n 1866 Alexandru Ioan Cuza, principele Moldovei i al Munteniei, a fost nlturat de la tron printr-un complot pus la cale de partidele

vremii. Puterile europene

au recunoscut Unirea Principatelor din 1859 doar pe durata domniei lui Cuza, de aceea in 1866 s-a pornit o activitate diplomatic deosebit pentru aducerea unui prin
strin. nsui domnitorul Cuza afirma : Eu voiesc sa fie bine tiut c niciodat persoana mea nu va fi nici o mpiedicare la orice eveniment care ar permite de a
consolida edificiul public la a crei aezare am fost fericit a contribui. Instaurarea unei dinastii strine era dorit din urmatoarele motive:
- meninerea i consolidarea statutului naional,
- creterea prestigiului european,
- ntrirea autonomiei i
- nu n ultimul rnd ncetarea luptelor pentru domnie att de acerbe, care mcinasera de veacuri viaa politic a romnilor.
Dup o perioad de cutri i dup ce contele de Flandra a respins propunerea delegaiei romneti, la iniiativa lui Napoleon al III-lea, Ion C. Brtianu pleac n
Germania la Dsseldorf. Aici Carol, fiul principelui Carol Anton de Hohenzollern, accept propunerea, un mare rol avnd i doamna Hortense Cornu (prietena lui
Napoleon al III-lea), care fcuse deja demersuri asupra lui Carol. Alegerea lui Carol ca prin domnitor n Romnia era aadar sprijinit de Frana, prin Napoleon al IIIlea, dar i de Prusia, (Bismarck). Este de menionat faptul c bunica prinului, marea duces Stefania de Baden, fusese nfiat de Napoleon Bonaparte.

Regele Carol I
Regele Carol I (1839 1914), intemeietorul Dinastiei Romane, a fost ales de elita politicii romanesti, dintre principii Europei, si adus pe Tronul tarii, pentru a
consolida unirea celor doua Principate, Moldova si Tara Romaneasca, pentru a conferi prestigiu noului stat, pentru a calma luptele interminabile pentru putere intre
factiunile interne si pentru a reprezenta un factor de stabilitate, intr-un moment crucial al dezvoltarii Romaniei. Se implinea, astfel, o mai veche doleanta a Divanurilor
ad-hoc: Domnul strain.
A fost ales Domnitor al Principatelor Romane Unite in aprilie 1866.
La 10 mai, in acelasi an, (devenit ulterior ziua Regelui) el intra in Bucuresti si depune juramantul de credinta in fata natiunii.
La 29 iunie, Parlamentul adopta prima Constitutie a Romaniei, una dintre cele mai avansate ale vremii, redactata pe modelul celei belgiene, care il confirma pe
Carol I ca Domn. Articolul 82 stabilea principiul succesiunii masculine in ordine de primogenitura, dintre descendentii Regelui Carol I, cu conditia adoptarii
confesiunii Crestin-Ortodoxe. Aceasta prevedere a creat inca de la inceput mari dificultati, Parlamentul acceptand, mai tarziu, alegerea nepotului sau, Ferdinand, ca
Principe Mostenitor.
La 15 noiembrie 1869, Carol I se casatoreste cu Elisabeta de Wied (remarcata ca pictorita si scriitoare, sub pseudonimul "Carmen-Sylva"), devenita Regina
Elisabeta, Doamna a Romaniei. Singurul lor copil, Principesa Marioara, a murit la doar trei ani, de scarlatina.
Depasind dificultatile politice, intrigile anti-monarhice si propriile sale indoieli, tanarul Domn a reusit sa se impuna si sa isi consolideze pozitia de monarh
modernizator al tarii. In 1875, bugetul Romaniei se dublase fata de cel din 1866.
La 10 mai 1877, Carol I proclama Romania stat independent. El va participa personal la campaniile militare din timpul Razboiului Ruso-Romano-Turc din
1877/1878, incheiat prin Tratatul de la Berlin din 1878, asumand comanda armatei ruso-romane la asediul Plevnei. Razboiul fiind castigat, Romania isi vede
Independenta confirmata.
La 26 martie 1881, Carol I este proclamat Rege al Regatului Romaniei, aducand astfel tara in randul natiunilor europene ale vremii. Este incoronat la 10 mai 1881
cu o coroana de otel, fabricata prin topirea unui tun de la Plevna.
Profitand de stabilitatea castigata prin obtinerea Independentei la 1878, precum si de redobandirea Dobrogei, importanta zona agricola si de tranzit, Romania a
continuat reformele agrare, si-a dezvoltat infrastructura de drumuri si cai ferate si industria, devenind unul dintre principalii producatori de materii prime ai Europei.

