Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport

Nutrite, Boli de Nutritie si Dietologie

OBEZITATEA LA
ADULTI


Masteranzi: Anastasia Zamfir
Cristian Coman
Introducere:

Obezitatea este consecinta unui cumul de energie, rezultat in urma
unui dezechilibru intre aportul si consumul de energie, ce are loc in
etapele care includ: supraponderalitatea, obezitatea moderata, severa si
morbid.
Etiologia obezitatii este complexa: factorii cauzali sunt genetici si
castigati: supraalimentatia, sedentarismul, factorii psihologici si sociali,
anumite medicamente, afectiuni endocrine associate.
Generalitati:
Obezitatea este o afectiune medicala in care grasimea corporala s-a
acumulat in exces, astfel incat poate avea un effect advers asupra
sanatatii, ducand la o speranta de viata redusa si/sau problem de
sanatate. Oamenii sunt considerate obezi atunci cand indicele de masa
corporala (IMC), o marime obtinuta prin impartirea greutatii unei
personae, exprimata in kilograme la patratul inaltimii acelei personae
exprimata in metrii, este mai mare de 30 kg/metru patrat .
Obezitatea Creste riscul de diverse afectiuni, in special boli de inima,
diabet de tip II, apnee obstructive de somn, anumite tipuri de cancer. In
cele mai multe cazuri obezitatea este provocata de o combinate dintre un
consum excesiv de calorii, lipsa activitatii fizice si o predispozitie
genetic, desi in anumite situatii, cauzele principale sunt genele,
afectiunile endocrine, medicamentatia sau afectiunile psihice. Exista
putine dovezi ce sustin punctual de vedere conform caruia anumite
personae obeze mananca putin insa se ingrasa din cauza metabolismului
lent. In medie persoanele obeze consuma mai multa energie decat cele
slabe, data fiind energia necesara pentru sa sunstine o greutate crescuta.
Definitii:

Obezitatea era definita prin cresterea greutatii corporale pe seama
tesutului adipos, cu >30% fata de greutatea ideala din tabelele
standard, care corelau greutatea cu inaltimea.
In prezent, obezitatea este definita,in general, folosind indicele de
masa corporala (IMC)
Obezitate = peste 20% greutatea ideal

Supraponderalitate = 10-20% exces ponderal

Greutatea ideal:
45 kg pentru primii 150 cm nlime
B: se adaug un kg pentru fiecare cm peste 150 cm
F: la fel, dar se scade 1 kg pentru fiecare 5 cm peste 150 cm

Indicele de mas corporal: IMC = G(kg)/I(m)
2

normal = 20-25
peste 30 - obezitate
SUB 18 subponderalitate

Raportul talie/old:
normal max. 88 cm la femei i max. 102 cm la brbai;

Obezitatea consta dintr-o acumulare de grasime in organism a carui
greutate creste din aceasta cauza, depasind cu cel putin 15-20%
greutatea ideala.
Aceasta acumulare de grasime nu este numai un defect estetic, ci ea
reprezinta un risc marit pentru unele boli grave ca ateroscleroza si
consecintele ei( infarctul de miocard si hemoragia cerebrala), diabetul,
artrozele, varicele, litiza biliara etc.
Astfel se explica faptul observat de mai mult timp, ca obezii traiesc
mai putin decat oamenii cu greutate normala sau subnormala. Ca atare, a
urma o cura de slabire, in cazul unui obez, inseamna de fapt a-si spori
sansele de sanatate si viata indelungata si activa.

Notiuni de anatomie:

Pancreasul este o glanda cu dubla secretie (pancreasul endocrin si
pancreasul exocrin) cu rol in gigestie si metabolismul hidrocarbonatelor.
Patologia sa va prezenta din aceasta cauza doua aspecte cu totul
distincte. Secretia pancreasului se colecteaza in canalul Wirsung si in
canalul accesoriu Santorini. Canalul Wirsung se deschide in prtiunea a
doua a duodenului in ampula Vate, alaturi de canalul coledoc.
In afara de raporturile ventrale, respectiv cu ficatul si stomacul sunt de
retinut cele dorsale, pancreasul acoperind in aceasta zona : aorta, vasele
mezenterice superioare, plexul solar, vena cava, originea venei porte si
vena splenica, iar canalul coledoc este asezat pe un sant sapat in spatele
capului pancreasului.
Histologic, componenta exocrina este reprezentata de acini, iar
componenta endocrina de insulele Langerhans. Pancreasul exocrin are
un aspect lobular cu stroma relativ abundenta. Celulele sunt bazofile,
datorita faptului ca ele contin un bogat reticul granural endoplasmatic de
care se ataseaza ribozomii ce contin ARN. Aparatul Golgi este bine
reprezentat; portiunea apicala contine granule de zimogen.
Secretia glandei este reglata pe cale umorala si vagala. Cea mai
importanta este insa reglarea umorala, prin doi hormoni duodenali,
secretina si pancreozimina.
Ca enzime elaborate de pancreas sunt de mentionat cele protelolitice
(tripsina si chimiotripsina) secretate ca precursori inactivi, cu rol
important in digestia proteinelor.
Pancreasul este un organ bogat vascularizat, venele sunt tributare
venei porte iar vasele limfatice ajung in patru grupe ganglionare.
Secretia interna elaborata de insulele Langerhans este reprezentata de
insulina si glucaon.

