n ciuda dificultilor care apar din cauza normelor culturale i a segregrii de sex din

regiune, un nou proiect curajos le va oferi femeilor din Arabia Saudit mai multe
oportuniti de a intra n cmpul muncii, informeaz The Atlantic.
n ciuda dificultilor care apar din cauza normelor culturale i a segregrii de sex din
regiune, un nou proiect curajos le va oferi femeilor din Arabia Saudit mai multe
oportuniti de a intra n cmpul muncii, informeaz The Atlantic.
Companiile Tata Consultancy Services, India's IT, General Electric i Saudi Aramco
plnuiesc deschiderea unui centru de afaceri n Riyadh, care s ofere locuri de munc
femeilor saudite. Pn la sfritul anului viitor, 400 de femei vor fi angajate, urmnd ca n
timp, numrul acestora s se mreasc la 3.000, a declarat Natarajan Chandrasekaran,
directorul executive al Tata Consultancy, pentru Financial Times.
Dei din totalul absolvenilor de studii superioare, femeile depesc jumtate, numai
20% dintre acestea ajung s munceasc, subliniaz The Atlantic. Construirea de locuri de
munc pentru femei n Arabia Saudit poate fi considerat o provocare, pe fondul
normelor culturale i a diferenierii pe criteriul sexului. Astfel, companiile din aceast
regiune sunt nevoite s creeze intrri, seciuni i toalete separate pentru femei i brbai,
lucru care poate conduce la costuri suplimentare importante. Interaciunile ntre
persoanele de sex diferit pot fi, de asemenea, problematice, nscnd controverse.
Proiectul, care este primul de acest fel din Arabia Saudit, nu a fost primit pn n
prezent cu critici negative, lucru care, spune Chandrasekaran, este un semn de
deschidere.
De asemenea, cifrele arat o cretere a numrului de femei care lucreaz, de la 505.000
n 2009, la 647.000 la sfritul anului trecut. ns exist i probleme, legate, de exemplu,
de banii pe care acestea i ctig. Datele din 2011 oferite de Ministerul Muncii artau c

o femeie care activeaz n mediul privat ctig, n medie, 2.824 de riyals (adic
aproximativ 750 de dolari). Venitul unui brbat se ridic la 5.685 riyals. Astfel, salariul
femeilor care lucreaz ca vnztoare, buctrese, n domeniul medicinei sau n mediul
academic reprezint jumtate din ct ctig un brbat.