Tot in aceasta perioada au fost construite Castelul Peles, Scaunul Familiei Regale a Romaniei, Universitatile din Iasi si Bucuresti, Podul Fetesti-Cernavoda, portul
Constanta precum si Atheneul Roman, pe langa mii de alte cladiri publice si private, capitala Bucuresti meritandu-si pe deplin supranumele de "mic Paris". Au existat,
desigur, si umbre: problema taraneasca nefiind inca pe deplin rezolvata si tensiunile rabufnind la 1907. Regele a fost, insa, permanent preocupat de ridicarea nivelului
paturilor defavorizate ale populatiei.
Racordarea la modelele occidentale si redescoperirea filoanelor traditionale merg in paralel. Totul e de facut si totul se experimenteaza, iar roadele acestei agitatii
creatoare demonstreaza ca, uneori, forma creeaza fondul (asertiune cu care sigur ca "junimistii" cercul cultural care a adunat cele mai mari inteligente ale epocii nu
ar fi fost de acord). Liberali si conservatori, modernisti si traditionalisti contribuie cu totii la nasterea unei culturi nationale. Acum scriu Eminescu, Creanga, Caragiale,
Maiorescu, acum se cristalizeaza limba romana literara, in aceasta atmosfera iau avant artele plastice, muzica. Dezvoltarea invatamantului si institutiilor academice
favorizeaza disputele savante si conflictele de idei. Tesutul societatii se dezvolta in jurul unor modele consistente, rolul civilizatoriu si structurant al monarhiei, primul
dintre modele, fiind indiscutabil.
A trecut la cele vesnice la 27 septembrie 1914, putin timp inainte de inceperea Primului Razboi Mondial, si a fost ingropat in Necropola Regala de la Curtea de Arges,
lasandu-l mostenitor al Tronului pe nepotul Sau, Ferdinand, asupra caruia va cadea sarcina implinirii Marii Uniri.

Regele Ferdinand I
Ferdinand I a devenit Rege la moartea unchiului Sau, Carol I (1865 1927) si a ramas in istorie ca Ferdinand intregitorul sau Ferdinand cel Loial, regele
Romaniei Mari, care a trecut peste originea sa germana, pentru a urma vointa de unitate a poporului Sau, in timpul Primului Razboi Mondial.
La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a fost incoronat Rege al tuturor romanilor. Tot in timpul Domniei Lui s-a trecut la sufragiul universal, s-a infaptuit
reforma agrara din 1921 si a fost adoptata Constitutia moderna din 1923, care a oferit cadrul dezvoltarii Romaniei Mari.
Principele Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen s-a nascut la 24 august 1865, la Sigmaringen. A fost cel de-al doilea fiu al
Principelui Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mare al Regelui Carol I, si al Infantei Antonia a Portugaliei.
In 1889, dupa terminarea studiilor la Universitatea din Leipzig si la scoala Superioara de Stiinte Politice si Economice din Tbingen, Principele s-a
stabilit la Bucuresti, pentru a-si putea indeplini atributiile de Mostenitor al Tronului Romaniei.
A invatat limba romana, istoria si geografia Romaniei, demonstrand de la inceput interes si dragoste fata de Patria Sa adoptiva, pentru frumusetile naturii
si folclorul romanesc.
S-a casatorit, la 10 ianuarie 1893, cu Principesa Maria a Marii Britanii si Irlandei de Nord.
A condus Romania in timpul Primului Razboi Mondial, trecand peste originea Sa germana si optand pentru alianta cu puterile Antantei. S-a implicat in
permanenta in operatiunile militare si, dupa victorie, si-a indeplinit promisiunea de a impune reforma agrara si de a adopta votul universal.
Dupa razboi, in ciuda gravei crize economice si a instabilitatii politice, a condus tara pe drumul reconstructiei si al armonizarii administrative.
Regele Ferdinand a contribuit la faurirea Romaniei Mari, a infaptuit reforma agrara pentru care a fost numit "Rege al taranilor", si a promulgat
Constitutia din 1923.

