Piața liberă, garantul bunăstării?

Din punctul meu de vedere, consider că piața liberă este o zonă de prosperitate, oferind accesul la
bunuri, servicii, locuri de muncă, oportunități de afaceri și bogății culturale. Sunt necesare
eforturi continue pentru a asigura aprofundarea în continuare a pieței unice, care ar putea aduce
beneficii semnificative consumatorilor și întreprinderilor din UE. În special, piața unică digitală
oferă noi ocazii de a stimula economia (de exemplu prin comerțul electronic), reducând, în
același timp, birocrația (de exemplu, prin e-guvernare și digitalizarea serviciilor publice). În
pofida progreselor substanțiale către o piață unică (digitală), rămân unele provocări. Pandemia de
COVID-19 a readus unele obstacole în calea celor patru libertăți (libera circulație a mărfurilor, a
serviciilor, a capitalurilor și a persoanelor).
Totodată, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a lansat în consultare publică procedura de
implementare a Programului național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în
rândul femeilor manager din sectorul IMM. De precizat este ca pentru a derula un astfel de
proiect in primul rand e nevoie sa se cunoasca si sa se recunoasca in primul rand in toate
societatile egalitatea dintre barbati si femei. Este un drept fundamental, o valoare comună a
Uniunii Europene și o condiție necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere, dar mai ales
a pietii libere care este un garant al bunastarii.
Egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește
încadrarea in consultare publica pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor.
Principiul egalității de gen poate deveni un factor al coeziunii sociale, un indicator valoros al
democrației solide și consistente, dar numai în cazul în care acest principiu este aplicat în mod
corect și coerent pe toate palierele vieții sociale și politice, cu precădere în domeniul politicilor
publice, capabile să opereze schimbări de durată.
Într-o societate în care 28,9% dintre antreprenorii români sunt femei, care mai înregistrează, din
păcate, cazuri de violență domestică, apare necesitatea încurajării și sprijinirea acestora în
confruntarea cu fenomenele antisociale. Prejudecățile culturale și existența posibilităților minime
de avansare și promovare a femeilor reprezintă principalele două obstacole în calea
antreprenoriatului feminin. În vederea sprijinirii femeilor antreprenor este necesară unitatea
acestora, crearea unei comunități puternice de afaceri, la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii,
condiție îndeplinită în țările care se află în fruntea clasamentelor europene.
Constantin-Daniel Cadariu spunea la un moment dat că doar prin asigurarea egalității de
tratament și de șanse între femei și bărbați putem să punem bazele unei societăți puternice,
echitabile, incluzive și bogate în oportunități. Pornind de la acest deziderat, am publicat în
transparență procedura programului dedicat doamnelor manager, care va sprijini înființarea și
dezvoltarea firmelor conduse de dumnealor și va contribui, în egală măsură, la îmbunătățirea
performanțelor economice ale acestora.
Din punctul meu de vedere susțin că prin implementarea acestui proiect se poate constitui
stimularea şi sprijinirea înființării şi dezvoltării structurilor economice private înfiinţate și

1
conduse de către femei, îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, realizarea unei
creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, bazate pe digitalizare, dezvoltare
durabilă, inovare și pregătire antreprenorială, în contextul problemelor legate de menţinerea
echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele profesionale şi ale prejudecăţilor existente încă la
nivel local. Prin implementarea Programului în perioada 2022-2027 se estimează acordarea de
ajutor de minimis unui număr de 5.000 de beneficiare.
De asemenea, printr-un alt program denumit “Programul Femeia Antreprenor” acesta va fi al
treilea apel deschis în anul 2023 pentru IMM-urile din România. De această dată, vizăm
diminuarea decalajelor dintre femeile și bărbaților antreprenori, mai ales că doar 36,84% din
asociați/acționari sunt femei. Suplimentar, observăm că în ultimele luni, ponderea
asociaților/acționarilor din cadrul persoanelor juridice favorizează decalajul dintre femeile și
bărbații antreprenori. Deși nominal, de la începutul anului a crescut numărul de asociați/acționari
femei, creșterea este mult mai mică față de creșterea numărului bărbaților care sunt acționari sau
asociați ai societăților. Programul contribuie, totodată, la atingerea standardelor OECD privind
egalitatea de gen în domeniul antreprenorial fiind o măsură personalizată, care asigură accesul la
finanțare a femeilor antreprenor. Precizez totusi ca egalitatea de șanse se obține, în primul rând,
prin micșorarea deficitului sistematic existent.
Cred cu tarie ca atunci când vorbim despre femeia antreprenor, ne referim la o femeie de afaceri
de succes, independentă, care conduce o afacere personală, adică cea care se dedică afacerii pe
care o conduce. Cu alte cuvinte, este vorba despre femeia care se ocupă de o filosofie de afaceri
specifică, bazată pe conștientizarea schimbărilor și a perfecţionării constante și cu o adaptare
rapidă la nevoile pieței.
Prin noțiunea de femeie antreprenor, se înțelege grupul de femei care fondează, dețin în
proprietatea lor companii și angajează personal. Ele sunt, de asemenea, directori, angajați
permanenți care au creat compania pentru profit și creștere și al căror venit personal sunt
câștigurile realizate de companie. Cu alte cuvinte, antreprenorii sunt femeile care dețin cel puțin
1% din compania în care au cel puțin o funcţie de conducere (în marketing, finanțe, resurse
umane).
Din cauza numeroaselor obligații și a rolurilor pe care le au, multe femei renunță la propriile idei
și nu doresc să încerce să intre independent în afaceri. În plus, există mulți alți factori care
influențează antreprenoriatul feminin. Aici ne referim la următorii factori: influența bogăției
naționale, starea socială și percepția, factorii instituționali, viața de familie, inegalitatea
economică și de proprietate, vârsta, starea de lucru, educația și venitul personal. Toți acești
factori enumerați sunt doar câteva dintre motivele pentru care femeile decid să nu urmeze această
profesie și de ce această ramură a afacerii este lăsată în mâinile bărbaţilor.