Rolul glucidelor in organism:
Sursa principala de energie a organismului nostru este reprezentata de
glucide. Glucidele se gasesc intr-o cantitate mare in cereale, legume, mai
ales in cele bogate in amidon, precum cartofii, mazarea, porumbul,
miere, zahar din sfecla de zahar, lapte si derivate, vegetale, ceapa,
usturoi, sfecla de zahar, foioase, seminte, tuberculi.
Termenul de glucide provine din limba greaca si inseamna dulce,
majoritatea glucidelor avand un gust dulce.
Glucidele trebuie sa acopere intre 60-65% din valoarea calorica a
dietei fiecarui individ, adica intre 300 si 500 g/zi, in functie si de efortul
fizic depus.
Glucidele se clasifica in trei clase importante, si anume monozaharide
(pentozele si hehozele-glucoza, fructoza, galactoza), dizaharide
(zaharoza, maltoza, lactoza), polizaharide (amidon). Monozaharidele,
care se gasesc mai mult in miere si fructe, trebuie sa reprezinte cel putin
10% din aportul glucidic.
Glucoza se intalneste in alimente precum mierea, fructele dulci,
morcovi, struguri, coacaze. Fructoza se gaseste in unele vegetale, dar si
in miere si fructele dulci. Galactoza se obtine in urma hidrolizei lactozei
din lapte. Zaharoza provine de la trestia de zahar si sfecla. Lactoza este
reprezentata de zaharul din lapte, care ajuta la o mai buna absorbtie a
calciului. Amidonul constituie cea mai importanta componenta in hrana
zilnica a unei persoane.
Din alimentatie nu trebuie sa lipseasca cerealele si derivatele, acestea
trebuind sa acopere 35%din aportul caloric, 18% trebuie sa fie asigurat
de legume si fructe iar zaharul si derivatele 8%, ca astfel sa fie asigurat
un aport proportional din diferite grupe glucidice.
Alimentatia omului modern tinde sa cuprinda un procent mai mare de
glucide simple (zahar si derivate) in defavoarea glucidelor complexe
(legume, fructe, cereale integrale). Acestea este si motivul aparitiei unei
serii noi de boli.

Rolul lipidelor in organism
Lipidele joac un rol esenial n producerea de energie, reprezentnd
forma de stocare energetic cea mai economicoas, ntruct au
densitatea caloric cea mai mare (9,3 kcal/g). La greutate egal,
trigliceridele conin de 2,5 ori mai mult energie dect glicogenul, care
este forma de depozit a glucidelor. Mai mult, trigliceridele pot fi stocate
ca lipide pure, fr ap, n timp ce glicogenul este hidrofil, coninnd ap
n proporie dubl fa de greutatea lui. Astfel, pe unitate de greutate
trigliceridele ofer, n fapt, de 4 ori mai mult energie dect glicogenul.
Spre deosebire de glicogen, care prin depozitele hepatice i musculare
nu poate susine metabolismul bazal pentru mai mult de 24 ore,
trigliceridele pot asigura necesarul energetic pentru cteva
zile. Lipidele, ca structuri hidrofobe, particip la delimitarea
compartimentelor celulare n sectoare hidroosmolare diferite. Aceast
clas intr n compoziia hormonilor steroizi i a prostaglandinelor.
Unele grsimi conin sau transport vitaminele liposolubile A, D, E, K i
acizii grai eseniali linolenic i linoleic. Aceti acizi grai eseniali care
intr n compoziia trigliceridelor sunt necesari pentru sinteza de
prostaglandine, care regleaz multe funcii ale organismului: presiunea
arterial, coagularea sngelui prin agregarea plachetar, secreia de acid
gastric. Rezistena membranelor depinde de acizii grai eseniali.
Consecinele reducerii aportului acizilor grai -3 ncep de acum s fie
nelese.
Creierul uman, sistemul nervos central i membranele din ntreg
organismul au nevoie de acizi grai -3, n special EPA (acid
eicosapentaenoic) i DHA (acid docosahexaenoic), pentru a funciona
normal. Impactul acizilor grai -3 asupra bolilor cardiovasculare,
artritelor, cancerului i altor boli cronice cu alterarea sistemului imun i
a statusului mental, incluznd tulburri de atenie, este intens studiat n
prezent. Raportul anormal -6/-3 este legat de schimbrile n
compoziia lipidelor membranare vasculare i conduce la creterea
incidenei bolilor aterosclerotice i inflamatorii. Lipidele se gsesc n
produsele de origine animal, n uleiuri i lactate. Lipidele se gsesc i n
form inaparent n prjituri, creme, mixturi de cereale, snacks-uri.
Alimentaia sntoas nu trebuie s conin un aport de lipide mai
mare de 30% din aportul energetic total. Din acestea, sub 10% vor fi
furnizate de acizii grai saturai, 10% de acizii grai mononesaturai i
10% de acizii grai polinesaturai forma cis. n timpul ultimei decade,
bogia de date a dus la concluzia c un consum de 1-2 g/zi de acizi grai
-3 este bun pentru meninerea strii de sntate, n timp ce mai mult de
10 g/zi ar avea un impact semnificativ pozitiv asupra altor condiii
specifice, precum sntatea mental. S-a artat c acizii grai -3 au un
efect benefic n unele boli cum ar fi artrita reumatoid i dermatita
atopic. Se pare c petele consumat de dou ori pe sptmn are rolul
de a reduce mortalitatea de cauz coronarian, iar consumul de acid
docosahexaenoic i de acid eicosapentaenoic reduce riscul de mortalitate
cardiovascular la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular.

