PARTS,A A TREIA

M
PNI I CI PI I LE XONTAJ ULUI
MOi { ' r ; . r i J] , i MAGI NI I
GENERAITTAJII
[...
dacd n5. afl u i n nl i l ocul unei sce.ne de asti u-
ne, atenlia nea
-
91
totodrtd prlvlrea nga
-
va fl
atrasd cind. intr-o direclle clnd. in alta. S-ar pu-
tea lntiq>la ca, trecind. pe neagteptate col-ful unei
strd.zi, ed descopdr un mlc
Atrengar
cate, clazindu-ae
aeobservat,
lintegte
cu grij6. cu pragtla aa o fereas-
trd deogeblt de atrigEtoare. Dupd ce anrncd platrarg-
ebii nei
Fe
vor indrepta instinctiv si lnstantaneu
c6,tre fereaetri. pentru a ved.ea dacd a fost lovltd..In-
datd dupi aceea ei-vor reveni din nou Ia bdiat
ir"tr-
tru a vedea e9 va face mai departe. Poate cd n-a zi-
rit
91-E!. adreseaz5. un zf.nbet batjocoritor; apoi pri-
vegte dincolo de miao, erq>resia felei se schirnbd., gi-
o :r4)e la fugi. atlt de repetle clt pot s5-1 d.ucd. picio-
rugele 1ui scurte. Pr:LIeg in@oi
91
descopdr ci url
polillst tocnai a apC.nrt dup5. co1! ,..
- . ' E-
; "; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ", ; o . . . * oi , , 1, , ; no f ' ,
fJustificarea
peib.oJ-ogici fu.n,rqrneutald. a nontajului <
r '
- - - - t
roetoclE. de a teprezetta universul fizLc care ne incon-
\
joarl
rezld-i in fapiarl cd e1 reproduce acest proces
I
mental pe caTe l-aa descrj-s ,;i in care o inaglne rrt-
)
zuali u.meazd. alteia pe nd.surd. ce atentia noastr6 es-
I
te atrasS. asupra urr]- punct aau asupra altula dia ne- )
I
dlul inconjuritor ?rln faptul cH filnuI este foto- I
real i t at e cel or ce vedgml . tuL cE f
u1
,
e1 poate reproduce sxact rnoduL in care ve \
\
- 164 -
grafic
Ai
reproiluce migcarea e1 poate da aparenld. de
In acest paeaj Srreeet lJ-nd.gren incearsd o
f'rndanentale teoretice a nontajulul. EI arat6 cE nontajul
unul f1lm nu este numa1 metod.a cea. nai convenabil-4 cL
tototlat5.
91 cea nal corect6 peihologic de traneferare a
atenliei de 1a o lnagine la alta. Intr-adevdr Dintea oue-
neascd se afl!, intr-o continuC.
iltrecere
prin montaJt. de
Ia o inagine La u:m5.toarea, gi in consecintd, accept!. r-
przentafea fi1nic6. a rea1it5.!il prln gchinbdrl
brugte a-
le punctului d.e vedere, ca o red.are corecte a observatii-
.
1or.
Acest arguneat teoretlc trebuie totugi aplicat
cu nult6 prudenld.. Incld.rntul citat este prlvit integral
de u:e observator care etd Lntr-o pozitie strlct stalionari:
in fiecare caz inaglnea ae seblnbd prin faptul c6 obserrra-
torul nodific5. direclla prlvlril gaLe
f5ri a schinba in mod
apreciabll poztlia pe care o ocr4>d. in stract!,. f,a asarnblarea
unul. fil-n noonteurul trebule cle nulte orl
g6
fac6. trecer^l
ceure nu pot fi strlct comparate cu lccatc condifil. E1 va
trebul poate sI treacE de 1a cadrr:t unul oblect !.a caclrul
aceluiagl obi.ect dar Lntr-un plan nai apropiat sau rnaJ- de-
pdrtat -
cu alte cuvlnts gd
treac5.
Q.e la r.ur plan nedlu la
un prin-pl.n Bau la un pJ_an general. Intpr.rn astf,e1 de @z
trecarea echlnbd l-nstalxtaaerr pozitia
obsernatoruluf, marc_
vr6 care in viala rea16. este fizlc i.urposlbilE. Si totugl a_
tuncl cind. nonteurur treee d.e 1a un plan nedlu ra un p1:1e-
plao el nu igi la pria aceagta o l_ibertate nejustlftcatE:el
interpreteazd pur gl sinplu un proces nental dlfertt de ce1
pe care I-an d.iscutat nai sus.
-
i ' ,-' 2
'
Vol n i ncer ca si er pl i ca: m af i r ma! i a
noasi ; r i i
pt' i ntr-un exeropl u. In dreapta nea, }a c Cepdrbare
-
de
ci l i va retrl ' se afl d un raft
pl i n cu cdrl i ' Dac[ ho-
t Er ds c s di nt or c c apul - pent r ua- l pr l v i v oi - obl i neo
tnpresi e 5eneral i i
a raftul ui 91
a cl rl l l or care se
afl i i n e1' Apoi , i d ti np ce ocb1l nei r:Stdcesc d' e-a
lu.trgul u:eul.
gLr d'e cdrli, atentia lnl este deodata a-
t r as l deoc ar beanr r r r i t i ' , unv ol unc uc oper t aSo$1r
Pri vtrea rnea se concentreazi asupra 1ui d' eoarece eu i n-
cerc sd desclfrez d-e la distan!5 titlulr nu roai sint in
nod congtient atent Ia totalut ciirlilor deoarece acum
f,ntreaga nea atentie este relinutd de g3g anunitd'Dup5'
ci tva tl np reugesc se ei tesc ti tl ul 9i
pl l vi tea nea re-
vlne la blrou. In todtd aceastS'
perioadd au existat
trel i nagtni l zol ate care au fost senni fi cati ve
pentrt;
nlner nai intii inpresj-a
generald a raftului intreg; a-
pot un detaliu di-n lnpresia
precedentEt 9i'.
anune carbea
c ear ogl el gl i ns f i r gl t l nagl aeai ndependent dabi r ou-
lui neu asupra o&,ruia inl tntoro fn continuare atenliar
Transferintl aseastd scenE Pe
eorant nu este
euflclent ed se prezinte inBresia
generald
-
In oazul
nostnr un cadnr al raftului
-
91
gE
se lase Ia aplecie
-
rea epectatonlul alegerea detalluLui: iletallul
par'ticu-
Iar trebule
preientat atenllei eale f,n nod altificlaL.fn
uouent ul acl sovat pepl andr anat l c. nont eur ul t r ebui esS'
tntenrind priatr-o trecere de Ia vederea S;csenglE"a
raf-
tului intreg.J.a- uo
plan aproplat al volunulul rogu ales'
ffiooeOtad
astf,eL, sl. nu repxoduce cor|dltlJ.le flcice ln
care ul-ag
6Est
trdlnd aceastd scendr el i.lterpreteaz{'
procesuL nentaL prin care eu o vdd. Spectatorul care pri-
tette filuql vs recunoagte deindat5 acedel netode d'e
.prezentarc ,cal i tatea
cl e a fi psi hol ogl c- j ustd
9i
va accep-
ta trecerea Ia pl anul apropi at f5' rd' s5' sesi z' eze i n nod
1
P.Li o^e"erj rr.the {rt 9f
the Fi l n (l rca
fi l nul ui ) Atl en
& Unwi {r; 1!4Brp.14. (Subti ni eri Le
aparl i a autoi ufu:-.
-
N. R. ) .
con;:tl ent proce' .r-eul .
I
-
t 66-
In pri;. ul caz
-
in excurplut 1ui lind,gren
-
arn
gdsi t j usti fi care treceri .l or care schi nbd dl recl i a oi npu-
1ui de vedere a1 aparatulut ldsindu-l pe acesta fixat
i ntr-o sl ngurS. pozi l l e. In ceI de a1 doi l ea caz a{ j us-
ti fi cai - oreceri -l e pri n care se rncdi fi ci pozi l i a rel _ati vd
a aparatul ul fal d de un obi ect, f5rd. a se roodl fi ca gi di -
recti a ci npu1u1.
Aceste cazurl insE. nu epuizeazd. toate poslbili-
tdlile. Intr-un rare nrrmS.r d.e situalil este nscesar sI se
i,reacd Ia un cadru fllnat dlntr-o pozilie dJ.ferlti
91 @!-
od.at5.. iatr-o direclie diferitd de cad.rul precedent. Ira
asamblarea unel Ecene cu ilialog, de pil,d.d,
. monteurul txe-
ce d.eseorj- de Ia un plaa aproplat la altuL. De La cadnrL
lui 3 filnat peste un6:rr1 lui A1 el trece.la r:nghiul opus:
la cadrul Iui A filnaf peste undru] lui. B. EI uodlflad
astfel- directia priviril.gi totodatd pozitia d.la care 1-
maginea este filnatd. Este evid.ent cd Ln viata real_e nu
se poate face o e:rperlenfd arralogd,. Nu se poate
afla
nici o justLficare ppr teoreticd. pentru
astfeL de trecerd,
dac5. conpar6u netoda cinematograflcE cu erqrerleala leald.r
Atuncl clntt un re6izor fllneazE o povestlre, e1
nu lntenlloneazd, in nocl obigoult ed o prezi.nte ca lnregis-
trare fid.el.E a e:rperienlei unei persoa[e
DlqrotriVd, 01
i,nterpreteazd eveniroenteLe, prezentindurle in nodul pe
care i1 consid.erS. a fl cel mal adecvat <lin purcct de vede-
re dramatlc. Revenlnd. la e:renplul nenlionat nal sus, a-
l,unci cind filmeazi o scend. cu dialogrregizo:rul nu incear_
c5. sd. o arate prin ochil unuia dlntre personajele
de pe
ecran! aeeasta ax i nsemra s5^ roenl i n5 aparatul i nobi l qi
sd. arate mereu p1anul apropi at al cel ui .l a1t actor. fot
asti el , e1 nu i ncearcE sd o arate prj _n ochi i urrui observa_
.or i .mpar!i -a1
o
fi zi c prezent i n scend.: qi 1a acest caz
.
r::ei -:.sta ar i .nsemna c5. nu ar putea face trecerj _ oeci t La
1
!
arr' ,; fi i rnate dj rLtr-o
l ozi l i e fl x5 a aparatul ui .\Eopuf
- 167-
reglzorul-ui este cle a realiza o inagine idea16 a 6ce-
nel , pl asi nr i u- gi
i n f i ecar e caz apar at ul i nt i - o pozi t i e
care sd-i peratj -:t si i nre6i stneze cu maxj -mu-n de efi caci -
tate frapentul parti cul ar aI acl i uni i sau detal i ul care
conl l ne sensul d.rarnati c.El devl neraE spune, u.n' observator
omni -prezent, oferi nd spectatorul u' i i n fi ecare monent al
ac!1unli ungb.i.u1 de vedere ce1 mai bun posibil. E1 se-
l ecl i oneazd funagi ni .l e pe care l e consi derd cel e nai e-
locvente, fdrd a
liae
sea.xla de faptu} cE nici utl ottl. nu
ar putea
""*:"::#"::,;:i':"il:Li""l":::"":i;:kt"-
cit sh-gi exerelte
@ptuf
"du "l"n"otar
de artistl d
nai util
tfel dac5. nu
pu-Ei-tace o paraleld intre
g:q>erlenfa rea16 9i
anurnlte
proced.ee ile rooutaj
r
aceaata se datoreazE pur
9i
siuplu
faptu1r:l 'l5. mrlFteurul 9i
regizorrul nu doresc sE reproducd
urri.versuL fiaJ.c.in fe1uI in care el este in nod nosnaL
vd.zut. Mai rault, spectatorul- lasugl nu agteaptd sd vadd
un film desfdgurindu-se ca un episocl de wiald realE
-
aga
Supd cun el nu doregte sE citeascd un roman ca
Pe
un
Jur-
naI de inseunet{.. El'ecceptd dreptul realizatoruluJ. cte
fi l n si sel ecti oneze 91
8e acceutueze, sd prezi nte un frag-
nent de acti-une intr-un rnoCl care este, cu toatd evldenlat
mal ad.ecvat prezenti ri i drsoatl se deci t perceptl a noas-
trd obi gnui td.
Just i f i carea t eoret l cd a mont aj ul u: l se oprss-
te in acest punct. Schinbioil in mod brusc inaglaile non-
teurul reprod.uce necanlsroul mental no::mal prin care in
vi at a de t oat e zt i l el e ne mut {n at enl i a de 1a un obi ect l u
al i ul . I n f el ul acegt a se 5; I seEr ; e
j ust i . f i cat pr ocesul ne-
san, i s a1 nont aj i rl ui . Ef ect ui nd pe oe al bI
l rart e
noodi i ' i c' _i t ' i .
iie a selecliona dlntr-o eltualie data aspecte particu'lelre
5e
careEle cons'idele aennlficative 9i d a le
prezenta
in DoduJ. despre care inst'inctul- s6u ii spune c4-ss:qe cel
?168-
al-e punptului d.e veders
,
nodiflcdri ce nu pot fi eompa-
rate cu e:q>erienta noastre e:rterLoar6., e1 exercitd dreptul.
d.e sg1ecllonare pe care nol lngine 11 recu:roagten unui ar-
+ i A+
CONSTRUIREA i'}ISI CONTINIIITAII EXPIICIIE :
FIUIDTTAIEA
o
Inalnte de a ajunge la contlnultatea defi.nlti-
. vd. a uaei secveale, naterlarul va trece ln noC nornal prin
douE etape distlncte de nontaj. Monteurul- asambleazd nil
tnttl 9 cople d.e l-ucnr ln cale ordlnea cad.relor d.E sena
fllrsului gi in care tranzltille slnt necanic fLulde. In
a d.oua etap& el reia naterlalul pentru a glefuJ- contlnu-
itatea cotrriet de lpcnr, astfel lncf.t aceaeta sg. rdspuadl
certnlelor dranatl'ce gl totoclatE celor flzlce. Unil au-
torl au desp6rllt acsto tlouE, operallud, numlnat-o pe pri-
!0a
@!91
(cuttlng) gl pe a doua uonta.i (editlag).
fn
linbaJul cotnun teruenll sint insg. folosili f!,rE deoeelire,
aetfel Lnctt ptreclzara.pare
ad sreze nal. degrab[ con-
f\rzie declt eL cl-arlfice ternlnologla.
ln coaEld,erat to-
tugl c5..este coavenabll ed. eraolnEm eeBarat aceate douH
faze de lucn, fntrucf.t ele prezlntE problene tn oarecare
u6sur{ d.eoseblte.
8eopul prlacipaL umlrlt la esanblarea uaEl
copll d.e lucru eate acela tle a se ob!.rne o contlnuttate
inteliglblLd ql fl,uidE. .6,n foloeit cuvintul fLuldlA de
citeva ori gioC. aann apltcindu-L unei trecerd. Eete tf_Dpul
s!. apunen riral uult desple aceastC nollune. A leallza o
tracre fluld.il LnseannH g
3srrnJ d.oud cadre astfel inoft
tranzilla sI nu creeue un salt percepttbll, lJ.uzla spee-
tatoruLui de a prlvl un fragneat soatlnuu d.e acliune rtr_
nfuilnd. intacttr.. Dac6, pentru a folosl un exanplu d.e o sin-
plltate dus6 la absurAr von trec6 da la plaaul' gauerel
B1
- ' 169 -
unui actor
gti nd' 1i ng5' un cui er di rect l a un pl an nedi u
al - acql ui aqi actor od.i hnl ndu-se
i ntr-un fotol i ut tranzi -
l i a
va fi i n nod evi dent i nacceptabi l i i '
Vi zi oni nd-orspec-
tatorul va realiza Lnediat cd nu uruareste o bucatd con-
t l nui de acl i une, i ar i l uzi a va' f i di st r us6'
Acest exernpl u si npl u d' eroonstreazd' cd montaj ul
fl ui cl este supus unor anul ni te
pri nci pi i necani ce' Voro
i ncer ca si st abi l i m car e si nt acest e
pr i nci pi i ' Dar ' duoi
cul l Se va vedea nai t i r zi - u, t oat e
t t r eSr - r 1i l et '
nont aj ul t r - i - .
fl ui d si at supuse di sci pl i nei
mul i nai l argi a' ceri nl e-
1or de ordi -n
9l 94s!i e,
i n opozi l l e cu cel e de crdj -n nr3-
S1c. r
ast f el i nci t e1e nu t r ebul e consi <r er at e obl i gai c-
ri i qi nl ci uni versal val abi l e'
Poetul atul el ementar al unei fl ul di tdti
:.n
conti nui tate este acel a ca doue cacl re consecuti ve
fi -
cl nd parte dl ntr-o aceeaqi scene sE concorci e i ntre el e'
'
Incd i n etapa fi l rndri l , regi zorul
-
asi stat de secreta-
ra de platou
-
Ya avea griJd ca o sceni filnatS' din nai
nulte uaghlurl s5' p5'streze pentru fiecare luare de ina-
gi ni acel agi fundal - 9i
acel eaqi
pozi l i i al e actorl l or'
Es t eev l d' ent c 5' dac 5. pl anul gener al al unei i nc dper l n* - a
ardtat focul arzind in c5nin iar planul nediu urmutor
descoperE cdni-nuI
go1, trecexea d'e la un cadru la altul
va crea o lmpresle falsi. Menlinerea unui decor de fun-
dal c ons t ant de- al r r ngul ur r ei s er t i dec ac l r ees t et ot ugi
o problen5. relativ siroPld.
Un aspect nai dl fi ci l al acel el agl
probl ene
este acela de a nenline continuitatea tn acliunea 9i
ia
mlgcarea prezentate in cadre consecutive' DacE un aetor
inceBe o mtgcare
-
el a lnceput d'e pild6 sH d'eschid'6 c
ug{
-
in unul din cadrer mlgcarea trebu-le continuati in
cadrui_ urnitor exect din nonentul dln care a fost prelua-
t6. Dac{ rnonteurul reuneqte
prin roontaj cele doui''
bucdli de pelicu15. in aga fel iucit o parte a aciiunlj_
se repetS ia cele d.ou6 cadre, efectul care lezultd va
pdrea nefiresc. Tot astfel dac5. nonteuruL va elinba o
fracliune a niscirii. -
trecind de pildd de la cadrr l u-
gj-i pe jumd.tate
deschise la un caciru a1 ugj_i inchise
in contlnu:ltate va apare un salt perceptlbil
Ei trecerea
+u
va fi fluidri.
Punerea in acord a ac1;ir:nilor in icu5. cadre
consecuti-ve reprezinti o sarcind relativ siapld pentru
un noateur rutinatg
9i
este numaj- o problend. de practi_cd.
pentru ca un i.ncepdtor sE capete o suficj_enti indeninare
O probLend nat dificild. qi totod.atd mai supusd aprecio-
rii personale este aceea a frapentului parEicular oe
nigcare in care tdletura trebuie f5.cut5.
Si ludn ulr exerplu. Un om st5. Ia o masd. pe
Fi6.1. .Ce1e trei. rur6biuri prlnclpales
Brb-plan,
g1cn udl'u gi plaD goneral.Iodul de trecere- d6
Ia ulr pran Ia altuI este discutat ln text.
care se af16 ua pahar cu viro. El se inclind i.aainte, a-
prrcE. pabarul cu Dirra dreaptdr il duee la buze
91
bea.Se
presupunen ce, aga crun sc aratd in Figura Ir aceastd
scend slnpli a fost fllnattr di.n trel pozllli dlferlte'
9i
sd aUecuten noduril-e in care monteurul poate ed facd tre-
cera de' Ia un plan la altul.
Dacd eI iatenlloneazd. sd. faed trecerea de la
planul
6eneral
J.a planul nedlurnonteurul poate alege una
di.n.tre u:cudtoarelo doud solulil. 81
Boate
ldsa acliunea
s6. inceapd in plan general
91 apol, i.ntr-un punct oaxe-
carc a} nlscettl ds
qoborire (sau d.e rliLicare) e bratu
-
Iul EE treac5 Ia pl^enul nedlu corespunzdtor. Sau poate
agtepta pind. cind nlna apuc[ pehanrl, paDtru a potrivi
trecerea asffel lacit intreaga nlgcare ascendeatd ed a-
parE ln cadnrL u:cn5tor. Fere a incerca ed f1n dognaticl
puten 8f,1:Be cd La rood norual cea de a dour lctodd este
preferablld. Prezetrtl,nd o ulgcare anunltd ln plan gene-
llal
91
o alte in plan roediu, trecerea au intrerupe f1ul-
dl.tatca nlgceril cl
,
pentru a ne e:qrrina aatfelr punct*-
zE noqcntul de repaus eI actlunll. 8e oreeaz6 iupresia
cd d.ouC faze dlstincte ale nigcEril sint vdzute in clou5.
moduri dlgtlncter cursul- nlqcdrii nu egte intrerupt pl.nd
clnd eI fneugl a cerut aceaat6 pprlre.
Un aLt monent da ropaur intervlne La noroentuL
Ln care actorul este pe punctul ds a-gi ioeepe nlgcerea,
gl eL oferl un aI trellea
91
poate cel nai butc punct dr
trecerc. Irr noncntul strlct prenergAtor celul ln cartt
actolul incepe ulgcarea de lncLinare laalnte, cxpregla fe-
tel
sale
-
o privlre rapld.6 in
Jos,
de pl1diilva 1nre61s-
tra lntenlla sa. Decd trecerea eete fdcutE ln acest prxrct
precia.- agadar exact lnrlnte oa rnlna eL lnceapd sE se
nl-gte
- 6a ve fl fluld{, cEcl va coincidic eu noneatul de
trecere dc la iroobllltatc la acti,vltatc. fnrlntea acertel
trecerl actorul a atat lnobll. Apoi, tntnrelt el exprlnl
fatealia de a nlgca nlna, tpoctatonrL va r;ltlslpa nlgct-
- r 72-
rea gi va fi pregdtit s5 vadd. efectul ei in al1; p1 an
".
Ar:eastd ul ti nd sol ul l e este i n nod parti _cu-
l ar l ndi catd i : ;azuri Le i n care tranzi ti a trebui e fi cu-
td d.e 1a un prin-plan 1a un plan ned.1u. In rnomentul in
care actorul i qi i ncepe ni .gcarea ea i nspre i nai nte, spec-
tatorul va dorl sd. vad-5. efectul gi de aeeea trecerea de
1a p1anu1 apropiat Ia planul mediu va fi bine prirnitE.
Antr--adevdr trecerea va nodlfica d-inensiuaile imaglnii,
aetfel lncit intreaga actiune de a ridica paharul, ac-
liune
pe.care un prin-plan nu o poate arAta, va devenl vi-
zi bl l E.
Dac6. este Decesar ca trecerea sd se facE i n
6errs lnvere, adicd de Ia un plan nediu 1a un prim-planrse
poate dln nou efectua o trecere in tirnpul unei nigcS.ri.Se
poate ardta in plan uedl-u cea mai nare parbe a acliunJ-i,
amlnl.ndu-se trecerea la prln-p1an pia6 io monentul ciod
nlgcarea de ridicar.e a braluIul aduce ntna pind la llu!.ta
sadrnlu1. Intr-un aetfel de caz nonteurj.l trebuler desl-
6urrs{
coold.oneze acliunea clJ.n cele doud planurl, trece-
tree-va fi eflcientd intruclt ea va lntroduce, am putea
spunernina ln
Brin-plan.
Ia aeest fel- trecerea are o
justlflcete ylzual[
d.eoarecs lntervlae ia nonentul precis
ln sare prln-planul trebule sE con!1n5. toate elenentele
sennJ-flcatlve ale actlunli.
ae acIf.uBe t nv-rzt-ot I l_n pozllt-a anEef]-oala este prefefa-
Dar trebule ed preciz5m
I-ucnrl este adEverat. nol usrdrim alcL sd dee-
crlem numai dlferitele poslbili_td.fl_ mecanicerfdrd a
line
senmSrr pentru mopent, care diotre acegtea este nal indl-
F,-
I' xel ese dl .n ecqste exe4pl -e cd o trecere efec-
.
tuat[ la sflrgj-tu1 sau la lnceputul r:-aei niscEr{-. sau o
-
'fficafi
caqe este necesar5. pentru a latroduce un fragrnent
.'
,:
.' : -
Linitele in care
pot.
ii schriqga'J..-."1i,ryi1.:l'!:ry!....
l masi nl
j
Fi
pozi tl l l "q__sg3q!,1;!' t:i
L:r i i gul a 2 se aratd brecer,e:l progresi rrl i Jt,
l a u:: pl an i ntreg 1a d.ou!. pl anuri aprop' Late, Se va obser*
va ci diferenla intre dimensitlnile ca<irelor a 9i U
esre
foarte ni cd 9i cd co4pozl l i a i magi nl l i i r eel e i l ou5. cadre
este aproape aceeagi . RezuLt5. cd trecer<:a de l a a Ia b nu
va fi sati sfdcS.toare. Spectatorul va renarca o foarte u-
goard. schinbane a inaginil 9i
va fi pentru o clipi iritat
de ceea ce ii va aparo ca un artificiu ud.runt d.ar net per-
ceptibil, Intre inaginlle succesive contrastul va fi in-
suficient pentru a reallza fluid,ltatea tranzlliei. O tre-
cere de 1a a 1a c va face in schlnb un contrast suflclent
de clar: conpozilia celor dou6 lnagini este botal dlfe-
ritd 9i
nu se nai poate acu?a un arbificlu ndrunt in tre-
cerea de Ia una l-a cea1a1t6. In consecin$E. trecerea va fl
fluldS.
Un e5erplu slmilar ne of,er6 Figura
t. Sj. in
acest. caz treeerea de l-a a la p nodlficd in prea rnlc.E n5-
gur5
diruensiunile inaginii
Dentru
a apErea satisficdlrdcre
din punct de vedcre mecenlot dacl intenfiondt si efectudn
trecerea Ia un plan nai' apropiat, planul aLes treDuie sd
fle
Eg&$g:"!.$
nai apropiats dup5. curn ae lndicd in c .
La o parte l!.slDd notlvele de ordin mecqnic,
crdrt6 o aItE conaLdera!1e care facg toacceptabil5. in ar-
bcle cazurl tlecerea tle la g 1a
!.
Nu puten tnsista in-
deaJuas c{ fiecare trcere
{rebrde si narcheze ul1 elernerrb
bou. Trebule ee exi.gte o rallnre pentru care se transferi
atenfla spectatorului de 1a o lnagine Ia a1ta. In cazu)-
trecerll de la g Ia
U
eohlmbarea este atit de rnic5. Lncii;
partlcularltEttea dranaticd, pe.care monteurul incearc5. s5.
o.ind.1ce
ryate
ca neinsennat[. Nu existi un scop dranatic
apreciabll care si
loatd
fl atlns prln trecerea de l-a un
eatd pe p1anul dr.aeat{ c.
A
t
?
f
) 72
pl an i ntreg (Fi gura 2a) l a o i nagi ne pu;l ;
",*
apropi atrro
ti i atd Ia nl vel u]- gl eznei (Fi 6ura Zb).
gpeccauonrl
va
avea sentinentul cd nu s-a spus ninle luportanf prin a@
ceastd trecere gi i n conseci n!5..nu o va accopta fdrd. trri -
Daci cele spuse sint adevS.rate peni;ru nodifi-
cdrlle dirsensj-unii lnaginii, ele sint tot atit d.e adevl
-
rate pentru schirnbdrile unbiurilor admr sibllo {atre d.oud
cadre congecutiver
3igura 4 arat!. schena pozii;illor
apa-
ratul ui . i n cazul trecerl i de 1a
fl anut
general l a pl an a-
propiat. In scheni un peraonaj std in picioare cu .. fala
spre aparat, qi aviu.d in spate un obiect rigid de d.ecor,
un felinar de pild.5.. Ni se cere ca d1n priroa pozilie a a-
paratul ui se. trecem l a un pri n-pl an, Efectui nd. o trecere
de Ia f 1a ffa vom reaU-za pe ecran un pri n-ptan i n care
Fi g.2.Contrastul i ntre g gi
b este i nsufl ci ent
a se real i za o trecere f1ul d5.;trecerea de Ia a
narcheazi un ccntrast blne d,istinct.
pentnr
l ag
Fi S. ] .
r r ec er ea
de
ni cf , a di mensi uni i
la o inagine nult
la a 1a b dete:euln5 o schinbatse Drea
:-naf,:.niiJ trecerea trebuie efect;late
mal ap:opi at5, ca to g ,
Fi g.4. fl a pri vegte
cheazd. o scbinbarre
ficare
i n aceeagi dl recl i e ca I. IIb mar-
ugoard. Ua uagbi icientic sau o no<ii-
accentuat6 sint preferabile.
-
176-
fel i narul ocupi fatd de personaj aceeagj '
pozi l i e pe cal e
o avusese in pIanul nediu.
Irecerea este deci acceptabi-
}E, intrucit ea aratd aceeaEi intgine ca in cadrul pr -
cedent,i nsd nai apropi ati . Dac6, pe de al ti parte,
PIa
-
nu1 apropiat este luat din pozilia IIb a aparatului' in
care ungblul de flLnare a fost uEor schirnbatr inaginea
rezultanti va fi cea aretati in dia6ran6; felinarul se
af1{ acun i ntr-o pozl l l e di feri ti fati d' e actol ' Rezul ta-
tul va fi c5 spectatorul- caplti inpresia ci Lanpa s-a
ni scat i n nod brusc al
l ne:cpl i cabj -l i nspre sti nga' fozi -
lia
capului actorul-ui ocupE, in ambele cazutlrcentrul
ca-
drului,dar in IIb planul al ttoilea
pare a se fi deplasa'c'
( I npr ac t i c s ac es t ef ec t poat ef i c r eat ar t i f i c i al depl a-
sindu-se felinarul). Agadan spectatorul va segiza de in-
dati schinbarea 9i
trecerea nu va fi continud'
IlTacd
pentru u.n notiv oarecale, monteurul doreg-
t -
te sd efectueze o trecere la un plan apropiat care este
filnat dintr-un ungbl dlferit, ung[iul acestel schinbSri
trebule sd fie conslderabil narcat. Dacd nor'ra pozitie a
aparatulul reprezintd b iatoarcere de 9o de
Sradg
inaginea
produsE va fi total clLferitd de planul uedlu 9i
va evita
decl orice fel de confuzie. Fala actorului va.fi vdzutE'
clar Ln profl! Ln Ioc de a fl vizutd frontal gi ln cone-
cinld spectatorul ou va agtepta sd vadd fuadalul in aceeagl
pozi l i e fal d de caPul actorl l ul ..l
-l
Pistrarea senzatiel de dlrestie
Clnd an dlscutat scenele de luptd dln
rT{agterea
uael naliualt' 8n renarcat s5' Griffitb a vegbeat cu cea
nai mare grijd ca cole doud tabere adverge sE fle lntot-
deauna prezentate indreptate intr-o dlreclle doterninatd.
In felul acesta el a putut sd pdstrezc o contlnuitate
clard, Lntrucit spectatoruL reugea eE-gl dea seama cE ura
- r n-
clintre pdr'll inalateazd
d.e la stinga Ia dreapta, in tinp
ce cealalt5. parbe
igl iadrepta focuL de 1a treapta
la
etlnga.f6 toate cazuril_e clnd d.oud forle oluse
slnt
prezeotate
pe eclrn gi trebul.e stabil_itd eenzalla
de
contact intre ele, este ds dorlt ea Aceaate contLnuitate
a d.irecliel s6 fle J.lrped.b nentfriutllfn
capitolele
an_
terioare
an s;rnip"at ia dlferlte extrase nod.ul in" care
planurile
apropiate sLe unor personaJe
alteraeazd,,
tn
sceneLe de dlalog, astfel incit sE flE fnd.reptate
spre
sti4ga sau aprs d.reapta (de pltdE
cad,:reJ.e 1?
el Ie din
ertrasul citat dl.n
xThe
passloaate
Frlender
91 Ln toatd
serla de planurl
eproplate alternante
dla paeaJul
de non_
tal cttat din
rrCetdteanul
f,areil).
problena
d.e a faoe
Btanurlle aqlroplatc
adla_
cente sd priveaacd
ra dtreclli opus eate llust,,atd
de
flgura
5. Cadnll
I stgbflegte cd pereonaJele
A
91 B prl_
vego uaul la oelilalt. Daci. dorln s{ efectugn
doud pla_
nurl aproplatc, fleaale f1luat peste rrndrul peleoaa;ulut
oPus, a9 pune Lntrebarea
unde trebuie plasat
apalatuL d.e
fllaare.
