XII. Comunicarea didactica: elemente, tipuri, particularitati.

Bariere in
comunicarea didactica. Aplicatii.
1. Elementele comunicarii
2.Tipuri de comunicare
3.Particularitati ale comunicarii didactice
4.Bariere in comunicarea didactica
1.Elementele comunicarii
Comunicarea a fost definita ca o form particular a relaiei de schimb ntre dou
sau mai multe persoane dou sau mai multe !rupuri.
Comunicarea este un proces relational in cadrul caruia doi sau mai multi
interlocutori fac schimb de informatii se intele! si se influentea"a intre ei. #
comunica presupune casti!area si acti$area competentei comunicati$e care este
deopotri$a aptitudinala si dobandita.
Codurile folosite in comunicare sunt% cu$antul !estul ima!inea miscarea starile
afecti$e etc. &iind o relatie de schimb de informatii interlocutorii pot de$eni in
acest timp atat receptori cat si emitatori folosind diferita canale% $i"ual auditi$
tactil etc.
Comunicarea este relatia ba"ata pe co'impartasirea unei semnificatii. (nformatia
este permisa unui act de comunicare) este necesara si intele!erea ei. *+ propo"itie
intr'o limba necunoscunoscuta contine informatie dar nu o putem intele!e din
cau"a necunoasterii limbii. Comportamentul uman poate de$eni comunicare) se
poate comunica si fara cu$inte ) absenta intetiei de comunicare nu anulea"a
comunicarea , se pot transmiterea nehotararea nelinistea bla"area etc.
Comportamentul interlocutorilor are $aloare comunicati$a. E-ista o di$ersitate de
coduri utili"ate *sunet cu$ant !est ima!ine cinetica po"itie. si acceptarea
multicanalitatii comunicarii *auditi$ $i"ualtactilolfacti$..
Comunicarea educationala sau pedagogica este cea care mi/loceste reali"ea"a
fenomenul educational in asamblul sau indiferent de continuturile ni$elurile
formele sau partenerii implicati. Comunicarea didactica este o forma particulara
obli!atorie in transmiterea unor continuturi determinate specifice unui act de
in$atare sistematica asistata. Comunicarea didactica este ba"a procesului de
predare'in$atare a cunostintelor in cadru institutionali"at al scolaii si intre parteneri
cu roluri determinate% profesor ele$i. Comunicarea educationala si didactica sunt
forme speciali"ate ale comunicare umane.
(n situatiile scolare de instruire sursele comunicarii pot fi%
mesa/ul didactic si educational al profesorului
manualul scolar
re$iste
carti
atlase
harti
materiale didactice
filme si diafilme didactice
$ideo'te-t
$ideodisc
lectii tele$i"ate sau radio'difu"ate etc.
Eseniale pentru actul comunicrii sunt%
relaia dintre indi$i"i sau dintre !rupuri
schimbul transmiterea 0i receptarea de semnificaii
modificarea $oit sau nu a comportamentului celor an!a/ati.
Profesorul este un actor. El /oaca un rol. 1odul de transmitere a informatiilor
mesa/ul n sine pre"enta sa entu"iasmul implicarea con$in!erea sa pasiunea
si!uranta tinuta postura sunt elemente care asi!ura reusita procesului didactic.
Toate aceste elemente alcatuiesc comunicarea didactica.
Elementele comunicrii didactice sunt%
emiterea mesa/ului didactic de ctre profesor sau de o alt surs de informaie de
la o anumit distan)
canalul prin care se transmite mesa/ul)
receptarea mesa/ului de ctre ele$i)
stocarea 0i prelucrarea lui n scopul lurii deci"iilor *formularea rspunsurilor de
ctre ele$ a corectrilor sau a completrilor de ctre profesor..
#nali"at din perspecti$ psihopeda!o!ic comunicarea didactic prin dialo!
euristic apare ca un model interacti$ profesorul ele$ul fiind n acela0i timp
emitor 0i receptor cre2ndu'se ntre ei o relaie de schimb de idei de corectri 0i
completri.
2. Tipuri de comunicare umana: caracteristici, relatii
Clasificarea comunicarii:
Dupa numarul de parteneri:
a. comunicare intrapersonala *cu sine) monolo!ul.)
b. comunicare interpersonala *intre doua persoane.)
c. comunicare in !rup mic)
d. comunicare publica *conferinte mitin! radio T3..