Pe langa indatoririle regale, Ferdinand I s-a dedicat si vocatiei Sale de savant, fiind un reputat botanist si cunoscator al limbilor clasice.
Ferdinand I s-a stins din viata la 20 iulie 1927, la Sinaia. A fost inmormantat la Curtea de Arges, alaturi de unchiul Sau, Regele Carol I, si de matusa Sa,
Regina Elisabeta.
Prins n anturajul regelui i al reginei care l instruiau de aproape, el se ndrgostete de fumoasa Elena Vcrescu, domnioara de onoare a reginei Elisabeta, poet i ea, ce
descindea din vechea familie boiereasc a Vcretilor. Cea care le-a influenat i sprijinit idila a fost nimeni alta dect regina Elisabeta, romantic din fire, nelund n seama
statutul casei regale care a stabilit ferm prin lege c nu ngduia cstoria motenitorului dect cu o fat strin. Consiliul de minitri s-a mpotrivit categoric n frunte cu
prim-ministrul Lascr Catargiu, moldovean vrstnic i cu o limb lat care i-a spus reginei:Maiestate, aiasta nu se poate!, referindu-se la idila prinului cu preafrumoasa
poet. Cel care a intervenit autoritar a fost regele nsui, care a expediat-o pe regin la castelul natal din Neuwied pentru vreo doi ani, iar Ferdinand s-a dus la Castelul din
Sigmaringen. Ct despre Elena Vcrescu ea a fost pur si simplu exilat stabilindu-se pentru totdeauna n Frana. Corespondena celor doi ndrgostii va urma o via
ntreag prin scrisori n care ei i plngeau iubirea nedorit care ns nu a incetat niciodat. Pentru a-i stinge amarul regele se cstorete, respactnd Constituia, cu
prinesa Maria, nscut n ara ceurilor dese, Marea Britanie, la 3 octombrie 1875 n castelul Eastwel Park din comitatul Kent, fiind primul copil al ducelui Alfred de Edinburg
(fiul reginei Victoria) i al ducesei Maria (fiica arului Alexandru al II-lea al Rusiei i a prinesei Maria de Hesse a Germaniei). Cei doi se cstoresc n plin iarn de decembrie
1892, Ferdinand avnd 27 de ani, iar Maria 17. Cel care ns i-a condus din umbr atent i sever, urmrindu-le fiecare pas i instruindu-i a fost nsui regele care le-a rezervat
Palatul Cotroceni, iar la Sinaia, lng superbul Castel Pele, a construit dupa gustul preafrumoasei englezoaice, Castelul Pelior care gzduiete Camera de Aur, Capela sau
Dormitorul de Aur al Reginei, ntregul palat fiind construit n stilul Art-Nouveau. La moartea regelui Carol lumea era n prag de razboi, iar Romnia trebuia s decid de
partea cui s intre: a Antantei (Anglia, Frana, Rusia) sau a Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria). Ferdinand ar fi nclinat spre Puterile Centrale fiind prusac de
origine, crescut n spiritul rzboiului nemesc. ns n comparaie cu firea nenduplecat i sever a unchiului su Carol, Ferdinand era stngaci, timid, ovielnic, astfel c
vulcanica sa soie, englezoaica Maria, l-a influenat puternic s accepte intrarea Romniei de partea Antantei, ca o garanie a mplinirii visului de unitate naional-statal. Aa
se face c romnii condui de un monarh german au dat lupte grele ncepnd din 1916, anul intrrii n rzboi, cu armatele germane i austro-ungare. Sfatul reginei Maria, ea
nsui un ambasador de ndejde al rii ei natale, s-a dovedit a se adeveri. Dup calvarul rzboiului ntregirii neamului romnesc, s-a realizat epopeea Marii Uniri de la 1918.
La Alba Iulia, n 15 octombrie 1922, dup furirea Romniei Mari, regele Ferdinand mpreun cu regina Maria au fost ncoronai n Catedrala ortodox, ca Regi ai tuturor
romnilor de la Nistru la Tisa. Domnia regelui Ferdinand cu toate c a durat doar 13 ani, ntregitorul sau Fidelul, cum i s-a spus, a dus ara spre o nou treapt de
prosperitate, Romnia avnd la moartea sa 17 milioane de locuitori i o suprafa de 295.000 km ptrai. Cel care dduse pmnt lupttorilor de la Mreti, putea acum s
moar linitit. Dei scpase de febra tifoid ce-l lovise n 1897 rmsese cu o paloare glbuie i cu sechele toat viaa. Lunga suferin pricinuit de un cancer la intestine s-a
ncheiat la Pelior, cu cartea de rugciuni pe genunchi, chinuit fiind i sufletete de escapadele i renunarea la tron ale fiului mai mare, Carol II. Dei fusese iniial operat de
un chirurg parizian, Suveranul se stinge din via n 1927 la 63 de ani. A fost nmormntat tot la Curtea de Arge n necropola regal. n urma sa a rmas o preafrumoas
soie (de care I. G. Duca n Amintiri Politice spunea: e o fiin de care trebuie s te sfieti, fiind strlucitoare la fizic ca i la moral, nct i ia vzul, nimeni nu o poate ntrece.
De o frumusee ncnttoare, nu cred s fi fost n Europa multe femei care s se fi putut asemui cu ea) i 6 copii.