Dacl se recurgo 1a pozlfta
IIa a aparatuJ.ul,
B
va continue
sd priveaacE
de Ia stlnga apre d.reapta,
aga
cun fdcuee in planul.nedlu.
Intr_o aatfeL d.e sltuaflc
trecelea
va fl clard. Dacl se foloeegte pozlfla
IIb, pla_
aul aploplat lI va plezenta pe B prtvlad
de 1a Areapte
spre sttngar
loeasta gg va reprezenta
o tranzifie
c1are,
deoalecc
dtrecfla prlvlr{.i
actorulul
va fl. inve:rsatg,r
lcelagl arguncDt sc apltcL prio_planulul.
lul A: acegt
plan trebulc
luat d!-n pozilla
IIfa, aga cum ee aratg, tn
dlaqrand. Ua erenplu plactic
explicit
al aceEtet pro@_
dur{' 11 constltuie
euccesiuaea
fornatd .in trel
"aa"r,.t- tatl atn
lIopper
Retu.rns'f
. .l5.cl eele d.oud. planurl
apropl_
ate siat luate atit de aproape Lnclt undrul actorul'l
o_
pus rdniae iavrzlblr,
d.ar este e,.ideot c6 flecare
actor
este indreptat
in aceeagi dlrec|le
atit iu planurile
- ) 7e-
Fi g.5. l l recerl efectuate de 1a I l -a i l a
9i -
de l a-I
Ia-Ii l a
-
treceri l e si nt expl i c5-te; trecerea de Ia
I la IIb nu va fl. exlrlicitd.
aproplate cf,t gi in
PIanuI
mediu.
f19.5.
Trecerea d.e l-a I 1a fla nenline aceeagi dirbc-
!1e
a privirll; trecerea de la I lA IIb lnverseazE\di-
recl i a 91 creeaz6 confuzi i .
I
b
TTtffsatia
de a nenllne o senzalie precisd a
<tlrectlel Du Be ap1icd numal la pozili'a aparatulul. A-
tuncl cf:rd actoril intri sau ieg dia cadru, nigc6rlLe
Lor trcbule se pestrezo o dileolie eonstantd. Un exe[-
p1u q1-1 arati Figura 6. DacArmergindr actonr1 Lese din
cadru lnapre dreaptareste eu desivirgS-re acceptabil- ca
i,o sadrul urndtor el s[ lntre din stinga:adicd dacd
trecem de exemplu de Ia I Ia IIar Pe de altd parte tre-
cerea,].a IIb nu este acceBtabl l 5' ea l npl i s1.4
qa
actorul s-a intore bruso pi fdrd nici un notivr cu L8o
de grade. Dacd naraliunea cere ca actorul- sd se Intoar-
cb. ln ti-lopu1- niersului, nomentul intoarcerli sale trebuie
ardtat
( sau sugerat pe o eal e oarecare)s a$a cum se a-
)
rati in Figura
!fitn
g eI merge de la stinga I'a dreapta
el lese-dln carlnr; in b
lL ved'eo iai;orcindu-se; l,n c
Fi S. 7" Dacd- act or ul se i nt oar ce. aceast d. ni gcar e
ardl ,' at5. ca i n
!i
trecerea di _rectd d-e 1a a i a c
i -nacceptabi l S.
trebui e
- 78o -
si nten pregi tl ti sd-l veden l atri nd i n cad' n dl n dl eapta.
Dliminarea cadrului b ar fl derutantir deoarece epecta-
torii nu se agteapt{ sd vadl acliunea deplasindu-ae ds
la dreapta spre etinga lar lntrarea actorulul din dreap-
ta ar pri nl -o cu Eur?rtndel g.
Aceste reguli ei4rle trebule aplicate cu
oarecare prudenfE.. In nod' no:soal este cu slguranli nal
bine ca trecerile sd fie efEctuate in felu1 ardtat nal
sus, dar, dupd cu.n von vedea ral tirzlu,existd excepflit
in care regullle trebuie nodiflcate <lac6 dorim sC creEn
efecte dranatice Partlculare.
Pdstrarea unel continu4iti expllcite
PEntrq a obtlne o sontinuitate clarI trebule
sd llnen
aeaner ln afarf dc eenzalla dJ.rectlei' 91
'le
alte eLemente. In general eEte adevdrat5 afimatta cd
o sgcvente care introduce un aou loc al actlunLl trebtde
eE lnceap6
prin a Etabill reIatllle topografice lntne ac-
tort gl futrd.al. Apol plannrl apropLate d'lverse care i-zo-
Ieaztr personaJe
91
obiecte indivldtrale' oferindu-nl-le
pen-
tru o e=anl.nale nal aproplatdr vor apare spectatorulul ca
ftrclad par*e dln nedlul lnconjurdtor nai. Iarg care fusese
alltat le inceput. Exlst6 Lnsi nulte exceplll de Ia acest
proosdou. Un.reglzor va inceBe uneori o secvtnld tn nod.
latenllonat cu planul aproplat al unui detallu 91
Ya te-
vela nal tl.rziu raportul acestula su ansarblul deconrlul'r
Secvenla ds dcechtdgre dln
rPoveEte
dru
LouJ'slana[ lepre-
zlnti ua aeffiel de saz. lrebulE rellnut ined od scopul
acastcl nanlere alg ttatatt era-acela de a crea o aureol[
de oleter ln
Jurul
ptduril din nlagtinl; ea au era lntea-
flonatd
sE ofere un fragnent de
rrconfllotrr
contlauur ln
daaf6gurare. 81 chlar atuncl cf,ail
gecvenfa
Lncepe cu uD
detallu, este lqrortant ca intreggl dlegor sd fle prezentat
tntr-un etadlu oarecare aI nara!1unll.
Intr-un cadru naJ. reetrl as, acel agi pri ucl l ' l t'
-
, ei
*.
sere ca un p1.an foarte aproplat sE fle preeedat d.e l_na-
glnea ansanblulul cEnria acel d.etallu li aparfinejadic5
un plan in care acelagi. oblect este vJ.zut d.e la o de-
pS.rtare mai na!e,
{--}ot
aetfel, d.aci o schiubare oareca.rre inrel-
.rio" iotr-ri
"..o6
rodifictad rlto.tia
"r{t"td
i, cadrol
de orientare, trebuie sd se facE o nou6 orLeatare asu_
.
pra scenel. Dacd un personal nou intr{ intr-o camel6. es-
te eaenflal- ca el sI fle artrtat venlnd
91 ocupiudu-gi,
locul in raport su ceLelaltc pelsonaJe.
Abia apol se
poate introduce un plaa apropialrlEste foarte lnstructi-
vd. d.ln acest punct d.e vedere secvenla citatd din
[The
Pasgloaate
Fr:eIrCle
'
(p.lts).
Inalnte de inceperea aces-
tet eecvente an vdzut pe Howard,
9i
p6 Steven vorbindu-gtr
acetra fiiad jucatl
fatr-o serie de plalrurl apropiate.Du-
pL lntrarea ilar5r-et se face o noud ollentare.asupra sce-
nel. Ia cadml 1 o vedeu clar pe Iary latrl,nct
9i
pJ_astn-
du-se latn-o pozille d.efinlt6. DupI aceastarin fiecare
plan apropiat eare apat pe eorpn,nol gtln exaot und.e
este plaaat fLEcare perso.aJ. De fiecare dat6 cind uauJ-
dintre actorl incepe o nl.gcare aparatul se retragc pu-
lin
pentru
a-1 ar5.ta lligcalea. C5tre sflrgt bul
Basajul.ul,
ln tirp cc Eorerd, Lncepe se.-i vorbeaseE lul Stever',at- se
prezlntd din aou un plaa de rc-ortentale care e:cpJ.tci
Li-rpede noul gnrpaj a1 actorilor.
ReZolvalea tonald
In' ttrBul turnl.trll operatorul treDulc
gE
rrr_
:r5reasc5' neallnerea uaei caLltdll fotograflcc coastarrte
de-a lunguJ. lntregll sar-e nunol. De asgmeaea nontcurul va
evj.'.a, La etapa de noataj, sE inbine douH, cadlc La care
cbeia de il'Binare sste sensibil d.iferlt5. Sir4Fl.a d.tfe-
rea!{ fizlod Latre valorile Iu.oi_nii.
9i r:obrel in cele
d.oul cadre va atrage atenlia spectatonrlul asr4rra traa-
- r 82-
zl tl el
sl va apare ca o treeere.brutal E.
In general problena arnonizdrll cadrelor in
funclle de tonalltate nu este o prob1en5. dJ-flcild, ire-
trucit operatorul controleaz6 neincetat ilumiaarea
Si
grad.ali-a copiilor. Problena devj-ne nult nai acutE ln
filrnele d.ocumentare gi Ln flInele de nontaj, aI.
ceror
nateriaL a fos'L friroat de uulte ori de operator{. dife-
ri!l, lucrfnd lndividual. De aseneuea roontajul filne-
1or ia culorl prezintd uneori d,ificultifi nari la aru<;-
nizarea valorilor d.e culoare in cadrele ad,iacente. Pro-
blena aparline totugJ. in principal scenografului, opex+
torului gi e4pertului de culoate, 3isiltnd de cele ual
nulte ori ln afara controlului nonteurulul.
Dislnulatea trecerilor ale montaj
cu ajutorul sunetulrd
In capi.tolul urnEtor 6e cliscute posibllitatea
de a se arneliorar cu ajutorul sunetului,o trecere ueca-
rric &iscontlnu6.
Ne-an ocupat pinE acurn gunai cu son.sid.eratrpl
negativerd.escriind eroriLe care trebuie ewitate la non-
taj pentru a se realiza o contiauitate mecenic fluj-dE gl
fizic e4plicit6. l{e von lntoarce acum atenlia asupra u-
nor probl-ene nal pozitive Lacerci,acl s5. veden eun poate
fl constnritd o continultate sattsf6cdtoare dlu pr.rnct de
vedere dramati.c.
An lnel-stat asupra faptului cd o trecere nu
trebuie nlciodatd fIcuti dac5. nu este bj-ne
Justlflcat{.
Nu poate fi niclodatd utilE., orlclt ar fi de ftuid5.,
trpnsferarea atenliei de Ia o i-aagine la alta, atunci
cind. inagi.nea anterioar{ ar fi r6.epuns tot atl,t d.e bioe
sarcinri, Nu afirnEn aceasta pentru a stabili pur
91
sirplu o reguld fomalEc de nulte orl Este o ptob1e-
:
- J8T-
rni de purd necesitate ca trecetea se fie dletatd de o
ragiune de ordln dranaturgic, dooatecel Ln- afard de ca-
zul cd introduce rDr elenent nour orice trecere eate
de obicel percepute ca o discontinuitate. Dacd de exem-
plu trecen de Ia un plan'nedtu Ia prin-planul unul per-
sonaj Du poate exlsta un noti.v de ordla Decanlc cale sA
faci aceastd trecere laacceptablll. DaeE trecerea nar-
cbeazd o etapl dranatlcl luportantlr ca \ra f,lr de obi-
ceL,l,utr-adsvdr ef1clent6. Dar latpun a1t cootext a-
ceeegl trecals poato deneal aupdrdtoare 91
ltuoceptabi-
16. Dacd an trecc <lc pl1dtr la un prtn-plan la nonentul.
in care actortrl apurlc
nlg
nrea douE bucfil de zab6rp
vI ro6!, trocgret tt accsntua un gest dranatlc nesenni-
ficatl,v
Fl
t! plrea llpaltl da sens spectatorului. Cu
alte curlatc o etas! treeele au ar fl.fluide.
-
\
feaOar dacl crtc lleoeaar el aven nersu p"u- {
zente rcgulllc uecanlce alc [oataJululr conslderaSla he-
tdrltoare care detelrtnl frblnarea a donl aad.rc oase-
caro esto cerlnfa ce tlsllzltla si fle
Justificatl
de o
necelLtete dranaturglcl. O succesiuDe de cadre Ln care
flecale trgcen egte utlld eub aapect dranatle va apare
do ccle ntl nrlte ort fluldl chlar dacd coreepondenfa
necr.l.c6 !u est drelvlrgllli
Se Lufu ua ererplu. Un.on st[ Lnt!-un foto-
lluo El gi-a pua o
llgnd
fr gtrd gl caut[ ln buzunar
chlbr{.tur11e. Este }lqreile cE nu le poate g[sJ.. El prl-
negte inpregur pr{.n lnc!1rt!
91
deodatl pe f,afl 1t apa-
tre o exprrosi.e de lalelegerer olul so rddlol
91
lnrge
cdtre celdlalt caplt al camerel urde, pa o nase,se afle
o cutle de cbibr'lturl. AceagtS. scend poate fl nontatE in
d.oui nodurL cu totul deoscbltc" fatreaga acflunc ln fo-
tollu poate fl
Jucattr
Latprm slngur cadm,efectul,adrrse
trecerea la un alt cadtu corespu:rzLtor, care prela nlq-
casaa actonrlul
91
panoraueazd cu elrin tinp ce se ln-
- 5e4-
dreapti c5.tre Easdo Dln punct de vedere Eecanic trecerea
va fi fluid6 9i
acliunea liuPeds.
Sd exanln5rn acuu cealalt6 posibilitate de non-
taj a aceleiagi scetrer Prtnul cadru poate fi sinilar cu
ceI preced.ent. Apoi in nonentirl in care actorul recll-
noagte ulr lucrrr care 5e af16 in afara ecranului gl este
gata si se ridicer trecen la obiectul pe care 1-a vS.zutt
respectlv la un cadru al. chibriturilor de pe nasd. Cadnrl
chi-briturilor este nenllnut pind cind actorul lntrS in ca
dru si
iI veden ridiclndu-le. In monentul in care actorll
gi-a rldlcat privtrile, epectatoml' doreste
gd
vadd care
este obiectul care
j.-a
atras prtvlrea. Ia acest nourent
existd intr-adevEr o
iustiflcaro Bentru
efectuarea tresF
rii., deoarece aceasta lntroduoe un elenent nou, stabillnd
nobilul nigc{:rii actorulul. In prina net-olA ale nontarse a
scenel trecerea nu aducea nici un elemeat nour ea nu vebl-
cula uicl o ldee, inblnarea cadrelor 3lsinfnd o slnplI ne-
cesitate fj-zlci lipslt6 de eennlfiealle pentnr apectatorr
In cel de al dollea caz trecerea aducea un ele&ent nou:
prinul cadru il deternina
Pe
cel de aL d.oilea gl prln
aceastarcontinultatea aBdrea ual locig1vd.
CorBarind aceets d,ouA netode de noataJr BU
cornlten eroalea de a lDelEta eE orlce trecere trebule
Ju-
gtiflcatd
Ln nodul deecrts da aol in ael ds al do1lea
exemplu. Este deslgur evldent ed exlstA un nala nunEr de
cazrrrl
-
de ptldE trecere's unu5. petsotraj dlntr-o camerd fa
alta
-
Ln care este o neeeeltate fLzLcd sE
ge
flLneze scq-
na ln doud etape separater pentru a se Lnblna apot. cadle-
}e Lntr-o nlgcate contlnuE. Nu se poate agadar
gtabLll
o reguld tnflerlblld A1
rlgidA. Ceea ce puten aflrna
fnqd
este cE trebule de oblcel preferat6 o sede do trecer{-
valablle pe plan dranatlc. Sle vor ob1l8a pe apectatorl sU.
gind.eascd
Fi
sd reaclloaeze neincetat . fn felul acesta
prezentaroa au va devenl aiclodatE o inreglstrare paslvE.
-
t er -
lfai nult, cea de a doua netodd d.e a nonta
scena prezintE un avantaj i,n pJ-us. Sd spunem de pi1d5.
c5, actoml are nevole de zece pagl pentru a str5.bate
incdperea gi a ajuuge la cbibriturl. Ia primul caz, in
care nigcarea trebuia ar5.tat5. in intregine, era nece-
sar sE veden toti cei zece pagl. pentru a putea pdstra
contj-nultatea. In cea de a doua situalie mersul oou-
lul nu este ar6.tat de loc. Dln monentul in care incli-
cdn cE eI este pe punctul de a se ri di ca trecen di -
rect la cadrul chlbrLturilor. Apol, dup5. ce cadrul 2 a
fost nenllnut pe ecrarr un interval foarte scurt d.e
tlq)r se poate i.ngidul actorului s5. lntre
i-
cadru.
SpectatoruL concentrat numal asupra succesiunli- eve-
ninentelor Eenni-fl.catlve nu va re!!a!ca rici o Lnadver-
'?
tenld flzlcl.tXonteurtrl capd.ti astfel posibil-ltatea
d.e a retluce tinpuJ- scenic eliminind. pur .gi sirplu prin
noatal lntenralul lrecesar actonrlul- pentru a strd,bate
inciperea. Cu alte cuvinte eI dispr:ne d.e posibilltatea
transpus dintr-un Loc intr-altuI lntre doud. scene con-
eecutive,pri.ncipiul d.e sugerare a intervalelor ne-
ceaare poate fl trrc{ Ertlns. De exenplu:
!
este ard.tat
norblucl cu B Ln stradA ln fala blocului Ln care locu-
legte. II veden tiespdr!1n&r-se d.e tovard.gul_ sdu, iar
sconariul cere ca scena undtoare si aibi los intre g
9i
solla sa in apartaroentul. lor de la etajul al trei -
Iea. Dacd tranzigla de Ia scena Lntil Ia scena a d.o'ua
ar trebul ftlnatl exact aga curn s-ar petrece in wiala
nea15.,
1-an
vedea pe A Lntrind. in casE,cheni.nd. liftul .
aqtepti nd l i ftul sI coboare, i ntri nd i n 1i ft, urci ::,
pi ni l a etaj ul aI trei l ea, i egi nd di n l i ft, mer6i n::
ntele sennlflca-
te prezentate in i.ntregi-ne,1ar lrtgcarea
fl-
fle lnpercepttbll redusE. la uLn
cazurllc Ln.cale un peraotrsJ trebule
- t a6-
pin5. La uga aBartanentulul
91
dcschlzf,nd uga. Abla apoi
ar fi putut lncepe scena a doua. Este evldeat c5, afaril
de cazuL cd ar exlcta un elenent dranatlc cqre sd fie
lntrodug de-a luagul aceetul peteuts, aceagta ar rep!-
zenta o pierdere tnutild. d.e tlrp. Internalul da tlnB dln-
tre scena de pe stradE
91
scena dln agrartaoent trebule pe
o cale oarecare eU fle acoperlt Clteva astfel dc cll,
sint ugor de lderrtlflcat. In oouentul cf,nd. ce1 d.o1 oa-
neret se despart in stradg.taparatuL ar putea rantne )u
p,
I
ldaindu-I pe
A
sl lasE illn cadrrrr l,n nod evld6at ln-
dreptind.u-se spre caEe. Apoi, dupd cc ham nenlinut pe g
pe ecran u!, intenral- ecurt,
Buten
trece dlrect La A ln
momentul Ln care iatr!. ia apartaieaf,. Intervalul in sare
g a fost nealinut pe ecran ispllcE in nod suficient cd
!
a avut 1inlluJ. s5. urce pini. 1a etajul al- treilea.
O al.te posibllltate este aceea de a deternin
pef, ea in rnoneatul despIrflrll ds tovarIgul sEured spu-
ni ceva ln legEturH cu sofl.a care tl agteapti. acaa&t Re-
pLlca ar juetlftca
o trecene dlrestE Ia laterlortrl aparta-
nentul.ul tn carE agteapt[ sollar Dr4lI o Ecurt!, perloadl,
a-st
Dutea
trecc Ia uga apartaleatulul
Be oarc
!
o ta-
chldc dupd ce a lntrat. Spectatonrl nu va f1 surgrlan
sd-l vadd pe A latrlnd La aBartanent anrmal dr?I ol,tena
secund.e dupE ce X.I v5zuse Ln stradA: el va avea iluzla
cd scu-rtu1 tlrp ilr care a prlvlt cad.rtI eollet a fost
Euflclent peutm ca l,
gI
urce la etajul a1 trellea.
ge
va observa cC degl coutlnultatea flzlsE este inco:rectl,
faptul Du ate tuportant{ deoe-rece ord.l-nea eveainentelor
ere o se.nlflcatlc drsnattcE. llrecerea 1o6:ia6 ds la
gce-
na illa stradl in care se mealloneazE, nuneLe eolJ.el este
trecetrea la un cadn al eollel. De la cadrul eoliel care
lSl. agteaptd aotul,treeerea loglc{ se face la ua cadnr
a.L lul
$
lntrl.nd lo
qagl.
fn flscare d1a aceEte cazurl ldtga sceuel
egte tral'aol-sd. scenei undtoele,1ar contLaultatea dra-
- e, , t , :
rqat i cS, a epi sodul uj - est e suf l ci enu i i . j : . ; , : . i : i i ' , I ! j i i ui r: ent ru
ca spect at ori i Ed au nal sesl zeze l nadvert enf el -e f LzLce.
| ;Alill@e-a
nonteurului de a reiluee
(sau
prel'rngl) durata scenicd a unul evenlment este factorul
ce1 determi narea cons bructi el ri tni ce.
Sd lud:n de pildE un actor care aleargdr de-
pdrbindu-se de aparat, cdtre treptele unei scdri as-
cendenteo Aparatul se afld in spatele actorulul gi se
intenlioneaze ca in nonentul in carg actoruL ajuage la
trepte sd se efectueze trecerea la un plaa nal apropiat,
lateral, al scdril, i,n sare actonrl este vdzut sdrind
pe priua treaptS. (Flgrrra 8, cadrele g
Fl !)
Vorbind strict, cele d.ou6 cadne ar trebui
pusa in concordan!6, cadrul a1 dollea preluind Dlgcaree
actorrlui d1a puactul undE a fost tdlat prfhut cadru.
In practlcd aceet Lucn au e6te totdeauna
aecesar. In d.ecurgul prinulul cadru lntervlne u.u rno-
uent si.nd spectatorul tgt dii seana cdrintrucl.t actorul
alearg5 in directla scdril, o dat6 aJuns, el va s6ri
prlneLe doul-trei trepte. Iutr-un astfel de eaz este
adnlsibil uneori sd se fac5. trecerea de noataj la oa-.
drul b, onill.ndu-se ciliva netrl dln dlstanla pe care
actorul o nal are de paxcurs pind. 1a scara do g, de
exenplu in nongntuL cind el a aJr:ns Ln pozilia narcatd
in schentr cu x.
FaptuJ- ci trecerea este incorectS. din punct
d.e vedere necaalc nu prezintS. importantS. decit dacE
In sazuri l e nenl l onaterni caorarea i nterval ul ui a fo
operatd pe baza presupuneri i cd un fragneat al acl l unl i
se petrece in afara ecranuluir Dar acest prlncipiu de
condensare a timpului real poate fi dus roai departe.
Uneori doud. cadre pot fi astfel inbinate incft acliunea
lor sd f5.e aparent continudr degi in realitate o parte
a uj-scdrii a fost orige.J
t
fr
- 188-
spectatorul seslzeazi gregeal.a gl este foarbe probabll
cE eI uu o va obgerva. Idsea cE
[actoru]-
vd
gd.rilt
se
fo:neaz5. Ln prinul cadtu, lar siritura proprlu-zlsd este
ar6tatd de fapt in cadrul a1 dolLea. Inpulsul aoestei
ldel este atit de puternic incit dlscrepaala necaricS.
d.evlne .neesen!1al6. In cazul cind exenpLul nostru ar
pdrea in oarecare rodsurE. can fantezlst, von clta doud
cazurl sinllar d1n practica lut Si'daey Cole.
- ' 89-
"In
filoul
r'lhey
Cane to a City'r exLsta o scen! in
care Fraacoa Boye, care luase dlnainte bot6rfrea de
a revenl f.n orag Ln loc de a se intoarce Ia Bomenouttr
cu bdtrlne sa naller i91 la rd.nas bun
91.
pJ.eaci lddtn-
du-91 nara (Iabel Terrlf-Lewis) in lacrlrni. l[onentul de
nr*{nd intensLtate eno!1ona16 a1 secvenfei eate ca-
dnrt fD care label Oerry-Iewle pleacdr fadopCrtindu-se
de aparatrgi- dlspare'elluet6 sin6uratlcd
gl d.ezolatd,
l,a deplrtare.
In nontaJul acestei sceno al fost confnrbtafl cu pro-
blena u:nItoasc. Natura fLzLcd a decorulut oelea car
Beatm
plstrarea contlaultdfll"
gd
erlste ua plan iD-
teroedlar latre planul naleL pllnglad
91
plaat0 ge!o-
ral ln caae ea de depdrteaz6 pin6, cl,nd. dlsparc. .In
prlnuJ. oadnr es Bo afla tn soclul nnul tura3 tn ultl-
nul eadru aa 1e91se
ain
6q53
91 coborlse cele doul
trepte cale duceau la turar Era clsr decl cd Ln ca-
drul al dollea, un plan uedlu, ea legea dln tura gt
cobora oels douC trepte. l{lnJ.c nu gutea fl
rar
et.upl,u,
ca fragnent de contlaultate f1z1ol. Dib ncfor{.olre,d{.
punct do vcderc aI'lltenaltitll dranatlce
91 al con-
tlnul,tl9ll cnoflonalep cadrnl al doiLea era de prlsos.-
Lqrreual cu noateusrl flf.nrful; Ilcba.l [nrnanran cEuJ
tat o aolufle. Ibslgur, putean ell-ulne cadnrl sup6rd-
tor, treclnd prln lnlEalrdre sau voleu dl.lect la oa-
dnrl
t. Bezultatarl ar fl fost f!8[ tot attt de neferL-
olt gcntru cfectul dralatlo, firtrucf,t estfel da tran-
21f11 optle,e augereazl lavar{,ablI sgectatonrlul o
aobbbare ds loc sau do tlrlr. In onlce caz, peotnr g-
or11 tmul profealoalst, pmoedeul era 1nabl1, Xu cxls-
trrpr da rltd parte, nlol un cadru a cdmi lntercaLa-
n.tatrr oadlele L o1 5 sd-el gEseaecd o cft de ntcd
I
-
81.r-tt CoIc'r'Fih editing" (fontaJul fllnulul).
Erl.tlth llLn. Iaetltute Pa4rbJ.et, 1$+4.
Fig.8. Treeerea de la a la b este adnlslb!.Il, deoanece
acllrrnea este aparcat Eoutliul dsll o parc i ulgcerii
r fost olaEo
- 59o-
justificare logicd sau enoflonald. Ne-an luat aturlci
crlraJul
-
91
foarfeca
-
ln nilnlr an t6lat cadrul
supdrdtor El an fdcut o trecere ftzLc fluidd Ae la
cadrul I Ia oadrul ].
Topografic vorblnd, personajul
nostru a fEcut ule salt dlnduntrul brzei.tr:rnulul Ia
o pozilie situatd cu
,'-oisprezcce yarzixjnal d.eparte,
nenaitlninct seans d': r-:gte a.ndnr:nte ca o ugd gi tlouE
treptet Dar a'n teuFit sE nenliaen ritnul enollonal aI
s . engl .
Nu a obiectat nlnenl l,npotriva acestei trecerl
nlci profesionlgtll.r nlcl neprofesionlgtll. Accepta-
rea ei.a fost nult inlesnltd de contlnultatea tnu-
21ca16., Dar eint convlng cd ln irBrejurdrl slnllate
o astfel de tracere a.r fi acceptabilE chlat ttx
absanla orlcdru5- sunet.
In secveals flna16 a fllnuluJ.
'rl[y
Leamed fulend'
vedeu
p.e
W111 Hay gl Claud.e trulbert lncr.tlgl in ca-
mela mecanLsnului orologiuluJ.
IBlg
3en!r, d.e cdtre d.e-
nentuL Merv;7n. Johnsr care Lacepe e6-i fugdreascC cu
o alebardd.. Dleperaljr W111
91
C1aude se nApusteEc cd-
tre prlnggd pe care o vddr iee pe ugdr
91
nunal, du-
pd ce vdd la ptcloarele J.or, la o adl.aclne de cl,teva
sute de metrl rcl rcul al l a strdzl l r i 91 d.eu seara cd
se afld afar6, pe uD brfu carE labonJoar[ turanrl
oroLogiu1u1.
Pentru ca gag;u1 sd fte eflcieatr trebula ca.EPoctatoJ
ril ed-ql dea seanarlnalntea erollor, de locul' tn
c'a.re acegtla se afl-6. Acest ]-ucru a fost reallzet eu
ajutorul unel succeetu&l de ungblurl d.e. fiLmarcr Dc
la un plan nedlu l,n lntarlonrl tnruul-rrlr oEte aratl
pe erol 1e91nd pe ugdr Be tr6ce La un plaa gelsraXt
enorm, i.n exterlorr ln car6 aBa:Bs vlrful tu.rnulul Iu1
"B1g
Ben'r, cu cele d.ouE slluete nlcufa a],c 1u1 Y1lL
-
r 91-
91 Cl,audr aplrtad pe parapet. planul
um6.tor trebula,
cvldsnt,
gd
fle sUflclent de narc pentru
a arEta r_
aotlr erollor fafd ile o alttralle po cane eBectatorul
o crmoagto, dcrlvfrgl,ndrrse la felu1 acesta efectul
gagului.
Iatd ln oe cotrsta dlflcultatea. llrebul.a oe e!o1l s6
iaad p,e ull tac6 Lh cadrul dlu tuterlor, peatru
ca
spectatonrl ail lnleleagd nlgcarea Io!.
pentnr
Doqpec_
tarea strictel contlnuitali, planul general
errterior
trebula sl prela nlgcarea eract d.ln acel puact.
Acea-
sta ar'fl lnsennat fnod.
gd
d,lspunen pentru
acost al
doilea cadru de o l"ngine atit ds nlcd, inclt acftu_
nea cupriaad Ln el nu ar fiputut f1 inregistratd de
spectator, i.nalnte de trec6 1a cadrul al_ trellea .
An sugerat uonteunrLul ca, fdl5. sA nodi-flce vrEunul
dla cadrele 1 gl
Srgd dea suflcientd. lungi-ue plaau-
Iul general dtn
ssdrul 2rpentru ca acliuaea s!. poatd,
fi percegutl.
nDatr
acolata Lnsee'n'E sE. repet aoflu-
3eatt, n1-a apus 01.
ttcbl.a!
agatt
-
an raspr:na au.
rEl
au.leglt pe ugl la plan nsdiut f,ncepell totugl tre-
ce:ree La planul geaelal cu uga inohisd
9l repetgf!'
deschlalsrea u911
91 leglrea pe ugd a pe:rsonajelorr,l
El a plooedat
lntocuet
91
q descoperlt cd. repetarea
a pemls epcctatoruLul eI-gl aclapteze vederea l-a
gnorna gshlnbg3g
{'e dlnEjstune
a planului.
Adapta
_
rraa a-a deadvlrgit ln p1anuJ' generaf aprorlmatlv tn
punctul Ln care acesta era f-u continuitate exactE cu
planul
nedlu lntercalatT
r
I
lceste doutr ereuple clariflcE i,n uare nd,sut6
leua fluldltet{l moataJulul.. Ia priuul fragnent se.
te uD fragnent dln acflune; Ln al d.ollea, acllnnea este
lal repetat!.. Acegt ultin procedeu este destul de larg
i
x' i
1 yard s
ocW+ Ioetrl .- N.T.
