Sunteți pe pagina 1din 7

Dezvoltarea prenatal

CURS nr. 2
CRESTEREA: STATURALA, TESUTURI, ORGANE;

FACTORII DE CRESTERE:
-ENDOGENI GENETICI, ENDOCRINI;
-EXOGENI MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA, FACTORI CU
INFLUENTA IN DEZVOLTARE (ALIMENTARI, FACTORI FIZICI, FACTORI SOCIOECONOMICI)

DIFERENTIEREA CELULARA, MORFOLOGICA

CONTROLUL DEZVOLTARII SI DIFERENTIERII

DR. FLORENTINA POPA


Dezvoltarea prenatal este mprit n
dou stadii biologice primare.

Primul este stadiul embrionar, care dureaz aproximativ dou luni.


Din luna a III-a, ncepe stadiul fetal.
La nceputul stadiului fetal, toate structurile principale, precum minile, picioarele, capul, creierul, i
alte organe devin prezente, i i continu procesul de cretere i dezvoltare.
CRESTEREA luna I

ZIUA 1

Spermatozoidul se unete cu ovulul pentru a forma o celul-mai mic dect o granul de sare.

Noua via a motenit 23 de cromozomi de la fiecare printe,n total 46.

Aceast celul conine tiparul genetic complex al existenei umane

ZILELE 3-4:
Ovulul fecundat ajunge prin trompe n uter,unde s-a pregtit terenul pentru implantare.

CRESTEREA luna I

ZILELE 5-9:
n acest interval de timp oul fecundat se implanteaz n peretele uterului i ncepe s se hraneasc.

ZILELE 10-14:
Embrionul care se dezvolt i semnaleaz prezena prin substanele placentare i
hormoni,oprind menstruaia mamei.

ZIUA 20:
Baza creierului,mduva spinarii i sistemul nervos sunt deja formate.
ZIUA 21:
Inima ncepe s bat.
Stadiul embrionar: prima luna
CRESTEREA luna a II-a

ZIUA 35:
se pot deosebi cele cinci degete de la mini, ochii se nchid la culoare pe msur ce se produce
pigmentarea.

ZIUA 40:
se pot nregistra unde ale creierului

Sptmna 6:
ficatul preia producerea celulelor sngelui i creierul ncepe s controleze micarea muchilor si
organelor.
CRESTEREA luna a II-a
Sptmna 7:
Se formeaz maxilarele,
inclusiv rdcinile dinilor n gingii.
Sptmna 8:
acum totul este complet ca intr-un adult.
Inima bate mai bine de o lun, stomacul produce sucuri gastrice i rinichii incep s funcioneze.
Cu o lungime mai mic de doi centimetrii,aceast form de via care se dezvolt se numete acum ft.
Stadiul embrionar: luna a 2-a
CRESTEREA luna a III-a
La sfritul lunii a III-a placenta este format att anatomic ct i funcional. Vezicula alantoidian este
atrofiat, lichidul amniotic i membranele oului sunt evidente.
Ftul msoar 9 cm i are o greutate pn la 55 gr.,
capul este format,
degetele sunt difereniate,
organele genitale sunt difereniate pentru fiecare sex.
Amprentele sunt deja evidente n piele,
faa are deja profilul unui copila i
micrile muchilor devin mai coordonate.
CRESTEREA luna a IV-a

La sfritul lunii a 4-a

placenta este complet dezvoltat

ftul msoar 16 cm i

o greutate de 270 gr.


Prile corpului fetal sunt foarte bine difereniate ncepe s schieze micri este acoperit cu o
piele subire pe suprafaa creia se gsesc firioare de lanugo.
CRESTEREA luna a V-a

La sfritul lunii a V-a, (sptmna 21-22) ftul are o lungime de 25 cm i cntrete 650 gr.
Glandele sebacee ncep s secrete sebum, pielea fiind acoperit cu vermix caseosa.

Se percep btile cordului fetal, micrile membrelor devin active i puternice.

Intestinul conine meconiu, rezultat al secreiilor intestinale,

rinichiul i ncepe funcia n vezic gsindu-se urin.