Rolul proteinelor in organism:
Proteina este o substan organic complex care constituie unul din
principalii componeni ai tuturor organismelor vii. Practic, oamenii de
tiin au ajuns la concluzia c nu exist via fr protein, ea fiind
prezent n tot ce ne nconjoar ntro proporie mai mic sau mai mare.
n corpul uman proteina exist n fiecare celul i este considerat a fi
coloana vertebral a celulei, purttor al vieii.
Proteinele sunt de mai multe tipuri i joac roluri importante n buna
funcionare a organismului nostru: enzimele au rol de catalizator n
reaciile chimice i biochimice ale celulelor vii, hormonii reglementeaz
diverse procese din organisme, imunoglobilinele au rol protector,
hemoglobina i mioglobina au rolul de transportatori a oxigenului,
albumina transport acizii grai n sistemul circulator, colagenul,
elastina i alte proteine structurale au rolul de a menine structurile altor
componente biologice, actina i miozina sunt responsabile de micrile
musculare, unele proteine au rol de receptori, altele au rol in dezvoltarea
i coordonarea activitii celulare, un rol important joac i proteinele cu
funcia de stocare de a forma rezerve de aminoacizi, i aa mai departe.
Astfel, nu exist nici un dubiu c organismul uman are nevoie de
proteine zilnic pentru a funciona la cote maxime. De unde preia
organismul necesarul de proteine? Bineneles, din alimentaia de zi cu
zi. Alimentaia noastr se compune din trei principii nutritive
fundamentale: proteine, zaharuri i grsimi. De ultimele dou ne putem
lipsi, dar organismul nostru nu poate funciona adecvat o perioad prea
lung fr cantitatea zilnic necesar.
Fiecare persoan n funcie de parametrii pe care i are i poate
calcula necesarul proteic zilnic. n cazul femeilor este necesar 1 gram de
protein per kilogram, n cazul femeilor sportive 1,5 grame per
kilogram. n cazul brbailor acetia au nevoie de 1,5 grame de protein
zilnic per kilogram, iar n cazul brbailor sportivi de cel puin 2 grame
de protein per kilogram.
De exemplu, o femeie care cntrete 60 de kilograme are nevoie de
minim 60 de grame de protein zilnic.
n cazul, persoanelor care doresc s slbeasc necesarul zilnic de
proteine e nevoie s fie respectat sau poate chiar depit deoarece
proteinele sunt piatra de temelie n controlul foamei. Fiecare mas e
neovie s in de foame 4 sau 5 ore. Acest lucru poate fi realizat dac
alimentele consumate la o mas sunt bogate n protein. Pentru a ajuta la
pstrarea strii de saietate persoanele care doresc s slbeasc pot apela
inclusiv la gustri proteice sntoase ntre mese. Proteinele vor ajuta s
refac i s creasc masa muscular. Masa muscular refcut va fi cea
care va arde grsimea din organism. Un kilogram de grsime arde 4
calorii , n timp ce un kilogram de grsime doar 1calorie. Astfel, pentru a
slbi proteinele din alimentaie vor ajuta la dezvoltarea masei musculare.



