterine, un uter si o vagina. Separerea de
organele genitale externe este data de membrana timenala.
Ovarul
/upa forma si marime ovarul a fost comparat cu o migdala verde. Are o inaltime de ! cm,
grosime " cm, cantareste -0 grame. %ste situat pe peretii laterali ai pelvisului, inferior de
bifurcarea arterelor iliace comune, inapoia ligamentelor largi.
2varul este legat prin ligamentul suspensor de mezoul apendidcelui in drapta si de mezoul
sigmoidian in stanga.
)igamentul utero-ovarian leaga ovarul de uter.
)igamentul tubo-ovarian il leaga de tub.
3ezoovarul il leaga de ligamentul larg.
)a suprafata este acoperit de un epiteliu.
Are o zona periferica numita corticala, aceasta contine foliculi ovarieni si o zona centrala, bogat
vascularizata, numita medulara.
Tubele uterine
1uba uterina este pereche de ducte musculo-membranoase intinse intre ovar si uter. Au lungime
de #,-#- cm.
%xtremitatea ovariana este numita infundibul sau pavilion. Are forma de palnie cu baza festonata
in #4-#- ciucuri numiti fimbrii. &na dintre fimbrii este mai lunga si are rolul de a capta ovulul.
%ste numita fimbria ovariana.
&rmeaza ampula tubei care cuprinde doua treimi din tuba. %ste un segment mai dilatat de -#4
mm. &rmeaza o ingustare numita istm de " rmm in diametru si se termina prin portiunea uterina
care strabate peretele uterin, are o lungime de # cm, diametru de # mm.
)a exterior este acoperit de o tunica seroasa care provine din ligamentul larg. &rmeaza tunica
musculara, alcatuita din " straturi de fibre spiralate. &nu mi$locui cu fibre circulare iar la exterior
si interior cate un strat cu fibre longitudinale.
3ucoasa tubei este prevazuta cu pliuri longitudinale.
Vascularizatia si inervatia
(ascularizatia arteriala a ovarului si a tubei este comuna. 5amurile provin din arterele ovariana si
uterina.
(enee urmeaza traseul arterelor.
)imfaticele sunt drenate de nodurile lombare.
*nervatia este vegetativa, asigurata de plexurile ovarian si uterin.
Uterul
%ste un organ muscular, cavitar, nepereche cu o grutate de -4-64 grame. %ste situat intre vzica
urinara si rect.
)a femeile nulipare are o lungime de 6-0 cm.
Seamana cu un truchi de con turtit antero-postrior cu baza mare superioara.
Portiunea mi$locie a uterului este strangulata si se numeste istm. Portiuea situata inferior de istm
are forma unui butoias si est numita col.
Pe col se insera vagina care-l imparte in , segmente. segmentul vaginal si supravaginal.
Superior de istm este portiunea numita corpul uterului.
*nspre partile laterale corpul se continua cu , prelungiri, una stanga si una dreapta, numite coarne
uterine. Acestea se contiuna cu tubele uterine.
*ntre coarne se gaseste o portiune rotun$ita numita fundul uterului. Axul corpului utern formeaza
cu axul colului uterin un unghi de #!4-#64 de grade cu deschiderea anterioara. /in aceasta cauza
se spune ca uterul este in anteflexie. *ntre axul colului uterin si vagina se formeaza un unghi cu
deschidere anterioara cu valoare de #44 de grade. /in cauza unguilui spunem ca uterul este in
anteversie. Aceasta pozitie este importanta.
3i$loacele de fixare al uterului sunt multiple.
)igamentul rotund. o pereche de cordoane care leaga coarnele uterine de pube. %le trec prin
canalul inghinal.
Artera uterina si artera vaginala.sunt ramuri din arterele iliace interne.
%xista un plex venos utero-vaginal care este drenat de venele uterine care se deschid in venele
iliace interne.
&n important mi$oloc de sustinere il reprezinta musculatura perineului.
Vagina
(agina este un duct musculo-con$unctiv, median, nepereche, turtit antero-posterior si cu o
lungime de 0-#4cm. Are o extremitate superioara care se insera pe colul uterin si o extremitate
inferioara care se deschide in vulva, inferior de orificiul exter al uretrei.
!R!T
Testiculele sunt organe pereche, de forma ovoida si cu greutate de ,- g. Au o inaltime de ! cm,
latime " cm, grosime , cm. Sunt situate in scrot.
Scrotul este un sac median alcatuit din mai multe tunici concentrice care continua planurile
peretelui anterior al abdomenului si ale perineului.
