coala Postliceal FEG, Ia i

Referat la Nursing Pleativ

Tema
ngrijirea i sus inerea bolnavului aflat n stadiul terminal
i!itiu "ana
#$G III #
Generalit i
Ingrijirile paliative reprezinta ingrijirile necesare in fazele ireversibile in care boala nu
mai raspunde la tratamentul curativ. Ingrijirile paliative urmaresc combaterea simptomelor
care afecteaza starea generala a bolnavului, asa cum ar fi durerea, dispneea, varsaturile,
anorexici, slabirea in greutate, anxietatea, depresia si declinul.
Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale
bolilor, dinaintea mortii.
Ingrijirile paliative si terminale sunt importante pentru mf, deoarece majoritatea
bolnavilor vor sa moara acasa. De aceea majoritatea bolnavilor ajunsi in acest stadiu refuza
internarea sau daca sunt internati in spital solicita externarea.
Ideea unui astfel de ajutor, ca form a tratamentului paliativ, a aprut n anii 60 ai
secolului XX la ondra, cnd !ecil" #aunders a propus crearea unui grup de ajutor
multidisciplinar nu doar pentru a prelungi durata de via$ a persoanelor bolnave de cancer, dar
%i pentru a u%ura durerea lor.
&ceast form de ngrijire urma s fie acordat bolnavilor la domiciliu pentru alinarea
durerii fizice, care poate distorsiona procesul psi'ologic %i spiritual de la sfr%itul vie$ii.
!onfruntarea mor ii face parte din profesia de medic. Indiferent de prognostic medicul
ncearc s salveze via a bolnavului sau cel pu in s o imbunatateasca, s o u ureze pentru o
perioada. (e lang cuno tin ele de specialitate el are nevoie i de abilit i speciale de
ntelegere a nevoilor emo ionale ale pacientului.
) foarte greu ca medic s accep i c nu mai poti face nimic pentru un pacient, sa accepti
ideea ca va muri. i totusi, c'iar si in acest nedorit si nefericit moment, mai poti face ceva
pentru bolnav. (oti sa*l ajuti sa accepte, sa plece impacat.
Iar asta se intampla atunci cand bolnavul are ocazia sa stie ce il asteapta si poate sa*si
inc'eie anumite lucruri, sa*si ia ramas bun de la rude si prieteni, sa lase o amintire.
(ractic, ar trebui ca pacientii sa fie informati cu privire la starea lor, la prognostic, la
apropierea momentului mortii. ) un mod de a le arata respectul si increderea ca pot face fata
situatiei si au dreptul sa*si organizeze ultima perioada a vietii. &desea, rudele incearca sa*i
ascunda pacientului adevarul si cer si medicului sa faca la fel. !ei din jur se tem ca pacientul
va suferi prea mult.
Desigur, relatiile sunt afectate, dar asta poate avea si un rezultat pozitiv, atunci cand
pacientul isi exprima emotiile le permite si celorlalti sa o faca. +olnavul se simte iubit, iar cei
din jur pot comunica suferinta, pot pentru ultima data sa spuna anumite lucruri si nu sa le nege
tot restul vietii lor.
In fata unui prognostic sumbru vor fi rude sau prieteni care se vor retrage si asta pentru
ca au propriile dificultati in a face fata situatiei. &sta nu trebuie insa sa impiedice medicul sa
comunice pacientului starea in care se afla si sa incerce sa comunice cu el si despre moarte.
#*ar putea ca medicul sa fie singura persoana care are curajul de a vorbi desc'is despre
acest subiect, dandu*i astfel si pacientului sansa de a*si exprima punctul de vedere, de a
solicita anumite lucruri, de a*si exprima emotiile, gandurile.
Nevoi fi!ice, emo ionale, s%irituale, sociale
,iecare om in timpul vietii trebuie sa functioneze in cel putin - sarcini importante.
munca, relatiile sociale /prietenii0 si relatia intima /familia0. a acestea se adauga relatia cu
sinele si sarcina spirituala. ,unctionarea in aceste sarcini nu trebuie anulata in momentul in
care bolnavul este intr*o faza terminala. Iar medicul il poate incuraja sa functioneze. Desigur
nu va mai putea indeplini ca altadata aceste sarcini, dar le poate adapta posibilitatilor sale de
miscare, exprimare.
#e intampla uneori ca familia sa se bloc'eze in suferinta si sa nu mai poata oferi
bolnavului suportul emotional. 1edicul poate insa sa comunice mai mult cu el. #a vada cum
gandeste si ce anume il incurca. #a*i identifice calitatile care*l pot ajuta sa faca fata sarcinilor
descrise, sa identifice gandurile negative si sa*l sprijine sa gaseasca noi solutii, posibilitati de
a face fata provocarii mortii.
) important de vazut ce crede bolnavul despre sensul vietii, nemurire, locul individului
in univers. 1ulti se nasc si traiesc cu convingerea ca nu exista nimic dupa moarte. &ceasta
credinta ar trebui evaluata si, daca este dispus sa o sc'imbe, medicul il poate incuraja.
(entru fiecare, moartea poate avea o alta semnificatie. poate sa insemne un inceput, o
tranzitie sau un sfarsit. 2alis' spunea ca poate fi vazuta ca o rasplata sau ca o pedeapsa. !a
poate fi vazuta sub aspectul pierderii. controlului, corpului, familiei, sinelui, prietenilor. De
asemenea, poate fi vazuta ca un castig. al experientei, constientei, relatiei cu Dumnezeu sau
castigarea eliberarii de durere si stres. #unt pacienti care vor sa incerce si alte metode de
tratament. Daca au sperante nu trebuie neaparat sa le fie luate, in lipsa lor vor ramane doar cu
frica. (entru multi medici e dificil de acceptat interesul pacientilor fata de metode alternative
de tratament. Insa, atata timp cat analizele de laborator nu evidentiaza o inrautatire a starii de
sanatate a pacientului ca urmare a incercarii unui alt fel tratament, nu ar trebui sa existe o
interdictie sau un comportament dezaprobator. 3ratamentele incercate de ei si care au dat
rezultate pot fi recomandate apoi si altor pacienti.
&titudinea medicului fata de bolnav trebuie sa ramana constant incurajatoare, iar
comunicarea nu trebuie sa lipseasca in nici un moment. 4pinia generala este ca unul dintre
ultimele simturi care se pierd este auzul, astfel medicul trebuie sa se poarte mereu in preajma
bolnavului ca si cum ar intelege tot, c'iar daca nu da semne ca o face.
Ingrijirile %aliative %un urmatoarele %roblema&
&. #tabilirea diagnosticului de faza ireversibila
+. !omunicarea acestui lucru bolnavului si familiei
!. &sigurarea unui sfarsit demn
D. !ombaterea simptomelor care afecteaza calitatea vietii
). Ingrijirea si alimentatia bolnavului
,. #ustinerea psi'ica a bolnavului si a familiei
5. 6espectarea autonomiei bolnavului
7. 6espectarea bolilor in vigoare
I. !olaborarea cu familia
8. !olaborarea cu ceilalti factori interesati
Tera%ia %aliativ
4biectivul principal al terapiei paliative este asigurarea calit$ii vie$ii pacientului cu
cancer. !alitatea vie$ii este dificil de definit, una dintre cele mai rsp9ndite este cea formulat
de David !ella, potrivit creia :calitatea vie$ii reprezint evaluarea pacien$ilor %i satisfac$iei
acestora n ceea ce prive%te func$ionarea actual n activitatea lor zilnic, n compara$ie cu
ceea ce ace%tia percep ca un posibil ideal n via$;.
4 alt defini$ie ce apar$ine 41# este. :calitatea vie$ii reprezint percep$ia individului asupra
pozi$iei sale n via$ < n contextul sistemului valoric %i cultural n care trie%te < %i rela$ia sa
cu scopurile, speran$ele %i standardele la care aspir. !alitatea vie$ii este un concept influen$at
n moduri multiple de sntatea fizic a persoanei, de statusul psi'ologic, nivel de
independen$, rela$iile sociale %i rela$iile cu mediul nconjurtor;.
!alitatea vie$ii sau :starea de bine; este compus din dou elemente.
* capacitatea de activitate zilnic, care reflect starea de bine fizic %i psi'osocial.
* satisfacia pacientului fa$ de nivelul su de func$ionalitate %i fa$ de controlul bolii sau
simptomele asociate tratamentului.
3erapia paliativ a fost recunoscut ca o specialitate medical abia n anii =0>, fiind
definit ca studiul %i managementul pacien$ilor cu o boal activ %i avansat, pentru care
prognosticul este rezervat %i obiectivul principal este calitatea vie$ii %i, uneori, prelungirea
supravie uirii.
Durerea este unul din simptomele cele mai frecvente n cancer. ?n evolu$ia tumorii,
aproximativ @A- sunt :mute;, fr s produc o sc'imbare vizibil sau un semn de alarm.
(este B0C dintre pacien$ii cu cancer aflat n stadiu terminal sau metastazat sufer de dureri
importante, acute sau cronice, datorate infiltrrii neoplazice. ?n @0C dintre cazuri durerea
poate fi atribuit tratamentului /c'irurgical, radioterapie sau c'imioterapie0.
Durerea insuficient controlat altereaz considerabil calitatea vie$ii pacientului, mai ales
dac speran$a sa de via$ este de c9teva luni. Definirea durerii ncepe de la simpla explica$ie a
acestui simptom ca pur fenomen fiziologic p9n la imaginea obi%nuit cu caracter
multidimensional. )xpresia clinic a durerii poate fin influen$at de factori culturali, sociali,
comportamentali. Din acest motiv, tratamentul corect al durerii necesit o abordare a
pacientului ca persoan.
3ratamentul durerii se face conform celor trei trepte ale analgeziei, recomandate de ctre
Organizaia Mondial a Sntii (OMS).
1. tratamentul durerii uoare < se utilizeaz analgezice non*opioide, precum acetaminofen
/paracetamol0, aspirin sau alte antiinflamatoare nesteriodiene /&ID#0. ibuprofen, Eetoprofen,
diclofenac. a acestea se pot aduga medicamente adjuvante, non*analgezice /antidepresive0,
n func$ie de persoana fiecrui pacient.
2. tratamentul durerii moderate sau care nu rspunde la medica$ia din prima treapt < se
utilizeaz combina$ii de acetaminofen, aspirin sau alte &ID# cu un opioid slab %i efect rapid
/codein, tramadol sau propoxifen0. &ntiinflamtoarele se mai pot asocia %i cu un opioid
puternic dar n doze reduse /morfin, oxicodon0. a aceste medicamente se pot aduga
substan$e adjuvante, n func$ie de starea pacientului.
3. tratamentul durerii severe sau care nu rspunde la medicaia din a doua treapt < se
utilizeaz opioide puternice. !el mai frecvent se utilizeaz morfina. 4pioizii puternici se pot
asocia cu analgezice din prima treapt de medica$ie, dar niciodat cu opioide din a doua
treapt.
$odalit'i de acordare a ngrijirilor %aliative
?ngrijirea paliativ este o no$iune foarte complex care prevede o varietate de interven$ii
pentru a mbunt$i calitatea vie$ii pacien$ilor %i a familiilor lor, fiind o activitate
interdisciplinar multi profesional ce se adapteaz nevoilor pacientului, fr a neglija
ngrijitorii neformali, ca, de exemplu, membrii familiei.
&ceste interven$ii reprezint ni%te modalit$i generale de ngrijire la domiciliu, ngrijire
n unit$i cu paturi specializate < 'ospice*uri, centre %i sec$ii de zi, ambulatorii, cmine
reziden$iale sau unit$i de plasament temporar. &cestea sunt servicii compre'ensive %i
adecvate sistemului de sntate, orientate spre satisfacerea necesit$ilor n continu sc'imbare
ale bolnavilor %i familiilor acestora.
#( ngrijirea la domiciliu
&ceasta prevede diverse tipuri de ngrijiri ale pacien$ilor cu 7IFA#ID& la domiciliu,
accesibile pentru bolnavi %i familiile acestora, ndreptate la.
* diagnosticarea %i ngrijirea clinic, inclusiv controlul durerilor %i al altor simptome,
prevenirea infec$iilor oportuniste etcG
* administrarea medicamentelor %i implementarea altor interven$ii clinice la domiciliuG
* ngrijirea medical de baz, inclusiv men$inerea igienei personale %i n locuin$,
prevenirea rspndirii infec$iei 7IFG
* ndrumarea %i nso$irea pacientului n alte institu$ii medicale pentru diagnosticare,
ngrijire %i tratament, etcG
* asigurarea comunicrii, inclusiv educarea pacientului privind msurile de prevenire a
rspndirii infec$iei 7IF, aderare la tratament G
* antrenarea la lucrul n ec'ipa multidisciplinar pentru a solu$iona problemele de ordin
fiziologic, psi'ologic %i spiritual al pacien$iilorG
* alte proceduri de acordare a unei ngrijiri calitative.
)( ngrijirea n institu'iile medicale
Institu$iile medicale /sta$ionar sau ambulator0 ofer o ngrijire mai avansat pentru
pacien$ii 7IF pozitivi care include accesul la serviciile medicale de baz oferite de speciali%ti
califica$i n diagnosticarea %i tratamentul simptomelor acute sau cronice ale infec$iei 7IF.
#peciali%tii din aceste institu$ii stabilesc legtura de mai departe cu ngrijitorii la domiciliu.
*( ngrijirea n +os%ice
?ngrijirea n 'ospice este organizat pentru a ajuta persoanele n stri grave, n stadiul
terminal al infec$iei 7IFA#ID& sau n ultimele clipe ale vie$ii.
?ngrijirea n 'ospice prevede ac$iuni intensive de alinare a durerii, precum %i controlul
altor simptome, suportul bolnavului n ultimul stadiu al bolii %i a familiei sale, inclusiv n
cazul decesului.
?ngrijirea n 'ospice este util n asigurarea ngrijirii de rgaz, cnd ngrijitorii au nevoie
de pauz, sau cnd persoanei i*a fost prescris un nou regim de tratament paliativ primar.
?ngrijirea n 'ospice este binevenit, n particular, pentru persoanele singuratice, celora
cu rspuns ntrziat la tratament sau persoanelor greu de controlat, cum ar fi n cazurile
asociate cu insuficien$ cerebral sever sau durere necontrolat.
?ngrijirea n aceste institu$ii este asigurat de personal medical calificat, care posed
cuno%tin$e n infec$ia 7IF %i instruit n ngrijiri paliative.

*onclu!ii&
1erita a fi subliniate H notiuni.
a0.1ai mult de un decea din doua se petrece astazi la o persoana in varsta de IJ de
anisau mai mult.
b0.I0C din decese si c'iar mai mult, in marile aglomerari urbane, nu mai au loc
ladomiciliu intr*o ambianta familiala ci la spital sau intr*o institutie sanitara de tip
camin de batrani, unde profesinistii trebuie sa se formeze pentru insotirea muribunzilor.
c0.Diversitatea varstelor si a situatiilor patologice conduce din ce in ce mai mult
laindividualizarea unor specificitati. ingrijiri paleative cancerologice, ingrijiri paleative pentru
pacientii cu #ID&, ingrijiri paleative in cursul bolilor neurologice cu evolutie fatala. Deci ni
se pare pertinent sa propunem individualizarea, valorizarea si instituireaingrijirilor paleative
gerontologice.
d0.Dar realizarea insotirilor si a ingrijirilor paleative necesita indiscutabil in afara
deformare, si stabiliarea comunicarii, a concertarii si a coordonarii tuturor profesionistilor ce
intervin in jurul pacientului, pe scurt, instaurarea unei cooperari autentice de
ec'ipamultidisciplinara