Dupa nivelul interactiunii comunicarea poate fi %
intraindi$iduala
interpersonala
de !rup
de masa
publica sau mediatica.
Dupa statutul interlocutorilor:
a. comunicare $erticala *ele$'profesor soldat'ofiter.)
b. comunicare ori"ontala *ele$'ele$ profesor'profesor..
Dupa codul folosit:
a. comunicare verbala (C.V.):
' informatia este codificata si transmisa prin cu$ant si prin tot ceea ce tine de acesta
sub aspect fonetic le-ical morfo'sintactic)
' este specific umana) are forma orala sau scrisa) utili"ea"a canalul auditi$ sau
$i"ual)
' permite inma!a"inarea si transmiterea unor continuturi e-trem de comple-e.
b. comunicarea paraverbala (C.P.V):
' informatia este codificata si transmisa prin elemente pro"odice si $ocale care
insotesc cu$antul si $orbirea in !eneral)
' in aceste cate!orii se inscriu%
4 caracteristicile $ocii *tanar'batran alintat'hotarat ener!ic'epui"at.)
4 particularitati de pronuntie *urban'rural "ona de pro$enienta.)
4 intensitatea rostirii ritmul si debitul intonatia pau"a.
c. comunicarea non-verbala (C.N.V):
' informatia este codificta si transmisa printr'o di$ersitate de semne le!ate direct de
postura miscarea !esturile mimica infatisarea partenerilor)
' este obiectul unor cercetari menite sa'i aprofunde"e mecanismele si functiile)
' poate e-ista si ca forma de comunicare de sine statatoare *dans sport limba/ul
surdo'mutilor pantomima..
Comportamentele comunicati$e reale pot fi cu dominanta $erbala cu dominanta
non$erbala sau mi-te. Continuturile afecti$'atitudinale indispensabile pentru
dimensiunea relationala a oricarei comunicari se transmit in proportii hotaratoare
prin C.P.3. si C.5.3.% 667 non$erbal 387 para$erbal si 97 $erbal.
(ntre cele trei forme de comunicare se stabilesc anumite relatii temporale si de
sens. #stfel C.3. si C.P.3. sunt obli!atii simultane in timp ce C.5.3. poate fi
simultana acestora dar sa le si anticipe"e sau sa le succeada.
Dupa finalitatea actului comunicativ:
a. comunicare incidentala% se caracteri"ea"a prin transmiterea intamplatoare de
informatii ce nu sunt destinate procesului de in$atare *de e-emplu constatarea
lipsei cretei sau a buretelui.)
b. comunicare subiectiva% e-prima direct starea afecti$a a locutorului din
necesitatea descarcarii si reechilibrarii in urma acumularii unei tensiuni psihice
*po"iti$e sau ne!ati$e.) de e-emplu e-clamatia de surpri"a la un raspuns deosebit%
:Bra$o copile; < tonul ridicat al reprosului :1'ati suparat;< ele$ul care'si
rasuceste automat su$ita de par doar doar $a aparea raspunsul profesorul care'si
in$arte tot mai ner$os ochelarii pe masura ascultarii raspunsurilor)
c. comunicarea instrumentala apare atunci cand sunt reunite o serie de
particularitati%
' focali"area intentionata si $adita pe un scop precis comunicat mai mult sau mai
putin partenerilor)
' atin!erea lui printr'un efect anumit urmarit la ni$elul comportamentului
receptorului)
' capacitatea de a se modifica in functie de reactia aprtenerilor pentru a'si atin!e
obiecti$ele)
' acest tip de comunicare este dominant in actul didactic fara ca acest fapt sa
e-cluda si pre"enta celorlalte doua.
(n realitate aceste forme de comunicare coe-ista) de e-emplu comunicarea
profesorului poate fi o comunicare in !rup *se adresea"a tuturor o cerinta. o
comunicare interpersonala *accentuea"a o idee ca raspuns direct pt. ele$ul =. si
intrapersonala *se autointero!hea"a% :m'au inteles>? :este = atent la ceea ce am
spus>?..
