1

Date generale:
Denumire: SC CARPATCEMENT HOLDING SA cu sediul in Bucuresti, Soseaua Bucuresti-
Ploiesti, nr. 1A, Bucharest Business Park, cladirea C2, et.1-4, sector 1.
Sucursala: judet Dambovita, oras Fieni, str. Aurel Rainu, nr. 34

Obiectivul: instalatie pentru fabricarea cimentului cu o capacitate de C= 1.650000 t/an si
filer de calcar cu capacitatea C= 1.000000 t/an .

Activitate: Carpatcement Holding S.A. este unul dintre cei mai importanti producatori de
ciment din Romania. Compania a fost infiintata in 2004 de grupul german HeidelbergCement,
prin fuziunea companiei de management Carpatcement Romania SRL si a fabricilor de ciment
pe care le detinea: Bicaz , Deva si Fieni.

Activitatea desfasurata:
- fabricarea cimentului, activitate principala;
- recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile, activitate secundara;
- utilizarea deseurilor industriale ca substituenti de materii prime si combustibili
alternativi pentru coincinerare in fabrici de ciment;
- comert cu ridicare a deseurilor si resturilor;
- colectarea i tratarea altor reziduuri;
- productia de materiale plastice, asfaltului, betonului, cimentului, sticlei, fibrelor,
caramizilor, placi de gresie sau produse ceramice (industria de procesare a mineralelor care
implica arderea de combustibili);
- producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de productie
mai mare de 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o capacitate de productie care
depaseste 50 t/zi ori in alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de productie mai mare de 50 t/zi;

Proces tehnologic:
1.Sortare si reconcasare calcar- calcarul cu o granulatie de 0-150 mm adus din cariera de
calcar si depozitat in cele 2 silozuri de primire este sortat astfel: sortul intre 50-150 mm este
trimis la fabrica de var, sorturile intre 0-50 mm si 100-150 mm sunt transportate la concasorul
Wedag unde se maruntesc la dimensiunea de 0-25 mm necesara fabricarii cimentului si
depozitate in 2 silozuri de calcar pentru ciment.
Instalatia de preomogenizare a marnei- marna din cariera Malu Rosu este preluata de un
releu de benzi amplasate in interiorul halei, care are o lungime de 120 m.; pe aceasta lungime,
prin intermediul unui carucior, marna este deversata in doua halde, din care este apoi preluata
de un excavator cu cupe si deversata pe al doilea releu de benzi de unde este transportata la
dozare; de la dozare, din buncarul metalic, marna este extrasa si trimisa la moara de faina;
omogenizarea marnei se realizeaza prin sistemul de formare a celor doua halde, una de
acumulare prin deplasarea lenta a caruciorului pe jumatate din lungimea halei, dupa care se
muta la formarea celei de-a doua halde prin acelasi sistem de deversare; in timpul formarii
celei de-a doua halde, instalatia Bedechi ( excavator cu cupe) face extractia din prima halda.
2.Obtinere faina pentru clincher-calcarul, marna si cenusa de pirita, dupa o reteta stabilita
de laborator, sunt dozate si transportate la turnul de uscare iar de aici la moara de faina.
Uscarea materiilor prime se face cu gaze de la cuptorul de clincher, sau atunci cand acesta nu
functioneaza se folosesc gaze de la focarul auxiliar. Macinarea fainii se face in moara cu bile
bicamerala, pe procedeu inchis. Din moara materialul este dus la 2 separatoare Wedag. Partea
2