Cresterea: luna a V-a
CRESTEREA luna a VI-a

La sfritul luni a VI-a (sptmna 26) ftul are o lungime de 35 cm, i o greutate de 1000 de

grame,
toate organele sunt n stare s funcioneze, dar nu sunt definitivate.
Sistemul nervos este insuficient dezvoltat, circumvoluiile cerebrale sunt incomplete.

Glandele sebacee i sudoripare funcionez.

Ftul este considerat viabil ns cu un mare grad de imaturitate, adaptarea la viaa extrauterin
fiind foarte dificil.
CRESTEREA luna a VII-a

La sfritul lunii a VII-a (sptmna 30-31) ftul msoar 40 cm i cntrete 1700 gr. Este
viabil dar imatur.

Are aspect de btrn cu pielea de culoare nchis, roietic, testicolele coboar spre canalul
inghinal iar la fetie clitorisul i labiile mici proemin ntre labiile mari.
Recunoate vocea mamei.
CRESTEREA luna a VIII-a

La sfritul lunii a VIII-a(sptmna 36) ftul are o lungime de 45 de cm i o greutate de 2500

gr.

ncepe osificarea n epifize.


pielea ncepe s devin mai groas,
copilul absoarbe cam 4 litrii de lichid amniotic pe zi, acesta fiind inlocuit complet la trei ore.

CRESTEREA LUNA A IX-A

La sfritul lunii a IX-a (sptmna 40) are toate caracteristicile cunoscute la naterea la vreme:

lungimea este de cca 48-50 cm,

3000-3500 gr,

cu lanugo pe corp,

testiculele trebuie s fie coborte n scrot, labiile mari acoper labiile mici,

unghiile trebuie s depeasc pulpa degetelor,

iar inseria cordonului ombilical trebuie s fie la jumtatea distanei ntre apendicele xifoid i
pubis.
Cresterea: luna a IX-a
Schema lui Haase:
PENTRU APRECIEREA LUNGIMII FATULUI

-pentru primele 5 luni de sarcin se consider luna de sarcin la ptrat.. De ex.

luna I: 1X 1cm=1cm
luna II: 2X2cm = 4 cm
luna III: 3X3cm= 9 cm
luna IV: 4X 4cm = 16 cm
luna V : 5X 5cm = 25cm

Dup luna V-a formula de calcul este lunaX5+5 (se nmuleste i se adun coeficientul 5)
Luna VI-a 6X5+5=35
Luna VII-a 7X5+5=40
Luna VIII-a 8x5+5=45
Luna IX-a 9X5+5=50
Calculul greutii se ia dup luna VI-a cnd se consider c n mod normal ftul are 1000 de
gr. greutate necesar pentru a considera ftul ca viabil. La fiecare lun se adaug 700 gr.cifr cu care
crete lunar ftul.

FACTORII DE CRESTERE:
-ENDOGENI GENETICI, ENDOCRINI;
-EXOGENI MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA, FACTORI CU
INFLUENTA IN DEZVOLTAREA POSTURALA (APORT ALIMENTAR, FACTORI FIZICI,
FACTORI SOCIO-ECONOMICI)

FACTORI GENETICI ANOMALII GENETICE


FACTORI ENDOCRINI
gonadotrofina, progesteron

Sarcina este un proces controlat de interactiunile complexe ale hormonilor sexuali feminini.
Embrionul produce un hormon numit gonadotrofina corionica umana HCG, pe care se bazeaza
testele standard de sarcina, detectandu-l in urina sau singe, la 14 si respectiv 7 zile de la contactul
sexual fertilizator.

