VIII.

Procesul de nvmnt analiz conceptual, abordri structural-

sistemice , funcionale i interacionale.
.Procesul de invatamant
!naliza conceptuala
Procesul de nvatamnt este principalul subsistem al sistemului de nvatamnt n
cadrul caruia se realizeaza instruirea si nvatarea elevilor si studentilor prin
intermediul activitatilor proiectate, organizate si dirijate de catre profesori, n
conformitate cu anumite norme si principii didactice, ntr-un context metodic
adecvat, apelnd la resurse materiale si didactice potrivite, n vederea atingerii
dezideratelor educatiei.
Procesul de nvatamnt reprezinta dimensiunea dinamica a sistemului de
nvatamnt, deoarece n cadrul lui are loc activitatea de nvatare iar elevii si
studentii sunt ndrumati de catre profesori cum sa nvete. Functiile generale ale
sistemului de nvatamnt sunt realizate n cadrul procesului de nvatamnt prin
intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si
ierarizate pe cicluri si ani de studii.
Procesul de nvatamnt este subordonat din punct de vedere structural si functional
fata de sistemul de nvatamnt. !imensiunea operationala a procesului de
nvatamnt, dependenta de decizia profesorului, confera acestuia un anumit grad de
libertate n proiectarea, realizarea si dezvoltarea curriculara a instruirii, dinamiznd
si actualiznd permanent sistemul de nvatamnt.
Perspectiva dinamica priveste procesul de nvatamnt ca un sistem "descis unui
sistem superior (suprasistem), cu o dinamica proprie (fluxuri de intrare, "input# $
si fluxuri de ieire $ "output#), cu capacitate de autoreglare.#
Procesul de inv%t%mnt este un ansamblu de activit%&i organizate 'i dirijate care se
desfa'oar% etapizat, n cadrul unor institu&ii specializate, sub ndrumarea unor
persoane preg%tite n acest scop, n vederea ndeplinirii anumitor obiective
instructiv-educative.
(n cadrul procesului de inv%&%mnt se desf%'oar% urm%toarele tipuri activiti:
a) de predare, nv%&are 'i evaluare)
b) manageriale)
c) economico-financiare)
d) administrativ-gospod%re'ti)
e) n afara clasei 'i a 'colii.
Fiecare dintre acestea are un anumit specific, n func&ie de natura activitatii de tipul
de 'coal% 'i de treapta de 'colarizare. *nele sunt reglementate prin acte normative,
n timp ce altele se supun doar normelor pedagogice.
+ctivitatea cu frecven&a cea mai mare n ceea ce prive'te repetitivitatea este cea de
predare, nv%&are 'i evaluare, care constituie ns%'i esen&a procesului inv%&%mnt, ei
fiindu-i subordonate toate celelalte tipuri de activit%&i.
+ctivitatea managerial% cuprinde, n principal, ac&iuni 'i opera&ii de planificare 'i
prograrnare, de organizare 'i coordonare, control si indrumare, att nivelul
institu&iei de nv%&%mnt, ct 'i la nivelul forma&iunilor de studiu.
+ctivitatea economico-financiar% se refer%, ndeosebi, la gestionarea fondurilor
b%ne'ti alocate prin buget. (n institu&iile de nv%&%mnt, cea mai mare parte a
bugetului se celtuie'te pentru salarii 'i ntre&inere.
+ctivitatea administrativ gospod%reasc% are drept principal scop men&inea,
func&ionalit%&ii spa&iilor de inv%&%mnt 'i a unui mediu ambiental ct mai stimulator
pentru inv%tare, cu respectarea normelor igenico-sanitare n vigoare.
+ctivit%&ile organizate n afara clasei 'i a 'colii sunt cele cunoscute, consultatii si
medita&ii, activitatea cultural-artistic% 'i sportiv%, precum 'i cea desfa-surat% n
cadrul cercurilor pe obiecte de studii, excursiilor 'i vizitelor, diverse activitati cu
p%rin&ii, de orientare 'colar% 'i profesional%
.u alte cuvinte, procesul de nv%&%mnt poate fi definit 'i ca un ansamblu de
elementente (obiective, continuturi, resurse umane / personal didactic 'i de
conducere, didactic auxiliar 'i administrativ, elevi / resurse materiale / spa&ii de
invatamant, materiale didactice, terenuri 'i baze sportive, poligoane de instruire-
strategii de instruire, forme de organizizare, tenici de evaluare,), care
interac&ioneaz% n cadrul unei activit%&i complexe, desf%surate n mod organizat 'i
sistematic, pentru realizarea unor finalit%&i dinainte stabilite.