Consider că a fi antreprenor este greu, iar pentru o femeie se spune că este de două ori mai greu.
Pentru a înființa o companie condusă de o femeie , este necesar, să zicem, între 500 și 5.000 de
euro. De obicei, este vorba despre companii cu activitate de prestare a serviciilor de mici
dimensiuni (cu mai puțin de 10 angajați) sau companii mici, cu un nivel redus de profit. Cele mai

2
frecvente ramuri ale antreprenoriatului feminin sunt de natură tradițională, cum ar fi: agenții de
contabilitate, magazine, saloane de coafură și înfrumusețare, farmacii, școli de limbi străine etc.,
dar și acele afaceri private din domeniul marketingului, IT, comunicații și relații publice,
banking.
În țările mai puțin dezvoltate, cercetările au arătat că pentru a fi antreprenor, femeile recurg în
general la acest lucru din necesitate. Acestea sunt femeile care sunt de foarte mult timp în
căutarea unui loc de muncă şi sunt nevoite să se angajeze. Totuşi, există și femei care intră în
afaceri antreprenoriale din dorința de a se ocupa cu afaceri (uneori este vorba şi despre pasiune).
Acest tip de femei poartă denumirea de femei antreprenor. Diferența dintre aceste două tipuri nu
este doar motivul pentru care intră în această lume, ci și în modul în care accesează afacerea.
Deși tendința de a recurge la un antreprenoriat crește de la an la an, femeile se decid tot mai greu
pentru acest tip de activitate. Prin urmare, astăzi putem vorbi despre înființarea companiilor care
sunt consecinţele antreprenoriatului feminin din necesitate.
Femeile care devin antreprenori din necesitate sunt, de obicei, femeile cu vârsta cuprinsă între 36
și 55 de ani care nu au reușit să-și găsească un loc de muncă pe piața forței de muncă și, care, din
acest motiv, s-au implicat în sfere antreprenoriale de afaceri insuficient cercetate. Din numărul
total de companii nou înființate, se estimează că aproximativ două treimi dintre acele companii
au apărut din necesitate. În țările europene dezvoltate, această situație este inversă.
În ceea ce privește numărul de companii a căror fondatori sunt femeile, nu există diferențe
majore între țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Cu toate acestea, numărul companiilor
care se închid la scurt timp după înființare este cu mult mai mare în țările mai puțin dezvoltate.
Statisticile indică faptul că aproape tot a doua femeie cu titlul de antreprenor nu a reușit să-şi
menţină afacerea pe piață. Una dintre cele mai mari probleme se menţionează lipsa mijloacelor
de finanțare. Cel mai frecvent, femeile nu sunt proprietari de imobiliare sau terenuri, motiv
pentru care nu pot obține un credit pentru a investi și îmbunătăți afacerea și pentru a deveni mai
competitive pe piață.
O înclinaţie mai mică spre risc – caracteristică a populației feminine - justifică faptul că femeile,
într-un număr mai mare decât bărbaţii, optează pentru deschiderea și conducerea magazinelor.
Există mai multe facilităţi în acest tip de afacere. De fapt, pentru a conduce un magazin nu
sunteţi obligaţi să aveţi angajaţi, iar impozitele sunt mai mici, iar profitul realizat este sub limita
prescrisă. La toate acestea, trebui adăugat și faptul că femeile sunt obligate în acest caz să
plătească doar un impozit pauşal, care este semnificativ mai mic și că au o organizație mult mai
simplă în ceea ce priveşte gestionarea registrelor şi obligaţia de a prezenta un raport financiar
anual etc. Deschiderea unui magazin este una dintre cele mai ușoare modalităţi de gestionare a
afacerilor și este oarecum de așteptat ca aceasta să fie prima alegere a femeilor antreprenor.
Antreprenoriatul feminin din necesitate este în mare parte abordat ca o categorie socială,
deoarece de acesta se ocupă populația care nu a avut o altă alegere pe piața forței de muncă.
Sustenabilitatea unor asemenea companii este discutabilă, iar afacerea propriu-zisă este riscantă,
deoarece depinde în mare măsură de condițiile pieței. Antreprenoriatul feminin de acest tip

3
acoperă în general cheltuielile fără mari profituri. Cu toate acestea, acesta nu este singurul
scenariu al antreprenoriatului feminin.
În concluzie, consider că antreprenoriatul implică o mai mare libertate, creativitate și
autoîmplinire, din care piața liberă confirmă a fi garantul bunăstării care, de asemenea, reprezintă
principalii iniţiatori ai femeilor antreprenor. Gestionarea unei afaceri care le face plăcere
femeilor antreprenor și poate oferi multiple beneficii. Din acest motiv, recunoaştem femeile
antreprenor.

IS_CROITORU MARIAN-DRAGOȘ_EPPE1