Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Valahia din Trgovite

Facultatea de Ingineria Mediului i Biotehnologii


Specializarea Sisteme de ontrol i !valuare a alit"#ii Mediului
$%UMI&IU% 'I !F!T!%! S$%!
Masterand( )iaconu *ana
+,-.
U/0I&S
-1 )!S0I!0!$ $%UMI&IU%UI..........................................................................................3
+1 SU0S!%! $%UMI&IU%UI..................................................................................................4
.1 T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI........................................................................................5
.1- T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI I& /%$&T!............................................................5
.1+ T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI %$ $&IM$%!%! T!0!ST0!............................7
.1. T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI $SU/0$ F%*0!I SI F$U&!I $V$TI!...................8
.13 T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI $SU/0$ &!V!0T!B0$T!%*0.......................8
.14 T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI $SU/0$ /!STI%*0............................................9
.141- !5ectele to6ice i ecoto6ice asupra petilor................................................................9
31 IM/$TU% SU%F$TU%UI )! $%UMI&IU $SU/0$ BI*M$07!0I%*0
FU&)$M!&T$%I /0IVI&) 0!/0*)U!0!$ %$ F!M!%!%! )! '*B*%$&
8!2/U&!0! IN UTERO9......................................................................................................10
BIB%I*:0$FI!.....................................................................................................................12
2
-1 )!S0I!0!$ $%UMI&IU%UI
Aluminiul, cel mai raspandit element metalic din scoarta pamantului, a capatat, in
secolul nostru, o importanta deosebita. Dupa fier, a devenit metalul cu cea mai lara
intrebuintare. Datorita proprietatilor sale s!ar putea spune ca fara aluminiu proresul
civili"atiei umane si c#iar nasterea unor noi domenii de activitate te#nico $ industriala,
inclusiv "borurile cosmice, ar fi de neconceput.
Denumirea aluminiului deriva de la sulfatul dublu de aluminiu si potasiu %alaun&,
substanta cunoscuta la romani sub denumirea de 'alumen( si folosita ca mordant in
vopsitorie.
)n natura nu se afla in stare libera, ci numai sub forma de combinatii c#imice ca o*i"i
sau silico $ aluminati. +el mai utili"at minereu pentru fabricarea aluminiului este bau*ita, in
care aluminiul se aseste, in special, sub forma de #idro*id. Aceasta a fost descoperita pentru
prima data in localitatea ,es -au* %.ranta&, de unde i se trae si numele si unde se aseste in
cantitate foarte mare. De asemenea re"erve importante de bau*ita se afla in /.0.A., 1usia,
Australia, -ra"ilia, )ndia, etc.
2n 1om3nia, "onele cu concentra4ii crescute 5n aluminiu sunt6 curbura +arpa4ilor %"ona
Albota&, .7et 8i 9ar#ita.
Aluminiul este un metal alb!arintiu si care poseda o mare plasticitate. +ristali"ea"a
in sistemul cubic cu fete centrate fara a mai avea si alte forme alotropice. Din punct de vedere
al proprietatilor fi"ice se remarca in primul rand faptul ca este un metal usor, avand o reutate
specifica, la 20
0
+, de 2,7 :;dm
3
. Datorita acestei proprietati este intrebuintat, cantitati mari,
ca metal sau sub forma de alia< in industria aeronautica si navala.
Dintre proprietatile fi"ice deosebite pe care le mai are aluminiul trebuie mentionate
buna conductibilitate termica si electrica. ,a temperatura de 20
0
+, re"istivitatea electrica are
o valoare de 0,027
=
mm
2
;m, iar conductibilitatea termica de 2,17> ?;cm.s.
0
+. datorita acestor
calitati aluminiul este folosit in industria electrote#nica sub forma de sarma, inlocuind
conductorii electrici din cupru care sunt mai scumpi.
3
+1 SU0S!%! $%UMI&IU%UI
Aluminiul este un constituent ma<or al particulelor atmosferice provenite din praful de
pe sol, descompunerea rocilor %formand asa numitul praf natural&, activitatea nuclear7 8i
activit74ile umane, cum ar fi aricultura 8i mineritul. Aluminiul mai poate sa a<una 5n aer prin
emisiile de la fabricile de fier 8i o4el, fabricile de prelucrare primar7 8i secundar7 a
aluminiului, fabricile de ciment %silicat de aluminiu, o*id de aluminiu&, de la esapamentul
autove#iculelor si a incinerarii deseurilor.