0a baza procesului de inv%&%mnt st% activitatea instructiv-educativ%, deci o
activitate de cunoastere 'i asimilare a unui sistem de valori, stabilit prin documente
oficiale cu caracter obligatoriu (planurile de inv%&%mnt 'i programele scolare).
!bordari structural-sistemice, abordari functionale, abordari interactionale
+bordarea sistemica a procesului de nvatamnt permite "valorificarea,
a" raporturilor dintre variabilele independente de cadrul didactic (dependente de
finalitatile1functiile si de structura sistemului de nvatamnt) si variabilele
dependente exclusiv de cadrele didactice (calitatea proiectarii si realizarii
activitatilor didactice1educative concrete))
b" principiilor pedagogice generale de proiectare si de realizare a activitatii
didactice1educative (comunicarea$cunoasterea$creativitatea pedagogica))
c" structurilor implicate n proiectarea pedagogica a activitatii didactice1educative
(obiectivele-continutul-metodologia-evaluarea procesului de nvatamnt).
+ctivitatea sistematica si organizata care se desfasoara in scoala, sub indrumarea
cadrelor didactice, in vederea educarii elevilor se numeste proces de invatamant.
+nalizat din punct de vedere sistemic, procesul de nv%&%mnt poate fi definit ca o
entitate cu o structur% unitar% 'i dinamic%, constituit% din multimea componentelor,
a rela&illor cu contextul ci a produselor, rezultate din interac&iunea multipl% a
componentelor. +naliza sistemic% permite cunoa'terea mai complet% a
componentelor 'i a intercondi&ion%rilor, a func&ionalit%&ii procesului, a cauzelor
care determin% anumite distorsiuni, oferind posibilitatea unui management
'tiin&ific, pedagogic 'i metodic al activit%&ii de predare - nv%&are 'i evaluare, ca
procese fundamentale ale actului didactic.
Componentele procesului de invmnt sunt analizate sub trei aspecte:
din punct de vedere functional (obiectivele pedagogice))
din punct de vedere structural (resurse umane, con&inuturi, forme de organizare,
rela&iile profesor-elev 'i ntre elevi, timpul 'i spa&iul 'colar unde se desf%'oar%
lec&ia))
din punct de vedere opera&ional (procesul de predare - nv%&are - evaluare 'i
strategiile didactice)
!bordarile functionale
!imensiunea func&ional% a procesului de inv%&%nnt reflect% leg%tura acestuia cu
sistemul de nv%&%mnt, leg%tur% realizat% la nivelul raporturilor existente intre
finalit%&ile pedagogice macrostructurale 'i finalit%&ile pedagogice microstructurale
2biectivele exprim%, ntr-o form% concentrat%, finalit%&ile la care trebuie s% se
ajung% n procesul de predare-nv%&are n func&ie de anumite priorit%&i. +ceasta
constituie esen&a procesului, stabilind,
ce s% cunoas% elevul din cadrul unui obiect de studiu)
ce deprinderi, capacit%&i intelectuale, convingeri, sentimente 'i atitudini s%-'i
formeze. !e precizarea corect% 'i complet% a obiectivelor pedagogice vor depinde,
stabilirea con&inutului, alegerea strategiilor, a formelor de organizare 'i evaluarea
performan&elor.
!imensiunea structural% a procesului de inv%t%mnt vizeaz% sursele pedagogice
angajate de sistem pentru realizarea calitativ% a activit% didactice si relatiile de
colaborare instituite de 3,scoal%3 cu societatea civila in general, cu comunit%&ile
educative, teritoriale 'i locale, in mod special.
+ceast% dimensiune a procesului de inv%&%mant reflect% structura materiala 'i
structura de rela&ie a sistemului, care asigur%,
repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informa&ionale),
disponibile la un anumit moment dat)
atragerea resurselor pedagogice suplimentare din direc&ia agen&ilor sociali
(economici, politici, culturali) interesa&i s% investeasc% n inv%t%mnt.