HCG semnaleaza ovarele pentru a se opri din ciclul de ovulatie si previne uterul de a expulza
ovulul . De aceea in timpul sarcinii menstruatia este absenta.
FACTORI ENDOCRINI

Tot HCG stimuleaza placenta sa secrete un alt hormon, numit progesteron, care inhiba
contractiile uterine ce ar afecta cursul normal al sarcinii.
Acesti hormoni sunt necesari si pentru a proteja uterul, facandu-i posibila functia de nutritie a fatului in
dezvoltare pana la nastere.
Progesteron

Definitie:
Hormon steroid derivat de la colesterol, secretat de catre corpul galben (folicul ovarian care a
expulzat ovulul) in timpul celei de a doua faze a ciclului menstrual, de catre placenta in timpul sarcinii
si, in mai mica masura, de catre cortico suprarenale si ovar.
Progesteron - Functie
- Rolul principal al progesteronului este acela de a favoriza nidatia ovulului fecundat si
gestatia. Progesteronul modifica proprietatile vasculare si chimice ale mucoasei uterine pentru a
o face propice implantarii oului in uter.
- Alte actiuni:
- el are un efect sedativ asupra SNC
- este responsabil de decalajul termic manifestat dupa ovulatie.
-El se opune efectului estrogenilor asupra glandelor mamare si mucoasei uterine,
regland astfel actiunea lor.
-In situatia cand este secretat de catre glandele suprarenale si de catre ovare,
progesteronul serveste drept intermediar in sinteza androgenilor si corticosteroizilor.
FACTORII EXOGENI MATERNI
IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA,
FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA POSTURALA
FACTORI ALIMENTARI, FACTORI FIZICI, FACTORI SOCIO-ECONOMICI
Factori alimentari

Consumul de energie din sarcina trebuie sa fie suplimentat pentru a asigura:


- necesitatile fatului si ale placentei
- marirea uterului si cresterea sanilor
- desfasurarea activitatii respiratorii si cardiace crescute

In timpul sarcinii in organismul mamei apar o serie de modificari: anemie fiziologica (creste vol
sangvin), edeme (creste nivelul hormonilor estrogeni), proteinemia, sideremia si folatii scad iar
colesterolul si vitaminele liposolubile cresc.

Anumite nevoi nutriionale specifice sarcinii includ:


Acidul folic (numit vitamina B9)
este foarte necesar la nceputul sarcinii, i chiar nainte de concepie. Acidul folic este necesar
pentru a dezvolta tubul neural al fetusului. n Statele Unite i Canada, majoritatea produselor din
cereale (fin, tieei) au suplimente de acid folic.Vit B12 insoteste activitatea acidului folic de aceea
creste si necesitatea acestei vitamine.

Medicamentele
REGULA DE AUR: cat mai putine medicamente pe perioada sarcinii.
In anii 60, gravida primea un sedativ special numit talidomida. Foarte multe mame au nascut copii cu
deformatii ale bratelor si picioarelor.
Drogurile au efecte mutagene producand multiple anomalii.
ALCOOLUL: Sindrom alcoolic fetal (FAS )

Actualmente sunt n curs programe de cercetare pentru a preciza efectele consumului de alcool
matern.

Printre consecinele certificate se numr:


-retardul de cretere pre- i postnatal,
-anomalii particulare ale feei (ochi ndeprtai, pleoape lsate, buza superioar subiat,
uoare diformiti ale urechilor) la care se adaug
-defecte ale sistemului osos, organelor interne i creierului.

Riscul de retard mintal congenital este ridicat. Studiile pe animale au artat c i doze moderate
de alcool pot produce malformaii, de aceea se recomand mamelor s se abin de la consumul de
buturi alcoolice.

Fumatul poate i el influena ftul.


La femei care de obicei fumeaz se produce o cretere a ritmului cardiac fetal.
S-a artat c mamele care fumeaz au, n medie, copii mai mici n nlime i greutate
FACTORI SOCIO-ECONOMICI-EDUCATIONALI
calitatea vieii prenatale are un efect determinant asupra dezvoltrii viitorului copil.

In primele 9 luni ale vieii lui (perioada sarcinii) copilul se afl ntr-un proces de formare
continu.