Regina Maria
Principesa Maria s-a nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, in Anglia. A fost fiica Principelui Alfred al Marii Britanii si Irlandei, principe de
Saxa-Coburg-Gotha, duce de Edinburgh si a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei. Asadar, Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii si a
tarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Principesa Maria s-a casatorit, la 10 ianuarie 1893, cu Principele Ferdinand. Inteligenta, de o extraordinara frumusete, plina de curaj si de determinare,
Regina Maria a fost cel mai eficace ambasador al Romaniei, in timpul si dupa Primul Razboi Mondial. Ramane legendara vizita Sa in Statele Unite ale
Americii, in octombrie-decembrie 1926, cand a fost intampinata peste tot de oficialitati si de multimi entuziaste.
In timpul Primului Razboi Mondial, a fost o prezenta activa pe front, incurajand ranitii si soldatii, care au sfarsit prin a o numi "Mama Regina".

Regina Maria a fost scriitoare, pictorita talentata si protectoare a artistilor. A fost membra a Academiei de Belle-Arte din Paris. Castelul de la Bran si
casa de la Balcic pastreaza semnele bunului sau gust.
Regina Maria a murit la 18 iulie 1938 si a fost inmormantata alaturi de Regele Ferdinand, la Curtea de Arges.

Principele Carol
Alteta Sa Regala Principele Carol s-a nascut la 3 octombrie 1893, la Sinaia. A fost primul Rege nascut in Romania si botezat in religia ortodoxa. Carol a
fost fiul Principelui Mostenitor Ferdinand si al Principesei Maria.
La 21 de ani, Carol a devenit senator de drept in Parlamentul Romaniei.
In 1918, Carol s-a casatorit, pe ascuns, cu Ioana (Zizi) Lambrino. Evenimentul s-a transformat intr-un imens scandal, casatoria fiind neconstitutionala.
Drept urmare, casatoria a fost anulata, in 1919.
La 10 martie 1921, Carol s-a casatorit cu Principesa Elena a Greciei si a Danemarcei, fiica Regelui Constantin al Greciei. Din pacate, casatoria dintre cei
doi nu a durat. Principele Carol si-a pus din nou viata personala deasupra datoriilor de viitor monarh, a plecat cu Elena Lupescu la Paris si a renuntat, la
28 decembrie 1925, la drepturile sale de mostenitor al Coroanei. Regele Ferdinand l-a indepartat din Familia Regala si l-a desemnat ca Mostenitor pe
tanarul sau nepot, Mihai.
Carol s-a reintors in tara la 8 iunie 1930, si-a inlaturat fiul de pe Tron si S-a proclamat Rege. In 1938, Regele Carol al II-lea a dizolvat partidele politice,
a abolit constitutia si a instaurat un regim de autoritate monarhica.
Lipsa de suport extern din partea aliatilor traditionali ai Romaniei, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, inceputul celui de-al Doilea Razboi
Mondial si, in 1940, destramarea Romaniei Mari prin rupturi teritoriale au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea.
La 6 septembrie 1940, pe fondul tulburarilor interne, Regele Carol al II-lea a fost nevoit sa abdice.
Carol al II-lea a parasit tara impreuna cu Elena Lupescu si a locuit in Statele Unite ale Americii, Brazilia si Portugalia. A murit la 4 aprilie 1953, fiind
inmormantat in capela Regilor Portugaliei din Estoril. Din 2003, ramasitele pamantesti ale Regelui Carol al II-lea se odihnesc la Curtea de Arges, alaturi
de predecesorii sai.
Urmtorul succesor pe tronul Romniei avea s fie Carol II, regele romn despre care s-au scris cele mai multe monografii. S-a nscut la 15 octombrie 1893. Era botezat la 17
octombrie cu alai mare n Mnstirea Sinaia. n 1913 urma Academia militara de la Potsdam, Germania iar la 20 de ani, cnd se stingea Carol I, vlstarul regal care-i purta
numele, era un june nalt, zvelt, prestant, foarte cultivat i instruit, de o personalitate debordant. A urmat apoi o tineree trit la maxim care a provocat mult suferin i
indignare att n rndurile Casei Regale ct i ale poporului. Prima sa cstorie a fost ndelung contestat ntruct aleasa era o romnc Ioana (Zizi) Lambrino, care provenea
dintr-o familie aristocratic grecobizantin. Carol hotrte fr tirea prinilor s se cstoreasc cu aceasta, prsete garnizoana din Trgu Neam i deghizat n ofier
rus pleac mpreun cu Zizi la Odessa, unde n mare tain, la 31 august 1918 se cstoresc. Ferdinand i Maria aflnd vestea iau imediat msuri drastice, pe Carol trimindul la Mnstirea Horaia, ndeprtndu-l de soia sa cu care ns a reuit s menin legtura prin scrisori de o mare intensitate emoional. n 1920 se nate Carol Mircea,
rodul acestei legturi, care este tatl prinului Paul de Hohenzollern. Nemaiavnd alt alternativ Zizi trebuie s ia calea exilului n brae cu un copil mic, nemaintorcndu-se
n ar, la fel ca Elena Vcrescu. A doua cstorie, una legal de aceast dat (respectnd Constituia), a fost cu Elena, Prines a Greciei, fiica regelui Constantin. Cei doi se