Factorii ce influenteaza obezitatea:
Factorii etiopatogenici sunt multipli si pot fi impartiti in factori
individuali si de mediu: sociali, economici, profesionali, familiali.
Supraalimentarea (cresterea aportului alimentar peste nevoi) este in mare
parte impusa cultural. Portiile de la fast-food-uri sau alte restaurante sunt
supradimensionate, aducand un aport caloric excesiv. De asemenea,
socializarea este strans legata de consumul de alimente. Mesele in
familie, intalnirile cu prietenii, activitati legate de munca sau activitati
de vacanta sunt centrate pe luarea mesei. In plus, stresul psihic si
depresia conduc la ingestie exagerata de alimente.

Sedentarismul este de departe cea mai frecventa cauza a obezitatii
fiind din ce in ce mai prezent in viata omului modern. Multe persoane
urasc sa faca miscare, iar altele sunt prea ocupate pentru a face sport. Tot
mai multe cuceriri tehnologice ale lumii moderne: telecomanda
televizorului, liftul, automobilul elimina activitatea fizica din viata
cotidiana. Chiar si cele mai neinsemnate activitati, precum scoaterea
cainelui la plimbare sunt benefice; de exemplu, prin gestul de a deschide
usa pentru a iesi cainele afara sunt arse doar 2 calorii, dar o plimbare de
30 minute cu cainele arde 125 de calorii. Daca in loc sa se duca masina
la spalatorie (se consuma doar 18 calorii) acesta va fi spalata si lustruita
persoanal vor fi consumate 300 de calorii.

Antecedentele heredo-colaterale de obezitate cresc riscul unei
persoane de a deveni supraponderala. Daca unul dintre parinti este obez,
riscul este de 3 ori mai mare decat al unei persoane cu parinti
normoponderali.
Stilul de viata al familiei sau al cercului de prieteni joaca un rol
important in aparitia obezitatii: alimentatia bogata in grasimi animale
sau bazata pe gustari la fast-food, orele de masa neregulate sau sarirea
peste mesele principale.

Alaturi de lipsa activitatii fizice stau urmatorii factori care vor forma
un cerc vicios:
- stima de sine scazuta - o persoana supraponderala sau obeza va avea o
imagine de sine negativa si va fi inclinata sa-si elimine disconfortul
printr-un consum si mai mare de alimente. De asemenea, esecurile
repetate ale unor regimuri de slabire accentueaza imaginea negativa
facand si mai dificila aplicarea strategiilor de scadere ponderala;
- probleme afective - starile de stress psihic, anxietate sau afectiunile de
tipul depresiei sau durerii cronice, persoana tinde sa se sustraga de la
rezolvarea problemelor si ale emotiilor negative prin refugierea in
mancare;
- traume psihice - evenimente traumatizante precum abuzul fizic sau
sexual in timpul copilariei, decesul unui parinte in perioada adolescentei
sau probleme de cuplu (violenta domestica) pot avea un impact
important in etiopatogenia obezitatii;
- consumul de alcool - berea sau cocktail-urile contin multe calorii si
predispun la aparitia obezitaii de tip androgin;
- consumul unor medicamente;

Factorii psihologici:
Factorii psihologici pot influenta obiceiurile alimentare.
Multi oameni mananca ca rezultat al unei stari emotionale negative
cum sunt: tristetea, frica, plictiseala.
Marea majoritate a persoanelor supraponderale nu au mai multe
probleme psihologice decat cele cu o greutate normala. Totusi, pana la
10% dintre persoanele care incearca sa slabeasca pe cont propriu sau cu
ajutorul programelor comerciale si care sunt aproape obeze au avut
probleme cu alimentatia.
Aceste probleme sunt mai des intalnite la persoanele cu obezitate
severa. Pe parcursul unei perioade de alimentare exagerata, oamenii
mananca mari cantitati de alimente si simt ca nu se pot controla. Aceia
care au aceste 'crize' mai des, au adesea simptome de depresie si lipsa de
respect fata de propria persoana.
Acestor persoane le este mult greu sa piarda din greutate decat
persoanelor care nu au aceste 'crize'.
Riscuri ale obezitatii:
Obezitatea este mai mult decat o problema de estetica; este un hazard
al sanatatii.
In fiecare an sunt inregistrate aproximativ 280.000 decese la adulti
din cauza obezitatii, in SUA.
Cateva afectiuni serioase au fost legate de obezitate incluzand doua
tipuri de diabet, boli de inima, presiune arteriala mare si infarct.
Obezitatea este legata si de anumite tipuri de cancer. Este mai mare
riscul ca un barbat obez sa moara de cancer de prostata, la colon sau rect
decat unul care nu este obez. O femeie obeza prezinta riscuri mai mari sa
moara de cancer la san, uter, cervix sau ovare fata de una care nu este
obeza.
Alte boli si probleme legate de sanatate sub influenta obezitatii:
Boli de ficat
Osteoartrita, o boala in care sunt deteriorate articulatiile. Aceasta
poate fi rezultatul excesului de greutate asupra articulatiilor.
Guta, o alta boala care afecteaza articulatiile.
Probleme pulmonare (de respiratie), incluzand si apneea in somn
(persoanei care sufera de aceasta afectiune i se opreste respiratia in
somn).
Probleme de reproducere la femei, incluzand si neregularitati
menstruale si infertilitate.
Parerea profesionistilor este ca, cu cat o persoana este mai obeza cu
atat riscul de a dezvolta probleme de sanatate este mai mare.