Dupa finalitati comunicarea poate fi
defensi$a
informati$a
persuasi$a
de ntretinere.
Dupa continutul dominant comunicarea poate fi
referentiala *atunci c2nd se face referire la obiectul semnificat.
operational metodolo!ica *c2nd se face referire la operatiile lo!ico deducti$e care
structurea"a cunoasterea% definitie clasificare e-plicatie descriere.
atitudinala *atunci c2nd se face referire la comportamentul fata de obiect..
Dupa natura transmiterii informatiei comunicarea poate fi
di!itala *se refera la continutul comunicarii.
analo!ica *se refera la relatia dintre partenerii comunicarii la simbolistica faptelor
trupului nfatisarii ..
Dupa canalul utilizat comunicarea poate fi
directa *nemi/locita.
mediata *c2nd se folosesc canale intermediare cum ar fi cartile tele$i"iunea
radioul telefonul internetul aparatele foto camerele de filmat etc. ..
Dupa natura relatiilor interpersonale dintre interlocutori comunicarea poate fi
autoritara
e!alitara.
Dupa prezena sau absena unor obiective intalnim%
comunicare incidental)
comunicare consumatorie)
comunicare instrumental
comunicare comuniune
Cele mai importante forme de comunicare raman %
comunicare non$erbal
comunicare $erbal.
Comunicare nonverbal
@e reali"ea" prin intermediul mi/loacelor non$erbale printre acestea cele mai
mult cercetate fiind corpul uman spaiul sau teritoriul ima!inea.
3oluntar sau in$oluntar cand $orbim comunicam prin%
e-presia fetei
!esturi
po"itia corpului
orientarea
pro-imitatea
contactul $i"ual
contactul corporal
miscari ale corpului
aspectul e-terior.
Comunicarea non$erbala se reali"ea"a prin%
a) paralimba/ *inaltime ton$olumtarie.
b) miscarea corpului %
,emblemele' miscari ce se traduc direct in cu$inte*e-. semnul maini pt. :luati
loc?.%
,ilustratorii ,se arata cu mana directia marimea etc)
,re!ulatorii , a te pre!ati sa asculti ridicand ochii ciulind urechile)
,e-po"itorii , a rosi de rusine)
,adaptorii ,a stran!e mana a saluta
c) atracti$itate )
d) impodobirea corpului)
e) spatiul si distanta*ca indicatori ai statului sau intimitatii.)
)atin!erea*functional'profesionalasocial'politicoasacalduros'prietenoasa
intimal'erotica.)
g) timpul candAcat are loc comunicarea
Comunicarea prin corp este cea mai comple- deoarece corpul inter$ine in
BntalnirileB cotidiene nu doar ca un obiect natural ci 0i ca un produs $oluntar
tra$estit mascat metamorfo"at *prin mbracaminte machia/..
Comunicarea prin spatiu i teritoriu. +mul este e-trem de !ri/uliu cu spatiul n
care trie0te. El 0i delimitea" 0i amena/ea" teritorul in funcie de ne$oi 0i
mpre/urari. Tocmai modul de delimitare 0i amena/are a spaiului BcomunicB multe
informaii despre indi$id. Cintr'o perspecti$ sociolo!ic 0i antropolo!ic pot fi
desprinse trei tipuri de teritorii% tribale familiale si personale.
Comunicrea prin ima!ini. 3iaa modern a adus cu sine o mare !ama de mi/loace
ima!istice de comunicare *afi0 foto!rafii ilustraii cinema tele$i"iune..
Comunicarea prin ima!ini omnipre"ent crea" un parado-% de0i mai putin
interacti$ deoarece se e-ercit ntr'un sin!ur sens ea este mult mai eficient
deoarece afectea" un numr e-trem de mare de persoane.
"i#loacele nonverbale ale comunicrii au urmtoarele roluri%
de a transmite ce$a *idei informatii trsturi de caracter.)
de a nuana 0i preci"a comunicarea *care de$ine aprobati$ sau de"aprobati$
recepti$ sau nerecepti$.)
de a a/uta persoanele s se e-prime 0i s se ntelea! reciproc mult mai bine
*pentru reali"area acestui ultim rol mi/loacele $erbale trebuie s le nsoteasc pe
cele $erbale n nici un ca" nu pot actiona independent..