cstoresc la 10 mai 1921, iar la nici opt luni s-a nscut unicul lor fiu, Mihai I. ntre Elena i Carol exista ns o rceal nc de la nceput, care odat cu trecerea anilor s-a
nrutit, la acest lucru contribuind i Elena Magda Lupescu, fiica unui evreu cretinat pe care Carol o cunoate n 1922 i care avea s-i domine viaa pn la moarte. Astfel
el prsea o Elena regal pentru o Elena frivol din popor care va purta diferite nume precum Lupeasca sau Duduia, ultimul fiind apelativul cu care i se adresa Carol. n 1925
amanta Lupescu a fost somat s prseasc ara, iar Carol mndru i nenduplecat, pleac dup ea la Paris i Veneia de unde l anun pe rege c renun la toate
obligaiile de principe motenitor, pentru a doua oar de data aceasta. nca o lovitur grea pentru preancercaii si prini i ar. A treia cstorie are loc mult mai trziu cu
Elena Lupescu, spre apusul vieii lor dupa ce Carol vieuise cu ea timp de 28 de ani. Ea a trit cu Carol timp de 10 ani, 1930-1940, ca regin, nerecunoscut i nencoronat
ns, apoi l urmeaz fidel n exil prin America i Occident unde n 1949 se cunun religios n vila lor din Estoril, Portugalia, asistai de un preot ortodox. Carol se stinge din
via n 1953 la 59 de ani. Marea lui dragoste, Elena Lupescu, devenit Elena de Hohenzollern i-a supravieuit un sfert de secol pn n 1977. Trupurile lor au fost aduse de
curnd n Romnia, aciune sprijinit de nepotul regelui, Printul Paul al Romaniei, Carol fiind nmormantat ntr-o capel n curtea Bisericii din Curtea de Arge, iar Elena
Lupescu ntr-un cimitir apropiat. Romnia a atins ntre 1937 i 1938 cel mai nalt prag de dezvoltare economic, situndu-se n fruntea rilor exportatoare de gru i nu
numai. Carol a fost un rege autoritar, dizolvnd partidele i nfiinnd unul singur condus de el nsui, numit Frontul Renaterii, a avut aspre conflicte cu legionarii, Corneliu
Zelea Codreanu fiind ucis din comanda sa, se presupune chiar c ar fi avut 3 ntlniri cu Hitler care cuta n regele romn un aliat.

Regele Mihai I
Majestatea Sa Regele Mihai I al Romaniei s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea si al Reginei-mama
Elena.
Prima domnie a Regelui Mihai I a inceput in 1927, dupa moartea bunicului Sau, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenta condusa de
unchiul Sau, Principele Nicolae al Romaniei.
Dupa venirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, in iunie 1930 si dupa plecarea Reginei-mama in exil, Regele Mihai a ramas in grija tatalui Sau, devenind
din ce in ce mai inchis in sine si mai ganditor. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia.
In urma abdicarii tatalui Sau, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I.
In timpul razboiului, Regele i-a imbarbatat pe ostasii romani care au luptat pentru reintregirea tarii, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a
fost, insa, de acord cu depasirea liniei Nistrului si cu inaintarea Armatei Romane in interiorul URSS, alaturi de armatele Germaniei naziste. In ciuda
refuzului Maresalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotarat trecerea Romaniei in tabara aliatilor sai traditionali. Acest act de curaj a scurtat
razboiul cu 6 luni si a crutat vietile a sute de mii de oameni.
Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurarii autoritatilor comuniste ( greva regala fiind apogeul acestor incercari). In cele din
urma, a fost obligat sa abdice, la 30 decembrie 1947, sub amenintarea uciderii, in caz de refuz, a 1000 de tineri detinuti de comunisti. Actul abdicarii,
semnat sub amenintare, este ilegal si lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodata sanctionat de Parlamentul Romaniei.
Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit, pana la sfarsitul anului 1948, la Vila Sparta,
locuinta Reginei-mama Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956.

Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Lman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a
locuit peste patruzeci si cinci de ani.

Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru interesele Romaniei, pentru intrarea Romaniei in
NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale,
respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra.
Regele Mihai si Regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si in functie de angajamentele Lor publice,
Majestatile Lor aleg sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta din Bucuresti.
Al patrulea rege din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen i ultimul, a vzut lumina zilei la 25 octombrie 1921 la Sinaia fiind fiul legitim al prinului motenitor Carol i al Elenei,
principes a Greciei. Devine rege la numai 6 ani ntruct tatl su renunase la tron i se autoexilase. Astfel n 1927 Romnia avea un rege-copil care conducea ara prin
consilul de regen format din principele Nicolae (fratele lui Carol), patriarhul Miron Cristea i primul preedinte al Curii de Casaie, Gheorghe Buzdugan. Carol ns se
ntoarce n ar i cu ajutorul unor politicieni i ofieri este proclamat rege la 8 iunie 1930. Fostul copil-rege Mihai I, la 9 ani devine din nou prin motenitor, primind drept
consolare de la tatl su titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. n cei 10 ani ct a domnit tatl su, 1930-1940, Mihai a trit n umbra nbdiosului su printe mpreun cu
venica amant Elena Lupescu, departe de mama sa care era n Frana i creia i se ngduia s-i vad copilul doar cteva luni pe an. La 6 septembrie 1940 regele este
obligat s abdice n favoarea fiului su care pn la 30 decembrie 1947 este pentru a doua oar rege al Romniei. Plecnd ns omul n a crui umbr trise, Mihai rmne
debusolat i cade n captivitatea altui brbat cu mna forte, generalul Ion Antonescu. n convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu, Regele Mihai spunea: dup plecarea
regelui am simit c intru ntr-o lume plin de primejdii. Izolat de viaa public, Mihai afl in iunie 1941 c Romnia declarase rzboi Uniunii Sovietice. Era fericit de realipirea
Basarabiei rpit de Kremlin n 1940, ns considera c generalul fcuse o mare greeal trimind ostaii notri peste Nistru, ca s lupte alturi de armata hitlerist. Regele
opteaz pentru o pace cu Aliaii, iar momentul se ivete n 1944, n timpul ofensivei sovietice, cnd, la 23 august, convocat fiind de Suveran la Palatul Regal, Antonescu
refuz s cear armistiiul ori s-i dea demisia, n consecin este arestat. Hitler a ordonat prinderea regelui viu sau mort, palatul regal fiind bombardat de armata german.
Se consider c datorit actului de la 23 august 1944 rzboiul antihitlerist a fost scurtat cu 6 luni. Ctignd teren n Romnia, Rusia a impus un guvern n frunte cu Petru
Groza. Cnd comunitii i-au ntrit ndeajuns poziia, au fcut presiuni asupra Suveranului s prseasc tronul, primul-ministru Petru Groza i secretarul general al
partidului Gheorghe Gheorghiu-Dej antajndu-l pe rege, la 30 decembrie c dac nu i semneaz abdicarea n acea noapte vor fi omori 1000 de studeni arestai pentru
c manifestaser n favoarea regelui. n aceast situaie grav Mihai a spus: Nu va curge snge din pricina mea! i a semnat abdicarea. Dup cteva zile, nsoit de regina
mama Elena, de mtuile Ileana i Elisabeta, regele prsete ara. n noaptea de 3 spre 4 ianuarie 1948 la grania romno-iugoslav trenul Suveranului a fost oprit
detandu-se vagoanele cu bagaje. Aa c regele Mihai a ajuns n strintate numai cu hainele de pe el. i totui comunitii aveau s ese tot felul de poveti legate de
bogiile pe care le-ar fi furat.