fina este transportata pneumatic si cu elevatoare la silozurile de faina iar partea grosiera se
reintoarce in moara.
3.Ardere clincher - faina din silozurile de depozitare este dozata si transportata la
schimbatorul de caldura in 4 trepte, Humboldt, unde are loc preincalzirea fainii de la 60
0
C la
aprox. 800
0
C. Caldura este preluata de la gazele fierbinti de la cuptor care strabat
schimbatorul de caldura in contracurent cu faina alimentata.Faina preincalzita partial
decarbonatata in schimbatorul de caldura parcurge zonele din cuptorul rotativ astfel incat la
1450
0
C in zona de clincherizare are loc formarea clincherului ; din cuptorul rotativ clincherul
este descarcat in racitorul gratar unde cu ajutorul aerului insuflat de 9 ventilatoare, este racit de
la 1350
0
C la aproximativ 100
0
C. Caldura necesara procesului de clincherizare se obtine prin
ardere de combustibil, pacura, ulei uzat, carbune , cocs de petrol, pe la capul cald al
cuptorului. Clincherul este depozitat in 3 silozuri.
4. Macinare ciment- zgura de furnal din hala de adaosuri, este uscata in 2 uscatoare rotative si
apoi este transportata in buncarele de omogenizare de la morile de ciment;uscarea zgurii se
face cu gaze calde recuperate de la racitorul gratar si cu gaze de sonda sau pacura, la focarul
uscatorului. Gipsul este transportat din hala de adaosuri la buncarele de omogenizare de la
morile de ciment.
Clincherul, zgura si gipsul din silozuri, dupa o reteta stabilita de laborator, sunt extrase ,
dozate si alimentate in morile de ciment. Morile de ciment sunt mori tubulare cu bile ,
bicamerale si functioneaza pe procedeu inchis. Materialul din moara este adus la un separator
dinamic, unde se separa , partea fina ( cimentul) fiind preluat de un releu de transport si
insilozat in silozurile de ciment, partea grosiera reintorcandu-se in moara.
5.Expeditie ciment - din silozuri , cimentul poate fi livrat atat vrac cat si insacuit. Insacuirea se
face cu 3 masini rotative cu 6,8 si 12 guri tip Haver. Expedierea cimentului se poate face fie
auto, fie pe CFR.

Regimul de lucru : S.C. Carpatcement Holding SA are in prezent aproximativ 870 de angajati.
dintre acestia doar 333 sunt angajati ai fabricii din Fieni. Programul de lucru este de 8ore/zi, 5
zile/saptamana.

Materii prime/materii auxiliare - Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se
face astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.
materii prime pentru obtinerea clincherului
Materie prima Natura chimica/ Volum de materialMod de stocare
existente compozitie ( t/an)
Calcar Carbonat de calciu 1550000 2 silozuri de 4500 t
Marna Amestec de 392000 1 siloz de 3900 t
aluminosilicati
hidratati si carbonat
de calciu
Gneiss Amestec de silicati 137000 1 Siloz de 3900 t
Gips Sulfat de calciu 115500 3 Buncare de 450 t
dihidrat in hala
Cenusa de pirita Peste 70 % Fe
2
O
3
39200 Buncar de 250 t
Zgura de furnal Amestec de oxizi si 346500 Buncar
aluminosilicati tricompartimentat
cu C= 470 t
Deseuri de ipsos - 330 Buncar cu C= 170 t
rezultate din
industria ceramica
3

Tras Amestec de silicati si 33000 Buncar
aluminosilicati tricompartimentat
cu C= 470 t

materii prime pentru filer de calcar

Materie prima Natura Volum de material Mod de stocare
chimica/compozitie (t/an)
Calcar Carbonat de calciu 102000 2 silozuri de 4500 t
Substituenti de materii prime si auxiliare

Tipurile de deseuri ce pot substitui materii prime sau auxiliare in procesul de
producere a cimentului sunt urmatoarele:
Deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor nemetalifere:
- deseuri de nisip si argila
Deseuri de la centralele termice si de la alte instalatii de combustie
- cenusa zburatoare de la arderea carbunelui
- cenusa zburatoare de la arderea turbei si lemnului netratat
- deseuri solide , pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere
- namoluri pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere
Deseuri de la turnarea pieselor feroase:
- miezuri si forme de turnare care nu au fost inca folosite la turnare.
Dotari:
Atelierul Termoenergetic are in dotare doua centrale termice acestea fiind compuse din:
Centrala termica 1 - Cazan de abur tip YGNIS HDR 800 - Cazanul este ignitubular, orizontal cu
tub de flacara intoarsa, un drum de gaze prin fascicolul de tevi, cu un volum interior de 11,9 m si
camera a gazelor arse si este destinat obtinerii de abur saturat pentru scopuri industriale. Are un
arzator cu functionare pe combustibil mixt: pacura si gaze.
Centrala termica 2 - Cazan de abur tip: ECA 8 - 15 - Cazanul este ignitubular, orizontal cu
tub de flacara rigidizat cu inele, camera imersata, camera de intoarcere si camera de evacuare
gaze, cu un volum interior de 17,82 m, cazan destinat obtinerii de abur saturat pentru scopuri
industriale si are un arzator cu functionare pe combustibil mixt: pacura si gaze.
Gospodaria de pacura este forrmata din rampa de primire si descarcare a cisternelor
C.F., retea de transport a pacurii de la cisterne , la statia de pompare. De la statia de
pompare, pacura este transportata la cele doua bazine de inmagazinare.
Rampa de descarcare pacura: este realizata din platforma de descarcare a vagoanelor
C. F. Este prevazuta cu canal colector a scurgerilor accidentale in timpul descarcarii, conducta
de abur pentru preincalzirea pacurii si conducta de transport pacura la bazine.
Bazine de inmagazinare: Gospodaria de pacura are in dotare doua bazine supraterane cu
capacitatea de 3000 t fiecare prevazute cu indiguire, impotriva deversarilor accidentale.
Separatorul de produse petroliere: - Este o cuva executata din beton armat, cu
dimensiunile de 18,5x3,7 si adancimea maxima de 3m, amplasata ingropat si are rolul de
colectare si epurare a apelor impurificate cu produse petroliere.