Complicatii:
Impactul obezitatii asupra starii de sanatate depinde de mai multi
factori individuali: sex, varsta, metabolismul grasimilor si prezenta sau
absenta activitatii fizice. De exemplu, o femeie in varsta care desfasoara
zilnic activitate intensa este mai putin predispusa sa dezvolte complicatii
ale obezitatii decat un barbat tanar sedentar.

Dintre complicatiile obezitatii cele mai frecvente sunt urmatoarele:
- diabet zaharat de tip II (Diabet zaharat non-insulino-dependent);
-hipertensiunea arteriala;
- hiperlipoproteinemiile (cresterea valorilor trigliceridelor si
colesterolului sanguin);
- ateroscleroza coronariana; - accidente vasculare cerebrale; - afectiuni
locomotorii (artroza);
- sindromul de apnee in somn.
Schimbarea stilului de viata:
Persoana obeza trebuie sa-si evalueze dorinta de schimbare radicala a
modului de viata si disponibilitatea de a pune in practica regulile unui
plan riguros. Este important suportul pe care il are persoana din partea
celorlalti membrii ai familiei si din partea prietenilor. Urmatorul pas este
consultul la medic.

Rolul acestuia este de a:
- stabili mecanismele patogenice care au dus la obezitate;
- identifica consumul unor medicamente ce pot ingreuna incercarea de a
reduce excesul ponderal;
- identifica factorii emotionali care ar putea determina cresterea in
greutate sau ar putea scadea sansele de succes in ceea ce priveste
controlul greutatii.

Trebuie avut in vedere ca intotdeauna exista anumite mecanisme
psihologice care stau la baza unor obiceiuri alimentare nesanatoase si
care trebuie demontate.

Medicul poate recomanda si alti specialisti in domeniul medical care
sunt esentiali in aplicarea planului de slabire:
- nutritionistul va stabili necesarul caloric si regimul individualizat care
va trebui urmat;
- kinetoterapeutul sau antrenorul personal va alcatui un program de
exercitii fizice. Activitatea fizica zilnica are rolul de a spori consumul
caloriilor;
- psihiatrul sau psihoterapeutul va trata tulburarile afective (anxietatea si
depresia) sau alte probleme psihologice (abuzul fizic sau sexual,
probleme maritale, abuzul de droguri sau alcool) care pot sta la baza
unui comportament alimentar dezadaptativ;
- chirurgul este util in situatia in care medicul curant considera ca
obezitatea este severa, morbida si are indicatii de tratament chirurgical.
Tratamentul implica mai multe etape care trebuie parcurse, cu
stabilirea, inintial a unor obiective mici, concrete, flexibile, care treptat
vor duce in final la atingerea greutatii dorite. De exemplu, obiectivul de
a fi mai activ si a manca sanatos este mult prea general. In schimb, se va
fixa ca obiectiv urmarea unui program de exercitii fizice de 3-4 ori pe
saptamana.

Pentru inceput: sa se mearga pe jos timp de 15 minute de 3 ori si
ulterior de 4 ori pe saptamana. Cand acesta devine o rutina se va fixa un
alt tel mai complex. Pot interveni, din cand in cand, abateri de la
program, dar acestea nu vor fi considerate esecuri ale planului
terapeutic. Un obiectiv atins, oricat de mic, va fi considerat un succes si
va constitui o baza de motivare continua.

Investigatii:
In timpul controalelor medicale de rutina, se poate monotoriza starea
de sanatate a unei persoane, cu ajutorul unor examene paraclinice:
- masurarea glicemiei, pentru depistarea DZ tip II;
- masurarea nivelului hormonilor tiroidieni;
- enzimele hepatice;
- nivelul colesterolului si al trigliceridelor.

Masurarea tensiunii arteriale si anamneza din care sa iasa in evidenta
medicatia luata, istoricul familial, prezenta sedentarismului, a
consumului de alcool (cantitatea zilnica ingerata), istoricul cresterii in
greutate cat si eforturile pe care le-a intreprins persoana supraponderala
pentru a slabi. Masurarea IMC si al dimensiunilor poate ajuta la
stabilirea riscului de aparitie a DZ tip II si a bolii coronariene
aterosclerotice.

Tratament Generalitati:
Scaderea in greutate a unui obez incepe prin stabilirea de la inceput
a unei bune colaborari intre medic si pacient. Trebuie sa se inteleaga
faptul ca indiferent de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata
pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest lucru este in general greu de
acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament
miracol care sa aiba rezultate cat mai rapide. Eficacitatea tratamentului
de lunga durata este de fapt singura garantie a succesului.