Resursele umane se refer%, n primul rnd la profesor, care, pentru a realiza o
activitate instructiv-educativ% eficient%, are nevoie de anumite calit%&i, competen&%
profesional% 'i pedagogic%, m%iestrie 'i tact pedagogic, stil modern de predare -
nv%&are - evaluare, con'tiin&% profesional%, aptitudini organizatorice 'i tenice
necesare mnuirii mijloacelor de nv%&%mnt.
Profesorul proiecteaz%, planific%, organizeaz%, ndrum% controleaz% procesul de
nv%&%mnt.
4levul constituie a doua resurs% uman% 'i particip% la procesul de nv%&%mnt att
ca obiect, dar mai ales ca subiect al educa&iei, fiind angajat n propria sa formare,
pe baza autocunoa'terii sub aspectul capacit%&ilor de care dispune.
Resursele materiale cuprind mijloacele de nv%&%mnt 'i pe cele financiare
(bugetul nv%&%mntului).
Coninuturile invmntului cuprind valorile 'tiin&ifice, tenice 'i umaniste,
structurate n programele 'i manualele 'colare pe baza unor criterii 'tiin&ifice,
psiologice 'i pedagogice.
5tabilit in concordan&% cu obiectivele pedagogice, con&inutul orienteaz% ntregul
proces de predare-nv%&are 'i evaluare. !e aceea, con&inutul trebuie permanent
actualizat 'i restructurat, n func&ie de progresele realizate n 'tiin&%, tenic% 'i n
cultur%.
4l trebuie s% aib% un, caracter tiinific, experimental, practic i interdisciplinar,
reprezentarea lui fiind activ%, iconic% (macete, mulaje) 'i simbolic%, sub form% de
formule logice, matematice, cimice.
Formele de organizare a activitii didactice asigur% aplicarea 'i realizarea
obiectivelor precum 'i a con&inuturilor prin lec&ii desf%'urate n clase, cabinete,
laboratoare, ateliere 'colare, terenuri sta&iuni experimentale, vizite, excursii
didactice, cursuri, seminarii, activit%&i n produc&ie 'i de cercetare 'tiin&ific%.
+cestea se desf%'oar% unitate de timp (or% de curs, semestru, an 'colar) 'i ntr-un
spa&iu 'colar dotat cu mijloacele 'i materialele necesare pentru desf%'urarea unor
activit%&i didactice moderne de predare - nv%&are - evaluare, de produc&ie sau de
cercetare 'tiin&ific%.
Strategiile didactice constituie instrumentele de realizare a obiectivelor pedagogice
'i a con&inuturilor. 4le sunt dependente, n primul rnd, de obiective 'i con&inuturi,
precum 'i de nivelul de dezvoltare a gndirii elevilor, de cuno'tin&ele lor
anterioare.
5trategiile didactice pot fi
explicativ-demonstrative,
algoritmi-ce,
euristice,
inductive,
deductive,
prin analogie
combinate.
6n cadrul lor, se combin%, n forme diferite, metodele, mijloace.le de inv%t%mnt,
procedeele si tenicile de lucru, asigurnd un nv%&%mnt activ-participativ, care s%
dezvolte inteligen&a 'i creativitatea elevilor, precum 'i procesele afective 'i
volitive.
!naliza relaiilor.
Func&ionalitatea procesului de inv%&%mnt este asigurat% de interac&iunile existente
ntre componentele sale, obiectivele 'i con&inuturile fiind cele care determin%
alegerea formelor de organizare, a strategiilor, a metodologiei 'i tenologiei
didactice.
!imensiunea structural% a procesului de nv%&%mnt angajeaz% 'i raporturile
contractuale stabilite de 'coal% cu comunitatea educativ% teritorial% 'i local%,
reprezentat% prin diferi&i agen&i sociali si prin consiliile p%rin&ilor. 0a acest nivel
pot fi atrase noile resurse pedagogice, necesare pentru optimizarea activit%&ilor
didactice,
resurse materiale, noi spa&ii de 'colarizare, noi mijloace de inv%&%mnt)
resurse umane, cadre didactice asociate, speciali'ti n informatizarea
invatamantului, in proiectarea educa&iei tenologice, n realizarea ac&iunilor de
educatie nonformal%)
resurse financiare, ini&iative proiectate in cadrul sistemelor de sponsorizare
institu&ionalizate la nivel na&ional, teritorial local)
resurse informa&ionale, manuale alternative, materiale de analiz%-sintez%)
!bordari interactionale
!imensiunea opera&ional% a procesului de inv%l&%m%nt vizeaz% activitatea concret%
de predare-inv%tare-evaluare, realizat% de cadrul didactic cu pre'colarii, elevii,
studen&ii.
