Din Major works: shrewdness and genius (Opere majore: subtilitate și geniu),

pp. 163-164.

Aceste ultime lucrări suferă foarte mult din cauza acestui comercialism latent,
particularitate semnificativă în lipsa unei melodicități originale. Puccini era
conștient de acest lucru, și când a început să lucreze la opera Turandot în 1920,
el a spus că vrea să o creeze cu „o minte modernă”, prin evitarea muzicii
comerciale și a sentimentalismului artificial. El cunoștea opera Turandot a lui
Carlo Gozzi, sau cel puțin cunoștea opera în trei acte a lui scrisă de Busoni
pentru propriul său libret după Gozzi. Opera lui Puccini bazată pe povestea lui
Gozzi a fost încetinită de câteva incertitudini și la moartea sa pe 29 noiembrie
1924, lucrarea a fost lăsată neterminată la moartea lui Liu.
La sugestia lui Toscanini, care a condus premiera ce a avut loc la opera La
Scala pe 25 aprilie 1926, opera a fost completă de Franco Alfano folosind
schemele lui Puccini (în 2002 Luciano Berio a rescris partea finală a operei).
Povestirile lui Gozzi au fost redescoperite la începutul sec. XX, și li s-a dat o
interpretare anti-romantică de către Prokofev, și de către Malipiero în Italia, dar
elemente sentimentale încă pot fi găsite în interpretarea lui Puccini, în special în
personajul Liu, precum și în descrierea cadrului (scenei).
Singurul aspect al acestei opere cu o multă abordare obiectivă este elementul
comic-grotesc din cele trei măști, un mic cor care conversează în scurte fraze
bazate pe o scară pentatonică. Încă o dată Puccini face uz de muzica comercială
populară și patos în personajul Liu, care a fost creat de însuși Puccini și care
lipsește total în opera lui Gozzi. Caracterizată de o melodie fluentă care este
construită aproape prea ingenios, această operă, cu eleganța sa armonică și
orchestrală, a fost remarcabilă în contextul național, dar a apărut deja învechită
în termeni europeni.
Folosirea orchestrei „continuo”, cincimi paralele și varietatea timbrelor erau
deja utilizate, la nivel internațional, în secolul anterior. Structura muzicală a
operei Turandot este o rememorare vagă a formei oratoriului cu ale sale piese
simfonice corale largi conduse către expansiunea melodică, ultima fiind singura
sublimare adevărată a sentimentelor personajelor individuale. Fumător înrăit,
Puccini a murit în urma unui infarct în Bruxelles, pe 29 noiembrie 1924, după o
operație pentru cancerul la gât. În 1926, trupul său a fost adus de la Milano la
Torre del Lago, unde a fost înmormântat în Villa Puccini cu privirea îndreptată
înspre lac, acolo fiind locul din care el își lua atât de multă inspirație.