4

Instalatiile, masurile, si conditiile de protectie a mediului

Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor:
Nr.crt. Utilaj Nr. buc. Instalatie/echipament
de depoluare
Debit volumic
m3/ h
1 Concasor si sortator 2/2 Filtru cu saci pulse jet 39.100
2 Silozuri 4 Filtru cu saci autoindus 27.000
3 Cuptor clincher+moara de
faina
1/1 Filtru cu saci pulse jet 480.000
4 Buncar carbune/cocs 1 Filtru cu saci pulse jet 120.000
5 Uscator zgura 2 Filtru cu saci pulse jet 268.000
6 Moara de ciment 2 Filtru cu saci pulse jet 120.000
7 Separator moara de ciment 2 Filtru cu saci pulse jet 80.000
8 Silozuri ciment 3 Filtru cu saci pulse jet 47.000
9 Masina de insacuit
HAVER RS12
1 Filtru cu saci pulse jet 30.000
10 Racitor gratar 1 Filtru electrostatic 508320
11 Moara de ciment 1 Filtru electrostatic 85.000

Sistemele de preepurare pentru fiecare sursa de apa uzata
Decantor - separator pentru preepurarea apelor meteorice posibil impurificate,
amplasat in zona remizei PSI . Bazin realizat din beton armat. Dimensiuni decantor : lungime-
30 m, latime -4,5 m, h
util
- 2 m, h
depunere
-0,4 m.
Decantor - separator pentru preepurarea apelor meteorice amplasat in zona poarta
nr.2. Bazin realizat din beton armat. Dimensiuni decantor : lungime-30 m, latime- 4,5 m, h
util
-2,2
m, h
depunere
-0,4 m . Capacitate decantor - separator: 240 mc.
Decantor - separator pentru preepurarea apelor de racire de la moara de faina -
cuptor clincher. Bazin realizat din beton armat. Dimensiuni decantor: lungime-31 m, latime- 4,5
m, h
util
- 3,5 m, h
depunere-
1.5 m.
Decantor - separator dublu pentru preluarea apelor meteorice din zona depozitului
de carbune/cocs de petrol. Bazin realizat din beton armat. Dimensiuni decantor: lungime -2 x 25, ,
latime- 2 x 2,5 m, h
util
- 3,5 m, h
depunere
-1.5 m. Capacitate decantor: 220 x 2 mc.
Decantor produse petroliere (pacura) amplasat la Gospodaria de pacura-
preepureaza apele impurificate cu produse petroliere, rezultate din procesul de descarcare
si transport al pacurii. Bazin realizat din beton armat. Dimensiune decantor: lungime-12 m,
latime- 3 m, h
util
-1,5 m. Capacitate decantor: 54 mc .
Bazin decantor produse petroliere (pacura) amplasat la Gospodaria de pacura. Bazin
realizat din tabla cu pahar de retinere a produselor petroliere si teu de preluare a apelor
epurate. Dimensiune decantor: diametrul D=3,8 m, h
util
- 3,5 m.
Separator de retinere a produselor petroliere din apa de racire de la morile de
ciment. Caracteristici separator: Diametrul exterior D= 1,8 m, Inaltimea totala H= 2,41 m;
Capacitate stocare aluviuni: 1500 l ; Separatorul de hidrocarburi este prefabricat din beton
armat si este alcatuit din doua parti principale: colectorul de aluviuni si separatorul de
hidrocarburi.
Decantor - separator pentru preluarea apelor meteorice amplasat in zona At. Transport
Utilaj Greu. Bazin realizat din beton armat. Dimensiuni decantor : lungime 5 m, latime 2,5 m, h
util 2 m, Capacitate decantor - separator: 25 mc.
5