Ilcat la conedll.. totugi arnbele procedee sint flui<ie
-r*-
cleoareee conttnultatea lclellor cgtc eflclBti g1 erp1l-
cltd. Conc1uz1a pe oarc trebule s-o tragen d1n aeeste
oxoryle cat6 cU fluld
factor Edcuadan Latrs-ua uonta.l bun. Pn{na cpr{ntd, sotc
.
desf6gurarea eoutinuE a lilEllor tlc Ia un oadn la altgla
adlsd ieEllizarea uael
gerll
clc luxtapunerl blne nt{a-
ffile
nodernc sa obceryd uneorl tend.inla
monteurllor tle a se lIga abaorblll ile detal1i1e aeca-
nloep negltJiad in marc ndsurE eleuentul pozltiv aI
uontaJulul. Aceastd atltudi-ne este rezuLtatul unui or-
gol,lu profeelonaL greglt Lnlelea. Fluldltatce uoataf,u-
Lul au congtttule
!r1n
ca fualg1 o flna11tate, .ea nu
eete decf,t uaul dJ-atre utjloaceb de e obflae o iontinu-
ltatc dranatlcd aennlficattvd.. f
-J
f,ilENTIII, IIE I{OtrlltJ
Abllltatse dc e plelungl aau a lcurta clu-
rata uauJ. evenlncnt la transBuncroa
Dc
ecran conetltuie
un lngtnneat de r+re eenglbllttatc pentnr controlul- no-
nentulrd de uoataJ. Am vlzut Lnrlnte cu.u pot fl e11n1-
.nate lnterwaLslo ncscnnlflcatlvs gl eurn pot fl fd.cute a-
arrnlte acllunl aA Ee clerfEgoare pe ccrln nal reped.e de-
clt ta vlala reall.fGr poc1b1L1tatea pe car alecupaJul
o oferd reallzatonrlul dc llLl dc a alege uoneatul de
nontal poate geryl
unor acoprxrl na1 pozltive declt ace-
lularelenentar,.dc a ellnJ-na lntenralele lautlLe. Ea
pune 1a ludentnl artlstulul nlJloouL de a alege p"rrt
prezeatarea uDor evenlDentc aucceglvc o nodalltate care
draroatlc cel- uat aclecvat. Aceaeta este ln ogal6 ndsurd
adevdrat pentnr repartlzarea evealnentelor de-a lungpl
intregtl aaralLrrni,
91
pentnr oportunltatea flecdrel tre-
cer i . I
I
'a
Pentru a lluetra avantaJele care d.erivi dlrr
oportunltatea lntervenlll1or de nontaj, vo! eranina
-
) o , )
-
dou5. pasaje d.iDtr-un filn in care nontajul nu a fost de
l oc fol osl t. Rel evi nd efectul negati v care a rezul tat a-
supta eficacitdlii dranatlce a filnului prta neglijarea
factomlui nontaj, ue von for:na o inagj-ne clard a valo_
rii sale aealr Citatele sint extrase din filnul
"The
Roper' (Fri,nghia) de Alfred Hitcbcock. Fthoul
.repxezi_ntE
o e:q>erienld in care regizorul a incercat sE reaLizeze
o continuitate in a cexei coostnrc!-i_e sa nu intervind
ni cl o tS.i eturEr ni gcarea acl i uni i este purtati cu aj u-
torul nigcdrll continui a aparatulll.
1. Doi ti-rcerl studentl
,
Brandon (Jonn
Dall) Si
Philllp (tr'arley
Granger) au ucis pe colegul 1or,
Davj-d. Kentley. Din epirit de purd bravadE, ei or-
6anLzeazd, chlar i.n noaptea oroorului, o petrecere
la care invltS, pe fostul 1or profesor,
Rupert Ca-
del l (Jenes Stewarb)r gi pe pdri al i l bEi atul ui
a-
sasi l at. In tl 4rut acestei petreceri el reugesc sd,
ascund.E invltalllor faptul cd l_-au vd,zut pe David.
in noaptea ao6e8r pretlnzind. cd l-au invitat gi
prefdcindu-ee surpringl cA intf,rzie. Ruperb r-
narc6, lnsd cludata 1or nervozitate gl Lacepe sE
devlud. bEnuitor. Apol cind. se pregEtegte de p1e-
care el se duce ed igi la pd.l5rla de l_a
gprnslls-
td
9i descoperd. tlin i:rttnplare pri.rna probd nate-
rla1d despre rrlnov6!1a bElefilor.
Intr-un plau medlu i,a care apar Rupert gi cane-
rleta.vealsn cE ea 1.1 innineazd o pdldrle de pe
culer. Dlstra!, Rupert o pune pe cap, dar nu este
pdl Erta l ul ,cdci Ln nod evi dent i l este ni cE. El
scoate pdldrla, o prtvegte (Ia) gi deodatd bag5
de seand cE. in pildrle se gdsegte un anunit lucru.
In tlnp ce Rupert
llne
p5.ldria in fala ochllor,
aparitul se d.eplaseazi incet pin5 la un plan apro-
- t 9+-
pi at (Ib), descoperj -ndu-ne i ni l l al el e di n i nteri orul
pi l ri ri ei
-
i ni l i al el e bdi atul ui uci s. (Pentm ca apa-
ratul sd poatd consernna acest detallur a fost rre-
ceaar ca Rupert sE incline pdldrla iutr-o parte gi
sd agtepte aproxinativ trei secund'e gi
Jundtate-cirrci
pl-cloare de peliculi .in tinp ce aparatul se apropla).
ABol, dupE ce s-a dat spectatoruJ-ui tinpul gi postbi-
Ii tatea sd i denti fi ce i nl l i al el eraparatul se depl asea-
zd Lncet in sus pentru a ardta expresia 1ui Rupert
[f.n),
Ln nonentul ln care eJ- intelege ce s-a petrecut.
2. Cdtre sfirgltul aceluiagifil-n'Ruperb a revenlt in
apartanentul biietilor pentru a-i inleroga i:o legEtu-
15, cu disparilia lu1 David. S1 are in buzunar friu-
ghia cu care biaulegte c5. a fost sugrumat tinirulr 91
este hotdrit s{-i forleze sd iEi ndrturlseascd viuo
-
v5.!i a.
Ruperb
gt[
in picioare, cu spatele la cel dol bClefl.
Apantu1 uenline u+ pla:r apropiat al- buzusarulul sdu:
1,1 veden scolf.nd fringbia dLn buzunar (2a). E1 face
aluzle Ia o crtn5.,fd.r5' sE vorbeasce de detalille sce'
pei, dan cu urr toa care IasE sd se lnleleage oI eI
gtla ce s-a fntf,uplat. EI
ge
intoarce dlnt:r-o datd cu
fala la bd1cll,flnincl in nin6 fringhla (2b) -
d-ovadl
tlecislv6 cd gtle clne slnt autorll crlnel. Iu binp
cc eI contlau&'sE vorbeasc{ aparatul panoraneazd in-
cet inepre dreapta, lnregietrtnd la calea
ga
nal I'n-
ttl col l ul camerei (2c)r apoi o l i teri de neon care
se'\vede prll1 fereastrd
(2d),
91
in cele din Urnd a-
juage La cadml d.e reactie a1 biielilor (2e).Aparatu-1
folosegte o lungine d.e 1o plcloare pentru a aj'u-nge la
bdlell gl iaci !
plcioare peutru a se opri asupra 1or.
' 79r -
Anbele extrase citate ne aratd cd lnposibi-
l l tatea de a fol osi tdi eturi l e a i nfl uenl at i n mod ne-
gatlv uonentul d.e nontal al efectelor in intregul fil-n.
In prinul pasaj gEeln un exenplu sinplu cle noduL in
care un efect poate fi ratat prin plasarea defectuoasd.
a monentului de nontaj. In nomentul in care iI veden pe
Rupert oprindu-se pentru a id.enttflca ceea ce se gE-
eegte in interiorul pi15,rie1, inagi-nea i-q>ortantd din
punct de vedere dramatic devine lucrul pe care el- l-a
vEzut. Intr-un filn nornal, nonteurul ar fi efectuat Ln
acest punct o trecere directd Ia prin-planut iniliale-
1or, creind asffiel inpresla cI aratd notivul ezltdri-i
l-ul Rupert. Prina inagine oferE o
justificare
dranatj.ce.
peatru ar5tarea celei de a doua, iar continultatea
reiese deci linpede gi incisivE. In nodul ln care scena
a fost iratatdr. int:re momentul- lu care Rupgrt ved.e ini-
!iale1-e
gi prin-p1anul acestora rdnfne un
j-nterrral
fip-
sit de sennificalie dranaticd. Mlgearea aparatului nu
contribuie Ia realizarea efectuLui, ci pur gi sirpJ-u LJ.
arninS. priatr-un proces Iipsit de conlinut
-
iar pslho-
log"ic inadnisibil. In aceast5 Ecend laportanta o deline
cadrul 1ui Ruperb (agadar inag"inea pe care o veden ina-
inte sa aparatul s5.-9i inceapS. niFcarea)
9i
prin-p1aau1
iailialelor (adicd i-nag'inea pe cale o ved.en J-a sfirgitul
nigcdrii dparatul-ui).
Nu se realizeazd. n{rnig prin intercalerea
unei nj-gc5.ri. a aparatului intre cele d.ouE cadre.
Tot astfel, dupd ce pri-u-planul- h fost nen-
tiuut
pe ecraa un tlqF euficient pentru a peruite specta-
tonrlui sE identifice in'ifialele, everiinentuJ- semnifica-
tiv urudtor este reaclia lul Rupert. Intr-ua filn norb
mal o trecere de nontaj tre-ax fi purbat d.irect de Ia
ur:a la ceala1td., creind o relalie drarnatici expticitd
cle la cauzE La efect.
ltetragerea
lentd a aparatului nu
face decl,t sd atenueze efectul.
- 1 9 6 -
Un proces sinj.lar poate fi observat in ce1
de al doil"ea exenplu. In nome:rtul precis i,n care Rupert
se i nt oarce cd0re ei , cei . d, ol bdi el i
Et i u
cE au f ost
<iernascafi gl deci evenlnentul sen-ificativ rr,mEtor este
reactia 1or. Intr-un filn rnontat aonnal, nonteurul ar
f i t recut i n acesb punct l a cadrul de reac! 5. e (2e) ast -
f e1 i nci t spect at orul ar f l put ut vedea i nedi at ef ec-
tu1 inaginii anterioare. Inaginea 2b pune intr*adev5.r
intrebarea dramaticd
rrcu:a
vor reacliona?' r lar imaginea
din 2e rispunde acestel intrebdri; conti.nuitatea cea
nai eficlentd este agadar trecerea directd de 1a uaa 1a
cea1alt6. Aga cun s-a procedat i.ns6, existe urr interval
destul d.e mare intre ipaginea fringhiei 9i reactia be-
i e! i 1or .
S-ai putea obiecta cd aceastd aninare a ca-
drului. de reacli-e a fost i.ntenlionati, cd reg:izorul do-
rea sd nenl i nd pe spect at or i n agt ept are, 9i de aceea
imaginea din 2e nu a fost ardtatd ined.iat, Desigue s-ar
putea foar' ue biae justifica o astfel de interpretare a
scenei . Dar cbi ar dac5. aceast a a f ost i nt ' enf i a, est e
,Jiscutabil
ei axcinarea a fost oblinutd pe calea cea maL
ei ' i cace. Mi gcarea panorami cd a aparat uLui descoperd i n
t rai ect ori -a ei o seri e de obi -ect e cu t ot ul i rel evant e
pentru situalia datd. Imaginea literei luniaatE cu ne-'
on
'
det al i u pl ast i c <i ar t ot al nesemn' i f i cat i v nu con-
tribuj-e cu ninic la cresterea tensiunii. Cu alte cu-
vinte aminarea reacViei este efectuati ardtiodu-se spec-
tatoruLui u:e lucru care nu are nici o legdturi cu nara-
liunea:
conflictul dranatic este astfel pentru o clip{
devi , at .
Dacii re6izorul nu ar fi fost legat de a-
ceast d f ormul d. part i cul ard de prezent arer el ar f i pu-
tut to' t atit oe bine amina reacti.a cu aiutgrul nonta-
j ul ui . . r ; - ' r p. - i uut nent i ne pe ecr an cadr ul 1ui Ruper t
- t 97-
ati ta ci t ar fi apreci at cd. este necesarrgi ar fi trecut
1a reaclia biielilor in nomentul ciad ar fi aprecj-at ce
tensj.unea a alnrt o duratS. suficientS.. Superioritatea a-
cestel netode de nontare a filnulul este aceea ce spec-
tatoruL ar fi ursirit tot tJ-npul pe ecran o iuagine a-
parlinind conl-llctului. Menlinerea cadrului lui Rupert
nu ar fi dininua,t tensiunea uslAritd prln anf,narea re-
acllei cl, diryotrlvd.rar fj- accentuat-o, deoarece spec-
tatorul ar fi u-rndrit neincetat iuagini revelatoare pen-
tru j ocul
de-a pi si .ca gi goarecel e care se desfegrarS. pe
ecran.
Ficlnd conparatia intre continuitatea reali-
zatd. in
[The
Rope" 9i aceea a unui filrn nontat norma]-
puten trage u.neLe concluzli. Trebuie s5. fie clar cE dacd
cele d.oud, scene ar fi fost nontate, s-a! fi oblinut e-
fecte drarnatice mal acute. Uonentul bxact in care treh.ria
BrezentatE
imaginea reacliel celor dol b6.iefi., putea f1
ales
-
la nevole dupl citeva experinentdrl 1a tnasa de
nontaj
- gi apoi pus in
aplicare; nornentuJ. precis Ln
care este lnportant ca spectatorul s5. vad.5. iniliaIele d.ir
interioruL pdl5'ri-ei putea de asenenea fi al-es_ gl apot
folosit. Monteurul ar fi putut sI fixeze momentul efec-
telor sale ia nodul cel nal avantajos fdrd a f1 sti,nje-
nit de corpllcallile fizlce ale nigcdrilor lungi ale apa-
ratului. Dacd scena ar fi fost fi-lnate dint!-un
nungr
suficlent d0 pozitii ale aparatului, eL ar fl avut
Bosi-
bllltatea sE facd acest lucru cu desS.vl,rgitd Llbertate .
fn locul lipse1. de precizie dranaticS. pe care o remarcdm
Ln
"Tbe
Eoperr s-ar fi realizat o contlnultate pteclsd,
pllnl de tenslune dranaticS..
Se poate lesae i"nagina efectul_ reali.zat de ln'
fll.n lucrat in acest nod.. Cel-e cinci picioare de peliculd.
ale llgcEril aparatulul necesare pentnr a descoperi in-
terlonrl p61irle1 reprezlnt6 o purd pierdere de tinp
- r 9-
scsnic. Iar d,aci aceastE plerdsle do tlu1r eetc uultipli-
catl cu oundrul altuafi,llor asenendtoasB sale lntenrin
de-a lunguI lntreguhd flhr ae obtlae J.naglnea pierde-
r11 totale
Ile
caDE o sufard olgcarea f,llnu1uL.
l,llturl .dc pmblena noeutulul de noataj aI
flecEret t&leturl, o lqrortr'a!{ hot6ritoare dellne no-
nentul de nontaj al
rnbregulul
ewni-uent in raport cu
reetul secnonfel. In capitoluL consactat nontajului sec-
ueutelor
de conedler
rn
d:Lscutat cun se poate in ulel,r
cazuri cr.ea o sltualle conlcE prla antlctpare - f6.cind
gluna pe seana actorulul
-
lar ln alte cazurj- prin eurs-
prJ.ndere - gluna fllnd fdcutd p 6eama spectatoruluJ.r
Ia eecvenfa cltatd dla f1Lnul
rfTopper
Returtsrr
gltnra esto agtfel p1asatI, fncit aI apald nultd vrerc
dqr!, oe
g-a
stablllt od ee na avea loo, efEctul conLo
fllnd reallzat tocnal pria aceastd apalentE lnvereare a
ordlael evenlmentglol. In pesaJul cltat dln
nllhs
Tblnil
Ienrt a fost apllcat procedeul oprrc, ob!{nfs61-aa un o-
fect oonlo dc aIt gea.
Alegerea rddlo dogohtsl peatru ecenele de
dranaturgle nat gravf. In fregneatul cltat dln fllnul
r?agslonatc
Srlend.sl apectatonrl este d.e nult pnevealt cl
Iary va deecoperi progranul do teat:ru. Senzalla de fncorr.
darc este reallzatE. prln aniaalea reacllel erolnel, cane
nu egte prezeatat6 dsolt rlup6 ce lntregul episod. a oontr{,-
bult la coastruhea nonentului culnlnant. Ordlnoa eveal-
mentelor Este strLct aaaLo64 oclel folosltc in.ererytul
d.l-n
|tToppe!
Retu:marrr
Von clta un ereupl-u fn cate B-a foLosit procr-
dsul opus pentru latroducerea rrnul evenimqnt luportaat -
proaedsuJ. aurprind.eril .
- 799-
I'GREAT
E)CPECTAEIONS''1
(llarlle speranle)
Fragneat d.1n actul I
Inceputul fifuoului. EI eete pxecedat de un singur
cadrural paginllor unei cdrtlr Lnsollt d.e textul
conentatorului, care De face cunoscut cd bdiatul-
dJ-n cadrul 1 este Pip.
Ft Ftg.
E:rtgrlor Egtuarul Tanl- Vlntul gulerd. la- ,8
eel . Asfi al j -t. P.Ind.al gubrur ascul i trfan-
unul bdlelag
-
Pip
- tonatlc.
alerglnd de la stinga
spre dreapta de-a lungu1
nalutul Estuarului. Apa-
ratul urndreste
Ai
pano-
ramee?E cu Pip care alear-
ge pe o coti turd a poteci i
9i vine inspre aparat.
Pe roarglnea potecii se
inal!6 o spinzurdtoare, in
dreapta aparatului, gi Pip
privegte i.n sus cind. trece
pe llng6 ea. El continu6.
s5. f ugd gi - i ese<! @$,
in dreapta.
f*antuire-_fai
Erber{or. Cinitir. P.M. Vintul continu5.. 1I
Pip. In nlaa dreaptE. duce
un nd.nunchi de flori. Se
1
5. egl a: Davi d LeFn. Mont aj ul : Jack Harri s; Ci negui l d-,
1945.
catdla po un
,.*
l"
"l*o
dirlnat
e1
gpgg&gl_lg4gpg-
neaz5. cu eL aBre drcrpta po
ltng6 pletrele do norrl.nto
gl nofnlntele vesbl
rrrn gt-
nitlr. lpalatul oontlauf Bd
panorareze,
urulrhd pe bI-
iat oare so Lndrcaptd adtre
o platl6 de nornlnt 91 .ttF
genuacblazd ln f,ala e1j 8e
afl,E acuu Ln P.S..0[.
!r!.
aI lul Plp
gttoal
ile
genrrnchl lf,ngd. nonf,at.El
emulge o tuf6 de tranda-
flr{. ofllltir o artucdrbfu
tatoregte
Pfinfntq] 91 apol
pune ninunohiul de flor1
la capAtul pletrel fulerare.
P.S.Ap' Plp ta genrrnchl
lingd platra firnerarI.Prl-
vegte cu aervozltate ln-
Apre apar&t.
tlg.rd,tn
punctul do vsdrrc
aL lui Plp, aI renurlior
deefrunzite ale uaul copac.
Vintul- Ie clatl-a[
9i e1e
ii apar lrr1 Ptp ca n19te
uliul cLessiirnate oe
ge
fn-
tlnd se-L spucl.ar
Vl,ntu]' ooatlaul. 21
'lroznpt
dra ranur:l.
Vtntul alwtn Dal
puter:nlc.
VtntuJ.
91
trozd.tul
ramurilor.
Fr '
Fi 6.
1o 11
6'
S
-
&E&.
F1p prlvlnd. lupre-
-
40 1 -
Jul
oe tn 4.
!1.
d trunchiulul unui
oo9ro bEtrinr
Pe
dlrec-
fll
prlvlrll lu1 PlP.
lsrtl foarte sinistru'iar
Ptg iL vede ca pe nn truP
oDDsBc contorsionat.
&9.
El sare in picioare
dc ltngd morsrint
Fi alear-
g!,, de.l a dreapta spre
ltfnga, i.nspre zid.ul de
platr6. Aparatul
panora-
neazd cu el.
@ilgg$g_
{nob1l
ia tinp ce Pip a-
J.earg5. ingpre aparat Si
in bralele u.nui on ua.re,
uutdar,
gtran'lur
ardtiad
lngrozitor. Inbr6.cdnintea
gl cdtugele aratE linpede
cd. ggte un
Bugcdriag
eva-
dat.
!!.
Plp. Gura lui este
dcechled iat:r-un strigdt,
dar o
nin6.
mare gi. nurda-
rI se ageazd pegte ea f5.-
otndu-l sE tacd.
&3.
al pugc6riagulul-.
leta lut ost6 murdard
91
rurbrf,rpdnrl lul e tuns
toutt. Prlvegte fi,o-
tga h Plp.
p1
. Ft;B.
Troznet c1e ranl ur' -
ro
o L t
Pip scoate ul
stri-g5.t puterni-c.
111
Pugcdri asul :
Stai l l ni gti trdrace,
ed de au, ili tai
gttuL.
l o
, e
- 4o?-
Cadrul I are f,n prlaclpal rolul unul cadru il orien-
tare al nediului anbiant, dan semlficatia IuJ' din
punctuL de vedere aL atnosferel este intr-adevdr e-
nom5,. Ilumiuarea este exact adecvat5
-
nu eElte zL
dar nu este nici noapte
- ql aEPectul sinlstru al
decorulul este accentuat de peezonla splnzurEtorii .
Distanfa creeaz{ efectul de singurdtate a nicii si.-
luete a bdiatului. Veden apol (2) pe Plp intrind in
clmitir, i.l veden pentru prlna datd trdsdturile qi
bdnuiala noastri cd el este LDfricogat se confixme .
Intreaga scen6 contj-nud sE fle slnistri dan ceva nal
grotescE -
aparatul se nenline La in6,1!inea lul Pip,
aatfel- lncl.t pietrele de nonoint apar in dinenslunj.
Ia8orate.
In tot aeeEt tlrp an auzlt vintul guieri.nd:
eL url6 91 nrlegte cu o noti inaltAt fantonatlcA.Ce-
trc sfirgltul- cadrulul I lntervlnc bru.ec un eu.net
nouo Slrrt lntrodugc pentnr prba d,attr troznete g1
scirfilturi. Treceu prln uontal la un plan uai gpro-
plat aI IuJ. Plp (4) care prlvegte i.n sus 4" lfngd
rornint. Prlvirea 1.4
fngheafl
dlntr-o datd cind
obeern'd(fn eadrrrl l) coBacul cel marc care scirlf.le,
su ramdrtle p&f.nd aigte rlhJ.
glaistre
lntinse oE-
tre elr fllnat dlutr-ua
'.glrl
de
Joe
ca
D1'lvlt
pda
ochli unuJ- copll.
llrecen d1n nou la ua plao El lu1 P& (6)r
gi din nou nJ. ee arat6.
(7)
tr^$or* taal na1 inepil-
nf.ntdtoare, a altul copacl de data abeegte tnnchlul
aratd ca un trup oribll mutllat.
Iticl bllatuJ. n1cl Dol nu
4rl.
putel srryorta
aceaatd privellgte gl cu adrvdratil ugurus tI ved!
pa bii-at fuglnd de aceastl.atnogfsrl fantooatlof,rar
fl"resc de inspdlnint6toarc. In cllpa ia care fuga
1ul a d.eveuit destul d.e luta gl gttn cI ee aflI. cu
- 4o1-
aclevilrat pe cale de a scdpa d.in cinitlr, veden
dlntr-o
datl c& a alergat in bralel_e unul l_ucru
oribil -
orlbll
9i
vlu. Inainte de a putea ved.ea
nal nult, Plp lncepe sd
lipe 9i llpdtut sdu iI
veden tn prin-p1aa.
Abla apoi ved.en, pentnr prlna d.atd, c6
b6iatuL a al.ergat ln brale1e u:rul -
unui on narer.
slnietrug
91 apoi, dln nou pentru prina d.at6,acesta
vorbegte, cu o voce rdgu9i t6.
Intregul frapent a fost echilat in tre_
cerl d.e nontal inalnte d.e a fl fil_nat, d.egl regizo_
rul a flJ.nat, deslgur, o anunltd. cantltate d.e nate_
rlal de acopertre. Problena cea nal dificlld care
trebuia rezolnattr prln fotografle era aparllla hr:.scd
a pugc{rlagulul,
Efectul a foet Ln cele d.ln u.rnd rea-
LLzat, panoranfadu-ee
lmpreund cu bdiatul pind cfnd
acegta alealgl dlreot in brafele pugcArlagulul.
iroo_
bi l .
In ce prlvegte nontaJul, dlflcultatea ap6_
rea in nomentul La care trebula str se d.ecldi. foto_
S]]ama
preciaC. pf'|tr ]g care cadrul panoranic trebuta
p6strat pe eors!,
Irsntru a
ge
trece Ia cadrul bdlatu_
.
1-u1 et=lgtnd. EfectuJ. uradrlt era ca prin urenllnerea
acrstul cadrrr pe ectan un tlqr euficlent d.e lungrepec_
tatorul sil poatd vedea bdiatul lovind.u-se d,e un om
-
91 nu de un on plCcut 1a vedere -
dar sd. nu 1 ,g
dea totugl tlmpuJ- ad priveascd bine pentru a_91 da
asana d.acd era vorrba cu adevdrat de un on. Cu tltlul
de lnfornarc mafl.onEn cd sf.at ln total J_4 fotograne
dla EoDcDtuI la catso aparc pugcdriagul
9i
pini la
prtn-planu1
Lu1 Plp. Sunetul.
lipdtulul J.ui
pip
i-_
cepe cu patnr fotogranc tnainte de t61eturd, in jno-
nentul prsclc--tg
clre aparilla este luatd din fai;a
rr
'l
spectatorului
*.
-
Note de Jaot fia:rrlg.
- 4o4-
Aven agadar un excrplu La oare s-a latenlLonat
e5 ee ia spectatoml prln aurprlndore, Lnttuducf.nd.u-ao ul
elenent nou printr-un goco Se va obasrva c!,, pentnr a face
ace6t lucrurnu egte euficient ca eleuentul aurprlnzg,tor
ad apard pur
91 sluBl.u la tr-pul aa.ratl,'nrlr gocul tre-
bule pregdtlt incd
d{nat1gs.
6e areeaz6 nal fntll o at-
mosfend ds nlstel, se
gtabllegte
c.d Exlgtl o prlneJdle.
Apol.,indati ilup[ ce a-a ar[tat o tutaglao lnfrtcogltoars
(cadrul
7)rPtp t91 lacepc goanat sf,uten pe punctuL de a
ne slnli uguralL, dan apare dlatr-o dat!' tnagi.ea cu a-
devErat LnsprI{niagLtoare. 8a ue g6eegte nepregitl!',
exact i.n rqonentul ta care teaslullea Lncepuae s5. eLdbeas-
oE. Reglzoml Fl noateuruJ' au lzbutlt
gd-I
facd pe spec-
tator aE cread.I cE plLueJdla a trecut, 1ar apol l-au
surprlne ia contratlug,
DacL lntca!1r tagllomlu1 rr f1 fost d.e a a-
tribu1 teaglune secvenfel, el ar f,l trebult s-o monJeze
l,n cu totul alt nod!. EI nl L-ar f1 ardtet pe lagrttch su-
pravegblndu-1 pe Plp
91 ae-ar ft prevenlt
aetfel de ceea
cc ac va tntl4rla. 6ur?rlra er fl actlonat asupra b61a-
tulul.l Beaclla enollonalI a epectetomlul ar f1 foet eus-
peuala agteptdrll noneatulul tn ears acest luclu se va fn-
tLrpla. Ceea ce trebule reflnut
,r{n
acegt cleuplu esto
faptul cE efectul trebuJ.e Latotd.eauxa pregEtlt au cf.tva
tlrry tnalnte
rfle
cd cI,iI gdaegt pc q)ectator
Brevenit, t
e -
fle c[ apare ca un gocf OacI sc urnlrcgte
r
sPoo-
bulc
gE
1 sc ata
rgallzs,rea unui goo,
alegerll grocedeuhd -
antlclparca
_ 4o5
epare d.e fleca.re datd cind un mosteur efectucazd o tre_
osre la un plan aproplat,
problena
apare Lntortdearrna a_
tuncl cf,ad se pregtrtegte
un eyeninent deogeblt d6 Ln-
preelonant -
de plld.d un peraonal
eatc pe punctul
de a
bea otravd. -
91
aauDc d.ac[ trecerea 1a prln.pJ_aa
tre_
bule fEcut!.
!4
sau ipalata d. nomeDtul dccLslv. Dacd.
treceree la prlu-plen
est efectuatc. Lnaratc oa actorul
ed fnghttE otrava, faptul lnsugL cd. pe ecran apaxo un
prln-plaa i.l va deternlna pe spectator sA antlcipeze un
monent de ne*lnd. Lncordare gl si agtopte in tengluae
ca aceeta ed se produc[.
Ia cazul opue, dac6 trece:sea la
prln-plan
colacide cu moneatul ia cane buzeLc atlng pa_
haml, faptul va apare ca o aurprlzll. Ia erenplul pe
care l-aD cltat, dupl oe a aclionat asqpra epectatorului.
prlntr-u!, goc, rnoateurul a decls sd rellnI luagtnea cu
adevErat LnspErniutd.toare peutrtr
a o p:rezeata
dr4r!.
14
fotograne '
reallafadu-gc
astfel qn plus de nealguraafd
91 suapeneie fnalnte
de revelarea flnalI.
rlft0l8E^tr RTUIIL
lnallzlnd Eosveate fraalI ds urnldn d1n fl1_
nul
"lfalced
Cl.ryr an vlzut oC re8tzorul
91 noatcunrl su
reuglt g6
varlege etarea de tenslur prln coatlnua ro-
dtflcare a oadaalct ds nontaJr Cu aJutonrrl rraor plooedee
necrnlcg dlnerae, el au dlblJat vlteza dr desfCaruatc a
eveaineatlor gl prla
aceaata gradul
<lc eoofte provoort
de flecare,scenc,. von exanlna acrrn dlferltcre plocedec
iegrn{se cle eale dlepnae noateurul psntnr
dl.rlJalca oa.,
dealel fllnuluJ'.
Yarlafiile cadsnlel plezlratl
tqrortanlC numal
Ln ndsura la cars ele aqr11f1c6 sau atsaueazd lntelesu1
apectatonrlul faft d.e oea oe I ee prezLat[ pe ecran.De
acesa, Ln orlce d,J.eoufle prrrrtl,ad
esupna acegteL problene
ta
trebule s[ fle,
trebul'e eu
rd-l flc pnezcntet sa
unul nonent culnlnant
gau
latroducelae Iul prtla ar4rrl^adsre
- 406-
este luportant sd se facd deoeebirea i.ntre cad.enta crea-
t5. pri n ni j l oace meen.l se
-
adl cd prl n si npl -a' accel erare
a cadenlel cu cale cadrele se succed. pe eorelrrgl cadeala
generatd. de intereeul inpllcat in naraliune. 0 secvenld
se poate d.eefd.gura rapld, fj.lnd 1o acelagl ttuup noaotond
-
aga c
rm
se lntlnp1d aproape totd.eauna in u:eudrlrlle fi-
naLe dln fil:nele westem de categorla a douai aau dlupo-
tri.vd, ea se poate d.esfigura Lntr-o nlgcare lentE dar
intens6.
-
aga cum d.ovedesc uaele dlutre ceLebrele sceas
d.e suspenete aIe lul Hltcbcock. Orlcit de rapld s-ar fi
desfEgurat evenlneateLe la nomentul cul-ninaat al f11-
mulul-
rNaked
Otty[, orlol,t de actlv ar fl fost oonenta-
rlul sonor, gooul aaupra epectatorulul ar fi pierdut
uu]-t dln eflcacltate dacd confListuL dramatlc nu ar fl.
fost etablltt iu prealabll, la sod sgsvingdto!.