+ceast% dimensiune opera&ional% a procesului de inv%&%mnt poate fi analizat% ca
ac&iune cu scop de instruire 'i ca ac&iune didactic%. +mbele sunt subordonate
activit%&ii1actiunii educa&ionale care vizeaz% formarea-dezvoltarea permanent% a
personalit%&ii umane. !imensiunea opera&ional% a procesului de nv%&%mnt o
constituie procesul de predare - nv%&are - evaluare, strategiile didactice si metodele
de inv%&%mnt.
Procesul de invatamant reprezinta o parte componenta a procesului pedagogic de
ansamblu ce se desfasoara in scoala, in scopul formarii unei personalitati
multilaterale si armonios dezvoltate.
Procesul de invatamant este o activitate la care participa simultan cadrele didactice
si elevii. +ctivitatea desfasurata de cadrele didactice este numita predare, iar cea
depusa de elevi este numita invatare.
Procesul de invatamant include ca elemente componente, predarea si invatarea,
aflate in stransa legatura.
!imensiunea opera&ional% a procesului de inv%&%mnt vizeaz%, ac&iunea concret%
realizat% de cadrul didactic, respectiv 3de cel care instruie'te pe cineva3 n sala de
clas%, cabinet, laborator.
+ceast% ac&iune concret%, integrat% n activitatea de predare-inv%tare-evaluare,
include urm%toarele patru opera&ii,
definirea obiectivelor pedagogice opera&ionale ale activit%tii didactice)
stabilirea con&inutului activit%&ii didactice)
aplicarea metodologiei necesare pentru reu'ita activit%&ii didactice)
asigurarea evalu%rii rezultatelor activit%&ii didactice.
Componentele de baza ale procesului de invatamant sunt ,
obiectivele invatamantului
agentii actiunii (profesori, elevi)
campul relational (profesor-elev, elev-elev)
principiile procesului de invatamant
curiculum scolara (continutul invatamantului)
metode de invatamant
mijloacele de invatamant
forme de organizare si proiectare didactica
evaluarea in procesul de invatamant
Principalele sarcini educative, care trebuie sa se realizeze in cadrul procesului de
invatamant, concomitent cu formarea elevilor sunt ,
formarea bazelor conceptiei stiintifice despre lume
dezvoltarea proceselor psiice
educarea simtului moral si estetic al elevilor
!esi aspectul educativ al procesului de invatamant este indisolubil legat de cel
formativ, desi atunci cand ii formam pe elevi ii si educam, efectele formative si
cele educative ale procesului de invatamant nu progreseaza in acelasi ritm. .ele
formative se vad imediat, in timp ce efectele educative ale procesului de
invatamant se observa dupa un timp mai indelungat. !ezvoltarea gandirii elevilor,
a imaginatiei lor, formarea sentimentului estetic, formarea deprinderii de a fi
disciplinat se realizeaza dupa un timp mai indelungat ca urmare a mai multor
influente.
