Constantin Brncui

Nscut
19 februarie 1876
Hobia, Gorj
Decedat
16 martie 1957
Paris
Naionalitate romn
Domeniu
artistic
sculptur, fotografie
Pregtire
coala !e "rte #i $eserii !in %raio&a, coala 'aional !e "rte (rumoase !in
)ucure#ti, cole Nationale Suprieure des Beaux-Arts !in Paris
Opere
faimoase
*rutul, Poarta *rutului, %oloana +nfinitului, $asa ,cerii, -ugciunea, $u.a
"!ormit, /omni#oara Pogan0, Pasrea $iastr, 111
A influenat
pe
2pera sa a influenat profun! conceptul mo!ern !e form 3n sculptur, pictur #i
!esen1

Coloana infinitului !in ,rgu45iu
Constantin Brncui 6n1 19 februarie 1876, Hobia, Gorj 7 !1 16 martie 1957, Paris8 a fost un
sculptor romn cu contribuii co&r#itoare la 3nnoirea limbajului #i &i.iunii plastice 3n sculptura
contemporan1
Anii de nceput
'scut 3n !ata !e 19 februarie 1876, %onstantin este al cincilea copil al lui 'icolae #i $aria
)rncu#i1 Prima clas primar o face la Pe#ti#ani, apoi continu #coala la )r!iceni1 %opilria este
marcat !e !ese plecri !e acas #i ani lungi !e ucenicie 3n ateliere !e boiangerie, pr&lii #i birturi1
/up ce a urmat coala !e "rte #i $eserii 3n %raio&a 61899 4 18988 &ine la )ucure#ti un!e absol&
coala !e )elle4"rte 3n 19:;1 <n timpul stu!eniei, c=iar 3n primul an, 3n 1898, lucrarea sa >)ustul
lui ?itellius> obine >meniune onorabil>, Cap al lui Laocoon !in 19:: obine me!alia !e bron., iar
Studiu !in 19:1, c#tig me!alia !e argint1 ,imp !e !oi ani, 3ntre 19:: #i 19:;, cu ajutorul
!octorului /imitrie Gerota reali.ea. Ecoreu, un stu!iu pentru repre.entarea corpului omenesc,
lucrare creia i se atribuie o me!alie !e bron.1 Preci.ia !etaliilor acestei lucrri &a face ca Ecoreul
s fie folosit 3n #colile romne#ti !e me!icin, !up ce se &or face cte&a copii, iar $arcel /uc=amp
&a inclu!e fotografia Ecoreului 3n e@po.iia pe care o &a organi.a la sfr#itul anului 19AA la
Galeria )rummer !in 'eB CorD %it01
<n 19:A, prime#te prima coman! a unui monument public, bustul generalului me!ic %arol /a&ila,
care &a fi instalat la *pitalul $ilitar !in )ucure#ti #i repre.int singurul monument public al lui
)rncu#i !in )ucure#ti1 Pleac 3n 19:9 la stu!ii la $Enc=en, !ar !up #ase luni o porne#te pe jos
prin )a&aria, Fl&eia pn la Gangres, 3n (rana, !e un!e ia trenul pn la Paris1 <n 19:5 reu#e#te la
concursul !e a!mitere la prestigioasa cole Nationale Suprieure des Beaux-Arts, un!e lucrea. 3n
atelierul lui "ntonin $erciH pn 3n 19:6 cn!, atingn! limita !e &rst, prse#te #coala1 -efu.
s lucre.e ca practician 3n atelierul lui "uguste -o!in, rostin! cu&intele !e&enite celebre, >-ien ne
pousse I lJombre !es gran!s arbres> 6La umbra marilor copaci nu crete nimic).