8e poate crea cu nult[ ugurlnld o inpresle
artlflclalA de acliune dlnanlcd' antreDar't5,r prLr elryJ"a
nontarE a secvenlel ln treceri raplde. IneIgt aocelela-
rsa Eucceeludl funaglnllor c,reeasd efectuL de cregtere a
enollel
91
poate fl decl f,oloslt6 pentm a a4>11flca tn-
teresul fald de aaraliuac. Dar este foarte irportaat ca
nontaJulul, este absolutE
ffi}.d;"a-ffii
. Flecare lnaglne conline--o-ffif-ffie- proprle g1
decl fi-qcare trebuie exanlnat5. eeparat. O lnagine lg1 va
conunlca lntreguL couflaut lntn-ua i:oterrral foarte acur!,
tn tl 4E ce un alt oadnr va lecl-am un ti-EB na1 fadelrra-
gatr De aceet lucru trebule a6
llnen
seana, dacd nu vro
natE dLn oadrs avLnd. fieoale o lungine de clncl p1cloa-
@ffi ;a-i ;a-
-
4.o7
-
Cdci chiar daci o secven!5. trebuie ei stinulcze intcte-
sul spectatorului in prirnul rind prin accel-erarea oa-
denlei
,
rdnine totugi obligatoriu ca fiecar cadru ad
fie menllnut pe ecran un
j.nterval
suficient de lung
pentru a deveni i ntel l gi bi l .
Astfel t de pi l d6r daei rcgi zoml vrea sA pre-
zLnte pe ecran o scriEoarer ti-ryul cit insertul va f1
nenlinut pe ecraa G6ter evidentr Ln funclie de lungilea
texbulul scrls. Este detelainat lntervalul de tinp carc
i ngddui e spectatorul ui ni j l oci u sd ci teaacd terbul . Ro-
d.ucerea acestui interval i.nseannd eliminarea parlial6 a
i nforndri i . Dactl di ropotri t' Er scri soarea este nenl i nutd
pe ecren nal nult desl,t lntervalul recesarr ea va plio-
tisi pe uni1 dintre epectatorl, care aqteaptd cadnrl ur
ndtor. Inagi^nea unul actor fr;glnd d.intr-un loc i.n aLtuL
trebuie prezeatatA in iatregine dacd vren ca sensul ei
sd, fie perceput iategral de spectator. Daci, in dorluta
de a asselera rltnul, von face o trscere do nontaj
inalnte ca actonri- eE ajungd Ia destinalter speotatorul
va fl privat de o parte din lnfo:marea conlinutd in
acest cadru. Pe de aLt{ parte, loserarea unui obiect
static
-
de pildd. prlo-planul unul revolver Ln nina
aeaelnulul
-
va etablll nulal f,aptut ci, eeaginul
tlne
ia ntnA un revolver. Cltova scuxdt sint suficieute peu-
tn a lngEdul, acertul otdru sI-91 transnit6 intreaga
senniflcatlo.
[ot actfcl ta tlrp ce pLaau1 general" aI untrl.
fragnent dr acllunr tlrDulc dc obicel nenllaut ps ecrarr
rr^a tlql rai indelungct gcatru a pe:mlte spectatorulul str
ldentlflcc actluaea, un plaa apropiat adrescazi neeajul
elu nult nal dlrect g1 nal ugor conproheaslbll, Agadar,
Ln nod no:mal, plenu1 aproplat poatc f1 lcnllnut pe e-
cran un t14r nal
gcnrt
declt reclsn[ rm plan general
cu rezerra, deslgur, cd dlgcutla noaetril se poartd ln
tetnsul prlea genelall pentru a se putea stabUi regull
EE
redrrsd arbLtrar. O ee
oa accelerarea cadentel d.e nontaj ed d.ucE la confuzle.J
- 4o8-
pr ecl se.
91416
ce an eraninat coaflautul flecdrui ca-
(l.ru gt dlnenslunca inaginll pe carre eL o conline, un
alt factor da care trcbule sE
flnen
asana este conter-
tul. Un cadru caru prezlntI spectatorulul un fapt ne-
alteptat trebule nenllnut pe craa uo ti-up nai inde
-
lungat decit rrn aLtul care repetd, un fapt cunoscut.
Deepre aceagta von dJ'scuta oa1. detallat in alt capltoI.
t s -
\ Plni atuncl rre voD uuJ-funl ed aflrnSn cd, pentru a fl
t
lntellglbll
E5.
pentru a putea conuolca Ln intreglm coo-
llnutuI,
flecare cadru trebuie nenlinut pe ecran urr anu-
nit tlnp ninin. Acest nlnlunn este d.etem:lnat i,n fiecare
caz de dimeneiuJxea lnaginll, de conlinutul seC__Sl
_(!g_-
cantltatea de niFcare pe care el- o cuprlnd.e gi, de ase-
l l Dear' de contert. Aceagta nu LnseamE, des16ur, cd
@ritlcirr a oadrulul poate ft precls cal-
culatE. sau sE ea er trebul precls calculatd dacd acest
Lucru ar fl poslbil-. Ideea pe cane vxrou a,o sugerdn este
cd dacE la asanblarea unel Becvenle nouteunrl intenllo -
neazE s5,-i atrlbule ua teupo erbren de rapLd., El trebule
s5.
!1n8.
totd.eauna seFna d.e caracterietlcile parttculare
aLe fi9rul cadru,f
Det tEferea cadrelor pina Ia lunginea nlnlnd
nu este cltugt de pulln uulca rnetod.E de creare 8, eoDZB-
tlel de vltezd. Pcntnr a se realiza o lnpreaie suetLnutE
ile acfhuo rapldA, de cele nai nulte ori Eete preferabll
ae se aclloneze prln
Egigjlg
nlqciril
9i
au prin Den-
tinerea
unrri'rltn naxLu coastant. Dr4rE cun an vdzut in
pasajuL citat dln
'rllsrcbant
Seauenrr, degt eecvenla cu-
prinde o serle de operallunl e:ctren de raplde, prezentare,
es face fntr-o cadenli aelncetat varlatd. Pasajele raplde
strrt ltr nod. lntenflonat marcate prln al.tele J.ente, gt iD-
e5,91 aceastE varlalle Ecceutueazd. inpreaia de vltezE,.Dac6
lntreguL pasaj ar.fi fost nontat in aadenla foloeit6 pen-
tru moneotul culnlaant, aceasti vltezE. naxim[ congtantd
-
+ori *
u f1 devealt curlnd. noaotonE, Efectul" de iupatuq*itate
eoqrnicat spectatonrlul deplnde de contrastuL cu bvenL-
neatele precedeate:
acceleraro.a tenpo-uluJ. creed,z6. in
qa1
nare ndsuld eenzalla de actlvltate raptdE tlectt a!
lzbutl sE o facd. uJx tenpo d.e nontaj nenliuut constant la
Deximun. Pentm a ne d"a aearDa de nod.ul ln care opereazC
aceat principlu este suficlent sd priviu rtin
rres intfo-
ducerea la extragul dlp
,ro[se
a Jolly Suagnanrr gl
cele
d'oud scblnbdrl artiflclale a1e terpo-ulul dia extras'l
din
'rBrighton
Rock'r.
Efectul produe
aar{rre epectatomlui d rtt ruJ.
de oontal este dote''laat de ageneuee de caraetenrl
Juxta-
puner{.lor
cadnelor. Ia nod oblgauit paeqjele
la care se
foloeegte nontajul ds lle-tnd raplditate elnt secvenfel.e
fn
car se Bonteaz!. tn parale1 dou6 cur.ente de aafl'ae.In
acest cas apectatonrl recrmoagte ds tndat[ gchena
conf,inul.
tdtti gi aetespt[ ca tncoeritc eC ae faed dc la urudrlt
la uruiritor. Flecarc trecere puno ua accerrt p care 6pec-
tatorul Ll percepe lnstantaaeu gi docl nontaJul poatc
fi
efectuat cu erbrend rapi.dltate. In paeaJelc ln cars tle_
cerile aduc lnagl.aJ. nol, cu totrrl dlvergente, flccale cg_
d-rrr trebuie neallaut pe ecreD un Lnter.val eoaelderabll
nai luag pentrtr a iagldui spectatorulrri ed ae oblgaularc{,
cu flecane lnag:ine nou6. Planul
6cneral Ln cale
g11I
Eay
Si Claude lluJ-bert se afli pe turauJ- Lul B1g Ben iHa
fllnul
'l[y
rreanned Friend" (pag.]99)
eongtltutc u'n latere-
sant exemplu i,n acest
gen8. lrrecerea
de nontal nodlfLoa
in nod conslderabir d''en'iuaea
inaglnll, astfer taclt
pranul generall trebule nea!1nut p6 osrir! rn tiqr a'ftci-
eot pentru s ingddui
spectatomluJ. !d ac oblganrlaecE cu
91.
Acest prlnclplu poato f1 foloslt ulsorl l:t_
tr-un nod astlvrega cur ae arat!, paseJul
citat dtn
-.enss
a Jo1ly sragnrn,' ^rn vr,zut alcl od loateurur a tnecut
\l
4l o
-
' '
La nod lnteaflonat Ia inagln:l dlferite aLe r.rnrri acelulagl
fragnent de aclluae continu6., reuglad astfel- aE reflnJ, a*
tenlla lncordat6 a spectatorulul, cref.udu-i lrpresla eC
seoveala
ge
desfAgoard. Latr-rrn rltm raB1d..
Cu aceeeta Du se epuizeazi ineE
Brobleua
de a
nenllne ritnul cel nai aclecvat in prezentare. In afari do.
sontroLul- rlteulul de nonta{ ln6untrul unei secveafollloD-
teurul trebule de aseuenea sE roalizeze trenzllli- adecvate
sub raportul uonentuJ.rd de nontaJ, de la o scen6 1a uruE-
''.oarea.
In practloE aceaeta lnsesnn6 cd pentgu Lubi-narea a
dloul, ecene consecutlve eI trebuj-e sE aLeag6. latrE o tlJ.c
-
tur6 sau o Lntunecars.
f,odalltate& cea nal curent f,olosit6 pentru in-
binarea e dou'6 secvenle congecutive eate lnJ"Enfrdrea.
Efectu1 plctural, artlfictal ereeazd o d.i.econtlaultate care
separE la uod. net scenele sdJ.acEate. IaJ. nu3.tr fllnd.folo
sltl a-i tndelungstl ia acest scog, Lnldalulrea a ajuns eE
fle asoclatd cu trecelea tlnpulul. Dacd aadar noateurul
vrea sd lndlce c5. sea de a doua sceni, se petrece La uD
oarecare isterval de tirp dupd prlua, el va intro'euce
aseaetE a doua scea[ prlntr-o firlEolrdre. Eot astfel o
retrospeclle care nutd povestLrea i.ntr-un tirnp trecut este
de obtcel lntrodwd gl incbeiatE prlntr-o inlinlulre: dacE
intervalul de tinp reiese clar d1n aclluae
- prlD schlnba-
rea aspeotuluS. peieonajelor, aL locul-uL acfltrnit sau al
anotlrpu1uJ- - spectatonrl nu va avea n-lci. o dJ.flcul-tate in
urnErirea p.ovestirll.
Dar nu intotdeanaa eEte oportun sE se foLoseasce
f,nldatu1rea ln unicu1 scop de a lega doud fragnente- conse-
cuttve ale acliunll. In capLtoJ.ul prscedent an dtscutat ca-
zul ll carr o ecend desfdguratE lu strad6 in fala unui
t -
bJ-oo eete urnatd d.e o sceDi care are 1oc in apartamentul
unula diutre personaJe, Ia etajul aI trell-ea al b1ocuLul.
An vizut cE o fraz6 a dlalogulul poate i.n notl efectiv in-
I6ntul cel.e douh scene astfel lucit t61nd de l-a uoa Ia
-
4J.1
-
ceelalt! si obfiuen o tranzlfle acceptabild. In alte
clrcumatanfc csle doud
goeae
ar fi putut fl legate prlu-
tr-o falEalullg
S1 trauztfla ar fl fost, blnel,nfelesrtot
atit ab flrddl. Sub aagectul d.lranatlc l,nsd., cele douE
traazt,ttl a! fl fost totugl in oarecare n5,sur!, d.lferlte.
Ilblaasca
gceuelor
cu aJutoml inlEnlulrll oreeaz!, o
dlsooltbultate, dfndu-ne lrpresia cE o scenE s-a sft!-
tlt tl
oI iacepe o alta. Iegtad. cele d.ou6 Ecne pri.ntn-o
tlletufl la nodnl pe care I-8n BllgoJBat, aceastd fntrenr-
Dcro
r actlunll nu devlac eridentd. Secvenla pare smtl-
nul gt flurul dranatlc nfutrsrupt. Este deslgus cu nc-
putln!!. sd spunen care dlntre cele doud netods lmcbutr
aleas{ La cazul cLtat, dao6 au eranlnAn sare dlntlo sele
douE efecte dranatlce poslblJ,e este oel nai adocvat
Do-
vsgtbll. [rebule lnsE
gd
lenarcg.n c5. foloshta .util.tl
3 inllntdrl.lol gcatru'legarea orlcdror doul ecavofo
practJ,ol rtit aL oblgDrrltl fn f,tlnele conteryonD -
oaeeaz[ ds rulte orl, .fcctc lqrroprll dc oolrtlnuitito.
Paula dranatu4lcl pe care
r.lEntulrea
o lqrl:lo! n c.tc
opor*unl dr flooar datl otad o aceai trehr!,o rI lagc
looul toao.l urrltoare.
Ploo.d.ul dr loblner.o e aeowafelor.grtatr-o
tlloturl blac
JrrrtlJlartl
aU.a prnct ds vedsre ilnnetlo
ertr tluctDtt dr rrtnoqnottllc
arn
fll.rul
x|[br parsloData
tltcldslt .1 lul. D.vlal ll.tr. Ia doul noneate ale fll"onrlul
(Afafir oerr uanrl otGe cltat lq
Dag.
a56
) el foloeegte
tlt.etule
lnntnr e tnaqiun
91 apol pcntnr a lrelur acffui
nes dLa setsoslnoftc. 8c reallzeazl aetfel senzefla oi
acent prerent*,tl la ntlorpecfle for.neatE dla pnaet de vrg-
dos. drtDtutCc o par"Ee aoatlnul a unei secveafc lrl
luaei.t decl el rr fl Llolet conflnutul Ftrospeotlel.
-p1o
iloud lnllnfulrl, reazafla dr contlnultat et fl dlsp&-nrt.
llegerla fntlr tsatsl'tlr rcal'lzatl pr'lntrro faldnfulre
sau
Drln
tdicturl cgto dcter:nl.natd ds aBEEeDoa de eer.ia-
felc
tle tlt!. Ia flbul
rrllhc
tsor]4 and. !:le_ 81.-e'! l. .!"t
,:i \
_4Le_
"State
of tbe Union"), de pildii, Brank Capra (despre care
se spune cE supravegbeazd indeaproape rnontajul filnelor
eale) efectueazS. de nulte ori tranziliile lntre 6cene
prin tdieturi. El intrerupe uaeori pri.ntr-o t5.ietur5. o
secven!5 conicS. de nare ilaritater exact in clipa care
u-rueazd. des6vir5irii. glune.i-. Spectatomlr incd rizind,
eete puttat prlDtr-o trecere directS. Ln secvenla urm5,-
toa,rce. Se realizeazd astfel inpresia unui rltn erbrem de
rrJ-u, care nu ingiduie nici o clipd de dimlnuare a inte-
re sului spectatorului.
Inldnluirile pot folosi uneori unui scop nal
activ deci.t cel descris. Se poate astfel atrlbui o sennJ.-
ficali-e draroatioS, parbicularA scurbelor nonente in care
cele doud inagirri sint nenlinute laolaltd pe ecren. In-
l5n{uirea la retrosSreclia cuprinsd in pasajul citat dt-n
IOi.tizea
Kaner' (pa6.188), in.care chipul Iul Leyland.t
cl5ti-uind cu inleles din cap, este ialocuit cu inaglni.
ale tui Kane gi al-e soliel sa1e, conportd o argunentare
d.ranaturgicS. evid entS..
Folosirea intuneedrilor este o problend de
nare specializare. O intnneca:ce e>griroE o pauzd nai acca-
tuatd ip continuitate. Ea lntrenrpe fluxuJ- aaratj-v
Si.
desparte net acliunea prececlent6 ds acliunea utm6toare .
Dacd acesta este scopul- ur:n5.rlt, intunecarea a.re de nuLte
or1 o inalt6 eflcacitate. Pe de alt6. parte unii reallza-
torl de filne sustln c6. intunecirile nu trebuie folosite
nlclodatE, deoarece nu are sena sd se arate publiculuJ-
ecranul go1. Nu este cazul sd lu6n alci. o pozilie in
aceastd d.1scu!ie. Von afitna numai sd o iatunecare bine
foloeit6 poate crea uneorl o pauzi aecesare reflecllett
ea lng6duind epectatorul-ul eE aBrofiradeze un monent d9
tenslune dranatloE. Dacd uouentul de nontaj este birre
a1ea, ea poate servl ca nlJloc dranaturgic de trecere la
aasa u:en5.toare.
Peatru lnbinarea ecenelor consecutive
'
sf-at
J ' 1 A
-
\ L / 1
f ol osi t e rrneorl
Sl al t e procedee opt i ce. I n l ocul unei
inlinluiri poate fi folosit un voleu gi, in anurnite in-
prejurdri, o dlafragurar.e poate introduce sau incheia un
cadru intr-un nod nai expresiv decit o intunecare. As-
tEzi aceste proced.ee optice speci-ale au cdzut in desue-
tudine. Deslgur, aceaeta nu insearnnS cd, in viitor ele
nu a.r putea relntra in practica curentE. Alegerea proce-
d.eelor depinde in mare nisurl d.e coovenliile curent ac-
ceptate: actualmente realizatorii ile filne pr.eferdrdupi
ci t se pare, ef ect el e pi ct ural e nai pul i n art i f i ci al e, gi
enume intunecdrile nai nult decit diafragrnErile, in16n-
l ui ri l e
nai nul t deci t voLeuri l e.
.An discutat pin5. acun probleua stabil. rii no-
nentului (le rnontaj in raporb eu efectele drarnatice paF-
ticulare gi de asenenea in raport cu cori_nlele nai largt
a1e nigcdrii generale a secvenfei. Trebuie s5. d.iscutS.n
acum factorul, mai greu de d.efinit, a1 ritroului fi1nu1ui.
care irnpune nonteurulul o nai strinsS. dlsciplind in sta-
bilirea nonentu1ui" ale nontaj.
'
Problema de a nonta cactrele intr-o relalle
ritnicE apropriatd este problema unor varialii foarte
flne, abia perceptibile a1e lulginii. O disculie in ter-
neni generali este foarte dificild, d.eoarece scurtarea
eau lungirea precisE a fiecdrui cadru depinde foarte
strins de conlinutul acestula, gi d.e asernenea d.eoarece in-
portanla unei asambldri rltnice corecte nu poate fl apre-
ciatl decit vizioniod. o lungine considerabild de pellc-u-
1d. Mai nult, atunci cind. s-a inpus unei scene un ritn
gregit sau sacad.at, efectul va fi de obicel d.eiadatd, re-
si nf i t ; dacd. i ns5 s-a real i zat qn rl t o bun, ef ect ul va
pare firesc -
fdrd a ldsa sii se vad5' efortul pe care
j ust a st abi l i re a rnonent ul r, i . de nont al i l rec1am6. .
Ira inceputul ac<,stui capitol an incercat sa
di scut dn avant aj el e gi dezaval t aj el e pe care l e prezi nt d
tdietura de rnontaj efeciuat6. ln tirnpul unel niscdri sau _
_414_
Lntr-un rnonent de pauzl. ln spue cI o t61etur5. astfel
acordatd incit ei colncidd su un moment de pauz6 este
de ob1ce1 preferablld. Ne aflEln ins6 pe un teren foarte
pulin solld, deoarece
Broblena
noatajul.ul rltu:ic eEte
in foarbe mare ud,suld deschisd preferinlelol pereonale,
CeLe ce urueazd vor erpllca prefellafa noastrE pentru
tEletura efectuati in oonentuJ. de pauzd.
Dlrpi cun a.n qpus, uonteurul trebuie
gi
in-
cerco totdeauaa sE reepecte rltnul
joculuJ'
actorilor.
Daci va Lnterveni cu o t6leturE in pllnd nlgcare a ac-
torulul eL va lnprrne o intren4rere wizuali care nu eob-
clde cu ritnul
Joculul.
Si relu5n exenpluJ. exaninat
Lnainte. Migcarea prin care actorul- se apleac6 inaj.nte
9i
l-a paharul tle vln ee desfisoari in d.oud etape: o n16-
care inairrte gl o nigoare inapoi. Atit'la inceputul cit
de luporbant ca nontajul si fie efectuat confo:m rltnu-
Lui acliunil. In parte erylicalia poate fl- s,ceea ci tre-
cerile de nontaj sint nai fluJ.tl,e, intrucit ele eint jus-
ti'fieate rrizual. Dar orlcare ar fi notivul, efectuL praq-
tis eEte cle obicei perfect e:qllicit. Secvealele montate
1a intinplane, in care td.ieturile lntrenrp ritlul acflrr-
nii dlnftrgtrul cadrelor, prezint{ intotdeauaa ua aspect
nepld.cut gi neprofesional, ugor de recunoscut. Ed.st5.
91
al-te notlve care dau nagtere prinejdiel de a se irnfune
acliunii un rltrn fals. Dupd cum an nealionat in capito
-
lu1 asupra scenelor de d:ialog, putern uneori eU-nina in-
tervalele dJ-ntre replicile consecutj-ve ale di.aloguluirmi-
rind. io felul acesta cadenle filnului. Aceasti practicd
l . l
-
4L9t
este insd destul de princJdloasE. Un aetor bun, care po-
sedd un eiu! clezvoltat aI nonentulul de nontajr folosegte
intre repllct pauze blne juatlflcater astfel iaclt later-
venind in lnterXlretarea sa nu reugln decit sd reducen
efectul urt{rlt. Daci acest lucrr este adevdrat pentru
ecenele de dlalog el egte tot atl,t de adcvdrat pentru ori-
cars- alte BCor Segizorul dirijeaz6 pe platou jocul unei
acne tn cacienla sa
9i
cu varlaliile de terpo
!e
care Ie
congl derd a fl cel e nai potri vi te. Al eatl ccl e i ntr-ad.e
-
vd.r nonentul i n care ar ;rebrti cel ' f,ti Dat - t' r1 pri nci -
pal al acfiunli. Monteur'
r.
il pc':ate glefur ,arec4t6 l|la-
Eure, poate rafina continultatea punind-o
in cea nai depll-
nd lun'ind, d.ar i1tnu1 jooulul, adtcd ritnul acfiunllor
din6untrul cadrelot trgbn1e
g{
se susfiad singul. Nu ee
va reallza nlulo deoseblt pe,otru accelelaroa unel sccverr-
fc
peln eliniaarea citorva fotograne fntr-un Loc sau in
a1tu1, dac6 ecena
inslgl
a foet
Jucatd
latr-un tenpo lent.
t{u lntea$iondrn sltugi da pulrn cd aflrudn c{ crearea urxul
:rltrn aproprlat cste un proces negatlv cara apare de .Ia
Elne ou unlca condilLe ca nonteruul sd respecte noneatul
rrlstd un pasaj in care un grup de oanenl se pregdtesc si
porneascd intr-o c5.ld.torle d.e nl1 de rnlle, pentru a duce
vitele la tirg. $cena se petrece tn zoel
91
veden intr-un
plan general panoranic foarte lent, uriagele turue d.e
vlte agteptind in
larcurile
1or. ltnoefera este calud,
pllnd de agteptare. Apol conducdtorul expedilie1 d.5. sen-
na1ul de plecare. Vestea este trecutS. dln gur5. in gurd gi
pe scxan apare deocl.atd. prin-planul foarte nare al rxiuie
I
, l
ds nontal luprlnat de
Jocul
actorilot.lEunfte
vor fi.uneorl fllnate de reglaor dintr-un
intenlia prolsg
{e_g_Ee
suficient pentnr crearfa
cabj-na de nontaj.-
_
A.fr,
_
rri trtre argat/i : cal ul sau necheazi
91
fal a orrul ui stri bate
ecrrnul in binp ce el strigS:
"Yippeelr'
Urneaz6' intr-o
succesiune rapider aproape doudsprezece planuri- sinilare
ale celorlalfl oaneni. Apoi trecem la un a1t plan general
luat lin spatele uriagei cirezi care se afJ-d acun In mers,
i n c-l .i pa i n care el e se ul ' nesc i ncet porni nd i n l ungul 9i
obositorul lor dtum. Pista sorror;i intervine cu o ten5,
tradi l i ooal i Ei
cdl dtori a a i nueput. Este greu s5, descri en
exact i n cuvi nte efectul crcestui pasaj
r
deoareqe el depi n-
d.e enorn de nonentul nontajului. Seria de prln-planurl
care se auccstl rapid aclioneazd vlzual ca uD semnal de
tronpetd ce rre chean6 Ia actiunes ea consti'Lule un fel 6
uverture slnfontcd la Lunga cd.l5.torlei rtfectul este ob!i-
nut pri! intren4lerea ritnuhri lent 91
monoton aI planu-
ri-lor generale prin cele aproxinativ douAsplezece
prin-planurl. Acceatele enolionale produse nu sintp cu si-
guranldrcupriase i,n naterialul nenontat: ele siat lrea[
-
zate prln schena ritnicd cu totul artificlald creatd de
nontaur.
SEIECTIOtrAREA CADREIJOR
.
Dac!. an
f.cerca gE
for:nu1dn o teorle-ercplicite
a nontaJuLul an putea proocde ta nodul urmd.tor: an putea
coasldera o altualle drBnatlct slrpld gi an enumera dife-
rAtele nodurl poelblle de seleclionare a celol nal potri-
vlte lnagrnl pentru elprlleatea el. Orice snallz! teoreti-
c5' de ecest fel ar Lrptlaa ereul.nerea rolulul. pe oare-}
defiae iu secvenld iaterpretarea, l}:minareal dJ-aloguL,
deconrl,
gunetul
91 nuzlce. Sfuupla anallzd a problenelor
de nontaj ar avea o valoa.nc redus5 deoatece urr pasal dat,
laterSrretat de doi actorl dlferifi, llnninat de d.ol ope-
rator{. cll-ferlfl sau fologl^ad repliol de dialog clt de
putitr dJ.fer.J.te, poatc rscLrTa un.nontaj cllferdt f^a fle-
care d,ln cel.e douA cad.!a. lgadar, o eranloare. a
Broblene-
Isr de aeJ.ecf1onarg rr reslana o anallzd detailatd a
frngflrrn{}or lespectlru al-e tuturor cel_orlaLte elenente
creatoare dln producfla fllnulul. AceEta este aotlw,l
pentnr calte exlrnDerea pe ca8e e! fdcut-o asupra ertrage-
Ior
dln par.bea a doua a volumulul cupriade Atlt probLe -
nel-e latinpinate pe platou -
adlcd problena
alegerll ina-
glni.lor
adscvate
-
cl.t
91
pe ceJ.e i.ntl,rpinate in cabina
d.e montaJ. An atrlff<luit astfet eI cup:rl_nden, Ln exerpLele
practlcer cea nai nare parte a problenelor
de eelecflonare.
ra exeuBlerE aleee seLecflonarea cadrelor a avut d.esti.ra-
lia
de a sporl eficacitatee dlaloguluJ. g1 a interyletdrji.
BEuiae ad exen*a6r acun ci.teva exenple nai
pufln tlpice,
r-
care alegerea efectlvd a inagtatlo! con_
stltule procesul crsator deternlaant. In acegte exenple
actiunea lasdgl de a selectiona cadrele
91 duxtepulerea
Lor wlitoare egte deetiaatE sd tranenlt!. enofil
91 idei
calte nu pot fnbrdca nlcl o altE. formE d.e exprtnare. In
fapt, aven d.e-a face aici cu fra6nente pur cinenatogra_
flce
fa cale schera de nontal coastituie fnsugi filnul.
t 18
-
r:mD
QIIEEN
OF SPADES'|I
(Dem de plc6)
E56ras dln actul I
St. Petersburg, 18o6. Herman (lnton f,talbrook
),
un ofifer dc geniu sdrac dar anbillos, a aflat
cd contega RaniEwskala cunogtea sEctrtul dB a
cfgtlga Ia cdrll
91
se hotErigte ed afle de la
ea acegt Bscret. fa acegb acop el face curbe
tlaerel guvernaate a conteeelrllzaveta, pentnr
a putea pdtnrade f,n caga couteeei.
hfr-o secvenfd, anterloard, lizaveta
91 contesa
-
carre se epriJlnl'Lntr-un baston
91
poart!. J
fnlertn6 lungd de.blaa6 care fogaegte La oerra
-
s-au tlus la oper6,. Eeruin a nanevrat E-o vadA
pe Lizaveta slngurC ol,teva nlnute ia tlupul slrec-
tacol.uhd g1 a pLlnult sd g{trnnd!. Ln casa con-
tessi. Ial. tlrzJ-u, fn aceeagl aoapte, f,errnarc'
apare ia fala sontesel in tlrp ce acsasta se gC-
seste singurd.l.n dor.oltorr
91
contesa moare fB
uroa urtul goc, oiad I ee anbtegte. nrltut e1
trecut. f,ercnan se ref,ntoarce acasd fdr.l{ sE fL
aflat
gecDetul.
Ft.Ftg.
Iaceln uuzica.
,9 8
Eernaar
(
eobtlad)
"i[orgJ.i
igl vor
tteda secreteLrt.
|'
.lparatul se retraee st
panorameazd in .ioe
pind
la un P.Ao. aI nf,iall
lui Hergan puolnd paha-
nrl jos. El apuc6 sti-
cla
91
r'nftle Pabanrl.
Ascensot fn gu, in tinP
c6 eI rl dl ci sti cl a' Pen-
tna-I ar6ta pe He:ruan
Ln PS.Ap. IJ. pune sti*
cl a
JoB.
InlEolulm la:
9!D,.
Eenranr adornit.
El doaahide ochll S1
Brtrregte
tuprejur in-
osrctnd. sI localizeze
olocdnltul.
9.:4.
Perdele De
care
ge
nl gci unbre.
B1$.1|p,.
SPateJ.e Lui
Eernan. El se duce in-
spr fereeetrl
gl des-
chicte brugc ferestrele.
P.M. Eergan. Se apleacd
pe fereastrtrr apol ae
Lntoarce Ln canerdr ne-
drrnerlt; face un pas ina-
i nte, apoi se opregtet
ascultllldt apol ieee &i!
cadru.
Ci ocdal t .
lL7-
'l
1
Ci oednl t.
Un zgomot ascul i t,
r;j .sr:n5.tor, l a i nterval e
nct : gul r t e.
Muzica se atenueaze
gl di spare.
Ci ocdni t . 24'
2B
1 P..|p. Eer:oen c1t1ad o
carte pe caro o putcu
vedea. Cartea eete vo-
huul
'Xor!11
tg1 vor
trida secretelC'.El bea.
=-
'8e6ia!
Thorold Dloklason. llontajul: Eazel fllk1naon.
Sceuanlul-r Rodney Acklaad
91 Artbur Boye; dr4r!. tr[-
vela de Puglrln. [orld Scrgea
Plays,
1948.
- 42o-
P.6.Ap. Herman l a ugdt
ascultfnd. El deschide
uga brusc, pentru I Y9-
dea cine e afarE. Corl-
itorul e'ste pustiur o ugd
se i zbegt e.
P.S.AD. Hetman.
prtvild,
spre uFA. Clocdnlt de
bastorr.
!,1Q.
Corldorul go1.
AparatuL
panoraneazd ar[-
tindu-I pe Eerman care
std, acolo, aecultfDd. El
trege perdelele
rl,acblde
usa g1 se reazlnd do ca.
El lese d.llr eadnr. U9a
ee descblds izblndu-ger
gl perdelele ge
unfld
inspre sanerl.
},1fo4g.
Eer.nan prlvegte
ia tiup ce rafala de
vint pAtnrnd.e la camer6.
Iaea pe care ee afII
sttcla
91
pabar.ul.Iase
se afli plaaatd Lntr-un
colt al cadruLui.
Cenugd zburlnd d1n
916-
tanrl cduiaului.
Ft . Ft g.
r 77
Izbituri de ug6.
I o2
Un slocdnit de ,L L5
baston El
fognet
ds rochls
Izbltur!' ds ugd.
Rafald putentcd dl
vint
(care coutlnu!. ptnl
i.n cadnl I!).
t2
L'
14
L5
- 42t -
I'aapa de rasi ee
prdbugegta.