Stabilirea unei strategii de tratament, care se aplica in functie de
particularitatile fiecarui caz, va avea in prim plan fixarea unor obiective
rezonabile, care se vor atinge printr-un program alimentar combinat cu
exercitii fizice

Intr-o prima etapa se va pune accentul pe imbunatatirea starii de
sanatate si nu pe obtinerea unei greutati corporale ideale. Exista
numeroase formule miraculoase de slabire rapida, insa provocarea
consta in mentinerea acestei greutatati atinse. Dieta reprezinta elementul
de baza al tratamentului. Cura de slabire propriu-zisa (dieta si
schimbarea modului de viata), trebuie sa dureze aproximativ 6 luni.
Cand dieta hipocalorica, schimbarile in stilul de viata nu au dat
rezultatele scontate si sanatatea este in pericol se pot prescrie
medicamente antiobezitate. Medicul curant va adauga medicatia
adjuvanta si chirurgia gastrica, daca obezitatea a condus la aparitia
complicatiilor: boala coronariana si DZ de tip II.

Medicamentele antiobezitate actioneaza fie prin diminuarea senzatiei
de foame si inducerea rapida a senzatiei de satietate, fie prin scaderea
absorbtiei intestinale a grasimilor. De asemenea, chirurgia gastrica
realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice sau induce o modificare a
absortiei normale a substantelor nutritive.

Medicul curant poate recomanda terapia comportamentala care
vizeaza, de fapt, modificarea comportamentului alimentar prin
identificarea stimulilor alimentari, autoevaluare, grupuri de sustinere,
sedinte de consiliere psihologica. Scopul acestora consta in gasirea unor
modalitati de a elimina cercul vicios prin care comportamentul alimentar
e folosit ca mijloc de a face fata depresiei, anxietatii, singuratatii,
plictiselii si de a pune in practica regulile unui stil de viata sanatos.

Tratament initial:
Inainte de inceperea tratamentului persoana obeza trebuie sa-si
evalueze disponibilitatea schimbarii radicale a modului de viata.
Scaderea in greutate si mentinerea unei greutati optime este dificil de
obtinut si e foarte greu de gasit motivatia, mai ales in situatia in care s-au
obtinut o serie de esecuri repetate in incercarile anterioare. In cazul in
care s-au obtinut succese in regimuri dietetice precedente, acestea vor
reprezenta o baza puternica de remotivare.

Daca persoana nu e pregatita pentru schimbarile presupuse de regimul
dietetic, medicul va sugera stabilirea unor deziderate mai usor de atins,
precum mentinerea unei greutati constante, fara castig ponderal si
fixarea unei date ulterioare de la care sa fie aplicat regimul dietetic.

In cazul in care persoana e gata sa inceapa tratamentul, medicul va
stabili drept tinta initiala scaderea in greutate cu 10% cu o rata de 0.5-0.9
kg pe saptamana. Studiile arata ca scaderile mici in greutate sunt mai
usor de mentinut decat o slabire brusca accentuata care duce la un castig
rapid in greutate.
Educatia alimentara:
Disciplina alimentara nu este o dieta, ci un mod de viata. Scaderea
ponderala este o optiune lenta, de durata si de adaptare la un nou stil de
viata. De aceea, hotararea de a slabi este mai mult decat o problema
alimentara.

Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez.
Elaborarea unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare
individ este unic (bagaj genetic, istorie medicala, mod general de viata)
si de aceea dieta trebuie personalizata in asa fel incat sa se furnizeze
alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in functie de nevoile
fiecarui pacient.
Dieta prin aport caloric redus si fixat:
Aceasta dieta este prescrisa indiferent de varsta, greutate sau mod de
viata. Dieta recomandata este de obicei slab calorica, intre 1200-1500
calorii pe zi la femei si 1500-1800 calorii la barbati; este mai putin
flexibila fiind eficace pentru acei pacienti care au nevoie de mai mult
control. Specialistii au aratat ca nu tipul de alimente ingerate produc
scaderea in greutate ci limitarea cantitatii de calorii.


De exemplu, prin eliminarea carbohidratilor sau a grasimilor din
alimentatie nu se va obtine o scadere in greutate mai importanta decat
printr-o dieta sanatoasa, echilibrata cu un continut caloric scazut. Este
important sa nu se puna accentul pe un anumit tip de regim alimentar, ci
sa sa adopte o alimentaie sanatoasa. Nu se vor interzice alimentele
preferate ci se va recomanda sa se consume in cantitati mici (portii mai
mici).
Dieta prin aport caloric foarte redus:
Acest tratament este rezervat pentru cazurile de obezitate extrema care
au nevoie de o scadere a greutatii rapida si este aplicat doar sub stricta
supraveghere medicala, insa, in general nu este recomandata. Pe termen
lung eficienta dietei prin aport redus caloric si a celei prin aport foarte
redus este aceeasi. De obicei este vorba de 800 - 1200 cal / zi. Aceasta
dieta se poate aplica pe o perioada scurta de timp, de regula de 3 luni.

