ANTREPRENORIATUL: CONCEPT, ABORDĂRI ȘI ȘCOLI DE GÂNDIRE ANTREPRENORIALĂ.

ANTREPRENORIAT FEMININ ȘI TÂNĂR.

ANTREPRENORIATUL: CONCEPT, abordări și școli de gândire antreprenorială.

Definiții date de unii autori antreprenoriatului:
Mark Casson (1982): consideră că antreprenorul este persoana care se specializează
în luare deciziilor raționale privind coordonarea resurselor limitate.

Peter Drucker (1986): asociază activitatea antreprenorială cu asumarea riscurilor și

a incertitudinii de către individ.
Antreprenoriat: școli de gândire

Abordarea istorică:
 Activitatea antreprenorială s-a dezvoltat mult în secolele XVI și XVII cand
antreprenoriatul a devenit o modalitate de a câștiga existența. Cu toate acestea,
nr. antreprenorilor înainte de secolul XVIII era mic. Religia și-a menținut influența
asupra tipurilor de afaceri și a conduitei în afaceri, ceea ce a încetinit evoluția
capitalismului în evul mediu. De asemenea, dezvoltarea industriei bancare a fost
încetinită deoarece biserica condamna cămătăria și specula cu bani.

Pe măsură ce timpul a trecut, a apărut competiția economică iar comerțul

a început să fie perceput ca o ocupație care nu amenință bunăstarea societății, ci
contribuie la prosperitatea ei.

Abordarea economică

P.J.Murphy, J. Liao, H.P. Welsch, în lucrarea lor “A conceptual history of

antreprenorial thought” tratează abordarea economică prin referirea la trei mari
curente și școli de gândire economică: clasicismul, neoclasicismul și Școala
Austriacă de Economie.
Neajunsuri ale teoriei clasice (pb pe care nu le-a abordat) care deschid drumul spre
orientarea neoclasică:
Teoria neoclasică are propriile sale neajunsuri pe care care nu le vom mai aborda
acum.
În literatura de specialitate au fost identificate 6 școli de gîndire grupate în 2
viziuni: macroeconomică și microeconomică
Unii cercetatori consideră că femeia este percepută ca un om care nu este
capabil să facă față concurenței, să învingă presiunile politice și să înțeleagă
schimbările sociale și economice.

Ea trebuie să facă față multor prejudecăți. Pentru unii furnizori și clienți este
lipsită de seriozitate, incapabilă sa facă față presiunilor economice și sociale,
mai ales in sectoarele care in mod tradițional sunt non-feminine. A

Alți cercetători susțin că luarea deciziilor nu e influențată de diferențele

sexuale și spun că a fi antreprenor femeie poate fi chiar un avantaj , mai ales
în sectroarele tradițional feminine.
 În timp s-au efectuat diverse cercetări cu scopul de a evidenția dacă și în ce
măsură activitatea femeii antreprenor este influențată de țara în care trăiește și
își desfășoară activitatea. În urma acestora a reiesit că:
În fig de mai sus este evidențiată interdependența dintre structurile sociale,
anturajul direct al femeii antreprenor și furnizorii de servicii.
 În ceea ce privește femeia antreprenor, în tmp au fost abordate mai multe
teme pentru a-i contura personalitatea: caracteristicile personale, profilul
antreprenoarei, motivațiile și prezența de modele antreprenoriale parentale.
În urma analizelor făcute rezultă că principalii facotri de motivare a femeilor sunt:

Date statistice:
Potrivit datelor statistice de la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului ce au
fost analizate de către REGnet.ro, în perioada ianuarie - februarie 2019 au fost
înregistrate următoarele date [2]:
 Prin urmare, din analiza datelor, reiese că începutul anului 2019 reprezintă
perioada cu cel mai mare număr de asociați/ acționari în cadrul firmelor din
România active din punct de vedere juridic, în creștere cu aprox. 20.000 de
antreprenori/antreprenoare față de luna decembrie 2018.
De altfel, maxime istorice a înregistrat și numărul de femei și bărbați asociați/
acționari, respectiv:
517.777 femei antreprenoare;
863.214 bărbați antreprenori.

La nivel global, conform datelor din

GEM 2020/21 Women’s Entrepreneurship Report, 11% dintre antreprenori sunt
femei, pe când Europa înregistrează un procent redus aproape la jumătate, de doar
5.7%. Cu toate acestea, în anul 2020, Statista arăta că cele mai multe femei fondator
din comunitatea de startupuri tech vin din zona Europei Centrale și de Est. 
Conform Global Entrepreneurship Monitor 2020/2021, la nivelul UE, dar și global,
balanța de gen înclină spre bărbați în ceea ce privește fondarea unui startup, însă
trendul este unul ascendent în ultimii ani în ceea ce privește femeile fondator.  
În România, datele arată că 31,2% din pozițiile de conducere sunt ocupate de femei,
procent peste media globală (de 29%), însă puțin sub media europeană (37%, unde în
una din trei poziții de management este ocupată de o femeie). O veste bună este că la
finalul anului 2021, date ale ONRC arătau că numărul femeilor acționari (sau asociați)
în firme din România deținea o pondere de peste 37% din totalul de acționari/asociați.
 
În Marea Britanie, populația se confruntă cu un proces accelerat de îmbătrănire,
astfel că la recensamîntul din 2001, nr persoanelor de peste 60 de ani a depășit
numărul tinerilor cu vârste peste 16 ani. Se pare că în 2051 una din 4 persoane va
avea peste 65 de ani. Din acest motiv, ei vor trebui să se bazeze pe abilitățile tinerilor
antreprenori.
Tinerii
 Bibliografie

1. Cordoș Roxana, ș.a., Antreprenoriat. Lansarea și administrarea unei afaceri, Editura Todesco, 2008.

2. https://www.startupcafe.ro/afaceri/maxim-istoric-antrerenori-femei-barbati-romania.htm

3. https://startarium.ro/articol/opinii-femei-antreprenor-2022.

4. https
://www.agerpres.ro/comunicate/2022/06/06/comunicat-de-presa-confederatia-nationala-pentru-antre
prenoriat-feminin-conaf--
929963

Nota: Suportul este preluat din cartea Roxanei Cordos și este elaborat doar in scop didactic.