Larln ag6tattr de pJ.a-.
fon
ge
alatlal. Dnpo=
riile ia uLtinul plan.
Patull pE care zboard
hdrllle d.e pe pere!i..
EErti. zburlad. da pq
pcratl ,
Iaga cu atlcla se tde-
toaruil.
IraDpa ge
iavlrbegte
9i
perdel.ele sf,nt udlate
de vlat.
Fsragtra. lparatul sc
letrage tn tlnp oe blrflle
91 hlrbt.lle zboar{ eprc
fereagtrd.Peldelelc ac
zbat
gElbatee.
PJ. Urrnal, lu.nlJlooul
canelcl. Lanpe cldtl-
al.adu-ae dearrpra capulul
sdu. Perdte snulsl dc
Ylat gl
anrqcatfi.
Joe,
lro
fafa aparatulul.
Pt.Ftg
I
2' '
12
18
18
v
9'
57
I
t 7
18
t 9
I
Io
20 PJ. trer.naa cu sipatglc
la aparat. El s6 tra e
11
VintuL ae opregte.
68
?L
- 4a2-
inoct tnapol. .Perd.eaua
rtl aoul nenlgcatd.
P.S.l+. Eame!. Fr-Lvcgtc
lrpreJur fn carcra rdvd-
gltl,
tl
plgegta laoct
I,napol. Apa:ratul ln nral-
g!gg,. Hemen auclo clool-
DlhrL bastouului 91 EG
retrage apre fereaatrI.
Aparatul inaintcazi
plai
La P..[p., fa tlup
oe.el se agel zi pc petxrar'
Inohld,e osb1l la tinp ce
lgouotul pe cero-I f3c
roohla 91 bastonul oon=.
teeel devlnc tot nai pu-
telolo.
Eernan rldl.cl oohli.
BI iach:lde ocbii dtln nou.
Bernao deschld.e ochli gl
prJ-vegte in ju.r prln Ln-
cF.pere. anggg!]_.papora-
ueazd ln sue. spre -sabla
care ati rn& pe perete"
Ft.Ftg.
L24
Ctoclnit do
Drston gl. fognrt
de roobio.
Zgorotul baetoau-
lul gi
al rochiel
Lnceteaz6..
Vi,ntu]- sufld..
Vocea conteselr
Xl s-e ordonat d-tf
tad.epllneao cerinll...
llrcl . .. gaptc. . .
8so'.o l[c l-erb peatru
loarbea uoal crl co[-.
ditia s5, o lel ds
go-.
|le
pe guverraanta nea,
lizaveta lrranoraa.
Qleainrfil! bastooulul.
gl fognetul rocbl-ei se
etl ng.
- 4?r -
Eeewnta este EennJ.flcativd, dln prraatuL noe-
tr.u de vldo:sc prLa naaiera lh care re6l,aosul a tateles
sd contrnlce starea de splrAt a peraoaaJulul e6u. Intre-
grd. paseJt plnl 1a afirgltul oadrulul 2o, oonat!.tule o
preg{tlre ulnu}loas{ a apartliei iare ss va produce ln
oadrul 2I. EstB vorba
(bosecvenf{
constnrltd dlntr-o
esrie ilg lrnastal aeparato coatrnlnd detalll partlculare
de nernieunatd l4rortanfl' (cu deoeeb.lre cadrple 1o-18)r
Ia contextul definlti.v, detal1lle se l,aeuneazE sugerlad
prezenfa unel alenlnf6rl srryranaturale, nqcontrolabile.
Este trXrortant sd ranarcEJ! cE degl cadrele slnt fllnate
dln ungblur{. din ce ln ce nal. grotegtl, fieoare lnaglne
ta pu*e cuprlnde nunal o fraclJ.une laflu6 dtn aoagt
efect total de nare conplexltate. Bfactul egte Fzultd-.
tuI cuoulatlv aI tntregti serli <ls aleteIll, vizute ia-
tr-o pro8pasle comtruitd su
SrUd
car.e atrlbule recwn-
!e1
nalea aa putor d.e atracfle.
Un gra cu totul dlferlt de coupozlllc dc non-
tal cstc fhgJ"*t la e-trasul cars ulcoeaad.
.
-LIXtr
3Ril SEINCEAIII
(Doaua dta Sbaneb8l)
EXtlel riln ggf,q!
B
OrEare (Otsq flcllca), un,naliDer trlandez aopru
91 aeatlncrtel, eate estecet Lntr-o b6tale pro-
vosatl
lnatr"lr lrs. Eaan!'ster (Blta Eryrortb.) Ln
fqrreJuritrd pe olr cl le b6nulegte a fl toit
puse la-cale de ce fnad,gl. XrE. Barrnlgter Li cere
$d Orglte ce. o f,BtqvdrEgeascd pe ea 91
ps eofuJ.
el fntr-o olllto$,e de
BlEcerc
pe lahtul sot'uLut
cl. O{Eela rctngl. l, doua 2l fs.gann{ eter (Evere;t
Sloaae), un tlc&loa oar6
Bletinde a fl"qe1 nai
r
neglar
Qpsoa
fc11e6. Uontajul: Viola Lawrence. Prod..
Colunbla-r 1$118.
. 42+ -
nare avocat penallst ln vlaftr'r 11 cautA pe OtHala
la un blrou de angajEri pentru ng13inanl, clar
Or8ara refuzi din aou s[-1 lnsoteagc{ in croazlerl'
OrHa.ra, inpreuni cu Sarnlster gl cu a1t1 olflva na-
linari, se ageaz5. la o nasd 9i
eer de b6utr peatru
ca in cele dlo utrd B:nnister
gi
se prefac[ beat
s1 sd l eqi ne.
Cornentatorul este OrIIara lasugl care povestegte in-
treaga intluplare.
- l L2a *
;.'t . Ft6 .
pe narginea b6.ycilt 16-
trlad cu furie.
I P.SrAp. Mrs Banni ster, 16r.
Erri ni ster;(off) )
privind. in joe. Frunos d:ln partea
du.aj-tale
,Mlchael,
6 Filmat.pee.:te
parapetgl L5'tratul cilnelul in-
tltbtului. Un marinar ceteazd.
gi OrEara, i l ri di ci Mr" Banni ster:
pe Bannister din barca
-
sA te porli aga de
cu e cr in iaht. Mrs. frunos cu ninc cind.
Bannister in
planul
eu eran aga de beat.
iatit in fatd. in
dreapta,cu spatel e l a
oarat. cu uilalle in
buzuuare'
priveste.
Ef,ectul uudrit Ln aceasta secven!5. va fi
poate nai bine ialeles daci ne inagindn secvenla f5re
cadrul 4. Fdre acest cadnr, pasajul este sinplu! un na-
rlnar care d.uce un om beat 1a bordul rrnei Bave. Acest
cadru intercalat face si rS.sune o notd. de avertisrnent:
dupd cun von descoperi nai tlrziu, Michael este atrag
intr-o cursd,. Nepd.sarea sinulat5. a d.oamnei Bannister
devine mai evid.entd. in coni,-rast cu cadml 4, gi ceva
dia ferocitatea bnrtald a litratului ciinelui este
trensferati in nod incongtient de spectator asupra ex-
presiei ei, in aparenld, indlfereutd. (Un procedeu intru-
totul anaLog a fost folosit de Orson S/eLles intr-o sec-
veold de Ia sfirgitul filoului
"Cetd,leanu1
tene'rr clr
ajutonrl inaginii unui papaga" ciriind rdgu$it).
In cazul nostru e:.ectuI este real i zat pri .rr
nl j l oace exteri oare povesti ri i . Ci i nel e va ma1 apare o
stngurd, dat6. in povestire gi nu va nai prezenta
uj-ci o
Ft.Ftg.
L5
Inl6ntutre lar OrEara:(offrpoveetind.)
Exterior porb.O barc5. Firegter trebui.a s6-1
cu notor trece de-a duci clneva agasd. pe
curuezi8ul ecranului
cle la dreapta spr
Mr. Bannl ster. Si ,
Di-cm spuB eu,
-
stinga.
Inldntuire la:
Barcd cu mototrveulnal
-
tru putoam sd las I
insDre aparat. un oD neajutorat sE
zacd intr-o ci.rciun6.
Vezi bi ne, eu eran ceL
i.ncongtleot
-
Inldntuire la:
Barca cu notor str5.-
-
In tinp ce el era ?
bate ecranul trecind tot aga tle. neajutorat
printre doud bdrcl an- ca un
tar?e
cu clopoleJ-
corate. adorui t.
P.S.Ap. Un ci i ne gori - Pute:rri c l Etrat de 3 2
car 6e cal drd. cu l abel e ci l ne.
- 42. 6 -
ssnr.lftraable pentru confllct. Cadrul 4 eete folosit
pur gt slqltu ca o fucforrnare paraleld.neagteptatE.
ca:se
- prlo oontrastuL pe cale iI eonfine.- atiribule Ecensl
un Berrs ilranatj-c pe care acesta nu l--ar fl obllnut pe
altfr. cala. Daci in acest caz particular efectuL
'rlel-esen
!61r. t::rr aceagie rirciae o chesti-une de apreciere perso-
nel{! sste poate un proeedeu prea spectaculoe pentru un
coatexb atlt de simplu. Sste ineE euflcieat pentm a
n* ajuta sI stabilln cE^ un contraet vlzual direct de
acegt gen poate reallza uneori un efect puteruico
Un a1t nocl d.e conpozilie a nontaJului este
il"uetrat Ln auccesiuaea de cadre din eplsodul de Ln-
cheLerp al fllnulul
rr1lobacco
Roadtr al ]ul. John Ford
(vezi f,otografltle de Ia gag.4lJ
)
-
el d"e aLtfel cu
grou ne-eD putea lnaglna un al-t exeDplu care ed fie
atlt do difertt de
trLad;r
fron Shanghalil. Jeeter
(Cbal l l e Grapewi n).S1 Ada (El l zabet Patterson), au fost
lzgonlll- dla casd
Fi acun Li veden ind.reptindu-se incet
gi pl,in5. d.e tristele cdtre ferna cea s6.rac6. Secvenla
reBreztntd sflrgltul povestlrii lor gi tr'ord. a cd.utat si
creeze lnpresla deprinantE. a acestui sfirgit trag:Lc .
Igtr.-adev6r, toate celc
Aase
inagini spun aceJ-agl lucru,
gI tocuai aqeastd reiterare
-
Ln tinp ce siluetele Cle-
vLa dtn ce Ln ce naj. nlci
9t
rnal singuratlce -
atribuie
paaaiulutJlcrta sa eno!ionald"
/
Se poate considera cd ceLe trel pasaje pe
care Le-dh citat tlustreazS. trsi noduri dlferite de
cea de a doua igi realizeazd. efect-.il prin
dJ'rectg cea de a treia prin reiterarea unei tene untce. ll
Proced.fnd LnsE in aceet nod ipsesnn{ s6. facen o etichE-
tare.artiflclalS I unor procese care ln fond. siot siui-
1a3re. In fiecare caz lntenlia regl.zorulul a foet de a
r:ea}.iza eleoentele draroatice cu ajutonrl inaginllor;
* : : ! i -
tntnrcft ctapa croatoare tq>ortantd o coDstltule actltl-
nea da a lcleotlona t-uaginlle sete evldent eA e& trebul"e
s{ varlez. pDtru a aatlsf,ace necesltatlle dramatlce di-
fer{.tc. lccgto
gxtraaa
din
nQueca
of Spad.eeil,
'rlady
fron
Shanghrl,n 91
lrTobacco
Rgad.n ar puteq fi <le asenenea
qoa-
gldsreto
oa dovezl partlculare ale narol {lversltdli 9i
elaatlcltEfl a scbenelor de noatal vlzual. Ord.care ar
fl lnsd prrnctuL d.e vedere, acegta trebule eE flc d.eter-
nlnat dc atltudlnoa fatd d.e s,rta nontaJulul clnenatogra-
ftor dssd este vorba de o netod[ teorettol
gau
alo noda-
ILtetea enplrlcE, cars estc luLt lal proprle unul artlgt.
Ia orioarc dln acegte. d.oud, sl-tualll cele trel ertrs.Ee
sfut dostlnate. a releva nlanrnata elocvenlE a u.D,or paaaJe
bazate cxcluslv pe atributele fuadanentale al-e nlJloou-
1ul olnanatograflcs aeleclionarea gi Dontarea lnaglall.or
grlor
laL enofionant.
UOI { f AJ UL SI I NETULUI
GENER,II,IIATI
Ia capitoluL precedent an justlficat procedeul
trecerii prin nontal dintr-un unghl de vedene al uaei
scene la un altul, pria faptul cd in viala tle toate
zllele lnreglstrEn Deltxcetat astfel de schinbdrl brugte
ale atenllei. In nonentul in care ini ridj.c prlriri.Ie
de pe cartea pe caro o citesc, pentru a ved.ea cine a in-
trat in inctrpere, inl schlmb atenlia brusc de Ia carbe
aaupra ugil. Ochii rnei lnregLetreazd in trecere oblectele
care se aftd intre carte
$1
ugd., dar nu 1e iureglstrez
in notl coD$tient, deoarece nu nA lntenesoazd e{ v6d
altceva dectt cartea
-
lnaiate d.e a intoarce capul
-
gi uga
-
dupi ce I-an intors. Din observarea acestor
f,apte arn tras concluzia cd iotr-un filnr nodul cel rnai
lndicat de a reallza o schinbara a ungtriulul d,e ved.ere
este iD rood no::nal tElerea
91
au penoranareao
Modul in care inreglstrdro eunetele este f.nt::u-
citva diferit. Spre deoseblre cle esh{, rlDecber este sen-
slbil-6 1a etlnuli care-i panrin dln orlce direclier cu
condllia ca'stinulul sE f1e euficient de puternlc.Putel
auzl in acelagi tinp sunete deosebite venlnd tlln itlrec-
lii
diferite. Atunci. cind- un sunet nou lntrd in zona
aoastrd audltlvd. el nu e11nln5. celelal-te aureter ci de-
-a
sunetului natural si at tinde sd anuleze elenentul adi-
sunetul iI aduce flLmulul. In
- 429-
intre eleneatul Eonor gi elenentul vlzualr'sd exanlndn
nai intii mecanlsnul vederil. Dupi cun an spus, ochiul
rru este selectlv, intruci,t el vede tot ceea ce intie
f,n cinpul de ved.ere. Dar el nu ved.e flecare lucru cu o
claritate egaId.. In tfunp ce lucrez Ia birout meu, con-
centrindu-n5. asupra hirti-ei pe care scrlu, ln cinpul
neu de vedere se afld o sunii de alte obiecte
-
o scru-
nLerd, o gune, ni na nea sti n6d, obl ecte pe care nu Ie
inregistrez in nod coagtient. Eu nu voi deveni cu to-
tul congtient d.e prezenla 1or pind. cind o nlgcare f1-
zici sau un efort nental congtient nd va face sd-ni
nut atealia asupra unuia din aceste obiecte i.nconjurd-
toare. Dacd, pentru a folosi un exeroplu exbren, o nin5.
ar incepe sd. nizgdleasce ceva ln tS,cere pe partea de
sus a paglnll meJ-e, ag d.eveni ined'iat congtient de pre-
zenl a ni gcdrLi
Fl ag
Bdvi
i nsti ncti v i n. sus. AceastS.
niad care se n1gc6 va devenl atuncl noul centru a1 aten-
l i ei
nel e. Acesta eate noti vul pentru care un regj -zor
va incerca intotdeauna sd. menlin5. acliunea in apropie-
rea centnrlui cadrului imaginii, asigurlndu-se in felul
acesta cE restul clupului de vedere clnenatografic
(adicd ecranul), este dispus nai nult sau maj- pufin
sinetric in jurul punctirlui central de atenlie.
Un efeat slullar poate fl observat in cazul-
profirnzi-uL1 gfmpulul.
Dacd' n5. af]-u La o rdgcruce gi
prlvesc la un indicator, in cinpul. neu de vedere va in-
tra lntregul d.ecor care Ee afld' in pl_anu1 aJ. d.oileardar
eI se va afla La afara focarulul
91 u nu l.L voi per -
cepe ln nod. coagtleat pln5. cind, un lucru oarecare
-
zbo-
rul unel pdsEri, d.e exempl-u
-
nri va determLna sfr-rnl re-
6lez raza
qlzuald
pentfu un punct nsi depH-rtat.Acesta
eate notlrnrl pentru care, fotografiind. o scen5., un ope-
rator va Lncerca f.a nod norual s5. men!in5. i.n focar nu-
nal o scare l,fuoitatd de dletaale fald de aparatrreglind
Pentru a putea dezvolta o ual strinsE analogie
- 47o -
ln felu1 acesta in nod autonat vlzibilitatea in nunele
speetatorului Si atrigindu-i atenlla asupra obiectel-or
inportante. Fu:edalul se va afla agadar in afara foca
-
rului, ceea ce lnseannE cd e1 va fi vdzut exact aga
cum 1-ssr vedea observind sceaa in realltate.
Mecanismul
firesc prin care reacliondu Ia
suoet este lotrucitva similar. In acest moment in ju-
ru1 meu vibreazE un num5.r de suaete
-
tic-taoul unui
ceas degteptdtor, un aparat de radio care cinte in casa
vecind
-
suc.ete de care eu nu sint congtlent decit daci.
intenlionez's5. le auil. Aga dupd cun uu & perceput coa-
gtient pelsajul din depS.rtaxe ln spateLe tablei lndlca-
toare, tot a9tfel nu percep acuo in notl constient tio-ta-
cuI ceasului. Intr-ad.evEr, gtin cu totii din e:perrienfd
proprie ci nu slaten citugl de putin congtienll d6 aicl
un fe1 de suaete, tlac{ ne concentrdn asupra unul luonr
anumlt, Dacd pe de altd parte ceasul degteptdtor crr
incepe d.intr-o dati sd sune, atealia nea ar fi ln uod
involuatar atraed p:rin brusca schirnbare care lnte:grrine
in calitatea gJ. in voluuul suaetului, exact aga rlupd
cum b:rrsca nigcar a.pdsirli ui-a dj.ctras atenli.a de
Ia tablg lndicatoare. &.cd vren si asigurdn un acoqpa-
nianent realist inaglnii unui- film, trsbuie Be
lineu
seana la elaborarea plstel sonor d.e mecanignul auzu
-
lui nornal. Nu este neeeEa:r s5 efectuin o ianeglstrare
obiectivd. a tuturol surctelor care in vlafa rsa16 at
acoupania eleneatul vlzuaL. Dupd crn nu elnt congtient
de tic-tacu1 ceasulul atunci cind ui gf.ndeec la altcerra, .
tot astfel spectato?-ul au va protesta (nlci nloar nu.
va trernarca) daca p6 ecran apa:r un ceas cal tlu tlcil.e,
cu coad.i!3.a ca pe eclan s5. eriste o actlune cere ed-l
absoarbd atenfia. Cu al.te cuvlnte nu trebuie lnreglatra-
te decit
gunetele
care au o sennificalle partlcular{.
Acest princlptu opereazS. ins5. in mod nornal uunal pl,aE
1a o anunitd linite. Se reconandd ca, atunci oind douA
- 4r r -
personaj e se af15 i n' br-o nagl nd i tr mers
Si
i Si vorbesc
unul altuia, publicul sd. poat5, a zL z3omotul motorr_iIui,
pentru a se stabi l i c5. acl i unea se desfrgoard i ntr-o
nagln5. adevlratd, Dac5. Ln momentul in care tiien pentru
prina dati La cad.rul unul autonobil, sunetul notorului
va fl absent, spectatorul va fl dei ndatE congtl ent cd,
ceva este i n nei egu15.. Dupd ce i nsd cel e doud, personaj e
i ncep s5. vorbeascdrnu nai este l l ecesar sd arzi m zgonotul
motorul ui -, deoarece convorbi rea este nai _ i ntereesntEl i n
consecin!5. zgonotul notorului poate fi atenuat. Aceasta
nu inseamnd citugl d.e pulin cd. ne putern ingddul falX de
o ecend liberbdll1e pe care erqperienla rea1E
9i J.e lngE-
d.uie; in vlala reald intr-o situagie asendnd.toara zgono-
tul rnotonilul d.evine cu desS.virqire lipsit de J.uportan!6
gl noi incetEn d-e a-1 roai percepe. Dar nu este poslbll
sd. trecen de l a banda zgonotul ui magi ntl l abanda di aLo-
gu1u1, deoarece, d.upd. cum an vd.zut, creerul este sensl-
bll la schinbS.rlle brugte a1e sunetului; o astfel d.e tre-
cere ar atl age atenl i a asupra schi nbd.ri i gi ar pare' decL
nefireascd.. Zgomotul motorului_ va fi agadar atenuat fn
nod gradat, el puttnd. fi nentinut apoi l_a volumul cel
mai redue posi .bl l .
{-.e,-cest exoroplu simplu ne va servl pentru ita-
blLlr'ea caracterurul diferit a1 tratd.ril firmlce L Surr6-
tului q1 a lnaginii. Modlficdrlie aduse nivelului general
91 cal i ti l i i su.netul ui -
excepti e f$6d sunetel e
bdri efective corespunzdtoare *nui proces mental subcon-
gtlent,
e1e trebule efectuate in nod gradat pentru
a nu
tulbura pe aecultdtor. Metoda tehn:icd. bazat{ pe inregis-
trarea unui num5.r oarecare d.e benzi sonore sepa.rate
care sint apol re-inregistrate La volume diferj_te, a
l"t"
."r
"r"t
d" rildE .
printr- '{Uel
de inldaluire sau intunecare auditivd sl nu
prin slnpla td.iere._ Intrucit intr-un fj_In aceste nodlfi_.
cdri ce lntervin in sunet trebuie inregi_strate ca schln_
- 4r 2-
r
/ \
fost etabgratd tocnel pentm a face posllile aceste
.\,
""":rrttll
gradate, oferlnd inglnenrlui de sunet po61bi-
I
l-ttatea unu1 co4frol total asupra volunului flec5.r4-
I nttat
Elonore fn
nart,e-[
An dlscutat pfnd. acun numal.desprc sunetele
prcveuJ.nd din surge vlzlbile po ecralr cu alte cuvlnte
sunetele si-ncrone' Dar urechLle noastre rec6plloneazE
.surete
care v1t' din toate direcfiile, lndlferent de di-
reclia ctrpulrrt nostru vlaral: in experlenla noastr5..
4{n vlata reald slnten congtienll d'e. un mang nundr de
anngte care provla din surge
Pg
care nu le puten vedea.
gee6te'sunete neslncrone t:sebule lnregistrate pe pista
gomor6
alEturl de sunetele sincroner.dacd dorln sE ob-
ft'ren
un efect total flctel-. Mal nult
r
vom sonstata cd .
fstr-un anunit. aeag sunetele nesincrone for:neazE catego-
rde cea nai iuportantE..Dacd urc pe un deal 9t
vdtl o na-
gl,n& cobortad spre niner.faptul c5. aud motorul naqinii
'iau
rra adduga
n{nfc
nou congtiinlel pe care o altt despre
luq9a erter'1oar6. DacE insd dla urna trea va uria o a1t!.
nagl.rA, eu o voi auzi inalnte de a o gg@ . In acest
cez zSonotul va.prezenta atenliei nele un f,apt pe cetDEll
t-an gttut,
Fi anume cd va trece pe l_ingd nine o nagln5..
In aoedt caz
gunetul
nesincron egte categor{c de inpor-
tant6 nai. mare decit surtetul sl:rctoa.
Prooezul neatal subcongtlent prln care selec
-
tlonEn
pentru atenlia aoastrd anumite zgomote din sulxe-
ttll total pe care-I auzin, 9i
excluden alte sunete din
GoEgtleEtul nostru, arguneuteazd ln nare ndsuxd in fa-
lrrarea sunetelsr aeslncrone. Pudovkin llustreazi acest
adver prln exenplul u:lndtor.
| "Io
vtala reaId,
.tu,
cititorule, poll auzi d.eodat6 ul
t -
;:'l-1.6!'i.
i.;: ;,.j:i!api rrer!. der+a$dal-i nuqr:.i r., fcre:,r',:'\.-;i..
q
1
V.I.Pud.ovki ar
t' tebnl ca
fi l nul ui r,, NerDes
,
1.gJl , p.Lj 5?-
L58.
- 4r , -
noruel al acestot autonoblle gl autobuze; vcl oontl_
anra s[ ruzl- aumai std.gltul gar
te-a surprins. Iu
ssfs dtn
urni vei looalLza. cu
lrlvtrea
prrnctarl dJ.n
gele
a venit sunctult acolo este strirel, o nultine
91
clneva rt{n
a11jln" rldtcl un oB rinlt, care acun
&tC9. Prlvtnd po aceat o dovll lasl congtJ.eat ds
zgonotul circuJ.afl.ei gl fa ulJlocul acogtul zgonot
. va clc'gte gradat.serDelul p6tr"nzitor
al anbulnnfei.
lpol' atenfia te va ft atlael, ile Lubrdsdloi.atea onulul
rdnlti hatnele sale eealini cu hslaele fratelui tdu
cere, dutrrl cul tf1 o-latcgtl
ecur, trebula 16 vInA
aL te vadi. la ora doul. I.a'
''tenglnnea
erlmpIltl can,
.
uneazd, la aellnlgtea gl aeslgrlranla pe c&!e
tt lo
oroeaztr glnilul ci acest olr care poate va nur-l &R
putea fl chlar fratele t6u, tqate soaetcle focetoa?I
91
I! gercepfla ta.nu orlsti declt o ti.cens totalir
SI flc oarrl ora doul?
prlvegtL
ceasul gl ta acelagt,
ttup tl auzl tic-tacul.. Aceaeta este
prlaa
nlecarp.
,elacronlzetl latre o lnagine
91 sluetul prorocat
dl
elr
Do otne o tuzl
,rt?
nonEntul ln cala a llsuDtt
atr16ltul d,c eJutor'l. f
S-ar putcr oblecta cI ta acegt t-noldent
pud.ov-
k1n clteazi rra ereqrlu.iagenioar"'inveatat
f.a roal qnclal
f,n beneficlul argunontulul. Dar el eete
guflcient
pentnr
a ar6ta c5' in erperienfa de toete zllele ao1 au parcepe!
ta nod coagtlcnt su.netele
glnclone.-
L:e uod, aornal nu
riat congtleat ds rgonotul pe oar-I facc pealle
Dea
zgl.riiad hlrtla tn ti^ug ao acriu
-
in tlnp . ce
gr:netele
Elaincrone tlad !l rolLctte atenlia aoastd,l deoare+e eLe
ae conunlcd rm lucnr drE cars au er8r! congtl.eafl inainte,
aau, Eai nult, un lucsu pe care d.orln g6-L
auziu.
Este cl-ar acun de ce an fEcut ac:aetE Iu.ngd
dlgresiune. Dacd urr tegizol doregte rd realizeze o plstd
sonori creatoare eI trEbrrig si albE prBuente pr:taclpl1le
generale di.scutate uai sui. Dar coplerea strlctd a expe-
rlenlei din viala de toate zllele nu poate duoe d.ecit ln
cel nai br:n caz, la o re-ctea^nc f1dc16, a reallt5lii.Unde
intervlne agadar Libertatoa dr late4rretarc a reglzorului
91 a nonteurului de eunet?
Ca g1 in d.onenlul lnaginilor' regizorul tre-
buI-c sd propun5. interpretarea sa proprie a evenfunentelor;
f.n nod norraL el- nu doregte s6. arate o scend in nodul
haotlc f,n care ea apare in viafa de ioate zileler cl ln-
cearca sd obgind redarea dranaticl de cea nai nale efi-
cacltatc. Cu aceastd rezerv6. e1 i9i poate lua cele nai
narl llbertili in ce privegte pista sonotd, atita vxene
cl,t nu atrage atenlia asupla tehniclt folosite.
S5, revenin Ia exerplul ceaeului vtzibll po
clane An spus c5' ddcd acliuaea este suficient ds lnters-
sant5,, nu este
ry
si se aud5, tic-tacuJ- geasu1ui.Ia
alte cazurl insi acest luetrr Doate fl necesar. Dac5. t-
gizorul doregte sd conunice ceva din starea de spirit a
unui personaj care agteaptd infrigurat vestl de o lnpor-
tanld vitald, ttc-tacul ceasului. va coatribui La crearea
atnosferel de suspensle. In alte cazurl gi pentru alte
notlve regizorul ar putea folosi tlc-tacu1 ceasulul La
inoeputul sceneir l[sindu-l sd disparS. naj. tirziu; sau
ar putea folosi un nun5.r, oricare, de sunete nesinc?cne,
fle
j.zolete1
fLe in nod slnultanr conbinate cu tlc-tacul
ceaeulr.ri. EI dlspune ia realitate de o lafgd poslbllltate
de alegere a sunetelor, cale-i ingddui.e sE. draDatlzeze
sunetele naturale. Foloelrea ablle a sunetulut- reprezintS,
ceva mai nult decit add.ugarea unei plste sonole de naxlnE.
eficacitate unei inaginl exlstenteq Ea !-upIlci ldeea cE
lnagi.nea trebuie conceputA nu in nod ln{ependent sl in
teruenit unel asocialil sonore poslblle. Filnul
"Yor
only
Livg Once'r a} Iui. Frltz Lang conline uD erenplu sl4rlu;
-
4t r -
la calc de altfel au putea adiuga uulte a1-i:e1el o tiadrd
tet6' (Sykla
Sltlney) agteaptS., slngurd ia earnera el
,stind
pe acarmul pianului, cu spatele rezenat de piuaul desehlsg
ea gtle cd. eolul el (8enr.;r
Fonda) u:rmeazd sE fle spi.nzu-
rat la oia 1I. In nonerrtul lu care ceasul arati ora exactd.
ea se rldJ.cd de pe gcaul gl dtn intinplare pune nina pe
claviatura deschls5.. 8e aude un sunet discordant, urit
9i
trist, profilat pe tdcerea de pinE atu-ncl-, comunlcfndu-ne
o parte dia certltudlaea crudl a pierderii pe care eroi-na
o suferea. Pentru a se obline asest efect particular
actiuaea vlzuald trebuia coaceputd astfel incit d1n ea sd
decurgi in nod fitsc efectul sonor dorit. Alegerea unei
morj- ca 1oc ile doefdgurare a1 secvenlei jafului
din
rrOd.d..
tan Out'r (vezi
nai
Joa)
exeq>Iificd uD proces aserndnEtor.
Alegeroa efectelor sonore revine reglzorulul
gi nonteurulul de sunet; este evident ci dacd iutreaga
secvenlE este planificatE intr-o etapd. nai ttopurie a pro-
cesului de productle, rezultatele au gaasa si, fie cu atl.t
'nai
bune. i[onteurului dg srrne! il revind inad
9i o altl
sarcln6, de naxiui inportan!5, gl enume inregistrarea bea-
zi l or. Cuaosci nd ceri al el e dranati ce a1e secvenl el sa1e,
el trebuie sd inregistreze efecte sonotre avind o calitate
adecvat5. O sceni poate reclama, de exemplu, sunetul
cLaxonului unui automobll. Nu este suflcient sa roonteurul
sI ertragd dln fonotecE o baadd. oarecare con{inf.nd sunetul
unul claron,
9i sd o alSture inaginil. El, trebule s6. pre-
ca,zesa sennlfieetia eracti pe carte sunehrl o are lo ncens
respeCtlvd gi sd elaboreze banda confom acestei semnifl-
ca!11. Exi.std trei situa!.ii posibile in care poate fi nece-
gar
claronul u4.u1 autonobilr
1. Ca parte a zgomo'bulul de foncl a1 ci.rcula-
! l c1.
2. fntr-o scend de conedie in care r.rn blielel
se ca!6rd pe scaunul
,iin
maqlna tatS.lul sdu gi sr:nd Dereu
d1n claxon, spre marea nenultunlre a pdrinlilor sdi.
- 416-
9. Ca" ultl! eerinal
(lispe:eat
dci avertlgnent
IanEat de un gofer pe puDctul ile a cdlca ua copil.