Pentru ca procesul de predare sa-si atinga obiectivele, profesorul trebuie sa aiba in
vedere urmatoarele aspecte ,
!esignul pred%rii s% fie conceput de a'a manier% nct s% asigure timp 'i spa&iu 'i
pentru activit%&i de nv%&are individual%, dar s% fie descurajate eventualele tendin&e
de segregare sau izolare n clas%)
5% se asigure metode specifice 'i suporturi de nv%&are pentru elevii cu dificult%&i 'i
pentru cei cu cerin&e speciale, precum 'i profesori specializa&i n munca cu aceste
categorii de 'colari)
Programele educa&ionale s% fie nso&ite de asisten&% complementar%, pentru fiecare
caz n parte, ca de exemplu, n domeniul s%n%t%&ii mintale, asisten&ei sociale)
.rearea unui mediu de nv%&are eficient pentru to&i, ceea ce pretinde satisfacerea
op&iunilor elevilor pentru teme de nv%&are, tipuri de proiecte practice, modalit%&i de
munc% independente sau n grup)
Preocuparea constant% pentru un climat de respect 'i acceptare a diferen&elor,
evitarea practicilor de discreditare 'i stigmatizare)
*tilizarea unor modalit%&i flexibile de grupare a elevilor pentru activit%&ile
didactice, pe baza nevoilor de nv%&are 'i n acord cu tipul de sprijin pedagogic de
care elevii au nevoie. 7eferitor la procesul de invatare, trebuie avute in vedere
urmatoarele ,
6mplicarea activ% a elevilor n procesul de nv%&are, n ritm 'i la nivele de
dificultate accesibile, utiliznd cu frecven&% sporit% interac&iunile n pereci 'i
grupuri mici)
7elevarea cuno'tin&elor ancor% n predarea noilor con&inuturi 'i exersarea elevilor
n elaborarea unor structuri conceptuale 'i opera&ionale)
*tilizarea simul%rii, studiilor de caz 'i a problematiz%rii, n vederea sus&inerii
curiozit%&ii, a reflec&iei 'i evalu%rii situa&iilor, pentru stimularea gndirii nalt
structurate 'i a strategiilor metacognitive.
6ncluderea n secven&a de predare a feedbac8-ului constructiv 'i informativ n
leg%tur% cu demersul 'i acizi&iile nv%&%rii, sporirea aplica&iilor practice, a
exerci&iilor 'i diversificarea problemelor supuse spre rezolvare)
9ratarea egal% a tuturor elevilor, f%r% discriminare sau p%rtinire a unora, n ceea ce
prive'te respectul 'i valorizarea lor ca indivizi, evaluarea constructiv% 'i
sistematic%, oferta de sprijin n nv%&are, angajarea n sarcinile de lucru)
.rearea unei atmosfere de colaborare 'i lucru n ecip%, n locul uneia de
concuren&% 'i rivalitate)
*tilizarea unor sarcini de lucru autentice, cu relevan&% n via&a real% 'i adecvate
diferitelor grupuri culturale, care s% solicite elevilor s% opereze cu informa&ii
interdisciplinare 'i s% valorifice posibilit%&ile lor de progres)
6ncluderea unor experien&e care s% promoveze empatia, n&elegerea 'i respectul
reciproc ntre elevi.
*ltimul aspect din procesul de invatamant, respectiv evaluarea , trebuie sa
respecte urmatoarele,
4valuarea s% fie sistematic% 'i continu%, integrat% n actul pred%rii curente, s% fie
autentic% n con&inut 'i n performan&ele proiectate)
5% fie utilizat% n principal evaluarea de progres (acizi&iile individuale) n locul
evalu%rii normative, n care acizi&iile individuale snt comparate cu norma de
grup)
Progresia nv%&%rii s% fie bine tradus% n standarde 'i descriptori de performan&%, iar
standardele s% fie formulate n a'a fel nct fiecare elev s% aib% posibilitatea
succesului)
4valuatorii s% angajeze elevii n aprecierea presta&iilor proprii, precum 'i ale
colegilor.
5tructura sistemului de nvatamnt evidentiaza elementele componente ale acestuia
si relatiile de interdependenta dintre ele, privite din perspectiva realizarii functiilor
psio-pedagogice de instruire si educare a tinerei generatii.
+naliza structurii sistemului de nvatamnt permite evidentierea urmatoarelor
niveluri functionale,
nivelul structurii de organizare sau al structurii de baza a sistemului ce defineste
raporturile dintre nivelurile (primar $ secundar $ superior) $ treptele $ ciclurile de
instruire, dintre acestea si programele curriculare adoptate)
nivelul structurii materiale care evidentiaza situatia cantitativa si calitativa a
resurselor pedagogice, umane, didactice, financiare, informationale)
nivelul structurii de conducere care vizeaza raporturile stabilite ntre decizia
manageriala (globala $ optima $ strategica) si decizia administrativa1executiva
(sectoriala $ punctuala $ reproductiva))
nivelul structurii de relatie ce permite institutionalizarea unor raporturi contractuale
ntre scoala, comunitate, agenti sociali, familie.