Ce 3ito stabile0te 0ase functii ale comunicrii non$erbale asociate celei $erbale.
#stfel ea accentuea" completea"a contra"ice. re!lea" repet substituie
comunicarea $erbal
(nformatia este codificata si transmiterea prin semnele miscarea !esturile
mimica infatisarea partenerilor. Ce e-. *pri$irea orientarea corpului po"itia si
distanta dintre parteneri sunt esentiale intr'o comunicare..
E-primarea $erbala este inlesnita de pre"enta !esticulatiei fi"ionomia si tinuta
fi"ica a educatorului. 1imica fetei si !estica acompania"a limba/ul $orbit
prelun!este sau intre!este semnificatia cu$intelor.
Comunicarea verbal (limbajul).
E specific umana are forma orala siAsau scrisa si utili"ea"a canalul auditi$ siAsau
$i"ual. Ciscursul $erbal ocupa un loc principal in predarea'$erificarea
cunostintelor.
!imba"ul are urmatoarele unctii%
de comunicare )
de apel *orientata spre destinatar. )
e-presi$a*$i"ea"a pe cel ce $orbeste.)
metalin!$istica*orientata spre cod.)
poetica*are ca obiect enuntul.)
(n cadrul comunicarii $erbale distin!em%
comunicarea orala
comunicarea scrisa
Comunicarea orala pre"inta urmatoarele caracteristici%
sunt rostite in fata unor !rupuri de oamaeni
se apelea"a la procedee specifice tehnicii $orbirii libere
utili"ea"a $ariate modalitati de e-presie le-icale stilistice etc
implica ade"iunea afecti$a si nuantarea $orbirii
au o importanta $aloare sociala si indi$iduala conte-tuala sau oficiala
Cupa 5eacsu se distin! urmatoarele particularitati ale comunicarii orale%
1etodele $or fi concordante conte-tului si $alorilor spatiului socio'cultural in care
se misca a!entii educationali
1etodele $or respecta parametrii distantei optime intre a!entii comunicarii
educationale
1etodele $or $alorifica particularitatile sursei emitatoare de mesa/
1etodele $or tine seama de particularitatile receptorului
1etodele $or tine seama de finalitatile si continutul comunicarii in stransa
corelatie cu specificul manifestarilor constiintei si conduitei de !rup
Comunicarea scrisa presupune cunoasterea unui cod specific de catre cel care face
apel la ea.
Comunicarea scrisa trebuie sa aiba in $edere raportul optim dintre informatie si
timp%
intre necesar si redundant
intre transinformational si producti$ informational
$biectivele comunicarii scrise sunt%
intele!erea
perceperea diferitelor ni$eluri de abstracti"are ale $ariatelor tipuri de limba/
intele!erea raporturilor intre $alorile le-icale si cele sinta!matice
distin!erea esential'accesoriu intr'un te-t scris
insusirea tehnicilor de lucru ba"ate pe informatii scrise dictionare carti etc
stapanirea tehnicilor de formulare a intrebarilor
abilitatea de a re"uma si formula o conclu"ie
Comunicarea paraverbala
(nformatia este codificata si transmisa prin elemente pro"odice si $ocale care
insotesc cu$antul si $orbirea in !eneral si care au semnificatii comunicati$e aparte.
(n aceasta cate!orie se inscriu%
caracteristicile $ocii
particularitati de pronuntie
intensitatea rostirii
ritmul si debitul $orbirii
intonatia
pau"a
Canalul folosit este cel auditi$.
#celasi mesa/ identic codificat $erbal in funcite de implicatia para$erbalului isi
modifica semnificatia de$ine altce$a *supracodificare..
#0a dup cum afirma 1ead principiul vieii sociale este comunicarea ceea ce
nseamn c ns0i $iaa social se constituie 0i se structurea" prin intermediul
limba/ului. 5e referim n acest conte-t nu la limba/ul <sa$ant? al speciali0tilor n
!ramatic ci la limba/ul natural comun utili"at n $iaa cotidian. Dimba/ul
nseamn mai mult dect formele sale $erbale 0i implic o serie de alte forme
simbolice *!esturi mimic intonaie pau"e tceri.. @ensul mesa/elor
informaionale $ehiculate prin intermediul limba/ului este ntotdeauna dependent
de conte-tul situaional n care acesta este utili"at. @ensul oricrei aciuni sau
practici comunicaionale aflate n desf0urare comport o anumit mar/ de
incompletitudine care poate fi dep0it numai dup ce aciunea s'a produs ns o
aciune sau un mesa/ ncheiat deschide un nou ori"ont de incompletitudine.