Fste ertren de diflcil s5. se descrie in au-
rriate.subtilele d.iferenfe care existE in calitatea gunE-
tulul, cbiar dacd aceste diferenfe.pot fi ugor fecLuroscu-
te cind. sint ascultate. Puten totugi spune cd in prinul
caz poate f,i folosit un sunet de claron jos, neregulat,
1u.6 91 scurt cu lntermitenfe; ia cel de a1 doil,ea cez,
su!.etele pot fi l'.ngl gl puteruice avind. o calj-tate in-
ststent{ gl gtridsntE,
deosebit de suBd.rdtoare; in cazul
a1 treilea un suaet p5.tnrnz5.tor, scult g1 inalt poatO co-
Duli-ca la nod. foarte eficient irdnenla perd-coluluitsrune-
tul ar fl verosiuil in orise caz, dar calitatea s& con-
tribule 1a accentuarea forlei dranatice a ecenel.
ANAI,TZA I]NET PISTT SONONE
Iu ultinele citeva capitole, irr care ne-arl
ocupat i,n principal ile nontajul inaglnllor fllnulul, an
remarcat.deseori cE tempo-uI ql ritnul
91, Ln oarecare
md.surds vollrnul pistel sonore afesteazE. rnlgcarrea generalE
a unel secvenle. fnainte insd de a d.iscuta la ter.nenl ge-
nerali aceet aspect a1 nontajulul eonor, eI erutnln o
aecvenlE dJ.n
flOdd.
Marr Out'rr. pentru a vedea cun icfionea-
zi i n practl cd acest aspect.
,
,.ODD
I(AN OUT'1
(reei t di n j oc)
Sxbrag ilin actul 2
f6hnny.llcQueen (Janee llason),
9efu1 rnl
grgani2s-
!11"
revol"ulionaro ilegale, a stat ascuns gase 1unl
la casa unul prieten. El plEnulegte sE atace o moa-
I
Regi a: Carol Reed. Mont aj gl : Fergus MoDonel 1. Mont aj ul -
sunetuluil Harry !triller.
rrod. ' r[\ro
Cities Fl1mr" 1946.
- 4' 7'
rI l-ocald. peqt1u a futa bani, destinati fondul.ui
organizaliel. Dupi recJ.uzj-uaea sa de gase hurtt
el suferd o crizE de aneleald in tinpuf atacu1ul.
Si aceaste clipd de goviial.d provoaqd egecul in-
iregii acliuai.. fovardgii lui in aceastS. acliug.e
sint Pat, care conduce naginar Nolan gi Mu4rtqr.
In secventeLe anterioare am v6.zut pe Pat veuind
gu naqina, luindu-i pe Johan;.r Nolan gl [urphy
gi conducindu-l la uoar6'
Ft '
L-? Johnqr, Nol an $i
Zgonot de pagi .Ft acor- 9
Mur?hy coboari din ma- durile ceasuLul public-
gind
9i
se indreaptd
spre clidirea in ear
ee afld blroul rnorii.
I
Filnare prin glasswandul- Ceasul oragului i.gi tl
c15.d.j-r11 biroulul, in comnl et eazd acordul -
tirnp ce cei trel oamenl inainte de a suaa
pdtruncl
lnduatrrr.
4\5 Nolqnr Mury\y inain-
tiud de-a lungu1 cori-
d.oarelor dla i-aterio-
ru1 clidirli,
34_g4@E
cadre yenind. inspre
gP@.
orel -e. Zgonotul cel or
doL batanli ai ugii
duble, in nonentul
iatrdril celor trei
oanenl. Iacepe zgorng-
tuL pul si l i ei norl i .
Zgonotul indbugit al ?4
pagllor oaroenilor de-
vine nereu nai puter-
n1c ln tlnpul ceLor
i.ou5 cadre.
B6tsla oorii ca zgoroot
de fond.
E + - 4t e-
Ft .
6-]? Cei trei oameDi Pulsalla norli Ee aud.e
75
.
p6trund in biroul nai puternio clecl.t
contabillt{fll, fgi inainte. Se aud. clar
sgot revolverele
9j.
toate zgonotele asocia-
aonaze pe funcfio- te cadrulutl figiltul
oatl 9d r6nlnd Li- bnncnotelor, zgonotul
ni gt i t t t Johnny se pagi l or et c.
lndreapt6 spre aafe- Dialogul aproaps nu
u1 dsechi s, scoat e exl st d, dar put en auzl
din el teancuri de pe Nolan dind. indicatil
bancnot e gi l e bagd gopt i t er
l r Pst ,
Pst , Sg. . . r t
i n val i z6, I n pl anul
aI doi l ea 6e vede o
desp5,rfiturd din gea-
nurl, dupa care s6
af l d ci t eva l ucr{
-
t oare, De=a l ungul
secvenl el , Nol gn su-
pravegheazd pe func-
tione.rl'
ludepdrtfn-
du-l de despdrflturd;
l a acest t i np e1 scoat e
ni cl sunet e gui erat e.
Se rost esc f oart e pu-
!i.ne
cuvinte.
Pat , af ar d di a cl Edi r e,
a$t ept i nd i n rnagi nd. . El
privestb afard d1n cadru.
urcd scEri l e bi rou-
lul.-lP@:
ra-neazI pe clopotul
de alarnd din fala
cl i di ri i .
2o Pat, priviad cu lrer-
vozi tate i nprej ur.
2I Pe di r ecl i a pr r vi -
ri i 1ui Pat. Cdruga
unui cd.rbuna.lc se a-
pr opi e i nceu de apa
r at . Ea s r ) pr gce
i n f o * r r r n o i
*. - - na6azal - t
bar i ni ast f el i egi r ea
l ui i r at .
22-24 Pat prl vegte i ngri j o-
rat cdrula cdrbunaru-
1ui .
25-26 i nteri -or bj ,rcul con-
u q t r i r u a y r r a
Jol Lnny bagd i n val i z;:
ul ti nel e teancuri de
bancnot e; cei 1al ! i
doi se indreapiS. spre
uqa, gat a de pl ecar e.
Nol on aver t i zeazd pe
tovardgi i s5.i , pri n
- 4b-
notorul ui . Z6onotu1
Ptr-
terni c Si
di sti nct aI
pagi -1or cel or doi oarneni
car e ur cd t r ept el e.
Se au,f,e in depirtare ,
zgornote de copi te. Un
c.j .rbunar stri gS:
r' Cd!-
bune! " . Zgomot ul not o-
r ul ui ccn bi r , ui .
,
fd.cdni tul copi tel or ca-
l u1ui i nceteazd.
Zgorootul raotorul ui ma-
Si ni i cont i nuS.
7 . . . . . - r , 1 r ^ f ^ 6 ! l r r i
l o
c c.r: i i.:iul-i.
, ul satri a nori i ca i na- 74
i-ntr-' .
i ' i ,;.l j -tul bancnotel or pe
carc .i :i :nny Ie adrrni gi
1e ba1;ii i:", 'rai.izd,.
18
Fi l -na: re pe di rec! i a pri -
vl ri i 1ui Pat : doi oaneni
Zgonotul norii ince-
t eaz6. 8e. aude r i sul
unei- fete. Zgonotul
notoruIul naqinii gj.
o accelerare bnrgc6'.
Accel erars nal puter
nlcd gi nal rapldii a
' l q
doul gulerrturl
-
44o:
acurte, sd, ee grd,-
beascl.
29 Cei trsi oamcnl l es
pe uq{
ej- otribat re-
pede corldorul, dep6:n-
tinclu-ee ic aparat"
,l-}?Itolan Si Uury\y aleargd
ia
Jbs Be
trrepte, afarE
'
dla clddlrea blroului.
, Johnqt 1,1 urseazd,, dar
se opreg$e deodatd,
aneflt.
trolan
9l Fat fl_strlgd
sI
ge grdbeasol.
Caeierul lesr aldrglad
pe ugE . ta urua lul-
Jobnnlr, .cq un revolver
fn nl.nd., gl-1 blocheezE
drruluf pe sc5.r1.
Incepe on luptE in care
cel d.ol orne!.l Be ros
-
It.
Zgonotul pa911ol grl- L5
bllt ai ceLor trel
oanenl rdsun6, peate
pulaalla norLl gl erte
deorlatS. acoperLt .de
clopotul puteralo, etra-
drnt de alarud.
Zgonotul norll se opregte.lo
CaLltatea sulxetu].ul de
alar:nd se nodlficd in
noueatul- Ln cats acllnnea
trect Ln ertorlonrl
cl{dlr{l.
Pat. Xolaar
;'6hnntr! UAtaetUatae,
J' ohnny... Eai dct
Bagd de Eean6.
Caelenrlc
Stai, clne cAtl?
Toate niclle zgorote
lacl<lente pc carc h fac
cel clol oaoonJ' rostogo-
lindu-se
91 l.uptf.ncbr-ac
ge.
aud cIat.
togol esc Ia pdni nt.
CasieruL il inpuqcS. pe
Johr:ny in r:ndr.
Johnny reugegte sd-Ei
scoatd arna gi-]' in-
pugcd. pe casi er.
Nolan
Si
ltlurphy les
din naginS.
9i aleargd.
s5.-i dea ajutor lui
Johaay.
O inpugcStur,d..
Al te i xnpugcd.tur5,
Nol an:
Adu-1 i'rr ma!in5.,
r epede.
De-a lungul intregii
secvente se aude cl o-
potul d.e ir1arrn5. gi lnr-
ral i a puterni cE a no-
torului (Banda A)
Pat:
Bagd-1 i ni untruromul e...
fa-1 oe bral s hal derre-!
pede !
Clopotul de alannd
$i tu-
ralia continuA.
Clopotul de alarrn5. contl-
nud..
furagia notorulul devJ.ne
foarte puteruicd (3anda
B)
Zgonot de pagi nergtnd.
spre maginEr
Clopotul de alarnd oon-
ti nud.
Zgonot puternic de tur:,:-.
tie - f 5r*ida C)* in
';"J.:;;,
.-
r : r , i .
- . . 1 ^
. i
; f , -
t ,
. - . r . . J 5 . . - 1 , . - r r - . . . .
--
44]- -
f t .
lo Oanenll stribat ia Ca in 29. g
gmbi ua aLt corldor.
privltoriir
(etrlgfnd)
cf.teia peraoane tl -;;, Bralt oln6
priveso
9i
Le strtg{ sintefl?
f,drE nultl convlngere, Stall pe loo, v!. qrun...
sI se opreascd.
etc.
q e
P. Ap. Pat l a. vol an.
Murphy
91 No1an.-l 1
ajutE. pe Johnay
P,M. Magina. Murpbqr
1ntr5. in.nagi-n5. care
por negt e. Nol an i l
t::'lleazd
;i Jchnny se
c . ! : - ; - r - t o r c r r J : 6 + o
pe
Scar?.
nagi-nlj_.
,4
q q
- 442
56-64 Cadre alternante
a1e str5.zl i gi
planuri aproDlate
a1e l ui Pat 9i
Nol an
i n + i n n n a m
,, -a$Ina go-
negte. Johnny nu a
intrat bine in naginS.
gi Nolan 9i
Murphy
lncearcd s5.-I tragd.
induntru. Magina
trece printre cirula
cdrbunarului 9i
rnaga-
zie virind. brusc
Ai
apoi Pat cotegte
scurt dup5. col !.No1an
Sl
Mu4)hy nu reugesc
s5.-1 apuce pe Johm5r
ei
si -l tragE i n
tragina.
65 P.Ap. Job-oly. El
incearcE i.a zadar sX
apuce clanla naginii
gi cade pe spat e.
Zgonotul strid.ent al 11
naqinil slibegte pulin.
In
timpul planurilor a-
propi ate al e i nte ei orul ul
nagin5-l
,
se aude un
rrprin*
pl an" al - benzl i nagi ni i
( Banda D) ' spr e deosebi r e de
zgomotul nal ineet a1 moto-
rului care se aude in ca-
drele de erberior a1e na-
gi ni i .
UIIPETS
Agteaptd s5.-1 tragen
ind.uatru.
Scrlgnet de anbreiaj. O
izbiturd. in nonentul
cincl nagina lovegte tro-
tuarul .
Zgonot gui erd.tor ascul i t
in momentul in care na-
gi na ocol egte col l ul
(Banda E).
Uggbrr
-
Sagd de searn5., a1unec5..
zgonotul continud..
L L/2
Nol an:
Bagd d.e aean5.rah.rnec6.
Murph:r:
Nu-1 1dea.
' '
* " +7"
-
66 Aparatul f1]nind
di -n nasi na i n ni scare,
panoraneazd. cu Johnny
i n ti np ce acesta cede.
El ce lzbeqte de p5,-
ni at
9i ee rostogol egte.
Aparatul il- uentine in
centrul sadrarlui in
tinp oe ee depdrteazS.
de eI.
67-69 Uurpby
$1 Nolan intrd.
ln panicd
9f ii strigd
Lul Pat sE. opreascd
magina.
7o Maslna latrd in cadnl
91 opregte brusc in
P. U.
7L P.S.Ap. Pat. Aparatul
panorameazE.
de Ia
stinAa spre centru
.prrtru
a ar{ta cE. rna-
gina face u.a salt.Pat
se intoaree pentlu a
prlvi ge Nolan
9i
Murpb;r.
72-92 Cei trel oemeni din ma-
gind dlscute dsr nu se
pot bot6.ri ce sa facd.
E1 nerg
iuainte
aPorind
! ' t r
Z g c n o t u l r a o u o r . u : . r , r ' /
coi ' ' t i rud"
In moraentul in care
Johnny se izbegte de
pduiat, nuzica lnter*
vlne brusc cu un
dezacord dranat l c"
Muzlca continud..
5
Zgonotul notorulul
continud..
ltolan
9i llurptqr strigd
1a Pat.
l[uzica contLnud.. 2
Scriguet brusc de
frlae (Banda naglnE. F).
Muzl ca conti nud.
Scrf.gnetul frlnelor 9
i neeteazS..
E l-i:eigte, in afard de
sunetul lndelfirtat al
clopotuluL de alarurd,.
Pati
Aga, acun or si ne
prlndd
Be
toli.
Muzlca continu5..
9o
PatrNolaa ql Murphy
strl gd unul 1a al tu1.
trr
4'
9'
r
4l|4-
Be-l poatd g6si pe
Jobl4y dupd col-!.
DrpE ciWa tinP JohnnJr
ee rldic6 91
incePe sE
al"erge, lar un ciLne
fuge dupd el. E1 aleargii
de-a luugul unei strdzl
pustl1, trece pe lingE
un copi l ag 9i Pe
l i ngd
un gl r de nagazl i i eI
ge
opregte la una dln-
tre nagazll,
Interlor nagazie. JohnnY
epulzat lntrd in maga'
zl e. El se tl rdgte i n-
cet c5.tre o bancd. ce
se af16 pe peretele din
dreapta.
S1 tgl reazlnE, o cl-lP5
oapul de perete.
Igl nlgcd capul 91 alu-
necE incet de
Pe
banc6
Ia pdnl.at.
Aparatul
panorameaz4
ln
Jos
de-a lungul bra-
tulul
sdu gt veden
g$n-
gele glroln'd pe uiuE.
FC.
liuzica i.ncepe sd se
atenueze.
Tdtratul cllnelul se
stiage in depdrbareo
Muzica se gtenueazd.
gi di sparer
Scirtiit dE stlcl-d
spartd pe dugrrmea, ln
ti-mp ce . eI nerge
tl,r{,nd.u-sg. 6e aude un
gifilt puterrrio.
Llnigte, in afari de
respi.rafla inceat6 a
J.ui John;r gl de zgo-
notul foarte i:rdep&.-
tat aI clopotulul de
alarni.
- 4 / + i _
Secvenla jafului pe care an cltat-o este
prezentat6 in nod realist; oarnenii sint aritali ca
nigte fiinle oraenegtl obignulte, vulnerabile, a c5.ror
incelcare de a obliae bani pentru cauza lor se ter -
ninl ln nod tragic. Nu von g6.si aicj- nfunic din actele
d.e bravurd neveroliniIe gi glorioase care ar fi fost
deslgur prezentate intr-o secven!5. asemdndtoare din-
tr-un f1l-n cu gangsteri. Fdrd. ca prin aceasta secvenla
sE f i e nai pul i n pasi onant E, se evi t d. f ol osi rea,
j n
su-
net $i i . uagi nl
,
a unor ef ect e nef i regt i , suprat ri rnensl o-
nat e, care ar f i af ect at real i 5rnul narat i uni i . I n f i e-
care noncnt sunet ul est e f i resci el cont ri bui e 1a real -j --
zarea efectului drarnatic nu:nai prj-n variagj-ile de call-
t at e gl pri n vari at i i l e cu nul t d gri j d el abora' be al e
t enpo-ul ui
9i
de asenenea pri n put erea de sol i ci t are a
pi st ei sot rore.
. Pul i nel e repl i ci rost i t e nu si nt ni ci odat d
. e: cpl i cat i ve. El e i nt ensi f i cd pur
$i si -npl u ef i caci t at ea
el enent ul ui vi zual . De pi l dd excl anal i i l e f rent ; t i ce pe
care Pat le adreseazu lui Joh-nny cind acesta goviiie pe
trepte, niresc dramatisnul secven$ei fEr5. a ne 6pune u.n
lucru care nu ar fl cuprins io iroag"ini. fn sensuL acesta
banda de dialog poate fi consj-derat5. ca o bandd de z6o-
mote: ea nu ancoreazS. elenentul
.rizual
conunicindu-ne o
l nf omal i e i rport ant S. , ci se aoaugd ef ect ul ui t ot al
, nai
nul t ca o cont ri bul i e deci t ca el enent esenf i al .
Povestirea fil-mului cuprinde doudsprezece
ore. Dln nomentul in care John:ry pardsegte pentru prima
d.atd ascu:rzdtoarea, acorduri"le ceasului oraqului sint
auzite, dln ti4r in timp, de-a luagu1 intregului filr!.
E1e ecot in relief faptul ci intreaga acliune se d.esf5-
Soare
intr-o perioadd de tiurp relativ scurtd gi f ac
prezent i . publ i cul ui t recerea i nceat 6.
9i
neroi l oasE s
tinpulul, care va duee Ia noartea 1u.1. Johany. Acor<lurile
-
446-
cealornl.culrd Latrodust la loceputul aceetel aecvenle
corunicE de aasnsnea cova tlla ecntlnentul da lzolare
gl de lncir5J"nare pe care-l Lae.earcd J.)h!nJr cind ae.
aventuleaz[ peqtru prina oar{ pe stradA dupd o reclu-
ztune de clteva lunl.
'
Ia nonantul ciad oamo-'r:ii lntr5. la noar[t
sf,nter 1[sa!1 e.l r"*tlx puJ.aalla lentlr nonotoai a rno-
torulrd nori.l. .Baioda a foet lnrsglatratd intr-o noartr
adcvlrati, aI etrrel euoet avee o cal-ltate foarte aciec-
r-at5 acopulul dranatto partlcui-ar ce uroa sE rel,ae5.
naL tirstu. llrebule sd lemarcdn da senenea cE. La
gorLc-
ntl aeenalluluL erterloareLe ecenei s-al fl putut des-
flgura
fn
oric&re olldin ile blrou, tnel c-a preferat
rlcgerea noril, probabllr oeL pufln Ln parte vlzln-
du-ge asoclafille aonole poelbile.
Clad sei trel oanenl strEbat eorldo:nrl
aplopltnrhr-so dc btteul contabilltllll (4-5) auzlr zgo-
notul tnF.bugit aI patllor pmfllali pe zgonotuL do folil
aI norll. Peatru aceasti plst[ s-au lnregletrat pagit
uaor oaneal uergf.ad pe eclndurl de Lepno In felul acetfia
a-a roallrat ua sulet de o calltate.senalficatlv{ can
atrage atsnila publlculu1 aaupra eir fErE a fl laetr atlt
de nooDllnuitl.incft sd provoaoe indoiell aaupra auten-
ttcltltli.saLo" Pc ndeurl ce oaoenli ee apropic dc obLoc-
tlvu1 1or, rpmotul"
Dafilor
oregte Ln voh.rn
-
la af,ll-
gXtul gad.ruluL
5 eI devtae nafireso de putorato -
oo!
-
Btruind La fc1u]. accsta etaroa de teneluno drnafu$sq
$a-
tuIuL.
Ia laoeputul cadnrlul 5 oaneail ee gCseoo
aaL departe do aparet docl,t f,usoeerd. J-a sflrgitul oa-
drrrl"uL 4r
Ei
o pl.etd. souorE. etrlct netu"ralistE
Fi-ar
fi
dlnLauat.ugor voluuuL la acest puDct. In faptr dupl ctn
aa vdsut, ee intinpl{ tocral atnpotrlvl, eoopul unlrtt
f,flrid {ac.ii.:: ils e
ge
clabora o construclle d.cstlnat} eve-
+4? _
In cazul acesta re6lzonr1 a urudrit ua efect dranatic
partlcuLarr
Fl a lgnolat ceriatele perspectlvel soaore
naturalet al. se ofer{ astfel un ereupLu eflcace al no-
dtd.ut ln care abaterile de la reallsnul Eu.netuluJ. pot
ft
Justtflcate
atuaci clnd scopul prlncipal este acela
de a sc reallza un efect dra.natlc.
Aclluaea furtulul (5-L?
eL 2728) Du Gorr-
llne
ln nod practlc nici un fel- de dlalogl este Lrn pa-
aal de tensiune intensl, Ln care pulsalia noril care
acun d.obl,ndegte o sennlflcalie speclalE, devlne na1
putene.lo6. Ea nc lnforueazE cd nu.ocitorll iee de la
noarl, neprevenlll de furb, gl. igi contlreu6 munoai ea
gubllnlaz6
totodat5. prlnejdia oa ln orlce nornent una
dLn tlnerele care lucreazi ln q>atele peretelu5. de etl-
c1d sd priveascE in sus
9i
sd d.ea alama. In aceLa91
tlnp bltala nonotond,, IinlgtltE. a nor1l accentuea,zd tre-
cerea lentd a ti4pulul in t14l ce oarnenil lncearcS. sd
traneporte banll. Inpdrlind tirrpul
-
dacd ne puten ex-
prina astfel
-
intr-o serie de uniEti in succeslune me-
can1c6, bdtaia rltrnlcS a noril face ca secvenfa sd perd
de o lunglne intolerabil-d, fdcindu-ne aproape s-o trd,in
prln starea de spirit a unuia d:intre nenbril band.ei.
Toate ndruntele eu:r'ete lncidentale provocate de aallo-
vrarea bancnotelor sau de nigcarea onnenllor prin cane-
rA s aud clar, in parte pentnr a sublinia nervozitatea
l-ul Johnny 9i in parte pentru a exprina atenfla lnsp&,l-
nlntatd cu care funclionarii biroului ii ur:odresc fte-
care nLgcare. Micile sunete gulerdtoare pe care le scoa-
te Nol an i atdresc acest efect.
lfrecelea prir nontaj la Pat, care agteaptd,
i,ngrijorat afard (18-24), nentine tensiuaea
,
dar 1a un
nivel dlferit. El agteaptd. nerdbd.d,tor, in rnaglni sa 1mo-
bi 16, i egl rea prJ-eteni l or sdj -. In contrast :u Jobrury
cate lncearcE. s6-gi te:mlne ci.t nal grabnic treaba, Pat
cate obl l gat sd agtepte ca ceva sd se l .nti mpl -e gel deri j .rrs ' :;i-la' i.,
iers e;l' br". flu-rt*-L r,-' +prlu-Eigs
- 4 4 8 -
supras, ersi bi l 1a ceea ce i 1 i nconj oard gi pri ve: ; i ' -e r, d--,
nui t ol oe f i ecar. e t recdt or. Pi st a
gonord.
devi n. . , - sga(i er
subreci i vi i -. Ci nd e1 auoe rl sul u; or, nepi i sS. t or a1 unej -
f et e ce u: ci sci l ri l e, i nvcl unt ar apas5. cu pi -ci orul
l e
ac- - el - el a, , cr
; i
pr i ve5i e i n , 1i r ecl i a
r i sul uj . ( 19) . Acce-
i erarea brusci . a moi orri l . ui (i S) consi j _t ui e pent ru e1 o
asi gul ane ci va put ea porni f ri ri . i ni ; i ' rz, i ere; est e ges-
tul inconpi:ient al u:rul on care agt,eaptE nerdbdd.tor sd
ac! i oneze. l n
acel agi t i np zgornot el e i nconj urdt oare
si nt auzj -i e l a un vol un exagerat , deoarece Pat , care se
tene cd oricare dintre trecd.tori- ar purea devenl bdnui-
t or auzi nd moi ; oru1 magi ni i mergi nd-, a deveni t neobi g-
nul t de sensi bi l 1a acest e zgomot e. f n cadrul 2o auzi m
pent ru pri -na dat h
l d. ci i ni t ul copi t el or cai l or cl e l a c5-
rul a de cdrbuni , ; i st ri gd. t ul
"Cd, rbunarul ! , r Pi st a
t d-
cS. ni t ul rri copi t ei or a f ost i nregi st rat { i nt r-o st radi
flancatd de cliidi-ri inalte
9i are o rezonan!5. sinistrS..
Ci nd Pat pr i vegt e i mpr ej ur , el vede ( 21)
cd. rut a ci l rbuna: r: l ui bl oci ndu-i dLmul de i egi re. O d. at 5.
st abi l i bi aceast d pri mej di e, i 1 pd. r5. si n (dup5 22-24)
i nbr-o i r: ; ri j o: ' are i nci mai put erni -c5. , auzl nd nunal -
zgonot ul : . e6ul at (Ei deci nesernni f i cat i v pent ru e1) al
mobonul ui naei ni i .
In tinp ce oanenii se ind-reapt5 spre iegire
(i : ' 1-9c),
acest sr: net cregt e i n vol um qi i n i nt ensi t at e.
i j . i i ; eva secunde dupd ce au p5ri si t bi _rou1 cont abi l i t ri l i i
se f ace a' . r: zi t sunet ul st ri <i ent Ei i nsi st ent al cl opot ul ui
de al al nd. Ai ci de asmenea l a i nr egi st r ar ea pi st ei s- a
gi nuL seama cu nu}uai gri j d de cal "i t abea dramat i cS. . Ci : rd
acl j -uJrea brece i n ext eri orul - ci Sdi ri i cal i t at ea sunet ul ui
de al ann5. se schi rnbd q; i zgonot ul rnorl j - se opreEt e. I n
l u, ct a suri nsi i t i i nt re Jol umy gi casi er, pot f i auzi t e
i ol r : ' u, . , i : : ; oar el e zAonot e i nci ci . ent al e a1e 1up; ei . I n i magi . ne
l t i p ba c: : : . ' ; n, i : l ) Cci A3ui oasd
9i ect e pr Lr zent : : i i ca O S, l r t - e
1
f
;
1
4
- L + q -
rellefr care trebule si devini conviretoar cu aiutorul
6f ect el or soDol t go I n aceat t i np t ensi unea est e susl i nut e"
tle turalia puternicd a naginii 9i
de clopotul de alarma-
Ci nd roaqi aa pornegt e, sunet ul al arrnei se at e-
nueaze. Banda de zgonot a roaqi ni i est e acun f oart e cl ara:
turatia rapldE a no' uorulul care ambaleazd din cind in
ci nci
( A) r ambal ai ul br usc
( B) , accel er ar ea r api dE
( C) t
zgonotul
ttin
prin-plan" care intovdr5gegte
planurlle dil
l nt erl orul nagi ni i i n ni gcare
(B)
r
scri Enet ul " anbrei aj u-
l ui
(E)
91 a1 f ri nel or
(F) f i ecare di n acest e sunet e esi e
iaregistrat
pe o pj.std separatS. urndrindu-se in felul
acest a sd se at ri bui e sunet ul ui t ot al un ef ect convi ngd-
t or ci t nai desevi rqi t . I E acel agi t i np pri mei di a
9i
t e-
roarea generate de aceste clipe sint conulicate
prin
sci rl i i t u1 Eagi ni i
(E)
Si
I n general pri n vol urouf i nal t
al sunetului.
Clnd Joharry cade dln nagine
(56) incepe bnrsc
nuzi ca. Acest a est e eveni ncnt ul cul ni nant al
gecvent ei
f urt ul ui . Dacd t i nen
seana de i nt reaga const rucl i e a f i l -
mu1ui , t ot ul pi nS' l a acest punct nu a f oet decl t o st a-
bi l i re a si t uat i ei . De 1a acest cadru i nai nt e sl t ual i a
est e st abi l i t d, 9i
i ncepe t ragi ca, l unga c{ut are' CCde-
rea lui Johnny are deci o sennificalie care ciepdqe5te
cul oi nal i a ul ei secvenl e t ul burd' t oare i zol at e: ea repre-
zinti punctul elq)licativ aI intregului fil-u
Fi
ca atare
senni f i ca! i a ei draroat i cE est e i npdrt i qi t d pri n i ' nbrodu-
cerea bruscS. $i art i f i ci al d a nuzi ci i . I nt r-adevarri nt ru-
ci t pi nd i n acest moment t ruzi ca a f ost f ol osi t i cu ext rmd
econoroi e, i nt rarea ei bruscS marcbeazd un accent rnai pre-
cl s gi - mai def i ni t deci t s-ar f : i xeal i zat prl nt r-o muzi cd
cont i nui de f ond.
Johnny se ri -di cd $i
' acepe
sE f up; d, dar e1
est e umdri t <l e un ci i ne c. r. re l a; ri ; acest l dt rat energi c
st abi l eqt e i n not l dra: . rat j c cE acum, i nt r-a' l evdrrvi ndt oa-
rea a l rrceput " Li t ral ; ul - i l - ' rl nl regt e pe Jorrrny i n t i np
:'riTe
- 45o-
ce acesta alearg6 de-a J-ungul- strdzllor puetllr gi efec-
tu1 EEu este anpliflcat d.e salitalea muzlcll..
Scena destuf. de Lungd tlln uagazle (9tr) aduca
gflrgltuL
secvenfel. Pri4a repr{.zd a vinitoril e-a ter-
nlnat, gl Jobuy a oblinut u.n rsouent de rigaz. fuzica
inceteazd gl teupo-u.l ac!1uali este
.fuo.cetlalt bnrsc (ca-
drul 9, egte nuLt nal lnng declt otlcare dLutre oad:rele
precectente). .11 vedeu anrnal
P9
JohnnJrr epulzat gl sufe-
rintl, tl.rf,ndu-se cu greutate ln nr6azle. Zgouotul ascu-
lit 91
scirllltor aL pagllor eEl pe stlcle q)artg. ne
fac
Brezentd
cu nal nult6 tklc mf,cr{.nfa luJ. t-n tiup
ce Xncearc6 sI gdseaac6 u:c, loc clgur la aare sI ee poa-
td odlbni. El alunecl pe podea
SA
auzln rEglrlratla
scurtd g1 sacadatlg peste acaastl tesplralle Du lal au-
zlu decit sunetul foerte lndeplrtat al clopotulul tla
alarui carqg ne qpure od vtnitoareer d.eparte de a fl fn-
cetatr abla a LnceBut'
A.n vlgut agadar La acest exeuplrr oE o
goc-
vea!5 poate ertrage fort!' dranatl.cl
.r{n
Plste
eonod a-
tutl'cl- clucl eleuentul eoaor 91
eloncntul' vlznal slnt co-
roboratE . Decorul nor-JJ' ,
prezenla cllael'ul' 91
atlcle
de pd podeaua nagazlal constltulO elenente vizuale care
nu sl,nt eeenllale poveatlrlt aau oala at fl
1tutut
fl
exprlnate pe alte c61
| el.E au adiucesc cfectuJ, total dre-
cf.t
eprda 'agoclatllIe
1or aonire. $uga lul ilobnny dc-a
Iungul rtrdzllor pustll, de plLdtr, rrn ar dsvenJ' tsul't
nai ef,lclentl prla f,aptirl .cC al vcdoa: ua oitne uruErd'n-
du-l. Dar oredeo Lstr-atlevlr cE na clLne l-ar fl outut
uro6r!., 91
laoldentul oferd nijl.ocul cte a se poteata
ecene ou aJutornl ldtratuLul energlo care rrrulregta o-'
nu1.