Cercetarile efectuate pe regimurile elimentare cu continut redus de
carbohidrati, precum dieta Atkins, au evidentiat ca acestea sunt mai
eficiente decat dietele cu continut caloric scazut. Regimurile de slabire
cu continut redus de carbohidrati, precum Atkins, The Zone, Sugar
Busters, sunt foarte la moda printre persoanele obeze. Regimul alimentar
va fi intocmit numai de un nutritionist specializat, singurul in masura sa
stabilieasca regulile de baza ale unei diete sanatoase.

Regulile de baza ale unei alimentatii sanatoase:
- planificarea zilnica a meniului;
- noul tip de regim alimentar va fi mentinut prin consumul unor porti
mici (4-5 mese pe zi) fara a se sari peste o masa; - evitarea grasimilor
saturate care vor fi inlocuite cu grasimi monosaturate; - se va consuma
numai carne macra.

Activitate fizica:
Efortul fizic terapeutic contribuie substantial la arderea caloriilor.
Exercitiul fizic creste capacitatea sistemului muscular de a utiliza
grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica moderata, zilnica, duce
la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit.
Una dintre modalitatile de activitate fizica zilnica cel mai usor de pus
in practica este mersul pe jos in compania prietenilor, a altor membri ai
familiei, a colegilor de serviciu sau a cainelui.

Se vor monitoriza numarul de pasi intr-o zi cu ajutorul unui pedometru
ce se poate cumpara de la magazinele de articole sportive. Numararea
pasilor poate motiva acumularea de mai multi pasi. In special persoanele
ale caror munca presupune statul indelungat la birou, vor fi motivate sa-
si creasca numarul de pasi facuti zilnic. Se va incepe prin cresterea lenta
de la 2000 de pasi pe zi pana la 10.000 - 12 000.

Expertii recomanda activitate fizica de intensitate moderata timp de
30 de minute pe zi, 5 zile pe saptamana sau mai mult. Se pot intercala
pauze, iar activitatea fizica sa fie realizata in 3 etape de cate 10 minute,
obtinandu-se acelasi efect. Acest program de exercitii fizice moderate nu
va fi urmat de o scadere in greutate ci va scadea riscul aparitiilor
complicatiilor, fiind un pas de plecare pentru exercitiile fizice de 60-90
minute pe zi care se soldeaza cu scaderea si mentinerea noii greutati
corporale.
Exercitiile fizice in mod structurat se pot face in cadrul unui club de
fitness. In general, este necesar consultul medicului, in special la
persoanele care nu au mai practicat activitate fizica de mult timp sau la
cei cu probleme cardiace. Tipul de efort si intensitatea acestuia se face
de asemenea la recomandarea specialistului, in functie de prezenta sau
nu a patologiei asociate. Persoanele care au probleme articulare
degenerative vor alege un tip de activitate care sa nu le suprasolicite
articulatiile. Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea
grasimilor. De asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul,
dansul, inotul, mersul pe bicicleta.

In anumite situatii, stresul, familia, mediul pot sa pot constituie
distractori de la programul zilnic de exercitii fizice; in nici un caz nu se
va renunta la activitatea fizica, in aceste cazuri, ci se va relua rutina
zilnica stabilita.
Studiile arata ca intocmirea unui jurnal care sa contina cantitatile si
caloriile din alimentele consumate in fiecare zi are un rol important in
scaderea in greutate.
Stabilirea legaturii intre stres si mancatul excesiv
Persoana obeza trebuie sa se analizeze si sa inteleaga daca mancarea
este mijlocul prin care incearca sa scape de stres.

Iata cateva intrebari la care va trebui sa-si raspunda o persoana care a
luat excesiv in greutate:
- "Tulburarea alimentatiei sau cresterea in greutate a aparut in perioadele
cu un nivel crescut de stress, frustrari si de viata dezordonata?"
- "Manaci atunci cand nu ti-e foame sau cand esti satul?"
- "Manaci sau gatesti ca sa scapi de o situatie stresanta?"
- "Ti se pare ca mancarea te calmeaza?"
- "Folosesti mancarea ca pe o recompensa?" In cazul in care se constata
ca mancatul in exces este corelat cu stresul psihic, este necesara o
analiza atenta a problemei si gasirea unei modalitati de a o rezolva.