1. Protectia solului si subsolului
Pentru evaluarea nivelului de poluare s-au prelevat probe de sol din zonele cu potenial
risc de poluare (zona cuptorului , zona racire gratar, spatiu verde incinta, poarta unitate) de
pe amplasament pe toate punctele cardinale i probe martor( zona rezervor apa potabila),
innd cont de direcia dominant a vnturilor.
Conform Ordinului 756/1997, analiza indicatorilor solului va constitui punct de referinta
in aprecierea calitatii acestuia, urmand ca monitorizarea anuala a calitatii solului sa se faca in
aceleasi puncte de prelevare a probelor ca si cele de referinta.










Masuri de prevenirea poluarii solului:
- Se vor curata si stropi caile de acces ori de cate ori este nevoie pentru reducerea emisiilor
datorate circulatiei autovehiculelor. Emisiile accidentale de praf pe platforme se vor curata dupa
caz, manual, sau prin aspirare in regim mobil sau stationar.
- Se vor evita deversarile accidentale de produse care pot polua solul si implicit apa.
- Se va proceda la eliminarea deversarilor accidentale, prin indepartarea urmarilor acestora
si se vor restabili conditiile anterioare producerii deversarilor.
- Incarcarile si descarcarile de materiale trebuie sa aiba loc in zone desemnate,
protejate impotriva pierderilor prin scurgeri lichide sau dispersii de pulberi si gaze.
- Toate bazinele subterane si supraterare trebuie etansate si izolate corespunzator, dupa caz,
pentru a preveni contaminarea solului.
- Titularul activitatii are obligatia sa detina un numar adecvat de dispozitive de absorbtie
si/sau baraje plutitoare, precum si o cantitate corespunzatoare de substante absorbante,
adecvate pentru controlul oricarei deversari accidentale.
- Titularul activitatii trebuie sa planifice si sa realizeze, anual, activitatile de revizii si reparatii
la elementele de constructii subterane, respectiv conducte bazine, camine si guri de vizitare,
etc.

2. Protectia calitatii apelor
Apele uzate tehnologice, evacuate in emisar ( paraul Ialomicioara) se vor incadra
in prevederile Autorizatiei de Gospodarirea Apelor Nr. 63/16.08.2005 si NTPA
001- HG.188/2002, modificata si completata cu HG nr. 352 si 351/2005:
6














Apele uzate menajere evacuate in reteaua de canalizare a orasului Fieni, se vor incadra
in prevederile NTPA 002- HG. 188/2002, modificata si completata cu HG 351 si 352/2005 :












Apele uzate industriale ( ape de racire si ape meteorice posibil impurificate) care
necesita epurare sunt deversate in raul Ialomicioara II dupa o prealabila decantare , cu un
volum total anual de 714 mii mc, un volum maxim zilnic de1956 mc si un volum mediu
zilnic de 1357 mc.
Apele uzate menajere sunt colectate in colectorul stradal al orasului Fieni, cu un
volum total evacuat de 691 mc. maxim zilnic, 553 mc. mediu zilnic si 252.000 mc.volum
anual.

Masuri de prevenire a poluarii apelor de suprafata

- Nici o emisie in apa nu va depasi valorile limita de emisie mentionate in tabelele
anterioare ;
- Nu trebuie sa existe alte emisii de poluanti in ape , semnificative pentru mediu ;
- Operatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a preveni si minimiza emisiile
de poluanti in apa. Sunt interzise deversarile neautorizate si accidentale a oricaror
substante poluante pe sol, in apele de suprafata sau freatice ;
- Titularul activitatii are obligatia sa asigure functionarea la parametrii proiectati ai
instalatiilor de preepurare a apelor uzate ;
- Titularul activitatii are obligatia sa ia masuri de siguranta la transportul, manipularea,
depozitarea si utilizarea reactivilor folositi cu respectarea legislatiei in vigoare ;
- Titularul activitatii are obligatia sa intretina malurile si albia emisarului in zonele de
evacuare a apelor ;
- Titularul activitatii are obligatia sa exploateze constructiile si instalatiile de utilizare,
7