Opera

Poarta srutului
F@pune pentru prima !at la Socit Nationale des Beaux-Arts #i la Salon d'Automne !in Paris 3n
19:61 %reea. 3n 19:7 prima &ersiune a Srutului, tem pe care o &a relua sub !iferite forme pn
3n 199:, culminn! cu Poarta *rutului parte a "nsamblul $onumental !in ,rgu45iu1 <n 19:7
3nc=iria. un atelier 3n -ue !e $ontparnasse #i intr 3n contact cu a&antgar!a artistic pari.ian,
3mprietenn!u4se cu Guillaume "pollinaire, (ernan! GHger, "me!eo $o!igliani, $arcel /uc=amp1
?a 3ncepe lucrul la !u"ciunea, o coman! pentru un monument funerar ce &a fi e@pus 3n
%imitirul K/umbra&aL !e la )u.u1 <n 19:9 re&ine pentru scurt timp 3n -omnia #i particip la
>F@po.iia oficial !e pictur, sculptur #i ar=itectur>1 5uriul F@po.iiei, pre.i!at !e *piru Haret
acor! premiul ++ ex ae#uo lui )rncu#i, Paciurea, *teria!i, Petra#cu, ,=eo!orescu4*ion1
%olecionarul !e art "nastase *imu 3i cumpr sculptura Somnul iar bustul 3n g=ips al pictorului
'icolae /rscu este ac=i.iionat !e $inisterul +nstruciunii Publice1
Pn 3n 1919, particip cu regularitate la e@po.iii colecti&e !in Paris #i )ucure#ti, inaugurn!
ciclurile Psri $iestre, $u.a a!ormit, /omni#oara Pogan01
<n 1919, )rncu#i !esc=i!e prima e@po.iie 3n *tatele Mnite ale "mericii la $%oto Secession
&aller' !in 'eB CorD %it0, care pro&oac o enorm sen.aie1 %olecionarul american 5o=n Nuinn 3i
cumpr mai multe sculpturi, asigurn!u4i o e@isten material prielnic creaiei artistice1 <n acela#i
an, ministrul !e interne al -omniei respinge proiectul monumentului lui *piru Haret coman!at cu
un an 3nainte1 )rncu#i &a pstra lucrarea 3n atelier #i o &a intitula ()nt)na lui Narcis1 <n 1915,
3ncepe s e@ecute primele lucrri 3n lemnO * Cariatide, (iul risipitor etc1 Ga Paris, 3n 1919, apare
&olumul KGa -oumanie en imagesL cu cinci repro!uceri !up lucrri ale lui )rncu#i1 Mn an mai
tr.iu, particip la e@po.iia gruprii KGa *ection !P2rL 3n (rana, la e@po.iia gruprii K"rta
romnL la in&itaia lui %amil -essu 3n -omnia, la K(esti&alul /a!aL, un!e semnea. manifestul
intitulat Contre Cubisme+ contre ,adaiseme1 <n re&ista Little !e-ie. !in 'eB CorD, apare, 3n 19;1,
primul stu!iu !e amploare cu ;9 !e repro!uceri !in opera lui )rncu#i, semnat !e poetul american
F.ra Poun!1 /e altfel, sculptorul a&ea s reali.e.e ulterior un celebru portret al acestuia1
Particip la o mi#care !e protest contra lui "n!rH )reton #i 3n aprarea lui ,ristan ,.ara1 Ga A:
noiembrie 19;9, e@pune la Prima e@po.iie internaional a gruprii >%ontimporanul> !in )ucure#ti1
/oi ani mai tr.iu, la Qil!enstein Galleries, !in 'eB CorD, se !esc=i!e cea !e4a !oua e@po.iie
personal a sa1
Pn 3n 199:, acti&itatea creatoare a lui )rncu#i se !esf#oar 3n toat amploarea ei1 2perele sale
!e seam !in ciclul $asrea /n -0du%, ciclul 1-oidului precum #i sculpturile 3n lemn !atea. !in
aceast perioa!1 <n acela#i timp, )rncu#i particip la cele mai importante e@po.iii colecti&e !e
sculptur !in *tatele Mnite ale "mericii, (rana, Fl&eia, 2lan!a, "nglia1
<n atelierul su !in 2mpasse !onsin, 3n inima Parisului, )rncu#i #i4a creat o lume a lui, cu un ca!ru
#i o atmosfer romneasc1 $u.eul 'aional !e "rt $o!ern !in Paris 6Centre $ompidou8 are un
numr important !e lucrri ale lui )rncu#i, lsate prin testament mo#tenire -omniei, !ar acceptate
cu bucurie !e (rana, 3mpreun cu tot ce se afla 3n atelierul su, !up refu.ul gu&ernului comunist al
-omniei anilor 195: !e a accepta lucrile lui )rncu#i !up moartea sculptorului1
<n -omnia, 3n epoca realismului socialist, )rncu#i a fost contestat ca unul !in repre.entanii
3ormalismului bur"%e0 cosmopolit1 ,otu#i, 3n !ecembrie 1956, la $u.eul !e "rt al -epublicii !in
)ucure#ti s4a !esc=is prima e@po.iie personal )rncu#i !in Furopa1 "bia 3n 1969 )rncu#i a fost
4redescoperit4 3n -omnia ca un geniu naional #i, 3n consecin, ansamblul monumental !e la
,rgu45iu cu Coloana 5recunotin6ei) 3r s3)rit, $asa tcerii #i Poarta srutului a putut fi amenajat
#i 3ngrijit, !up ce fusese lsat 3n paragin un sfert !e &eac #i fusese foarte aproape !e a fi fost
!rmat1
Despre opera lui Brncui
Anii 18! " 1#$
Ga 3nceputul carierei sale, sculpturile lui )rncu#i au constat mai ales !in repre.entri clasice ale
formei umane1 Perioa!a !intre 1897 #i 19:7 este caracteri.at !e o acumulare sensibil cuno#tine #i
3n!emnare, !ar #i !e cutarea a !iferite soluii !e mo!elare a materialelor1 /up 19:5, &i.iunea
artistului a !e&enit mai clar #i mai puternic1 %a o consecin ime!iat, transformarea structurii
operei sale a suferit o e&oluie rapi!, astfel 3nct, 3ncepn! 3nc !in 19:7, repre.entrile
antropomorfe 3ncep s ce!e.e locul sculpturilor care &or prefigura rapi! )rncu#i !e mai tr.iu,
acela care &a urma s intre 3n con#tiina uni&ersal1
/in aceast !atea. opereleO
1897 4 %raio&a 4 )ustul lui G=eorg=e %=iu
1898 4 )ucure#ti 4 )ustul ?itellius
19:: 4 )ucure#ti 4 %apul lui Gaocoon
19:; 4 )ucure#ti 4 Fcor#eul
19:;, probabil ianuarie 4 )ucure#ti 4 statuet simboli.n! mu.ica coral romneasc
19:;, octombrie 4 %raio&a 4 bustul lui +on Georgescu4Gorjan
19:A 4 )ucure#ti 4 bustul generalului !octor %arol /a&ila
19:5 4 Paris 4 2rgoliu
19:6 4 Paris 4 %opil 4 gips
19:6 4 Paris 4 *upliciu 4 piatr
19:6 4 Paris 4 %ap !e copil 4 bron.
19:6 4 Paris 4 bustul ?ictoriei ?asc=i!e
19:6 4 Paris 4 bustul !octorului Ra=aria *amfirescu
19:6 4 Paris 4 portretul pictorului 'icolae /rscu
Despre Brncui
/in 196A pn a.i, au aprut 3n toate prile lumii peste 5: !e cri #i monografii #i mii !e stu!ii #i
articole !espre %onstantin )rncu#i, stabilin! 3n mo! !efiniti& locul lui ca artist genial #i c=iar ca
>unul !in cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor> 65ean %assou81 <n 19A7, cunoscutul sculptor
Henr0 $oore scriaO >)rncu#i a fost acela care a !at epocii noastre con#tiina formei pure>1 $ai
aproape !e noi, (ranD Ge=r0 in!ic cu preci.ie influena pe care marele sculptor romn a a&ut4o
asupra sa1<n opera sa, )rncu#i a oglin!it felul !e a gn!i lumea a ranului romn1 Prin obr#ia sa
rneasc, #i4a aflat r!cinile a!nci ale operei sale 3n tra!iiile, miturile #i funcia magic a artei
populare romne#ti1 )rncu#i a rele&at lumii occi!entale !imensiunea sacr a realitii1
(igur central 3n mi#carea artistic mo!ern, %onstantin )rncu#i este consi!erat unul !in cei mai
mari sculptori ai secolului al SS4lea1 *culpturile sale se remarc prin elegana formei #i utili.area
sensibil a materialelor, combinn! simplitatea artei populare romne#ti cu rafinamentul
a&antgar!ei pari.iene1 ?erticalitatea, ori.ontalitatea, greutatea, !ensitatea ct #i importana acor!at
luminii #i spaiului sunt trsturile caracteristice ale creaiei lui )rncu#i1 2pera sa a influenat
profun! conceptul mo!ern !e form 3n sculptur, pictur #i !esen1


/omni#oara Pogan0
KAm lefuit materia pentru a afla linia continu. i cnd am constatat c n-o pot afla, m-am
oprit; parc cineva nevzut mi-a dat peste mini - %onstantin )rncu#i L