@ivelele aluminiului din atmosfer7 varia"7 5n func4ie de condi4iile meteo %iarn7, var7&,
de nivelul activit74ilor industriale din "on7 8i de traficul din "on7 sau de po"i4ia eorafic7 a
locului respectiv. +oncentratia de aluminiu in aer se incadrea"a5n intervalul 5!50 n;m3 A30B
C alta sursa de aluminiu sunt alimentele, unde pentru a imbunatati ustul si pentru
prelucrarea produselor alimentare se adaua aditivi. )n Dolonia folosirea aluminiului este
inter"isa.
Ambala<e si recipientele folosite 5n industria alimentar7 contribuie, de asemenea, 5ntr!o
oarecare m7sur7, la poluarea cu aluminiu, cum este utili"at pe scar7 lar7 pentru cutii de
conserve, ustensile de bucatarie, aparate, tuburi, folii, pentru multe produse alimentare, acesta
mirea"a in alimente. De8i r7simile, proteinele 8i "a#arurile pre"ente 5n alimente in#iba
eliberarea aluminiului, aceasta este o problem7 care ar trebui s7 fie luate 5n considerare.
+oncentra4ia aluminiului 5n alimente varia"7 5n mod lar, depin"3nd de produs, tipul
proces7rii 8i oriinea eorafic7.
Aportul "ilnic de aluminiu prin #ran7 pre"int7 varia4ii mari, dependente de reimul
alimentar. Dup7 C.9.0 aportul de aluminiu admis pentru adul4i este de 7 m;: mas7
corporal7;s7pt7m3n7, adic7 >5 m;"i 8i pentru copii 2 m;:.
,a sf3r8itul anilor 1970, o alt7 parte a ecosistemului terestru, arborii de p7dure, a fost
amenin4ati de ploi acide %/lric#, 1980&. Ast7"i, 5n multe din "onele 5mp7durite din centrul
Europei, copacii sunt pe moarte. +oncentra4ia aluminiului 5n solu4ia solului cre8te, din cau"a
acidificarii solului. 0!a dovedit ca aluminiul are efect neativ asupra r7d7cinilor de plante
erbacee 8i asupra copacilor, fiind unul din factorii implica4i 5n declinul p7durilor.
Dloile acide di"olv7 sarurile minerale si le transporta la sursele de apa. Acest lucru
poate cau"a cresterea concentra4iilor de aluminiu 5n r3uri 8i lacuri si modificarea pF!lui
ducand in final la otravirea plantelor, la tulburari de comportament la animale si c#iar
disparitia faunei in apa.
4
Aluminiu poate afecta neativ via4a terestra 8i acvatica 5n diferite moduri.
+oncentra4iile reulate de aluminiu 5n apele subterane sunt aproape 0,4 ppm, deoarece el este
pre"ent 5n soluri ca #idro*id fiind insolubil 5n ap7. ,a valorile ale pF!ului mai mici de 4.5,
solubilitate cre8te rapid, determin3nd concentra4ii ridicate de aluminiu. Acest lucru poate s7
apar7, de asemenea, la valori foarte ridicate ale pF!ului
Aluminiu natural apare 5n ape 5n concentra4ii foarte mici. +oncentra4iile mai mari
deriva din de8eurile miniere si din praful care se aseste in atmosfera. Acesta a<une intr!un
final in bioceno"ele acvatice. Estimarile au aratat ca praful care se aseste in atmosfera si
contine particule de aluminiu este transportat pe distante luni si se depun in mari si oceane.
Aceasta este considerata principala sursa de poluare cu aluminiu a apelor.
+oncentra4ii mari de aluminiu din Cceanului Atlantic sunt, reflectate si 5n apele de
ad3ncime din cau"a di"olvarii particulelor de aluminiu care se depun. +el mai mare nivel ce
concentrare s!a observat in 9area 9editerana.
.1 T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI
.1- T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI I& /%$&T!
@umeroase studii efectuate de mai mul4i ani au ar7tat c7 aluminiul poate fi at3t benefic
cat 8i nociv pentru plante, cau"3nd c#iar moartea.
Efectul benefic al aluminiului asupra plantelor const7 5n stimularea absorb4iei de fier
de r7d7cin7, cre8terea absorb4iei de fosfor, prevenirea efectelor to*ice de cupru 8i manan 8i
de protec4ie a plantelor 5mpotriva ciupercilor fitopatoene.