5inteza dintre ac&iunea de instruire 'i ac&iunea didactic%, este evident% la nivelul
activit%&ii de predare-inv%tare-evaluare, care reflect% unitatea dintre dimensiunea
func&ional%, dimensiunea structural% 'i dimensiunea opera&ional% a procesului de
nv%&%mnt. +ceast% unitate reflect% raporturile existente ntre resursele pedagogice
angajate la 3intrarea3 n sistem 'i produsele pedagogice, rezultate la 3ie'irea3 din
sistem.
#onditii si factori de crestere a eficientei procesului de invatamant $coerenta,
calitatea si articularea componentelor, %radul de or%anizare a activitatii,
calitatea vietii scolare, personalitatea profesionala, stilurile educationale s. a."
.omponentele structurale si functionale ale procesului de invatamant pot fi
evidentiate in propria lor substanta, dar ele nu dobandesc relevanta decat in
interactiuni, articulate intr-un sistem care are in centru elevii cu nevoile lor si cu o
continuitate dinamica (obiectivele devin criterii de evaluare, iar rezultatele
evaluarii baza noilor obiective).
Pentru ca sistemul sa functioneze eficient el trebuie sa se caracterizeze cel putin
prin coerenta si continuitate.
Conditiile si factorii de crestere a eficientei procesului de invatare
Proiectarea pedagogica fiind o actiune de orientare si pregatire a activitatii
intructiv-educative, este cea dintai conditie de crestere a eficientei procesului de
invatamant. 6n acest scop ea trebuie realizata respectand anumite etape si operatii
integrate in programul de instruire.
7ealizarea coerentei componentelor procesului de invatamant,
-legatura stransa dintre obiective si continut determina tipul lectiei, strategia
didactica necesara, formele de predare, invatarea, evaluare, mijloacele de
invatamant si locul folosirii lor, precum si instrumentele de evaluare a rezultatelor.
-gradul de organizare a activitatii instructivo-educatie, concretizarea intr-un
management scolar modern, planificari si programe bine alcatuite, respectand
cerintele pedagogice de alcatuire a programului
-calitatea vietii scolare se manifesta in lectii si activitati cu caracter creativ, in
calitatea performantelor obtinute de elevi, in ordine, disciplina si curatenie si intr-o
baza didactica moderna)
-calitatea factorilor umani,
competentele stiintifice de specialitate ale profesorilor, aptitudinile lor
psiopedagogice si metodice, constiinta profesionala, receptivitatea fata de nou,
conditioneaza cresterea eficientei procesului de invatamant)
tot in aceasta directie au influenta si calitatile intelectuale ale elevilor, frecventa la
cursuri, pregatirea ritmica a lectiilor, folosirea unor metode rationale de invatare.
Personalitatea profesorului
.alitatile si trasaturile de personalitate necesare profesorului sunt,
-umanism, sensibilitate fata de problemele vietii, tineretului)
-responsabilitatea sociala, profesorul sa fie convins ca in invatamant se formeaza
toate cadrele necesare in toate sectoarele de activitate)
-constiinciozitate, simtul datoriei, seriozitate in pregatirea activitatilor didactice si
educative, punctualitate)
-sociabilitate.
9rasaturi de vointa si de caracter,
-fermitate, otarare, perseverenta, respect si obiectivitate in aprecierea elevilor)
-pasiune pentru meseria de profesor si comportament civilizat)
-exigenta ecilibrata, modestia)
-cultura generala ca sa poata sa predea interdisciplinar obiectul de specialitate.
Stilul educational constituie o sinteza de calitati, capacitati si componente
educationale, manifestate in modalitati de proiectare, organizare, desfasurare si
evaluare a activitatilor instructivo-educative.
Tipologia stilurilor
-in plan vertical,
individuale (identitatea fiecarui profesor))
grupale (profesorii cu particularitati stilistice asemanatoare).
-in plan orizontal, in functie de criterii ca orientarea continuturilor, structuri de
comunicare, procedee motivationale.
!upa eficienta invatarii si satisfactie (natura motivatiei in grup),
stil centrat pe profesor (profesorul domina, detine integral controlul invatarii))
stil centrat pe elev (profesorul permite elevilor sa participe la deciziile privind
organizarea si conducerea invatarii).
!upa structura de personalitate a profesorului,
apropiat sau distant)
metodic, sistematic sau neorganizat)
stimulativ sau rutinar.
5tilul cel mai eficient este cel optim in raport cu conditiile date.