Copilul devine un receptor al tuturor influenelor produse de gndurile, sentimentele i


actele mamei.
Mamele care manifestau o anxietate profund n timpul sarcinii, n special n ultimul trimestru, au avut
un risc crescut cu 50% de a nate copii cu probleme severe emoionale i de comportament.
FACTORI SOCIALI

Copil nedorit;

Familie dezorganizata, fara un suport financiar constant si adecvat;

Familie migratoare, fara o locuinta stabila;

Lipsa tatalui;

Prinii trebuie s devin contieni de faptul c nc din momentul concepiei, de-a lungul
dezvoltarii pre/postnatale, gndurile lor, atitudinile i comportamentele lor vor influena profund
evoluia copilului lor i sntatea lui.
DIFERENTIEREA

DIFERENTIEREA CELULELOR este procesul in cadrul caruia celulele initial de acelasi tip se
diferentiaza structural si functional.

Se porneste de la celula ou (stem) si se ajunge la formarea celulelor ce vor alcatui tesuturile


specializate in indeplinirea unei anumite functii.

Unele celule sunt slab diferentiate; altele insa au grad inalt de diferentiere. Diferentierea
celulelor este mai accentuata la animale decat la plante.
DIFERENTIEREA

Specializarea unei celule se apreciaza dupa functia pe care o indeplineste aceasta in ansamblul
organismului (protectie, contractie, receptie).
Cu cat organismele se gasesc pe o treapta mai inalta pe scara evolutiei, cu atat gradul de
diferentiere si specializare a celulelor este mai accentuat.

Cresterea si diferentierea celulelor are ca urmare formarea de tesuturi si organe.


DIFERENTIEREA

Determinarea sexului este conditionata genetic si are drept urmare mentinerea unui raport
constant intre sexe(1:1) . Sexul se hotaraste in momentul fecundatiei, prin heterozomii prezenti in
gameti.

Factorii ereditari care determina sexul se transmit prin acelasi mecanism ca si cei care determina
celelalte caractere.
Materialul genetic este organizat in gene si cromozomi. Eucariotele contin o cantitate de informatie
genetica mai mare decat procariotele ceea ce demonstreaza superioritatea lor .

Sexualizarea normala se realizeaza astfel:

La embrionii 46,XY sexualizarea se face activ. Sub influenta factorului de diferentiere a


testiculului (TDF factor de transcriptie codificat la nivelul cromozomuluiY) din medulara progonadei
ncepe formarea testiculului fetal care produce hormoni cu actiune locala. Apar celulele Sertoli care
secreta factorul de inhibare a canalelor mulleriene si stimuleaza formarea celulelor Leydig. Celulele
Leydig incep sinteza testosteronului care stimuleaza diferentierea ductelor Wolff si virilizarea. Se
formeaza caile genitale interne : epididimul, vase deferente si vezicula seminala. Ulterior, n lunile 4-5
de viata intrauterina se formeaza organele genitale externe .
Sexualizarea normala se realizeaza astfel:

La embrionii 46,XX sexualizarea se face pasiv. Absenta cromozomului Y determina


sexualizarea feminina spontana. Din progonada se diferentiaza ovarul. Ductele lui Wolff regreseaza,
iar ductele mulleriene genereaza trompa, uterul si treimea superioara a vaginului. Ulterior, in absenta
androgenilor are loc formarea organelor genitale externe feminine.

Sexul feminin produce prin ovogeneza un singur tip de gameti 22A+X fiind numit sex
homogametic.

Sexul masculin produce prin spermatogeneza doua tipuri diferite de celule sexuale 22A + X si
22A+Y. Din acest motiv sexul masculin este numit sex heterogametic.
Diferentierea celulara incepe in etapa embrionara cu cele trei caracteristici :
a) cretere rapid;
b) stabilirea relaiei placentare cu corpul matern c) organogeneza.

Organogeneza reprezint caracteristica etalon a perioadei embrionare. Procesul


debuteaz n a patra sptmn de la concepie i se ncheie la sfritul primului trimestru al sarcinii.
n esen, organogeneza reprezint procesul formrii sistemelor organice.
El se va continua cu morfogeneza, caracteristic a etapei fetale, centrat pe definitivarea
construciei structurii externe a corpului viitorului copil.