9ai mult, aluminiu m7re8te re"isten4a plantelor la condi4ii nefavorabile de mediu, cum
ar fi seceta, temperaturi ridicate 8i sc7"ute, salinitatea solului. De de alt7 parte, efectul neativ
asupra plantelor se manifest7 prin sc7derea culturii care este cau"at7 de modific7ri 5n
morfoloia sistemului radicular, in#ibarea cre8terii sale elonative, reducerea numarului de
radacini, 8i moartea conului de cre8tere. 9ai mult dec3t at3t, fitoto*icitatea aluminiului se
remarca prin perturb7ri 5n absorb4ia de substan4e minerale %sc#imb7ri 5n plasm7 structura 8i
func4ia membranei&, in#iba divi"iunile celulare, alunirea 8i tulbur7rile de crestere in
procesele importante de stabilire normal7 a sistemului radicular, influen47 asupra rela4iilor
aluminiu simbio"7 5ntre plante 8i bacterii 1#i"obium 8i -radGr#i"obium este, de asemenea,
foarte d7un7toare.
5
-a"a ape*ului este o 4int7 pentru to*icitatea aluminiului deoarece acumulea"7 mai
mult aluminiu 8i produce paube mai mari fi"ic dec3t 4esuturile mature din r7d7cin7.
0tudiile au a indicat faptul c7 bacteriile sunt mai sensibile la aluminiu. Hariabilitatea
lar7 de toleranta a plantelor la ac4iunea aluminiului re"ult7 din faptul c7 e*ist7 dou7
mecanisme de re"isten476
e*tracelulare ! blocarea intrarii aluminiului 5n celul7,
intracelulare ! const3nd din sc#imb7ri 5n metabolismul celulelelor care au fost
poluate de aluminiu, care s7 conduc7 la imobili"area aluminiului 8i deto*ifiere.
0imptomul cel mai u8or de recunoscut a to*icitatii este in#ibarea cre8terii r7d7cinei. 5n
nutrien4ii simplii poate s7 in#ibe cresterea r7d7cinii 5n termen de >0 min. +u toate acestea,
in#ibarea de cre8tere economic7 5n sine ofer7 pu4ine informa4ii despre cau"ele de stres care va
precede sau s7 coincid7 cu modific7rile 5n cre8tere. Dentru a 5n4elee mecanismele
to*icitatii aluminiului este esen4ial identificarea site!urile primare implicate, at3t anatomice 8i
metabolice, fiind con8tient c7 aluminiul are efecte diverse 8i s7 ac4ione"a 5n mod diferit la
fiecare specie.
0ensibilitatea plantelor la aluminiu
0pecii foarte sensibile 0pecii mediu sensibile 9ai putin sen"itive
0fecla 9a"are ,upin
0alata verde .loarea!0oarelui @ap
9ustar +ratof Alune
+astravete Cva" 0ecara
1osii Datura
,ucerna Dorumb
-umbac +oaca"
0or Frisca
Cr"
Irau
>
,a un pF de 3,0 unele plante disparJ este evident ca e*ista o perturbare a ec#ilibrului
ecoloic in ecosistem.
.1+ T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI %$ $&IM$%!%! T!0!ST0!
)n comparatie cu alte metale, to*icitatea aluminiului a fost considerata inofensiva.
Absorbit in cantitati mici, el este complet eliminat prin urina in conditii normale de
functionare dar cu toate astea in urma cercetarilor medicale, s!a demonstrat ca in anumite
conditii, aluminiul provoaca tulburari rave mai ales in ec#ilibrul mineral si a sistemului
nervos. 5n ultimu deceniu, un num7r tot mai mare de animale au pre"entat derelari in urma
into*icarii cu aluminiu.
,a p7s7ri 8i mamifere, aluminiu asimilat prin #rana, afectea"a ouale, diminuarea
absorbtiei de calciu si provoaca tulburari in oranism leate de comunicare, functii secretorii
si cresteri celulare.
)mpactul asupra mediului cu aluminiu 8i asupra vie4ii s7lbatice terestre sunt pu4in
cunoscute.
)n urma e*perimentelor s!a observat ca ouale la unele pasari salbatice au pre"entat
defecte de coa<a, dimensiuni reduse si o mortalitate crescuta. Deoarece aceste constat7ri au
fost limitate la p7s7rile care cuib7resc pe malul unui lac suspectate s7 fie otr7vire s!a propus
anali"e, ca +d, +r, +u, Db 8i F pentru a descoperi factorii into*icarii.
7
0!a dovedit ca Drepeli47 <apone"7 %+oturni* coturni*<aponicia& a fi 5n mod special
sensibila la efectele reproductive ale aluminiului cu toate acestea, nu a e*istat e*ec de
reproducere.
+u toate acestea studiile viitoare vor arata daca a crescut concentratia aluminiului
asociat cu acidifierea. Diferentele intre specii, apari4ia 8i to*icitatea diferi4ilor compu8i,
posibilele efecte sinerice cu al4i contaminan4i, 8i interac4iuni poten4ia, toate vor fi 5ntreb7ri!
c#eie 5n studiile viitoare.