preepurare si evacuare a apelor uzate pentru asigurarea randamentelor maxime
conform regulamentelor aprobate ;
- Toate platformele betonate vor fi prevazute cu base de colectare a scurgerilor
accidentale de lichide cu continut de suspensii sau substante periculoase ;
- In situatia in care analizele apelor uzate evacuate ar putea indica faptul ca a avut loc
contaminarea cu poluanti, titularul autorizatiei va actiona astfel :
- va face investigatiile necesare si va izola sursa;
- va lua masuri pentru prevenirea extinderii contaminarii si minimizarea efectelor de
contaminare a mediului ;
- va notifica incidentul autoritatilor de mediu, in cel mai scurt timp posibil de la
producere.
Masuri de prevenirea poluarii apelor subterane

- Desfasurarea in conditii optime a activitatii, pentru reducerea la minim a pierderilor
tehnologice;
- Respectarea programului de revizii si reparatii a instalatiilor, inclusiv a conductelor de
transport al substantelor si materialelor;
- Toate cuvele de retentie vor fi testate cel putin odata la trei ani; drenajele de la cuve
trebuie conduse spre puncte de colectare si eliminare a substantelor, in conditii de siguranta pentru
mediu;
- Intocmirea unui program de testare si verificare a canalizarilor, conductelor si rezervoarelor
subterane care sa asigure faptul ca acestea sunt verificate cel putin o data la trei ani;
- Se va intocmi un plan de inspectie si intretinere al instalatiilor si echipamentelor, cu teste de
presiune si/sau de infiltratii pentru siguranta exploatarii si pentru detectarea scurgerilor;
- Valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor generate; respectarea stricta a legislatiei in
vigoare privind gestionarea deseurilor;
- Respectarea capacitatilor maxime de stocare a depozitelor, rezervoarelor, bazinelor,
recipientilor.

3. Poluarea atmosferei
Emisiile in aer rezultate in urma desfasurarii procesului tehnologic nu depasesc valorile
limita de emisie ale poluantilor specifici prestabilite
Este obligatoriu sa nu existe alte emisii in aer, semnificative pentru mediu, cu exceptia celor
acceptate legal.
In primii ani de activitate, emisiile de praf in atmosfera s-au situat cu mult peste limita
legala. Ulterior, prin investitiile facute, emisiile au scazut sub limita legala, cu peste 90 de
procente.












8

Intreaga activitate desfasurata pe amplasamentul societatii - depozitarea materiilor
prime si materialelor, fabricarea cimentului, depozitarea produselor finite, depozitarea
temporara a deseurilor, mentenanta, aprovizionare, nu utilizeaza produse cu miros neplacut si
nu este producatoare de mirosuri neplacute.



4. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Toate instalatiile si utilajele care produc zgomot si/sau vibratii sunt mentinute in stare buna
de functionare. Drumurile si aleile din incinta sunt deasemenea intretinute corespunzator.
Sursele de zgomot apartinand unitatii sunt reprezentate de instalatiile tehnologice din dotarea
unitatii ( racitorul gratar al cuptorului de clincher, morile de ciment, moara de carbune,
concasorul de calcar, uscatorul de marna, precum si de transportul rutier aferent -vehiculele
din dotarea unitatii si vehiculele de transport al materiei finite livrata beneficiarilor.
Acustica urbana se incadreaza in limite admisibile ale nivelului de zgomot.

5. Protectia impotriva radiatiilor

Materialele aferente si activitatea desfasurata in incinta unitatii nu prezinta un pericol radiant in
randul lucratorilor si mediului inconjurator.
6. Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional

Extractia unor minerale care s-au format in milioane de ani este un proces care are un
impact important atat asupra peisajului, cat si a biodiversitatii. De aceea, orice companie care
desfasoara activitati miniere in cariere sau exploatari de agregate ar trebui sa gestioneze cu
responsabilitate aceste resurse, pentru a respecta principiul fundamental al dezvoltarii
durabile: acela de a ne satisface propriile nevoi, lasand totodata o mostenire viabila
generatiilor viitoare.

HeidelbergCement Group este prima companie producatoare de ciment care a dezvoltat
Ghiduri speciale de promovare a biodiversitatii, in locatiile de extractie a mineralelor. Aceasta
preocupare este specifica Grupului, nu numai in anul 2010, declarat Anul Biodiversitatii, ci in
intreaga activitate.