Pentru a schimba comportamentul alimentar neadecvat:
- se va inlocui activitatea legata de alimentatie cu o scurta plimbare in
holul sau in jurul blocului;
- se va telefona unui prieten;
- in conditiile de foame reala se va lua un pranz sau gustarea care sa
contina alimente sanatoase;
- in timpul mesei persoana se va concentra asupra mancarii si o va
savura.

Eliminarea tentatiei de a manca excesiv si concentrarea asupra
mancatului
- in cazul in care alimentele bogate in grasimi si zahar sunt la indemana
ele vor reprezenta o tentatie si o invitatie la a manca mai mult decat este
nevoie. Se vor limita proviziile de gustari nesanatoase (dulciuri sau
sucuri dulci);
- nu se va manca niciodata in fata televizorului, a computerului, la birou
sau in masina in timpul condusului, ci asezat la masa, cu atentia
concentrata asupra actului mancarii;
- in timpul gatitului nu se va gusta din mancare; se poate apela la
mestecatul gumei pentru a fi eliminata aceasta tentatie de a gusta in
timpul gatitului;
- se va alcatui cu atentie meniul, care va fi compus din alimente
sanatoase si nu se va manca orice se gaseste prin casa. Seara se va planui
cu grija meniul zilei urmatoare;
- gustarile se vor manca pe farfurie si nu din pachetel. De asemenea, se
vor alcatui atent gustarile;
- se va manca incet, intr-un mediu relaxant si intr-o companie placuta
pentru a fi receptata ca o experienta placuta; se va evita mancatul pe
fuga;
- nu se va sari peste mese si se va manca la ore fixe care coincid cu
senzatia de foame.
Respectarea planului alimentar

Se pot accepta mici abateri de la planul stabilit. Iata, insa, cateva
sugestii pentru a mentine un comportament alimentar sanatos:
- anticiparea situatiilor care pot schimba planul de alimentatie sanatoasa
si imaginarea unor solutii pentru acestea. De exemplu, vizita la un
prieten pentru a vedea un film. Se va aduce la pachet o gustarea cu
mancare sanatoasa, fructe sau legume proaspete sau biscuiti cu continut
scazut de grasime
- pregatirea pentru ocazii sau situatii speciale. Unele evenimente sociale:
vacante, petreceri, calatorii reprezinta ocazii in care exista tentatia de a
se manaca mai mult decat este nevoie. Inainte de acestea se va manca un
iaurt sau un fruct.

Tratament de intretinere:
Dupa 6 luni de tratament se va merge la control medical pentru a se
evalua progresul obtinut. Organismul se va adapta la cantitati mai mici
de calorii si se poate observa o oprire a procesului de scadere in greutate.
Aceasta stagnare poate scadea motivatia persoanei supraponderale. In
aceasta situatie, medicul va recomanda intensificarea activitatii fizice si
va face o programare la nutritionist pentru ajustarea planului alimentar.
Obiectivul tratamentul se va muta de la scaderea in greutate la
mentinerea acesteia. Continuarea programului de exercitii este esential
pentru mentinerea noii greutati.

Nu este motiv de descurajare situatia in care kilogramele pierdute sunt
rapid puse la loc, sunt necesare mai multe cure repetate pentru a mentine
greutatea atinsa. Se va cere sfatul medicului pentru a se relua regimul de
slabire. De asemenea, pot fi utile programele de grup pentru slabit.
Daca nu se poate mentine greutatea sau daca nu se poate slabi cu 0.5 kg
pe saptamana, medicul curant poate introduce medicatia antiobezitate
(Sibutramina, Orlistat, Fentermin) alaturi de dieta si strategiile de
modificare ale stilului de viata.

Beneficiile scaderii in greutate:
Studiile au aratat ca scaderea in greutate are efecte pozitive asupra starii
de sanatate:
- imbunatateste supravietuirea in cazul complicatiilor obezitatii, in
special a DZ de tip II;
- o slabire de numai 2- 4.4 kg are efecte semnificative de scadere a
hipertensiunii arteriale;
- pacientii cu astm bronsic care in decurs de un an si-au diminuat
greutatea cu 14.2 kg si-au imbunatatit functia pulmonara, iar numarul
exacerbarilor (episoadele severe de astm) si necesarul de glucocorticizi
orali s-au diminuat semnificativ;
- persoanele care prezinta DZ de tip II au valori mai mici ale glicemiei,
iar dozele de antidiabetice orale necesare scaderii glicemiei sunt mai
mici;
- scaderea sustinuta in greutate previne aparitia DZ de tip II;
- pacientii cu sindrom de apnee in somn care au scazut in greutate cu
10% si-au imbunatatit somnul si nu au mai prezentat somnolenta diurn



Bibliografie:

- Prepararea dietetica a alimentelor de Roda Visinescu;
- www.bioport.ro
- www.inoan-press.com
- www.scribd.com
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate