Delta Dunrii

Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord

formeaz grania cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr.
Dunrea auns la !tlgeanca se bifurc n dou brae, "raul #$ilia la nord i
"raul %ulcea la sud, bra care mai apoi la #eatal &fantu '$eorg$e, se desparte
n "raul &ulina i "raul &f(ntul '$eorg$e.
"raul #$ilia, formeaz grania cu Ucraina,
"raul &ulina este situat n milocul Deltei, i spre deosebire de #$ilia are un
curs rectiliniu, fiind permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor
maritime. )re o lungime de *+ ,m i transport +-. din volumul de ap al
Dunrii.
#ursul "raului &f(ntul '$eorg$e este orientat spre sud-est, i se desfoar pe
++/ ,m, transport(nd //. din debitul Dunrii.
Delta Dunrii, situat n partea de N-0 a Mrii Negre formeaza un relief
de acumulare dezvoltat la gura de vrsare a Dunrii n Marea Neagr.
Delta Dunrii este caracterizat prin forme de relief pozitive numite
grinduri i forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu ap
1lacuri2.
%eritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou subregiuni geografice i
anume3 Delta propriu-zis ce ocup o suprafa de 4./56 ,m/, aflat ntre
braele fluviului,i zona comple7ului 8azim, cu o suprafa de 996 ,m/. Din
punct de vedere fizico-geografic Delta se mparte transversal pe braele
fluviului n dou mari subregiuni naturale3 delta fluvial i delta maritim.
Delta fluvial ocup peste :5. din suprafaa total a deltei i se ntinde
de la ceatalul ;zmail, spre aval, p(n la grindurile <etea i #araorman, pe linia
!eriprava 1pe braul #$ilia2 = #rian 1pe braul &ulina2 = ;vancea 1pe braul &f.
'$eorg$e2 = #rasnicol = !erior. )ceast subregiune a Deltei Dunrii este
mprit n mai multe uniti naturale cum ar fi3 Depresiunea &ireasa,
Depresiunea >ontea-?urtuna, Depresiunea !ardina, Depresiunea Matia-Mer$ei,
'rindul #$ilia, 'rindul &tipoc, @strovul %taru, @strovul "abina, @strovul
#ernovca, Depresiunea <itcov, Depresiunea Arenciuc, Depresiunea 8oca-
"u$aiova, <unca %ulcea-Murig$iol i Depresiunea Dranov-Dunav, etc.
Delta Dunarii se ncadreaza n spatiul cu climat temperat semiarid
specific stepelor pontice. &patiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n
diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale c(mpurile
marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu
totul diferita de cea a stepelor pontice.
)ceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de
circulatia generala a atmosferei rezult(nd un mozaic de microclimate. 8adiatia
totala variaza ntre un minim de B,5 CcalDcmp nregistrat n lunile de iarna si un
ma7im de +* Ccl.Dcmp, in luna iulie. ;n functie de intesitatea activitatii centrilor
barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme 3 zile de iarna bl(nde
1c(nd activeaza centrul baric nord-est european2, zile de iarna geroase, cu
v(nturi puternice 1c(nd actioneaza anticiclonii nord-atlantici2, zile de vara calde
si uscate 1c(nd actionaza anticiclonii tropicali atlantici2, zile de vara ploioase
1c(nd interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul
Auropei2.
Umezeala aerului nregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul
8om(niei. !recipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita
efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. <a intrarea
n Delta Dunarii 1%ulcea2 se nregistreaza o cantitate medie multianula a
precipitatiilor de 456 mm, iar la &ulina, de B:6mm. ;n cea ma mare parte a
deltei cad ntre B56 si 466 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare
parte a lagunelor, sub B56 mm.
&tratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai n
iernile mai aspre.)semenea situatii s-au petrecut n anii +9/--+9/9, +95B-+954,
+94+-+94/, +9-4-+9-5, c(nd apele marii l(nga tarm au ng$etat timp de 45 - :6
zile. 0(nturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic,
cele mai intense accelerari de v(nt nregistr(ndu-se iarna si n sezoanele de
tranzitie. &ezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spatiul Deltei Dunarii.
<a intrarea n delta, la %ulcea, mediile pe 96 ani releva ca sunt +4/ zile de vara
si :6 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. <a
&ulina aceleasi medii multianuale indica +45 zile de vara si numai +5 zile de
iarna, iar primaverile sunt mai lungi 1+// zile2 dec(t toamnele 1-B zile2.
0egetaia deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific
mlatinilor1stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia piticE2 i ocup *-.
din totalul suprafeei. Fvoaiele ocup :. din suprafaa deltei, fiind pduri de
salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic
inundate, , iar oc$iurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i
plutitoare, ocup(nd /. din suprafaa deltei. De asemenea, e7ist pduri pe
c(mpurile <etea i #araorman i sunt alctuite din stear brumEriu, stear
pedunculat, frasin, plop tremurEtor, ulm, plante agtoare.
#onine mai mult de B/6 de specii de psri ca i 45 de specii de pete de ap
dulce n numeroasele sale lacuri i ape. )cesta este locul unde milioane de
psri din diferite coluri ale !m(ntului 1Auropa, )sia, )frica, Marea
Mediteran2 vin s cuibreasc.