Repet6u, caLLtatea eruetelor a foet aLeasl
cu grlJd pentru fiecere ptetE. FCl[ tnd.olalEr or{oa ln-
regletrare de fonotecd. pu:tfn9. un
!6c54it
de coplte ar
- 49L-
fl
putut ser.rl La
gtabiUrea
prezenlel clrulei cLrbunarrr
tuJ. in cedrul la sare Pat lgi agteaptl prletenil..(2o)
. .
Iareglstrf,ndu-ge rra sunet d.e o calltate specla15,, e-a rca-
llzat insE nai nult desit atft. EltnctuL ales ln nod dell-
bErat peutru rezoaanfa
ga
dobfndegte fn coatext un fel dc
se.tlf,lcetlc de clauetrofobie.
laptul c!. laeletiD atl.t de nult aaupra cali-
t-itll parbicul-are a sunetelor neceeit5, o e:q>licafle. Ia
lceaele acurbe f,u care cel tlei oaneni se,aproplc ale bl
-
rourile contablllt{tlf (4-5), zgomotuL pagllor arq un rI-
sunet d.eoeebit de adlnc, Presupuaen cC regtzorul gi nontcu-
nrl de
gurct
au sinllt c5., degi aceet sunet tlu atre o
Eanlf,lcatiE dranatlcd apeclalE, el trebtrle totugl sC fLe
ln oarecare n5.eurd neobJ.gault prla
eI lnsugl pontru e sc
face prezeat ateallei spectatonrlul. Inten!1a ur:odrltd ern
de a Ee elabora o lntroducere dranatie!. nouentulul furbrr
lul priu cregterea Lentd. a volunuhd zgo!ilotuluL pagllor.
PlaI' Ia ce l1n1td ing!. este ingdctult sI ae lnslste aeupra
sennificallcl calit!'fll su-Detulul ln general?
Ia legdturd, cu accasta conpozltomL lntoay
Eopkina a scrla u:cndtoare.le despre pista sonord. a filou-
Iul.
[DaDa
de Plc6.'r.
"
... Este auficlent eI iachld ochil pentru a-ul pu-
tea recvoca fognetul lnensel crlnollne rlgld.c a
Edlth-e1 .Evrngr tf,rlndu-se pe paidoseala d.e narnorA
a Operel, punctat de loviturtlc gecl
ale bastonului.
Cred c5. nu gregesc fali d.e Tborold Dicklnson dacl
affun c5. cI nu ar fi foloslt d.e J.oo, poate, acest
efect parblcular, dac6 nu ar fl intenllonat gd.
fireze
acest su.net in congtiinla noastr{ pe4tru a-1 pirtea
fol osl nai ti rzl u i n scena apari l i ei , Doamna E*l th a:r.
fl traversat pur gl si npl u hol ul rgi cb.i ar dac6 zgono-
tul f,deut de rochia gi. bastonui eJ. ar fi fsst pe!.cep-
ti bi L, el ar fi fost auzi t::u*g.,r" i ;ri r.u-r ri : rt r*i .].",:_u-
(
ll
r
-
452-
glt, ca zgonot de foad. De ce? Ua atare sunet egtii
,faschant
gl tulburltor pnln aI lnsuglr au gtiar,
ofnd l-an auzit prlna datE, cd eI va fi foloslt
dl.n nou, 9i
totugi.el a atrlbuit acelul norneat
parbloular al fllnulul lntereg
91
fnrnuseletr.
8l exanlnfuformuLarea
[fasclna[t
91
eur?rtu-
zltor prin el insugi". llrebuLe intr-adev6r ca plste eo-
nord a unuJ. flln s6. fle surpriaz6toare pril ea lna[91 ?
E'rlstE priueJdla oa o plstd sonor5. care
golloit5.
La nod.
special atenfla publleulul s5. devln{ lntolerabll ds su-
pdrlloare. Spectatonrl,este suetras prin calltatca deoee-
bltl i
gunete].or
9i
daol acestea rlu au un aens fucnsflrr-
gic particular, clifuzarea atenllel va dlnlnua forfa de
atractle dranatlc{ a f,lLEuLul. Daod. inaE se atrLbuic su-
netulul catltatea soulficatlvd ln scopul ds a se Earca
ua accent Ln narafiuae, prooedeul eate rru nrunal
Juetlfi-
cat, dar gl srbreE de valorog. Zgonotul pagllor dla
r'Odd
lla. Out".gi fognetul.crlnolinsi Editb-El lvans in
nDama
de Pic6.'r leprezintd, fiecare, accente d.ranattoe auten
-
tloo, care
Justlficd
Ln' nod. ewldent fologlrea unsi call-
td.!t neoblgnuite a surotulul.
SI'NSII'IJ
gI
TiO]IIAJUII Iil,AGINII
ln reuarcat, Ln caBitolele tratfad despre non-
tiJul fllnelor d.e actualltnti ei al fllreIor docunentare,
luportanla plstei sonore ca nlJLoc ile dlrl.Jale a nlgcIrli
f,llnuluX. In fllnele d.e actus1lt6!1 rttnul rapld al eveal-
neatelor eetd-couultcat aproape erclugiv prln teupo-ul
sl
cnergla cu oare etto rostlt terbul conentatorulrd, aceeta
aollonlnd. dlegeori Lupotrd.va fLuxulu1. firesc al 1nagin1Lor.
An renarcat de aeemenea de nraeroaee or1, ln conentarliLe
noagttp aEuprh secveotelor drn iili'r.-.-'r i ;-s,ti-* r
pu*
terea d.e care dislffle
Bisi;a
so4or6 i:,,, e ..-:ri:iriltl.irL salr .te
I accelera nlgcarea secvenle1or. 59, ercan]r-.il:, d,.ln rro'1.
arcvenla din
"Oild.
fan Outtr, pentru a urrdri.rnal lnde
-
rproepe nod.ul Ln care euretul- poatc dlrtJa, ln practi.c6,
tenpo-ul f11n5.ri1.
In scens furtulul ai se aratd cd, cei trel
oauenl actloaeazi cu dleperar
'rl.npotrlva
tfuapulult'. ELe-
uentul vlzual- egte deci
qontat
rapld pentru a nc traua-
nlte graba acllunli 1or. Da! ia tinp ce se
6rEbeecroameuil
rf,nt congtlenll cu acultato d.e LunguL tlnp pe carrr li_
pl erd Ln desl vl .rgi rea sarci nl l l or pri ngJdl oase,
9i atare
lor de eplrlt ne este Ln oarecare nEsurd. conunlcatd pr.Ln
bahda sonord. in care putsalia obtgnult{
9i rltnicd e' rro-
torul ui nori l Lnceti negte nl gcerea scenel . Ci nd si nten pu
tall afard, la Pat, pieta sonor5. se atenusazEr
fd.cdnltuJ-
oblgnult de coplte
91
pa911 lenti ne conunlcd. in oarecare
llsur5. sentinentele pe eare l"e f.ncearc!.
pat;triiind.
aceasti
gerioadd, d.e agteptare care lui'thebule e6.-i pard. nesfir-
glt de.lungd., Cl.nd oaroenil pd.rEsesc c15.d.irea, banda sonor!
d,evl ne, d1n noti ve evl dente, foarte rapi dd, efectul fi l ud
rcaltzat in rqare ndsurd prin volumul inalt al suxetului,
Atuncl cind in cele din urnE Johany se prdbuqegte i.n naga-
z1o, tl npul se
"opregte"
pentru o cl l pd. Sunetul se stj ^n-
gc l ncet gi rdsufl area regulatd a onulul accentueazd.
gontlnentul
ltnistitorrd.e acalnle dupd furbund., pe caro-J
conSl ae pasaj ul .
In nulte cazurl sunetul poate fi fd.cut sA.
ecgl oneze i n opozi l l e cu el en+ntu1 vl zual , f1e pri n cati -
tatc, f1e prln tenpo. Secvenla furtulrrl din
ilOd.d
Man
Out" real l zeaz{ o atmos.f' erE c1e grabd freneti cd gl tot..
otl ntl de i nceti acal i . i ri .bensE, i .ccnal prl n contrastu.l di n-
l .ro teopo-uL 1' .n care ,9o deefi :.s,:;arE el enentul s' ti l e-i gj
n l omontu.L l na6j -no. T;r caaul i rri oL-ru. {:9649-r;} gur..:tul
L;i r
stgbt and Sound, deeenbrle 1949.
-
45!+
-
rs+;6 loiosit ca ul'i aontlapunct Ia elenentul.vizual- gi
Du ol un nljloc ds lntErlrer
rn
acelagi uod.l calitatea
ono!1onal6 a sunetdlul a fost folositi in contrapunct
cu atarea de spirlt conllnutd ta inagrae. In filnul
'Illllons
Llke Usrr(Ul1loane ca noi) a1 lui Lar:nd.er-Gi1l--
tat, eristd o ecend
f.
car: :ri sc. r;onuaicd lndirect c5.
sotu1 Patrlclei 1.:;a a fost ucls in 1upt6. Prina dati
glnd
o rsvedeu sr-ntsn Ia un concerb intr-o cantlnd. siu-
p1i dc ouncltori., i.n care toatd. Lumea se *istreazd ni-
nunai. Cind aBaratul lzoleazE fata
Fi se deplaeeaz6 i:*
cet tnapre ea, nu auzln altceva deci.t cl.ntecuL zgonotos
aI uuacitorllor fabricii de nunifil care o iaconjoar5.rgi
prla contrast, efectrrl scenei ee anplificd. substanlial-"
Fologlrea acestul gen de contrapwrct eu-
net-Lnagioe trebule folositd cu maxinum de pruden!6.
Deot' coatrastul eate p:rba evident el devine lesnE arbi-
fl cl rl 91 fal e.
l@g1
cC ceLe d.oud. exenpl-e citate Eiat su-
rczultate foarte bune fologlndu-se ua sunet a
de sPlrlt au reftrect6 starea de splrit a lmaglnilorr ci
o' accsntueazd pri n.contragt. RepetEn, spectatoruL nu tl e-
nt de confllctuL dintre sunet gl
lnaglner dacd 1 ee lng[duie ed-I aegizeze el va avea
tlqrul ad decicldrpoate, cE plaearea.forfatd. a Lndureratel
Patrlcla 8oc f,ntr-un ncdiu.plln de veselle nu este desit
rrn truc traneparent gl naiv. In rnod. icleal spectatorulul
au trebuie sd i ae dea tirpul sE aprecleze Ln nocl separat
sunetuL gi lnag{nea; cl trebuie s[ accepte fqrga .lo:e d.e
atraclle,conbtnatd,r fdre eH'dvind. congtlent de contrast.
I
. [e rSoine lnc6 el dlssutdr rolul pE cfie-
suaetuL ll poate
Juca
la necanl-ca nontajulul. Se
'poate
uneorl. reallza o eontlnultate ln nocl aparent fluidH. a ina-
g5.nllor dlntr-o serd.e de
gcene
nai nult sau nai- puliu
. {+i:i .
dl-epar'ate, foloslndu-se o plat& sonor{ :'.1,v1,;;;1.11.1i' Un $i,cit
panlanent nuzlcal poate da unltaia unei. s;s"renta de aot
taJ, fdcind-o c5. apard ca un int'reg. DacE rraclrea recep*
llonrazd
un flux euflclent de fluid de sunet,a pe n6sur{
ce o secvenlE ced.eazd. Iosul-.alteia,sunetuL tlacle s{ Lege
Laolaltd cele doud secvenle, realizl,nd o tranzllle accep.
tabiLd. $uaetul poate fi fol-osit descorl Ln acelaSl uod
peste o' tEi eturd, pentru a-l da o apareul d d.e fl ul di tate
flz1cd,. Ddn na1 joe un ererplu lpototic.
'rtreceree
unu1
gunet peste o t5,letur6 este una dln
trdsdturile J.rportantc a1e fiLnelor 6onor.
-
i,a
partlcular a1e fllnelor c[e. dlalog. Un nontal
Bara=
le1 tntegraL al suretuluJ.
91 al actlnn5.l, trebule rd
fle exceplla gl nu reguLa. Too expllca acoesta prin-
tl-un exenplu slrplu. Ol,ad eroul Bpune, a,ga , ; currrr
pFNe cleaeorl spunc, Tfu Lnfclegl
9e
Lncerc ad-!l
cpun? !e iubeecttr DacC, vo1 t5,1a acun lnagLnea vLzu-
al d a.eroul ul '
S1' ttr eocl atl ti up pi eta eodorl , an
efectuat un.nontal paralel.,In practlcd. Lne5. eate
epqoape el gur 6I
,nrrvol proceda Ln fe1u1 aceeta.
PunctuL Eract
i.
oar6 v61 teia va depindo firegte
dc contextul partlcuLarl der refertndu-nE l-a erenplul
neu alupJ.u, ln forcna 1uJ. eea nel alqrlEr v.ol tlla,
probabll, lnaginea dupl ourrlntele
nlnoero
eI-!1 .BptrJir
la lnagtnea vizual!. a crolacl, Uslad declaralla d,e
d^regoetc a crouluJ' cg. oontiaus peatc aoeet
llenr1lin[
tn
Bunctul
l.
cate va trebul d tal plata solror! pelr-
tnl a trooe Ia naaroa,
{n
ou rult nal latellgentE, r.
partracn1 |
f,(}h,
Goorigcttl
lolctler reetului br clclcnt
(b
racord. La
xoruteLo dc dlalog rgt: cle nulta orl cotutE' ng nunat
pont m
r at l unL ds or dl - n d: r amat l dr , ea oor t e f { enant { el l
'
8ldncy Colc, Fl1a Ed.ltl.ag, Brltlgb FlLu lustltubPan-
fl et, 1t4l +J
lislente
pentru
a d.ononatna cd ds multe orl se pot obline
_455_
de asemenea pentru fluldltatei de nulte ori este oecesar
ad se tale de la un plan static aL unu! actor la un altul,
f.ntr-un rnonent in care lnaglnea nu couline o nlgcare pe
care s6 se poatd efectua o trecere flulde drn punct de
vedere vlzual, Intr-rm astfel de caz un sunet de raeortl
va rozolva probleua.
In ursere cazurl un su.net acut, auzlt Ln Eomeu-
tuL prects aL treceri l , poate real -l za acel agl efect. De
plldir poate fl necesar sE treceu de la . cadrul unul o.a
oa:re pdrdsegtg o camer6. legind pe o u9[, la un alt Eauru
aI acelulagi on incblzi.nd uEa ilr urna lul
91 lntrind i!
ce[era vecind.. S-ar putea loXfrnlla eE nu ee reallzeze o
perfect[. potrivire necanlcA a nlgcdrlLor Ln cele d.ouC, ca-
dite, saur.pentru urr notlv gau altul sd. nu se poatd reall-
za cu ugurlnlE o trecere fluid6. Dacd lntr-un astfel. ao
caz tlletura se face Ln nooentul ln care onuJ. trl,ntegte
uga, lar zgonotul lzbttur'll este auzlt ia noneatul tiietu-
ri.l, atenlta spectatorulul va fl- pontru o cllpd dl'Etras6
91
el va g5,ai treberea
Ber:fect
fluldE. Un exeuplu uai ela-
borat aI asestu pnoeedeu geueral foloslt nl-l.furnlzeazi,
f,1Lnul
rrThe
Passlonate Frlendsrt de Davld lan. De Ia un.
oadru l'l care IarT Justin (Aru tod.d) ee afLC. in autonobil,
slnten tranaportall prlntr-o retrospeclle a gfadurllor el,
ci,teva nl-le nai d"p"fru@-ae--Le-q.
_rlna lgtrospectla,
ge
aud.e scrlgaetul rotl-l"of care eo
lceet eunetr tdletura ar fl foet neclarE gl.d.ecl neeatle-
fEcEtoare. Aga cum e-a procedat, zgomotul brutal D9 dI
i,npresla
cI, glndurlle llary-el au foEt adusc brrrgc la rea-
lltatr erl d[ un FsDa dranatlc Lutrerupertl bnrqte 8 ooD-
tlaultltli I - - t
-. rl,j,i -
6e luvine ca o carte cor.+islil.i',:.f"si1i^
(tesprt:,;
roonbeju.t. fiLnului. si fie incheia.td 3il ii-i.; {:il:'.;;r':il
qon."
cret in care Sd se arate cI ln fi]Jnrd C0r-ji;._,Iltricrale- sU_
netul - poate fl i ntegrat conti nul tdtj i i qi c,a el poate
condillona in nod. dlrect schema de nontai a unej- se-
r11 dc inag:inJ.. Un istoric al viitoruluJ.r care ar pr1-
vl tnapol la prinel"e doud decade ale fil-uulul sonoxt
ar putea trag5e concluzj-a cd elenentul sunet ane o
lnfluentd negativi asupra dezvolt5.rii elocvea{el rrl-
zuale a clnenatografuhd. Pionierll tebalcll nontaiu-
lul. d.s caltbml lul Grifflth g1 Elzenqtein s-au decls
cu greutat s[ se apropie de cinenatograful sonor
faptul este poate datorit ua1 mult unox cauze externe
(de' exenpl u eostul ui rl di cat aL fi l nel or sonore) de-
ctt lipael de poslbllltetl sau vreunei liultdrl noi
speci fl ce al e aeestui ni j l oc artl eti o. Pul i nel e efecte
aonore orlglnale pe care le-an dlscutat in ultinele
citeva paglai. par a indlca nol 9i fertiLe cinpuri de
e:qrerlnentare 9i
de dee6virgire.
opxeec. O.tfl i eturl ite d acest
agteptat
,
ne posrt[ inapol la XarJr stfud ln naglnE.F{rd
APSTDI CE
qAOCEDEE'PRACTISE IN CASINA DE &"T)N[AJ
dpera!1unile mecnnlce efectuqte in cabiaa de
mcntaj etnt rel ati v sl npl e. Si rre deosebl re d.e operato-
rul C.e inaglne BSll r:t:
,roeratorul cle su!.et nonteutul nu-
are nevole ale auoogtinle tehnlce deoseblt de epeciali-'
z;,:..' pentxu a putea l ol nut i netr' ur,entel e sal d. Aceste
"..itruinente stnt slrople gl lntlepl-lnesc fr.rncflutri pur
neca:rtoe. AoeaEtd, scu$E clare cle seand asupra nulxcll
praatloe drn cablns de rnontal este <testlnatE eE fanil"la-
rlzeze pe oitltorul nespeclallst cu orallnea gi cu noda-
lltatee
fn care nonteuvul igl exeoutE nunca practlcS.
Nu s-a lntenllonat
q-oupurreroa unuL
6bJ.d
cuprinzdtor aI
nontaJul-ui, cl o e4prbere eluStld a unora dlntre cele nal
inportante prooese da uoataJ.
Sinoronlzarea coPtllor de Probd
Ctntt pr{Pa oople pozltlvE a fllmdrllor dtn
alua preoedentd (nunite ln geaeral
"copll
de prob6.rr) a-
Jung
ln cablaa de nontal de Ia laboratort prinul lucru
care trsbuie fd.cut egte slncronlzaxga benzll sonore ou
lnaglaea. Aceastg, saroin6 aecesit6 o practiod Lndelun-
gatd'
91
ea egte efectuat{ fle de agletentu]. nonteurulul
ftc, aga cull se Lntl,npl6 Ln studlourlle rnarl, de un per-
soual- sgeciaL care rEspunde pen-bru aceastd nuncd. Copl-
ILe de probff,isl.nt trLnlse Ia aablaa de nontal Ln bob!.aet
fleoare. bobtn5. oonllnind diteva oadre , . a1e uanrl lr1tn53
de soeag dl,f,erltc. 6e tale il
Brlnul
:t'i,n! aoeste boblae
la buo&fl nal sourbc, flecale bucatd oonllntnd eunetul
sau luagltrea r.rnel lu6tl de vederl cou6rLete.
. Peatnr a Ee ugura sincronlzarEa La cablna d
nontal s-a ad.optat o anuqltE
Bractlc5, in tlupuJ. fllnd::il.
La Lnceputul flecErel flLnfu1 ee prezlntd
Ln fala apara_
tulul o p]-acE
indlcatoa:re pe care este notat numd.rul sce-
nc13 o clacbetl de lena Lovegte puteralc
na:lgj_nea d.e sus
a pracll
ladleatoare gi sunetul astfel rezurtat este in-
rogl strat, Va rezul ta.pe pi sta sonor5 o puternl c5
modrr._
latlc oate coroaBrrnd.r rn lnaglae, eu momentul d.e contaot
d.lntre clachetd gl pLao6.
Aceste doud puncte sint rnarca-
te po peL1cu16
9i oe1e. douE benzl sint trecute sinultan
prlntr-o
slncronJ.zeuzd. ge
proced.eazE
ln acelagl fel pen*
tru flscare flLnare
91 latreaga serle de buo6!1 de peli *
oulE oonflnla<l suretul
91 lnaglnea siacronlzate este rn-
bfurate cu ajutorul u:aor srane de hlrtle. ceLe d.ouH. bobtne,
una conllniad baada sonord gi cealaltd banda de inag1nl,
la oale buc6!11e siat nenflnute r-aorart& rn nod provlzorru
prln clamele draeluldd, gtnt
lnbLaate ori ajutortrJ. unel na_
glnl
dB llptt.
Bobina agtfel asanblat[ este apol prolectatE^rve-
rlflcfndu-se corectrtudlnea
slncroDlzErtl.
Dac6 slncronr- -
terea a fogt.blne fdcutAroel_e d.ouE boblne elnt treeute a6_,
Detat
prlntr-o
naglnc. do ''u'erotat sare 1rprin6. un numEr
le ftecare dletanfd. d.e ua. piclor,
de-a l,ngul narglnJ.i pe_
l!'oulel. sc fnreglctreaz!. rumere id.entrce pe baada sonorE
fl
po b'anda tmaglne, rnaroindu-Ee
aetfel fotograner. oo-
tllrpoadente cu aselagt nundr d.e tdentlflcare.
RegLzorul gl uonteurul vizloneazd intreaga bo_
blal tn sa]-a de proteclle
91 deoid care dlntre .dubla vor
ll f,oloslte ls montaJ.
Inelnte d.e a lnoope nunca aEupra uater{.alu1ul,
tont.r.uul va tdla d,in nou bobina in bucdli orqprlnzlnd fle-.
oar. o rlubl[
,
.ucoi.nd oa bucdfi.le d.e uontal La oare s-&
aratutrt er fle prstrate pentru
o eventuslE forogln ulte-
slorrl.
- t160 -
Ioatarea fillou].ul.
.
Monteurul vizioneazH filnu1 cu aJutorul unel
meEe de noataj cunogcuttr. ia nod obiSault prin denr'uo1-
roa
ga
couercial5. intratd in uz, de
ttilovlolail,
"Acmlo-
LaI sau
I'Ed.iiolar'.
Hasa de nontaj este un aparat lndi-.
vldual de vlzlonare caxe poeede u:B cap de citi:ee sepa-
rat pentru sunet Si
pentru inagine qi tngddule montgu-
rulrrl e[ ssblebe buc6f1le de f1]-n pentru a 1e vlzions
tspld
gl tn bune conilifiuni, Uonteurul nu are altceva
de f6cut dectt s{
-lase
bucata de
Belicul6
g5
alu:rece
pe tanburi 9i
ed flreze oblectlvul', Sl poate dirlja
troceroa f,ilnulu! pria fereaetra de proi.eclle cu ajuto-
rul u:rel
Bedale
cle plclor. Cu aJutorul unut conutatolt
el poate nanevra filnul agtfel- incft eE se desfdgoare
lnelnte sau inapol prin fereastra d.e proieclle.
Qele
nal. nulte aparate dc nontal eiat dotate cu un notot
"
aurdllar cu vltez$ varlabllEr fdcind LegEtura eu acEst
notor nonteurul poate varla v:lteza de d.eef{gurare a
f,tlnulul cu ajutorul u,lael pedale de picior. VLtezs de
deefd.gurare poate fl redus6 nult sub aolual peatqu a
pernlte o exa$inarE ngl. detallatd a mater:Lal.uluJ'. V1-
teza poate fi de aseneDea sBorlt5. plnd Ia de bnel or{
cadenla de prolecflo1,pentru a se putea econonisl tin-
pul atuncl cind se umdregte vizioD.area unuJ. anumlt"
punct dln fi.ln. De aeemenea eeLe mai nulte aparate de
nonteJ siut prevdzuts cu un tantrdinlatr ataseb la un ax
rotatlvr oanevrinilu-l cu nina, roonteuruL poate Lncetl:
nl nlgcarea fifnulul, opri-ntlu-L la fotograna dorltE ..
GLlrcl fj.Lnul cgte stafionar, tambunr1 poate fl. nanvrat
nanu"aL aetf,el tnclt fllnuJ- sd fle adus ctteva f,otogra-
ne lnalnte aau inapol'
DupA ee a ilecig 1ocul tEleturil' raonteurul
roarcheazd fotogrsla leepectlvd eu url coadel d.ernetog:raf,
gt tate filnul su foarfeca..DupEch atdlsi astfel url tle-
- t bt -
;raj eufl ci eni se $are, asi stentul _ sEu vs tnbtna bucdl i _
Ie de fi Ln cu aj utorul unel nagl nl tte l i pi t gl eecvenl a
ertc pregEti t{ pentru prl na vi zl onare.
Perl oada eract[ dl n tl npul producl i e1
l n ca_
re nonteurul tgi l ncepe l ucrul depl ndc de naterl atul fi r-
nat de care dl opune. In uod obtguui t e1 i ncepe nontaJul
prl ' ar de l ndatd ce a-a turnat naterl al ul unel eecvenl e.
rn aceet stadl u el va l Hsa do cel e nai nuLte ori cadre-
Ior o lunglne nat nare declt cba ncceear$, gl s va proo-
cupa l n epecl al de ordl nea cacl rel or
91
do el -aborarea e_
factel or caro vor fl nal ttrzl u studi ate l n detal tu. rn
accastd etapl nu se pot Lua dccl zl J' l e f{nal er l ntrl cl t
lungloea flLnulut poate f1 ulterlor nodlflcat[ gl anunl-
te efecte acti l nbate tn funcl l e de cel el al te p[r!t
al e
f1l -uuIul . Hotl rl rl l e fl .nara i n ce prl vegte nontaJuJ. el nt
luate rte obicel tn uroa coneult[ri]or intre nonteurrpro_
duc[tor gl regl zor. DupI repetata vi zi onurl -
operal l e
deacorl conttnuat[ nultl vrem dup6 co lucnr1 pe platou
a foet ten' l nat -
ee stabi regte contr.rrui i ateq fl nal [. rn
cazurl rare
91
peatnr ncttve dsterulnateo nonteurul de
guaet
aau conpozltorul pot cere noqteurulul s[ rungeascl
aau er
gcurteze
un cadru enunli, dar tn uocl nornal- ttron-
teuruL eets cel care are ul tl uul cuvl nt gl tehnl cl enl i
i l l sunet etnt obl .tgatl e[-g1 adapteze efectel E conforn
oerlnlelor monteunrl,ul..
Efecte ootl ce
Inl Enl ul rl l e, tntunecErl l e, vol eurl l _e gl ori -
care al te efccte optl oe von fl fol .osl te potrl vl t
cerl n-
lelor
monteurtrlul. rronteurul declde punctul rn care tre-
bulc lntrodue pracul gl luagluea efectulul opttc dorlt,
gi t::hlte laboratonrLul lnetrucllunl preclse
fn aeest
9an6.
Iontarea eunEtulul
Ionteuml dc
gunet
lgl lncepe luerul la f1ln
- 462
dup5. ce acesta a fost deflnitlvat ia'cabina d.e rnontaj.Es-
ruleazd dlaloguJ.
9t
lnaglnea einuLtan
91 veriflcd dac6
repl1c1le alnt cLare
91 bLne lnregletrate. 0r1oe buoatl
d.e dialgg cetr nu este satisfEc[toare ee tnreglst:eeaz5.
d.ln nou. fn Aoest soop actortrl vor.trebule e6-g1 rostea-
sod lepJ.1o110 stncroa ou lnaglnea
,
prooedeu care este
ounoeout eub uu"nele de post -glncron{
Zalle.
Post-sincronizarea nu egte foiositE numal pen-
t:ru inl6culrea inreglstrerllor gregltei l[ulte secvenfe
f,lhoate ln
:d.eplasare
sl.nt post-stncronizate in intreglne
dln cauza d.lflcultdli1oq -po oare Ie prezlntd inregletra-
rea sunetulul ln aer llbel. In unel-e studlourl de la HolLy-
woocl post:slncronlzarea replloilor a devenlt o practlod
ob19nu1t6. ProcedeuL este foloeit in scopul de a ee lng6-
du1 aotorulul ed ee concentroz asupra errpreslei saLe fb-
clale gt aaupra lnterpretErll in tfunpul filnHillor pc pla-
tou, fdrH a, se preocupa d.e nodul in cale igl rostegte
're-
pI i ci l e.
pupd
ce intreguJ- dlalog a fost post-slncronlzat
Ln nod satlef,dc6tor, rnonteuruL d.e sunet se consul-tE au
monteu:'ul, cu.reglzorul
91 cu oorupozltonrl, pentilr a ela-
bora tnprqun5., ln 11n11 nari, efecteLe.Eo[oro pe care morr-
teurul urteazd sE le lntroducE. Ln filn. Conpoaltorul treog
aoun La pre)-ugrarea aoompanlamentuLul Duzlcal.
Iu aoest tlnp nonteurulul de eulet ll revtae
Barclna de a inregistla orloe efecte solrore arrxlllare care
sint'necesare gl d.e a le nonta pe band.5,. Montarea pe band6.
presupruxe asamblarea bobinelor de bandll sonortl oonflntnd
efecteJ.e
Fpaore-_.adaovet,
intre calso ae lateroaleazE bu=
ad.!l tle flln tranapareut
astfel inclt efectele Eo;1ore sE
f1e s{.crone cu lmaglaea. Pentru a cuprlnd.e toate efectele
goool e.Deoegare
poate fl fol ogi t un
Du4dr cl e benzl
ge-
Baxate,
putiud. &erge pln{ Ia {gudsprezecs. VoEi avea d.ecl
ael pulla o bandd de dia1o6, ael pufln o bandA d.e nuzlcd.
gl u4 aurodr de benzl de zgoriote t:e funclJ.e de couplexlla-
-
461
tea aunetulul.
uecegar '
Dupi ce benzile au fost ttoniate ti
nuzica a
fost l oregl stratE, se trece l a ul tl na etapa, aceea a rel n-
reglstrarli sunetului
('dubl-ai"). Iuaglnea este prolecta-
tE pe un ecraB gl toate beuzlle de sunet stnt aecultate
E:Lncron ou 8r Pentru reinregistrare
se folosegte un uti-
lal speotal cu ajutorul cArula se poate nodiflca volumul-
flecarel benzi aonore ln parte. Astfel, ln tinp ce lnagi-
uea est prolectat&rvariatlile d'iverse aLe volunulul pot
fl dlrlJate 9i corel-atB cu elenentul vlsual' tr'ilnul este
rulat ite citeva orl- 9i
tehnl cienii de sunet efectueazl lol-
nutaroa schlubarilor
preclee de volun pentru flecale ban-
r15 cle sunet in t'imF oe vlzloaeazd lnaginea. Tehnioia'au1 de
su.D.et prinegte lndiaalli epeclale asupxa
punctultd fn care
eI,trebule sd efgctueze o aupllficare Eau o ateutrare &nu
-
dt!, a sunetu1ul. DacC audllia este satlefEcdtoarerfl1nu1
eete rulat djn Dou 9i
sunetul total rezreltat din nlxarea
dlferltelor benzl este Inre6lstrat
pe o elngurE bandA '
Aceasth bandd va fl fol-ssitd in veislunea flnald a fllnu-
lul.
ID acest noment sarclna trece asupra
personalu-
lul de laborator care va trebul se noateze negatlvul fil-
nu1u1 elaot la ace1a91 fe1 l,a care nonteurul a raontat po-
zltllnrl. Aceastd cople negatlvd inpreund ou negatlvul..ben;
zlL soaore conbinai;e 9i
reinregietrate
forneaz6 copla
Btondald cqre va putea fl
BrolectatE
ln s6'Llle de specta-
co1.
BI BTI OGRAFI E
Prezenta bibliografie euprJ-ad.e myrai cdrllle gl artioo-
lele care trateaiE i.i noa dSrect problenele uontaJulul
g1 ale nontajuluJ. iir)Doto
ARNEEItrI, Br
ntr'ilmit,
]'aber, 19]].