De asemenea, grija fata de biodiversitate este integrata in toate planurile de refacere si
renaturare a fostelor locatii in care am avut exploatari. Iar aceste planuri iau in calcul atat
aspectele economice, cat si cele ecologice sau nevoile sociale ale comunitatilor invecinate.






9

Modul de gospodarire a deseurilor si a ambalajelor

Deseurile cu continut energetic se pot co-procesa prin co-incinerare in fabrica de ciment, fiind
valorificate energetic ca si combustibili alternativi.
Tipurile de deseuri care se pot coincinera in cuptorul de clincher, cu impact nesemnificativ
asupra mediului, sunt urmatoarele:
-Uleiuri si emulsii uzate, cod: 13 01*; 13 02*; 13 03*; 13 05*; 13 07; 12 01 09*
-Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea hartiei, cartonului, pastei de hartie, cod: 03 03;
-Deseuri de la industrializarea lemnului si producerea placilor( PFL, PAL, PAT, panel, placaj,
furnir) si a mobilei, cod:03 01
- resturi de scoarta si de pluta, cod: 03 01 01 - rumegus: 03 01 04*; 03 01 05;
- talas, aschii, resturi de cherestea , scandura, furnir, placaj: 03 01 04 *; 03 01 05;
- Deseuri de la producerea si procesarea pastei de hartie, hartiei si cartonului: 03 03
- reziduuri de la reciclarea hartiei si a cartonului: 03 03 08;
-Deseuri din industria textila si a pielariei, cod: 04 01,04 02
-Deseuri din industria pielariei, cod 04 01:
- deseuri de la finisare: 04 01 09
- Deseuri din industria textila: 04 02
- deseuri de la fibre textile neprocesate si de la alte substante fibroase naturale, in principal de
origine vegetala, animala, artificiale sau sintetice si mixte: 04 02 21
- deseuri de la fibre textile procesate de origine vegetala, animala, artificiala sau sintetica sau
mixte: 04 02 22
- deseuri de la materiale compozite( textile impregnate, elastomeri, plastomeri): 04 02 09;
- materie organica din produse naturale( grasime, ceara): 04 02 10 - alte deseuri nespecificate: 04
02 99
- Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor:
05 01
- namoluri uleioase si deseuri solide: 05 01 06*
- namoluri de la epurarea efluentilor proprii: 05 01 09*; 05 01 10
- namoluri din rezervoare: 05 01 03 *
- reziduuri uleioase: 05 01 05*
- namoluri de la operatiile de intretinere a instalatiilor si a echipamentului: 05 01 06*
- gudroane acide: 05 01 07*
- alte deseuri nespecificate: 05 01 99
-Deseuri anorganice din procese termice: 10
-Deseuri din metalurgia termica a aluminiului: 10 03
- gudroane si alte deseuri continanad carbune de la fabricarea anozilor: 10 03 17*
- resturi de anozi: 10 03 17
- Ambalaje, materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte
de protectie, nespecificate in catalog: 15 01
- ambalaje( hartie si carton: 15 01 01, materiale plastice: 15 01 02, lemn:15 01 03)
- Deseuri nespecificate in catalog: anvelope uzate: 16 01 03
- Deseuri din constructii si demolari( inclusiv constructii de drumuri, dezmembrari de instalatii
tehnologice): 17
- materiale plastice: 17 02 03
- cauciuc: 19 12 04
- Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrii , institutii, inclusiv fractiuni colectate
separat: 20 03 01
- hartie si carton: 20 01 01
10

- resturi marunte de materiale plastice: 20 01 39 -
imbracaminte: 20 01 10
- textile: 20 01 11.

Structura combustibililor posibil a fi folositi la cuptorul de clincher:

Gaz natural - 12.000 Nmc/h si anvelope uzate- 5 t/h Gaz natural
13.500 Nmc/h si ulei uzat- 5 t/h
Gaz natural 12.700 Nmc/ h si deseuri de lemn- 5 t/h Gaz natural
11.000 Nmc/h si reziduuri petroliere- 5 t/h Gaz natural 12.500
Nmc/h si deseuri textile- 5 t/h
Pacura 10 t/h si anvelope uzate 5 t/h
Pacura 12 t/h si ulei uzat 5t/h
Pacura 11,5 t/h si deseuri de lemn 5 t/h
Pacura 9,5 t/h si deseuri de lemn 5 t/h
Pacura 11,2 t/h si deseuri textile 5 t/h
Carbuni 17,2 t/h si anvelope uzate 5t/h
Carbuni 20,6 t/h si ulei uzat 5 t/h
Carbuni 19,7 t/h si deseuri de lemn 5 t/h
Carbuni 16,3 t/h si reziduuri petroliere 5t/h
Carbuni 19,2 t/h si deseuri textile 5 t/h
Predarea si receptia deseurilor utilizate la co- incinerare
- Operatorul instalatiei de coincinerare trebuie sa ia toate masurile necesare privind
predarea si receptia deseurilor pentru a preveni sau a limita efectele negative asupra mediului.
- Inainte de a accepta deseurile in instalatia de coincinerare , operatorul trebuie sa
determine masa fiecarei categorii de deseuri.
- Inaintea introducerii deseurilor la coincinerare, titularul va efectua o testare industriala a
coincinerarii respectivului tip de deseu.
- In timpul testarii industriale se vor desfasura programe de masurare care sa
demonstreze ca introducerea noilor tipuri de deseuri nu afecteaza semnificativ
mediul inconjurator, asigurand respectarea cerintelor legislative in vigoare, procesul
tehnologic si calitatea produsului finit.
- Testarea se face cu avizul autoritatii competente pentru protectia mediului; cantitatile
de deseuri supuse testarii si perioadele de timp in care aceste teste sunt efectuate sunt stabilite
de catre operator , de comun acord cu autoritatile competente pentru protectia mediului.
- Inainte de a accepta deseuri periculoase la instalatia de coincinerare, operatorul trebuie sa
dispuna de informatii asupra deseurilor si anume :
- toate datele utile asupra procesului de generare continute in documentele care
insotesc deseul si care sunt cerute prin actele normative care controleaza
transporturile de deseuri si prin actele de reglementare pentru transportul marfurilor
periculoase;
- compozitia fizica si chimica a deseurilor si toate informatiile necesare pentru a
evalua comportarea lor in procesul de coincinerare;
- caracteristici periculoase ale deseurilor, substantele cu care nu pot fi amestecate
si precautiile ce trebuie luate de operator in manipularea acestora.
- Inainte de acceptarea deseurilor periculoase la instalatia de coincinerare, titularul va efectua
cel putin urmatoarele proceduri de receptie:
-verificarea documentelor care insotesc deseul si a celor cerute prin actele normative
care controleaza transporturile de deseuri si de reglementarile pentru transportul
11

marfurilor periculoase;
- prelevarea de probe reprezentative, inainte de descarcarea deseurilor.
- Operatiunea de prelevare se executa:
- la fiecare livrare , timp de 10 livrari consecutive, in cazul semnarii unui nou
contract(furnizor nou acceptat si /sau nou tip de deseu acceptat);
- la fiecare livrare, timp de 5 livrari consecutive in cazul reinoirii contractului;
- la fiecare 5 livrari, in celelalte cazuri ( contract in derulare).
- Pentru verificarea conformitatii pentru fiecare din esantioanele prelevate la receptie se
determina: puterea calorica, continutul de sulf, continutul de apa.

- Esantioanele se pastreaza in recipienti etanseizabili, etichetati pentru a permite
identificarea fara echivoc a provenientei, tipului si datei de livrare; esantioanele se arhiveaza
timp de cel putin 4 saptamani de la coincinerare.

- Din probele prelevate la fiecare transport, pentru fiecare tip de deseu si fiecare furnizor
se efectueaza o proba compozita pentru fiecare 1000 t deseu receptionat; aceasta proba se
analizeaza detaliat: putere calorica, continut de S, Cl, apa, metale grele, PCB.
- Titularul are obligatia de a pastra minim 5 ani registrul cu evidenta deseurilor
coincinerate.
- Instalatia de coincinerare trebuie sa posede si sa utilizeze un sistem automat de
intrerupere a alimentarii cu deseuri in urmatoarele situatii:
- la pornirea instalatiei, pana cand temperatura se ridica la 1100
0
C;
- ori de cate ori masuratorile continue impuse releva depasiri ale valorilor limita, din
cauza unor perturbari sau defectiuni ale echipamentelor de depoluare.

Deseurile sunt depozitate astfel incat sa se previna orice contaminare a solului si a retelei de
canalizare.
- Gestiunea ambalajelor si deseurilor de ambalaje se realizeaza conform prevederilor legale
in vigoare.
- Operatiunile si practicile de management al deseurilor se consemneaza intr-un
registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu si ale
autoritatii cu atributii de control.