SI VIS PACEM, PARA BELLUM - "Daca vreti pace, pregatiti-va de razboi" - dicton greco-latin, al carui autor este anonim.

Revenind la vechile cugetari din antichitate, se spune ca regele Solomon, fiul regelui David, ar fi spus, citez: "NIHIL NVI SUB SLE" - Ni!ic
"o# $#b $oare. Mesajul fiind rod al stravechii ntelepciuni eraice spunea ca: "!e a fost va mai fi si ce s-a facut se va mai face" nu este nimic nou su
soare". #menirea se repeta fara ncetare, n mod ciclic, at$t n ine, c$t si n rau, asemenea ciclului vietii, cu nasterea, dragostea, moartea.
%rincipiul de guvernare enuntat de &iccolo M'!()'*+,,) n formularea DIVIDE U% RE&NES - Dezbi"a pe"tr# a do!"i, preluat de la romani
-adagiul roman fiind "Divide et i!pera' ( Dezbi"a $i $tap)"e$te."/ - recomanda politica dezinarii ntre natiuni, etnii, partide, pentru a le sumina,
n acest fel put$nd fi stap$nite mai usor. 'cest dicton fiind folosit nca de pe vremea )mperiului Roman n politica sa coloniala, (einrich (eine l-a
atriuit nsa regelui 0ilip )) al Macedoniei -123-113 .e.n./ iar altii, lui ,udovic 4) sau !atherinei de Medicis. 'celasi dicton a fost cu consecventa si
cu une rezultate aplicat at$t n trecut, c$t si n prezent de cei ce stiu ca, seman$nd z$zanie si rivalitati, poate fi slaita rezistenta mpotriva
regimurilor.
Dar, ALEA
IAC%A ES% "*ar#+ a ,o$t ar#"cat" -fraza atriuita de Suetonius lui )ulius !aesar, guvernator al 5allilei, pronuntata c$nd s-a decis sa mearga
mpotriva Romei n anul 67 .e.n./
Se spune ca o lima devine "moarta" atunci c$nd nu mai este vorita de nimeni8 'sa se spune si despre lima latina, din care de fapt au luat nastere
limile romanice, adica italiana, franceza, spaniola, portugheza si inenteles lima noastra materna - R#M9&'. !u toate ca l.latina nu se mai
voreste curent, ea a ramas "vie" n vocaularul limii rom$ne, ca si a celorlalte mai susmentionate, ea fiind disparuta teoretic, dar practic, traieste si va
trai vesnic, at$ta vreme c$t, n special termenii specifici din domeniul medical si juridic cuprind denumiri at$t n l.latina, precum si n l.greaca, idem
e:presii oisnuite, ma:ime, cugetari etc.
Romanii au creat alfaetul n urma cu ;3<< ani, rasp$ndit n lumea ntreaga, adoptat si de lima rom$na. !uvintele preluate din latina populara, au fost
modificate cu timpul de limile romanice, n functie de legile lingvistice proprii fiecarui popor, astfel nc$t, infinit de multe e:presii sau cuvinte,
preluate din latina clasica, au ramas valaile si n zilele noastre. *oi prezenta n continuare o parte din nenumaratele e:presii si ma:ime, deseori folosite
n limajul curent:
- 'urora musis amica = 'urora e amica muzelor.
- >ene docet ?ui est altera natura = 'cela care oserva ine, instruieste ine.
- !onsuetudo est altera natura = #iceiul este a doua natura.
- +:ercitatio potest omnia = %rin deprindere, toate se nving.
- +:perentia est rerum magistra = +:perienta este nvatatura tuturor lucrurilor.
- ,aor vincit omnia = Munca nvinge toate.
- ,ittera scripta manet = ,itera scrisa ram$ne.
- *era volant, scripta manet = *ora zoara, scrisul ram$ne. -!ele scrise se ntiparesc mai ine n memorie dec$t cele auzite sau citite/.
- ,ongum est iter per praecepta, reve et effica: per e:empla = ,upta e calea prin nvatatura, scurta si cu succes prin e:emple.
- Mens sana in corpore sano = Minte sanatoasa n corp sanatos.
- &on multa, sed multum = &u multe -cunostinte/, ci temeinice.
- #tia dant vitia = ,enea e nceputul tuturor rautatilor.
- 'posteriori = @n ceea ce urmeaza,n consecinta,-ca urmare a unui rationament,trec$nd de la cauza la efect,azat pe e:perienta,din e:perienta,din fapte/
- !urriculum vitae = !ursul vietii, = a alerga, a straate.
- 'd hoc = n acest scop, pentru aceasta.
- 'genda = ceea ce urmeaza sa fie realizat.
- 'lias = -numit/ n altfel
- 'lii = n alta parte. -# persoana acuzata sau suspectata de un delict este disculpat daca poseda un "alii"/.
- 'nte meridian = @nainte de amiaza -a.m./"
>is = de doua ori"
Auantum = c$t de mare"
Auorum = din care" Duple: = dulu, n dulu sens"
+rrata - greseala"
+t caetera = si celelalte -etc/"
+:-ae?uo = punere pe acelasi plan, la egalitate"
+:tra = n afara de..., n e:terior"
0ac similis = facsimil - a reda, a copia"
5rosso modo = n linii mari"
(onoris causa = !u onoare, n mod onorific"
)dem = acelasi lucru, la fel"
)n corpore = n totalitate, n mare"
)n e:tremis = n cele din urma, n e:trema"
,oco = n acelasi loc -c$nd se transmite spre e:.o corespondenta n acelasi oras, nu se scrie denumirea orasului, ci ,#!#"
Mea culpa = din vina mea"
Media = la mijloc, asa si asa"
&ota ene - &.>. = ia aminte,noteaza ine-se adauga la sf$rsitul unei scrisori,act,etc.,pentru a se atraga atentia asupra unei idei,unui paragraf din continut
%ost scriptum = dupa scris - %.S. = se adauga la sf$rsitul continutului unei scrisori sau unui document, atunci c$nd ceva a fost omis"
%ost #mnius = pentru toti"
%ersona non grata = persoana nedorita, indeziraila"
%ost mortem = dupa moarte"
%ro patria = pentru patrie"
%rinceps = primul"
Sui generis = n felul sau, genul sau de a se comporta sau vori etc."
Summum = la cel mai nalt nivel"
Be Deum = lauda fata de Dumnezeu, sluja religioasa n diverse ocazii"
Cltra = depasirea de oisnuit"
*ersus = catre, spre"
Rectus = drept, n linie dreapta"
Recto verso = pe pagina urmatoare"
*eto = mpotrivire, atinere"
*ice = a tine locul cuiva -vicepresedinte etc./"
*ice-versa = invers.
&#& MC,B', S+D MC,BCM = %entru o comunicare clara, nu treuie cuvinte multe si fara rost, ci putine dar ine alese.