.1. T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI $SU/0$ F%*0!I SI F$U&!I $V$TI!
+oncentra4iile ridicate ale aluminiului 5n apele poluate in urma activitatii industriale,
acidifierea si ploile acide, nu au demonstrat daca plantele acvatice ar fi afectate la niveluri
ridicate ale aluminiului in apele dulci. Efectele sunt diferite la fiecare specie.
.13 T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI $SU/0$ &!V!0T!B0$T!%*0
Aluminiul afectea"a comunitatea "oo!planctonului 5n apele de suprafa47. 9ulte dintre
animale au fost 7site moarte, cau"a fiind probabil reducerea tensiunii superficiale. ,a pF
foarte sc7"ut, concentra4ie mare a aluminiului poate avea un efect de ameliorare, de e*emplu
musc7 efemer7 %Feptoenia sulp#urea& 8i mici crustacei planctonici %Dap#nia mana&
@u toate speciile de nevertebrate testate au aratat mare sensibilitate la aluminiu, cu
toate acestea, s!a demonstrat reducerea de #emolimf7 @a K a racilor care au fost e*pusi la
apele acide cu o concentratie mare de aluminiu. /n efect al aluminiului asupra speciilor de
muste efemere fiind mai sensibile este o respira4ie sporit7.
+a 8i la pe8ti, aluminiul ac4ionea"7 asupra oranelor respiratorii. Aluminiu se poate
acumula 5n oranismele nevertebratelor care tr7iesc 5n apele acide. /nele p7s7ri cum ar fi
muscari Died, care se #raneste cu insecte sau 5n apropierea lacurilor acide, au fost depistate ca
au concentratia mare de aluminiu in maduva osoasa si in oua ca urmare a #ranirii cu
nevertebratele.
8
.14 T*2IIT$T!$ $%UMI&IU%UI $SU/0$ /!STI%*0
Acidifierea apelor de suprafa47 este o problem7 ma<or7 5n +anada de est si
0candinavia. C consecin47 important7 a acidifierii este mobili"area aluminiului din mediul
edafic in mediul acvatic. Halorile crescute ale concentra4iilor de metale %de e*emplu, A1, Ln,
9n& sunt adesea asociate cu un nivel sc7"ut a pF!ului 5n lacuri.
C corela4ie invers7 5ntre concentra4ia A1 8i nivelul pF!ului a fost identificat pentru
suprafa4a apelor 5n reiunea Adirondac: a statului @eM Nor:, sudul @orveiei, coasta de vest
din 0uedia, 8i 0co4ia. +oncentra4iile si flu*urile de aluminiu de 0 la 0,> m 1!1 au fost
m7surate 5n lacurile din Adirondac: cu un nivel al pF!ului cuprins intre 7,2!4,2. Aceste
niveluri ridicate a aluminiului 5n apele acide pot fi to*ice pentru mediul acvatic.
9ortalitatea pestilor pare s7 re"ulte prin necro"a severa a epiteliului iar mortalitatea
pe8tilor apare la concentra4ii de 0,2 m 1. Alte efecte sunt deficiente respiratorii si infundarea
mucoasei la bran#ii.
Halorile crescute de Al %0,3 ! 0.5 m 1 & au fost, de asemenea, e*trem de to*ice pentru
larve la un nivel sca"ut de pF %4,2!4,>&.
Aluminiu este 5n principal to*ic pentru pe8ti, la valori de pF 5.0!5.5. C concentra4ie de
aluminiu de 1,5 m ; , sa dovedit a fi fatala pentru p7str7v.
.141- !5ectele to6ice i ecoto6ice asupra petilor
Aluminiul se acumulea"a in bran#ii dar si in tot corpul. Droduce iritatii ale pielii,
cresterea celulelor mucoase, scaderea nivelului de o*ien din sanele arterial in sc#imb
activitatea metabolic nu e afectata.
E*punerea cronic7 la condi4iile subletale acide care provoac7 tulbur7ri ale sim4ului
olfactiv 5nainte de un episod to*ic, s!ar putea reduce astfel 8ansa pentru o popula4ie de pe8te sa
supravietuiasca in mediul lor.
Daca pestii sunt e*pusi la un pF de 5,0 si 235 p Al 1!1 acestia mor in cel mult 80 de
ore.
9
31 IM/$TU% SU%F$TU%UI )! $%UMI&IU $SU/0$
BI*M$07!0I%*0 FU&)$M!&T$%I /0IVI&) 0!/0*)U!0!$ %$
F!M!%!%! )! '*B*%$& 8!2/U&!0! IN UTERO9
0tudiile 5n domeniul to*icoloiei reproductive sunt necesare, deoarece 5n 1om3nia
industria aluminiului repre"int7 un risc real pentru s7n7tatea mediului, animalelor 8i omului.