C.iI{$RON, K.
nSound
a.Dd Documentar;r trlJ-nr.r, Pitnan, 1947*
EIZENETEI{rsrl fi ,' t$he .Fl ]"n Sense[, Faber' f Lg4r.
EIZTBTDISTS'U.
nFlln
Borutr,.Denis Dobeoa,
.1951.
GASKILIJ, A.l.
I 91 S{GLA$DERTD:A. IPLctorLa]- Contlnul-tlri,
Duell, Sloen & Pearce, I{ew lork, 1947.
JACOB6, I. TTbe Rlse of tbe'l.norloqn 311nr', Earcoult,
Braoe & Cg., New York, L947.
LII{DGREN'.S.
nThe
Art of the 3i1-'tr Allen & Unwlrr, 1948.
NIrtENr V.
ttThe
Clneua aa a Graphlc .lrtn, New!.ee, L976 .
PUDo1fftrry, V.I'
nFlln
lechnlquer', Nernresl 1913.
8qfHA, P.
rrDocunentargr
Flleil, Faber, L9r6.
ROtHAT ?. (trnpreund cu R:lchard Griffith).
ilTbe
Flln Ti1l
No{
tr,
Vl si oa Press; 1949.
Br j t sur *, gl . ar t i col e
ASQUIIII, A.
.ilThe
fenth Muge.Cllnbe Parua'srus"l- La
trPenguln.lilrn
Bevlew'j ar. 1.
.0SQUITE, A.
'r8he
Tentb MusE Ta.kes Stock'r
I
Ln
'rOlaena
195o" r . Pel { can Bookg.
BAUCHENS, A.
nOutth;
tb.e FlUqtr1 in.
"We
![ake tbe Movles'f
ed. de Nenay Nar.uberg, Faber, 1918,
BOOTE, l[.
rrllbe.Cuttertli
fu
nBehlnd
tbe El'creenrtl ed. d.e
Etepben f,latts, Baker, 1918
COLE, S.
I'Flln
EdJ.torrS ln
fWorklng for tbs Filnsrr
ed. de Oswell Blakestonl 3ocal Prede, L947
COLE, S.
rtFlln
$dltlngt
Brltlgb Fllrq Instltute parpbl-et,
19llll.
_465_
FFEND, Ch.
' rOutti ng
Eooro Practi cerri
rrBri ti sh
Kl nenato-
graphy' ri vol . 8, nr. t, 1945.
HrTcl tcocKr l I.
rDl resti on"l
i n
"Footnotes
to tbe Fi l m'
eal. ale CtrarLes Darry, lovat Dicksonr 1!]8.
HITCECOCK, A.
rrFlln
Productlon
Technique";
frBritlsh
Kl nenatograPh/' r vol . 14r nr..1r 1949.
[EAN, D.
qFll^n
Dlrectorr'1 i.n
I'lillorking
for' the Fihos"t
ed. de OsweLl Bl akeston, Tocal Pl ess, L9+7,
SlIEWARI
,
E.
'rllhe
Functlon of Ed.ltlng in Illn Making'r;
Brltlsh KlnenatograPhyr vol, li1 Drr6l 1948.
B
GI . , O S ARUI TERME N I I , OR
ACTIUNS PlR.Al,5x'l,
(Para13-e1 Action). Prooedeu de son-
struolie narativd in care desf5gurarea a clouE frag-
moute de actluae este prozentatd slmuLtan, erEtln-
du-se i.ntii un fragneat dln prina, apoi un frapent
dln cealaltd gl asa rcal cleparte, ln raocl alternd.tlv
(vezL, MONIAJ PARALI].L) .
A,9AMBI,A
(A) (Assenble). Efectuarea prinulul proces
d1n roontaJul firnuluJ. , 9i
anrr.ne alegerea cadrelor
necesare gi i ubi narea 1or i ntr-o ordl De provl zori et
produoindu-se astfel nontajul-' brut.
BAI{DA DE ZGOM0-CE
(Effects frack). Baada sonorE bon-
tinind
efecteLe sonore in afara dialogulul 91
a nuzi-
ci t .
BUOI,A (Loop). Bucatd scurtd de fiLro a1e c6rel capete
elnt irnbinate astfel incit sd f,orneze o band[ fele
Efl rgtt care poate fi trecut6 pri n aparatul do prol ec-
tle
Ln scopul de a obline o repetlre contlnud a suble-
tul "ul . (Bucl a este fol osi td de actorl ' J-a repetl l l l l e
pentru nj .nutarea d:Lal ogul ui 1a post-sl noronl zarel ea
este de asenenea fol osl td 1a re-i nregi etrare atuncl
oi nd este necosar si se repete cu l nterrol ten!5' un su-
net anr:nit
-
de exenplu
ldcdlitul
unel nltrallere) '
C.IDBU DE FILMOTECA
(Library Shot). Cadru care este
fol-oslt Ln';r-un filr: feird a fi fost lnregletrat in
nod specl al pentnL acer fi hot cacru Luat di ntr-o fl L-
notecE und*- este i :-nri t
pentru c eventual d fo1og1re.
CAF.ilCi'^.q-
('i rr::. l. ; I
..'r
li:-1isr,i: s'.: rof I cu- aj utcrul c5'-
p6. ! r 1 g1; - , u1, 1, . ; - : . ,
. : ,
- . ; : p. . . : t , . 1. ; Ca i , - r r
' i l mpu. l -
i i ' l . Ai i ' r ! .
CIrdL-i rL' i :1, (,i i e:
i
+i .. : i rl :ri E4bi -i t t i :l bi ri e:e l a un capdt"
" 4{ r ? -
gl care sint lovite utra d.e .:lta in ciepu"i. ,ie .rerl"er,e
a1 aparatul-ui la inceputul unel 1*d.r1 do lmagir{,
pentru a Lnlesnl sinclonizarea, in cablna d.e nontaJ,
a copl el .de nontal sono!
9l a copi ei d"e nontal a
lnaginll. (Sunetui-
lzblturii apare pe pista sonord.
ca o fl uctual i e accentuat5, care este raportatd. l a
prina fotogra-m6. a coplej- lnaginll i.n oare celc dou5
pl 5ci apar i n contact. De. obi cel cl acheta este ata-
gatd l a pl aca i ndi catoare
COMENIAX1U (Connentary). text vorbit d.escriptlv care
aconpani azd fi l nul .
CONIRAEIP NEGATfV (Dupe Negative). Negativ executat
dupE o.copl e pozi tl vd,; un negatl v care nu este ce1
original.
CONTRA-fIPA (A) (Dupe).
A copi a u:r dupl i cat; neEaui v
dupd un pozltlv.
COPIE (Pri nt). Copi a pozi ti vS.
a unul .fi l n.
COPIE LAV.0,IID,A, (DUP POZIfIV) (Duping Print). O copie
specl al d. moal e (1avand5.,
cu granul atl e fi nd) efectua-
td dupd un negativ orlginal astfel incit d.upi. ea sd.
poat5. fi f6cut un oontratip negativ.
COPIE DI MONTAJ (Cutti ng-Pri nt).
Copl a pozi ti vd. pe.
caxe o asanbleazE nonteurul
$i
pe care o va prelucra.
COPIE MUTA (Iuute Prlnt). Copla pozitiv5 con{inind. e-
lernentul inagine aI u:rul filn sonor, fdrd pista so-
nor5..
COPIE DE PROBA (Rushes). Copi i al e fi _1n5.ri 1or, execu-
tate lned1at duir{ turnaxea w:.oi zile, asrf e1 incit sE"
poatE fj. vlzlonate in ziua uru6.toare.
COPIE StANDARD (Marrl ed Pri rrt). Copl a pozi ti vi a i i 1-
nulul conltnind atit sunetul cJt gi inoa6;i_nea.
D DESCHIDERE DM INTUNECARE (Fade-In)
1 (s) rnoep:"iru1
rrriui cad-ru c&re apare dln ict;unecare gi se 1ujlj-neazi
trepsaE pi -ni . i a cLarl tatea norcl al i . 2 (vl A anpi i fl ea
vo,' Lroi .l eu.aetul ul do La l naudi brLl tato pi r"I
1e
- 468-
volumul noxloalr
DOIJ,Y (Doll-y). Vehioul ou ro!1 cu ajuiorul cdruta pot
fl trqnqporbalt aparatuS- 91 operatorul- in tinpul unel
fi.tn6rl
DUtsI.f,. (A) (Dub). I.A reinregletra plsta'soaord a unul'
f,il-& itlooulnd dlalogul dtn linba oplglnalE prlntr-o
ttaducere vorbli,d. intr-o alt6 llnb{. 2 A rcf,nregis-
tra.
E SDfTOIA (Sditola).
Demrmirea conerciald a ureul uod.eL
d.e aparirt de nontaJ.
EEEC|E O?IICE (o1ltj.cal). Orlce procedeu fo]osit de
seclla optlc6 a laboratorul-uL, eare neoeslt5. util-iza=
rea nagi.nll .de coplat optice, d.e exenplu in3.dnfuirea,
intuaecarea, voleul.
EI'EC[!E SgECf.Arm (Special Effect). Orlse efect Lntro-
dus in.fi-Ln, dupd turnare, de secliile de fll;odrl con-
blnate, de exgnplu nasca, i^naglnl
nfantomaticetr,
uon-
t aj e speci aLe.
EXPUNffiE UULTIPIA (Multlpld ExBosure). Mai nulte expu-
aer! efeituate pe o aceeasl Eerle d.e fotograne ale f1L-
nul-ul.
F IrIr,MJUm CU CARUCI0R (T:rucklng Shot). Cadru fllnat cu
'
aparatul irr nlgcare
Be
un canlon aau
Be
un odruclor,
FIL'MARE CU DOTjITY (Ootly Shot). Oadlu flLnat cu aparatul
in nigcare pe o Dol1y
FIIMARE CU I[.ACA8,A.
(Crene
6bot)r Fl]-nare Ln nigcare
efectuatd cu_aparatuL lnatalat
Iie
o macara de sonstruo-
l l e
speal al E.
FIIMAIE fu(irnrunfnp (Tracklng
Ebot), Caatxu filnat cu
aparatul f.n urud.rire.
-
l'ruI\[ARE FAR/A, PBIZA DIRE0SA (W11d.
Shootiag). fllnarea
inaglnli unui fiLn sono! fdrE laregletrarea coacomlten-
te a suJoetulul oe ineolegte acliunea.
3'O[OG&AIIA (3rane). Totog:rafie unlc6 transparentl din.
seria cel-or lnregistrate pe pe}icula clnenatograflc5..
,ls9
_
G cBcF-PItIN
. Abr. G.p. (Bl g
CLose-Up). Cadru fl Lmat
cu aparatul_ la o dleta,old d.e sublect nal nicd deott
cea aeceaard pentru
urr prfuo_pJ_ang
la raport cu stlu-
eta oueneascA
oadrul va eupnlnde
uunal o parte
a
fefel, Vezi de ssenenea_pRIl[_plAN.
I IMBINARE (Join,
Splloe). O llpltur& a filnului.
INCEIDERE It{ INflTNECARE (Iade_Out).
Opusul DESCTIIDE_
RTI DIN INTI'}IXCAEE.
INCTJfNI,RE (Tilt)
. Rd,suclrea aparatulul cinenatograflc
ln sue sau tn
Joe in tlapul f1ln{r1l
astfer. incit
a:rul oblectivulul
ed se :roteasc& i.ntr_un plan
verbl _
cal .
fNLANTUIRE (Dlssolve)
. .procedeu prln care 6fire1tu1
unrrl cadru dJ.s3are treptat, coaconltent
cu aparlfia
treptatd a LaceButulul
cridruLul umd,tor; efectul se ob_
llne
prin supralnpresla
unel' incblderL
in Lntrrnecare
cu o ilescbldess r]in
r.ntuaecarE
de aceeagl lungfune.
U MaSCA (Uask).
Un ecrpn pJ.asat
ln fala aparatului pen_
tru a acopell o por!fulae
d.in cfq}ul. de iedere * lo"_
ratulul.
M{SINA.DE
COPIAT OPIICA (Optlcal printer).
Un aparat
care peruite
fotograflerea
iaagtni-lor
dintr_un fil.n pe
un aLt fllu, prln nl.JJ.oclrea
unut oblectlvl aparatul.
este fol_oslt pentru
reailz"rea unor copli reduee gi
pentru
efectuarea fiLrndril_or conblnate
91 a tnrcaJe -
1or.
UEIRAJ (Oootage).
Tlu:rginea fiLnulr.r-i nHsuratd. Lir netri
( i n pl ci oar e) .
MfSCAm AC'ELEF.'A (Acceleratecl
Motion).
procedeuL
prln
care rnigcarea cllntr-un cadru pare
a se desfd,gura cu o
vltezd mal nare declt s:a deef5gurat Ln realltatc;opu_
eu} MrS9Aruf INCEIINITE.
IIISCISE INQHIINIT!, (SIow
Motion). prooed.eu
prln care
nigcarea
c*p:rlns6 frtr-ua
caiku paxe
a se desfd.gura cu
o vttezd nai nl.cd cteci,t e-a d.esf5.gurat iri i:ealitnr;e"
P
- 470-
ilr'rlca (A) (Mi.x); -rA.
conbina sunetuL dl-ferltelor benz{
sonore I.n scopul d.e a le Lnreglstra pe o ilngurd plst6..
MONTIJ (Montage). Vezi deflnJ-fla detaiLat6 dtat5. in
prinul paragral a1 CapitoluLul 6 dln acset volun.
IIONTAJ .A,SOCICI1-iI (ReJ-atloael Edltln8). MontaJul ln
care' aLdturgrea cadrel or trebul e sd sugereze o aeocl a-
l l e
de i del .
MONTAJ
lnUf
(nol8ii Cut), Prln6 assmblare a unul.filn
pe care rnonteurul o pregdtegte dln bucd!1le selecflo-
natel inbtnindu:Le in ord.lnea prev{zutd f,n scenarlu,
dar ldslnd problenele ual subtlle.de. montal
Sl
de
roinutaj pentru u:o stad.iu ulterlor.
MONfA,l LEilIB (.6Low Cuttine). Tdierea,gi inbinarea sa-
drelor astfei incf.t datoritd
.1uagi-n1l
lor agestea, s5.
ge
succead.e
?e
ecran intr-qn rltn lent.
MONTA,I PABALEIT (Cross-Cut). Iotercalarea',saibelor a
d.ou5. sau roai nulte scene La tlnpul nontaJul-ui, astfel
inci.t diferitele fragnente a1e flecErel sceae sE. fle
prezentate ln nod altemativ. Vezi ACTIUNE PAR4LELA..
IIONIIEUR (Cutter). Teh.nician care efeotueazE opera!1u-
nl l e rnecanl ce a1e nontaj ul ui . In practl c6 terne.i l d.e,
Itmon-beutil
gi
trd.ecppeul"
sint folosill cu acelagl sens.
UOVIOIA (Movlola). Denumirea coneroialE a unui moclel
amelican d.e aparat d.e montaJ. Tennenul este fol-oslt'ln
nod. oblgnuit i,n l-ocul celul de MA,SA DE MONTAJ.
OPE&ATOA m SUNET
(Mlxer). Tehnlcian insS.rcinat cu
n!-raJul berrzllor sonore in vederea re-inregistrdrii.
FA$OHIUI, (A) (Paa). A rotl aparatul d.e filnare pe dxq
ea vertlcalE tn.tfuopul fi1s6x1i.
PISIA SOI{ORA (Sounci-Tra9k). Plst6 ingustE dlspued d9
oblcel de-a lungul unela din narglnJ.le fotogranelor
fiLoul-ul sonorr pe care sunetul este Lnregistrat sub
forua unel pi ste l uroi -aoaes.
" 47L-
PIACA INDICATOAIE (Nunber Board). O plac&
!:nutd
tltbp de o clipd
ia
fata aparatulut de filnare
ei f-oto-
graflatd.la lnceputul unel fllndrl ,
conflninrl" tltl-ul
f,llnu1ul, nunS,rul filndrii gl
aI
gceugi, pentm a ugu-
ra nonteunului ldenttflcalea ftln6ril. (Placa lndica-
toarc
Al
clacheta sint conbinate d.e oblcel intr-o sin-
gur!. piesd.
PIJN CENER.AI Abr.P.G. (Long
Shot)..Plan fllnat la o
d.lstant6 conEld.erabllE de La aparat. fntr-ua plan gene-
ral
gllueta
umand. apare nal nlc6 dsclt lndlllnea ecra-
auIul. Vezl d.e asnuea PBIU-PLAN.
P!!["INTRSG. l br. P.f. (Ful 1 Shot). Pl anul l n oare.un
obi ect aau.o si l uetE.este cuprl nsd gxact La cadru.'
PLAN'ffiDIU. Abr. P.M. (Xedlun
Sbqt). FIan luat cu apa-
ratuL la o d.j-stanld de obleet nai uicd declt pentru u:n
plan general dar nal narE decit peatru un prln-planrl,n
raport cu
gllueta
unanE este urr plaa la cale onul apa-
re aprorluatlv d.e la bust in eus.
PIAN DE ORIEIITARE (EstabUsbfugshotrUaster
Shot).plan
(de obtcel un plan general) foLoeit in preajna incepe:eli
fllnirit,unoi scene pentru a se
gtabtlt
lnterrelafltJ.e
detallllor care vor fi ulterlor arEtate ln planurl nai
aproplate.
PLAI{ PANORAIIO (Parrnlng
Sbot).
p].an
luat cu aparatuL
ln panora.nare.
FIrAl{ DE RACORD ( Brldging thot
), Plan folosit pen-
tru acoperlrea unul salt ln tlnp eau a unel alte fn-
trerupell . a contiluitntfi.
PIdI{ 8EN{I-AFROPIA$.Abr.P.S.Ap. (Iedlun Cloee Shot).
Pl,an Lntre un prin-plan
9l un plan nedlul cuprlnde si-
lueta uoaad de le geaunchl i.n sua.
PIAN {RUCAT (Cheat
Shot). Plan in care o parbe din
sublect sau d.ia aclluae este exclued din cinpul d.e ve-
d.ere, paxtea r5oasd apdriad astfel al.tfel cilocit este
Ln realltate (de exenplu ua cadru La care u.a on cad.e
- 472-
de pe acoperlgul u:eel cI{dlri intr-o plasd tntlnsH,
cillva netrl nai joe, plaaa afll,ndu-se lnsd tn afara
cinpului de vedero pentm a a1 se auso:ca e6 onul'saAe
de Ia o lla:re ln61!1ue).
PI4AI-BAC.K (Play-Back). Reproducerea unel plste soaore
f,n etu.dio in tlnpul ftln; r1lor pentru a se pernlte
elnoronlzarea ei +u ac!fu.enea sau cu lul
gunet
aur1llar,
aau cu ambele.
POST-EfNCBONI?,4fiS
( Poet-SJrnchronl sation) . Inregl Etra-
;'ea gL addu6area sunetulul la un flln dupd ce lnagi:ea
a fogt filnatE.
?RIJI-PL.AI{
(Cloee-Up). abr'. P.P. Plan fllnat cu aparatul
foarte eproapo ile eublest cuprlnzlnd un eiagur detaliul
ia raporb au sllueta uaani eI va cupnlude anroai falat
nunsL ni,lntle ete.
R RE3IIJ{.AEE
(Re-take). Repetarea unei fll-n6ri.
REINRIGISTB.ts
(A) (Be-Record). A efectus o lnreglstrale
sonorf, dupd una
gau
nai nulte alte inreglstrdrl aonorel
in epeclal pentnr a obllne o stngrrrd pistd sonold dJ'n
nal. nulte piste coupoaente.
REINFASTJRARE
(Aparat rle )
(Re-f,lnder). lBarat pcntru
re-fnf{gurarea fl}nulul.
8ETROPROIECTIE (Back-Projectton). ProlEctarea Cntrl flb
p.un ecrrn traasparont cu aJutorul unul aparat de
Broleolle
(plagat Ln spatele esranulul) ln acopul de a
s real.lze un fundal Ln nigcara
Beatru
aatorll cap Lgl
luterpreteaz[ rolu]. pe pJ.atou.
BETRosPEctIs
(Flash-Back). SecvenlE a flLuulul calc
Boart[
actlunea p_ovestlrll ln trecutg procedcul eete f,o]-o-
slt fle pentru a allnti apeotatorulul un evcnlnoat antc-
rlor, fLc pentru a lad1.qa o anirtlre a unula dlatre pstao-
naJc.
SfV[ m llOtrTAJ (Jusp Cut). TELeturE da nontrJ oerc fntrc-
rupe aoatl:lultatea de tlup efectufad un adt
faa{nti
!3
La ua fragnent .al actlunll Ia un'altullfa lod evldrnt
_
4' 7i "
ctespdrbit de prinuJ. printr-un lnterva,l de tinrp"
SCEIMBIRE (Change-0ver). Trecele efect,ust). d.e La o bo*
blnd diat*-un aparat de
Broleclie
la boblna t:,::rdtoare
dlntr-ua.al tlollea aparat de proieclie lu tiupul
pro!-ectiril continue a unuJ- fllu ou nai uulte boblne.
SECRET.A.RA DE PIATOU (Continulty-G1rl.). Tebrllalan care
r!,spunde de inre6istrarea detatillor fiec5rei filnErl
ln tinpul, turrr6ril pentm a evlta dlacrepanlele d,intre
cadre l a nontaj .
SINCRONIZA
(A) (Syracrrronlee). A plaaa, Ln tlnptrl nonta-
Jului
bantla sooord intr-o astfel de pozltle fafd d.e
baada tnagine, incit la proiectar uJl sunet partlcular
ael ecl l oaat va fl auzi t sl nuLtao cu vi zi onarea unel
Lnagl nl partl cul are seLecl l onate. In' ee1e nal nul te ca-
zuri
glncronlzarea
se face pentru oa sunetul redat se
coto.cldl cu aparl!5.a pe ecraa a sureel naturale 8 sune-
tul ui .
SINCRONfZEUZA (Synchroaiser). Aparat cu ajutorul carula
se efectueaz& operal l a nece.l cd de el ncronl zare a douE
benzi .
STAAT IE PROIECTIS (Lead' Leader, Leader Strip). tsucatd.
de pellculI lipltd la laceputul unei bobine pentru faci-
lltarea desfEqur6rli pria aparatul dc filoare, aparatul
de pr oi ecl i e et c.
SOIUTIE DE T,IPI$ (Cenent). Solvent de celuloz[ folosit.
pentru inbioarea buc{filor de peliculd ciaeroatograflci.
SITNES DE COUPIETISS (CoEneDtatlve Sound.). Sunet,a-cE-
nrl sursd nu egte vizlbild pe ecrnn Fl nlci nu a fost
tnpllaatd ia acfluae. Suaet addugat in nod arbificial
peatru oblllerea unuJ' efect.dranatlc, de erenplu muzlcE,
coneatarJ.u, sunete eublecttve ascultate *ia partea per-
souajulul. ller:nenul estg folosit !e acest vo:lum in
aoest sens blae d.efiait. Yezi <ie asenenealSlJlfEt RE.A,L'
(snlf8! qnfCBON).
!
u
_. t;.,i _. -
SijNEt REAT, (Actual
Souad). Sunet a c5ru.i sursE eete
rlzlbilH pe ecran sru a cd.rei prezenld
eete inplicatd.
d'e acfi"u'ea fiLnuluil de exemplu euviatele roetlte de
un peraonaj
care apare pe ecran; cuvintele rostlte ds
urr perBonaj a cdrui prezenfr:
a for.l in prealabil
sta_
bilite vizual
1
gun*.'.;rri
unei ei.:reriicere
este vlzibiLe
p SCraD aau aCcep:j,iua ca prezend.in
Conel.d. fef3oe_
*9J341!.
Vesi d.e aeeaenea SUNE! DE COIIPIiETAIE (St']fgT
SE-$INCRON).
8{nflts SEPABI.T (Wild hack).
pistd.
sonord, Lnreglatra-
tE J.ndepend.ent. de orice lnagine cu cale ca va fl even_
tual conbi.nat5..
6IIISS,|[ SINCBON (Synchrongue
Sound,) .
guacr
cane a fogt
;lncronl-zat cu inaginea.
EITPRAIIPRESIIII{E (Supor-Irpoeltlou).Coptelee
a d.oul ca-
drc, . urrul dcasupra cclullaLt, p roeeagl lunglne de
ftln rasifcl laclt 1a prolectErea pe ecran flecara ed
poatE fl vd.zut prln ceLdlal_t.
IITLU XE RACORD (Contlaulty
Title). Titlu destlnat a
acoperl o iLtrerupere Ln continuitatea inagiall.
III{GHI DE VEmm (Canera angle).
Ungb} d.e vode1.e Gupr{ns
dr oblectlv d{n porfl'rrea ds subiect lncrued fnduntr'r
zoncl {-aglnli.
UnfURI (l) (tract).
A aspksa aparatul ta.tlupul fll-
nlrll fnrint
91 inapol, purtfndu-l
cu nf,aa.
VOLEU (flpe).
Procedeu ile trecere d.e Ia un cadru 1a rI-
tuJ. real-lzat cu aJutonrl
rrnel
llali qare
apan pc oqrtl,
91 atrlbate ecranul acoper:lad. pe n!.eura treccrlt salc
unuJ- drn cadrc
Al dcacoper:lndu-l pc'cel6Lalt.
VARIATI. ' r;i. ,;i.;UIiILOlt IIIAGINII IN FUNCTIS
ti[ ]rstANtAx)
Plaauri de filnare
(Se referi exclusiv Ia silueta oneneascd)
IETAI,IU (P,D): Cad.rul nu poate cuprinde capul intreg.
PIJAX FOARIE IPBOPIAT
(P.F.A.) sau GROS PLAN (G.P.);
Cad-rul cuprl-nd"e numai capulr tdiat la nivoluL gitu-
Iui .
PBIU PLAI (P.P.)r Silueta apaFe td'iatd' Ia nivelul' uneri-
1or.
FI.AN SEIII-APROPIAT
(P.8.4P.) SAU JUUATJ'IE SII,UETA: CA.
drul tale sllueta la iadl.tlnea pleptulul.
PLAI{ APROPIAf
(P.Ap.): Slluota_apare t5'1atd La clngdtoare.
PI-A[ UIJLOCIU sau PLAN IIEDIU (P.U.): Iacad.raturd cuprlnsl
intre PLAI{ APROPIAT
(cingdtoare)
91
PIrAN ALIERIC.A'N
( iadltinea genunchilor).
PLAN IUERICAN Bau PLAN INTERNATIONA], (P.An.)l Sllueta
apare tdiatE 1a genr:nchI.
i
SIEUETA INTREAGI sau PI/AN INTREG (P.I.)t Silueta atinge cu
picioarele narginea do
jos
a cadrulul.
Clnpuri de Ys4gre
(SE referl Ia acele valori ale cadraJulul tn sare
sllueta oDnasc5, nu apana prepoaderentlr
9i
ln care
provaleazl llnla cle perspectlvE, l,a seusul de profun-
zl ne ) .
Plj.etr DE 8WI-ANSAIdBLU
(P.S.An.): Siluetele
ge
afl.{ t o
&lstentd ca:ce rru depd9egte treizeci de netri de la
-
^'
Al ora apartl ne Ed.. C.P.C.
Y
- 175-
ap&ratr gl au intottleauna un spallu ds.:raup::-a
fl
r"l edesubt, agadar e16 nu atl ag nargl nl 3"e eadrmLuj .'
I r ; , r , " : " : , EI I ERAL
( P. G. ) : Sl l uet el e sl at ceva aal depl r t at e
r]*cLt tn PLANIJL DE SEMI-ANSAUBIU f6r[ lnel a de-
1!Ei .
cu Inul t dl stanl a de aproxl natl v trel zccl 6ur
:i ctrr de l -a aparatul de fl ]uare.
.' r;.,Li ,i i ,.1, ANSAItsI;t:
(F.Ane.):
Eetc ei npul care euprl nde
' , .L
sbteetel e gl persoanel e care fac partc i l l n-
' i :
- ( J
SCBBI r
Pj ,AIg IIi DEPARIAT
(P.Ind.): Sl l ueteLe apar foarte l nde-
pArtate, aproapo l a 11n1ta ori zontul ul .
NOTA Dl rensl unl l e
91
deaual rl l e pl anurtl or au foet de-
finlte prln conpararea ual nultor texte de speelalitate i
B.l l AY,
' I1
1-l agu.aggl o del fl La", l dl l ano, Ed. Po)-l gonot
1917, K.REISZT
' Tbe
l echni que of Fl l tu Edi tl ng", Ioncl ra,
l d. Focal Pr eso, 1959; H. COLPI T " L' Hl et ol r e
d' un f 1f h" r
1616c1n6, l .95?, nr.1o).
Yezl
91
Cal etri l dc Docunontaro Cl aercatografl c[, 1.962,
nr . 11, pag. 2o2- 2o5,
\\
CUPRI NS
Montaj ul l !6o
fntroducere
Dia partea autorului
PARTEA INITT ISSORIA MONIAJUIUI
1. Montajul
91
fllnuL nut
Prinele subiecte
Grlffithr Gradarea e4presivi-tdlil
Pud.ovkin: Moatajul sonetruetiv
El zengtei ur MontaJul i ntel ectuaL
2. llontaJul
91 flJ-nul sono!
Geaeralltdtl
Clue nonteazE fllnul ?
Succegiunea cadrelor
Alegerea pozlllel aparatului
grad.uJ. de erpreslvitate
Ionentul. de nontaJ
PrezentarEa: f.Iuldltatea
Irpor"banf a noatal ulul.
Stllurl partlculare de noataJ
PARTE.I.A DOUT PNACSICI IONIAJI'LUT
.]. Eecveafe dJ.aanlce
4. Sccveole ile dlalog
!. Becveafe ds oonedle
6. Secveafe d.e uontaJ
f ;
ReportaJul d.ocunrntar
8. Fl1nul dlocunentar de floflune
9. lll-uul- d.oouneater ou tezf,
Pag,
1
1B
2 4
zo
z /
2B
dranatice
15
48
58
7+
74
81
It
de fllnare:
-_ t:.,
lo. Flanul d.oounentar gl foloairoa sunetul.ul
11. Fllnul educatlv
12. FtlDuI de actualltdfl
8lf
B5
e,
97
1o4
LL'
LI?
L44
166
L8t
' 2a2
2??
26t
u8
7g:L
311
-
478-
11. Fllnul de nontaj
PASIEA I TIBI.A PRIITCIPIIIJE MONTAJIIilI
14. llontaJul lnaglall
GeneralltEtl
Construlrea unel contlnultdll e4r11a1ta r
fluldltatee
Coreapondenf a acllunllor oongeoutLve
I:lnltele
f.
carc pot fl achlnbate dlnen-
elua.l.le inaglnil
91
poztlllle apara.tulul
PAstrarea senzaflcl d.e 4lrcctle
PEctrarea unel eontlauit5,tl e:qlllclte
Rezolvarea toaall
Dlslnularee trceerllor ale nontaj ou aJu-
toruL eunetulul'
Xonenhil d.e nontaJ
Ilgcarea: rltrul
. Seleollonatrea cadrelor
L5. XontaJu1 cunetului
Generallt6!1
Anallza unei plete aonorc
Sunetul- 91
rontqjul lnaglnll
IPEilDIqE-INOCNONM SRACTIqE IN CABIilA DE TONTAJ
SlaaronJ-zerer copl1lor de probl
Ioatelea fllrulul'
Sfactc optlor
Iontarer rusctuLul
BITI,IOGNAIIS
e!(nrxltl| Trorrdx-
VInITII^ DIEIT'III,(I IIAiiI[II Ir N']sqTIE Dg
DIslIXT
i &8.
57o
V6o
,6'
i6,
,&
,69
,n
t76
5ao
,8t
,82
,92
4o5
4t1
428
12f'
116
152
158
$a
46o
/+61
/t61
161
166
1T'
Redact or de car t e: S. Bal ar oace
Bun cl e tl par: 4 l unl e 1963
I l r aJr 55o cx.
Inpri l oat 1a atel l erul
Centrul ul de Productl e Ci nematografl cb