1esticulul este invelit de o tunica fibroasa rezistenta, de cuolare alba numita albuginee. Pe
marginea posterioara albuginea este ingrosata formand mediastinul testiculului.
/e pe mediastin se desprind septri dispuse radiar fara sa atinga albuginea. %le delimiteaza lobulii
testiculului.
)obuli sunt formati din canalicule numite tubi seminiferi contorti. *n apropierea mediastinului
tubii seminiferi contorti se unesc si formeaza tubul seminifer drept. *n interiorul mediastinului
tubii seminiferi drepti se unesc si formeaza reteaua testiculara din care se desprind ductele
eferente care se continua cu ductul epididimar.
Epididimul este o formatiune alungita situata pe partea posterioara a testiculului. /uctul
epididimar se continua cu ductul deferent care are o lungime de -4 cm si un diametru de , mm.
Strabate canalul inghinal, a$unge la baza prostatei, loc in care se uneste cu ductul excretor al
veziculei seminare si formeaza ductul e$aculator care strabate prostata si se deschide in uretra.
*nainte de terminare ductul deferent prezinta o dilatatie neregulata numita ampula ductului
deferent.
Veziculele seminale sunt o pereche de rezervoare in care se acumuleaza lichidul secretat de
ductele spermatice. Au un aspect neregulat, o lungime de - cm, capacitate de --#4 ml. Sunt
situate deasupra prostatei intre vezica urinara si rect.
"rostata este o glanda situata inferior de vezica urinara dispusa in $urul uretrei. Are un diametru
transversal de ! cm, inaltimea de - cm, diam antero-posterior de ,,-mm, cantareste ,4-,- g.
+orma sa a fost comparata cu o castana. Prostata poate fi palpata prin rect. Pe fata rectala are un
sant vertical care o imparte in , lobi laterali. Pe partea superioara se gaseste baza prostatei iar
inferior se terrimia printr-un varf. )a exterir este incon$urata de fibre musculare care alcatuiesc
sfincterul striat al uretrei.
Prostata este formata din !4--4 de glande carese deschid in uretra.
Gladele bulbo#uretrale sunt glande pereche. Au diametru de #cm, se gasesc in perineu, au un
duct excretor de "-! cm care se deschide in uretra.
!paratul stato#acustic
/in pct de vedere functional cuprinde , organe de simt.cel al auzului si cel al echilibrului.
/pdv morfologic este alcatuit din e portiuni numite urechea externa, urechea mi$locie si urechea
interna.
Primele , segmente apartin exclusiv aparatului auditiv.
*n urechea interna se gasesc formatiuni distincte destinate celor , organe de simt.
&rechea externa capteaza undele sonore si le indreapta spre urechea medie. %ste formata din ,
segmente. pavilionul urechii si ductul auditiv extern.
Pavilionul urechii are forma unei palnii neregulate cu partea anterioara incompleta.
7eregularitatile de relief se dispun concentric in $urul unui orificiu numit conca. Pe marginea
libera a pavilionului se gaseste o ingrosare. Aceasta porneste din cantrul pavilionului, este
numita helix si se intinde pana la lobulul urechii.
*n aria circumscrisa de helix se gasete o ridicatura numita antehelix. *n partea superioara
antehelixul isi are originea prin , radacini apoi are un traiect descendent si in partea inferioara se
termina printr-o proeminenta numita antitragus.
*ntre radacinile antehelixului se gaseste o depresine numita foseta naviculara. *ntre helix si
antehelix este delimitat santul helixului.
Antitragusul este separat de antehelix prin santul auricular posterior iar de tragus este separat
prin incizura intertragica. 1ragusul este o proeminenta bituberculata dispusa anterior de conca.
*n partea inferioara pavilionul este prevazut cu o prelungire formata dintr-o cuta a pielii care este
numita lobulul urechii.
FIG$
7eregularitatilor de pe fata laterala a pavilionului urechii le corespund accidente inverse pe fata
mediala.
Constitutia anatomica
"avilionul est format dintr-un cartila$ acoperit pe ambele fete de piele. %ste prevazut cu
ligamente care il leaga de arcada zigomatica, aponevroza temporala si de mastoida.
Conductul auditiv e%tern este un tub situat in continuarea urechii externe. 'ealalta extremitate
este opturata de membrana timpanului. Prin ductul auditiv extern se poate palpa condilul
mandibulei.
'onductul este catusit de piele in treimea externa este prevazuta cu peri si glade sebacee. /e
asemenea se gasesc glande ceruminoase.
Urec&ea medie data viitoare
' MO((