0tudiile privind to*icitatea aluminiului asupra reproducerii sunt pu4ine 8i de obicei
controversate.
0copul studiului a fost de a evalua impactul to*icit74ii aluminiului asupra interit74ii
sistemului reproduc7tor feminin 8i performan4a biomar:erilor, din cau"a lipsei opiniilor cu
privire la to*icitatea aluminiului pentru reporducere.
Cbiectivele acestui studiu au fost evaluarea nivelului de aluminiu din ovare 8i uter
%biomar:er de e*punere& 8i sc#imb7rile structurale din ovare 8i uter %biomar:eri de 5ncredere&.
0tudiul a fost efectuat pe 32 de sobolani adul4i de se* feminin e*pu8i la sulfat de
aluminiu pe perioada sarcinii, dup7 cum urmea"76 E16 200 ppb Al, E26 400 ppb Al, E36
1000ppb Al %valorile repre"ent3nd concentra4iile 7site in sursele de ap7 destinate animalelor,
8i uneori oamenilor in "onele contaminate de industrie&. E*punerea puilor la aluminiu a fost
oprit7 la maturitatea se*ual7. Irupul de control a primit ap7 8i #ran7 la discre4ie. ,a maturitate
se*ual7, toate animalele au fost sacrificate respect3nd protocoalele 8i procedurile etice.
Cvarele, trompele uterine 8i uterul au fost scoase pentru a se determina nivelul aluminiului 8i
pentru efectuarea e*amenului #istoloic.
10
1e"ultatele studiului
0ec4iune #istoloic7 a ovarelor dup7 e*punere la 200 ppb Al
0ec4iune #istoloic7 a ovarelor dup7 e*punere la 400 ppb Al
0ec4iune #istoloic7 a ovarelor dup7 e*punere la 1000 ppb Al
11
BIB%I*:0$FI!
Aluminum to*icitG to fis# in acidic Maters ,Eart# and Environmental 0cience
,Oater, Air, P 0oil Dollution, Holume 18, @umbers 1!3, 289!309, ?oan D. -a:er and +arl ,.
0c#ofield
Effects of acid, aluminium and lime additions on fis# and invertebrates in a
c#ronicallG acidic Mels# stream, Oater, Air, P 0oil Dollution, Holume 45, @umbers 3!4, 345!
359,, +. D. 9c+a#on, A. .. -roMn, 9. ?. Doulton and D. Dascoe
Q#e effect of aluminium in soft Mater at loM pF and different temperatures on
mortalitG, ventilation freRuencG and Mater balance in smoltifGin Atlantic salmon, 0almo salar
,Environmental -ioloG of .is#es, Holume 3>, @umber 2, 193!203, Antonio -.0 Doleo and
)var D. 9uni"
#ttp6;;facultate.reielive.ro;proiecte;industria alimentara/metale grele in carne-
70873.html
#ttp6;;MMM.elsevier.com;locate;permissionusematerial
AnalGtica +#imica, Holume 588, 1ic#ardD. -alMin, ,utarde -uGdens
$ndre;s< =1S., -ioloic 9onitorin and -iomar:ers, AQ0D1 $ Fa"ardous Oaste
+onference, #ttp6;;MMM.atsdr.cdc.ov;c*>a.#tm, l1993.
hino>< &1=1< Trupti< &1 /atel, Effects of sodium fluoride and aluminium
c#loride on ovarG and uterus of mice and t#eir reversal bG some antidotes. .luoride, 2001, 34,
1, 9!20.
)omingo< =1%< 1eproductive and developmental to*icitG of aluminium6 A 1evieM<
@euroto*icoloG and QeratoloG, 1994, 17, 4, 515!521.
)rug"< M"rioara, Aluminiul. DotenSialul poluant al industriei de prelucrare
primar7 si secundar7. )mpactul asupra oranismelor vii, Qe"7 de doctorat, /0A9H-
Qimisoara, 2005.
Tri5< $le6andra< )umitrescu< !ugenia< Muselin< F., Q#e conseRuences of
c#ronic aluminum sulp#ate inta:e on e*posure and morp#oloical interitG biomar:ers
%aluminum level and Mei#t of se*ual orans& in female rats, ,ucr. 0t. 9ed. Het. Qimisoara,
2008, vol. T,), 977!981.
I&?!M ! Aluminium OFC .ood Additives 0eriesJ #ttp6;;MMM.inc#em.or
12
13