Dimba/ul non$erbal si paralimba/ul pot completa spri/ini contra"ice sau substitui
comunicarea $erbala.
Paralimba#ul se refera la
ton
accent
$ite"a $orbirii
ritm
pau"e
mod de construire a fra"elor
dictie
mu"icalitatea $orbirii.
%onul este un element comunicational e-trem de important n cadrul comunicarii
didactice. Ce e-emplu un ton !ra$ l poate face pe ele$ sa considere ca ideile
transmise n momentul respecti$ sunt foarte importante.
&ccentul este un alt element important deoarece n cadrul comunicarii profesorul
$a marca elementele cele mai importante transmise prin accentul folosit.
#stfel un ton rastit o $orbire uniforma fara intonatie sau mormaita nen!ri/ita
neacademica nepoliticoasa sau ironica $or dauna comunicarii didactice si
interactiunii profesor'ele$.
%icurile verbale sau nonverbale' pauzele' b(lbele' repetitiile de continut nedo"ate
sau neintentionate repre"inta un alt element de insucces comunicational.
(n cadrul comunicarii non$erbale sunt utili"ate mai multe din cele cinci simturi
$a" au" miros pipait !ust.
E-perienta umana operea"a cu trei canale sen"oriale%
canalul $i"ual
auditi$ si
Eineste"ic *tactil !ustati$ olfacti$ emotional..
Cesi informatiile percepute prin cele trei canale nu sunt constienti"ate toate odata
ci pe r2nd totusi se poate trece foarte usor de la un sistem sen"orial la altul.
Decodarea limba#ului nonverbal presupune cunoasterea structurilor de ba"a
repetiti$e ale codurilor non' $erbale si de aceea anali"a lui repre"inta o etapa
importanta n anali"a comunicarii si totodata o performanta a teoriilor
comunicarii.
)*presivitatea comunicarii didactice este influentata de tinuta fi"ica e-presi$itatea
fetei !esturi stralucirea pri$irii contactul $i"ual. Elementele limba/ului non$erbal
prelun!esc semnificatia cu$intelor. Ce e-emplu un profesor care intra n clasa si
se asea"a la catedra sau se lipeste de tabla si ram2ne acolo toata ora si diminuea"a
mult din forta discursului. Dimba/ul non$erbal are semnificatii la fel de profunde
ca si cel $erbal.
Caca se are n $edere stilul comunicational dar si distanta dintre locutor si
interlocutor comunicarea poate fi%
Necooperanta , n ca"ul n care emitatorul nu cunoaste receptorul *ca n ca"ul
emisiunilor de radio de e-emplu. discursul fiind atent elaborat deoarece nu e-ista
posibilitatea de a/ustare pe parcurs !ratie feed'bacEului.
+ormala , n ca"ul unui auditoriu numeros ale carui perceptii sunt cunoscute
$orbitorului. 1esa/ul n aceasta situatie este alcatuit cu !ri/a fiind necesara
e$itarea e-presiilor ar!otice sau prea familiara repetitiile dar si e"itarile sau
lasarea unor fra"e neterminate. Este specifica mediului academic uni$ersitar.
Consultativa , n ca"ul discutiilor cu caracter profesional de afaceri sau ne!ocieri
comunicarii didactice. Participarea interlocutorilor este acti$a. Pentru e$itarea
b2lbelor e"itarilor a de"acordurilor !ramaticale redundantei este necesar a
ordonarea dinainte a ideilor.
$cazionala , specifica con$ersatiei ntre cunostinte n care partenerii trec liber de
la un subiect la altul pot aparea e-presii ar!otice e-presii eliptice sau acceptiuni
speciale ale termenilor accesibile numai interlocutorilor.
,ntima , specifica con$ersatiei n cadrul familiei.
Comunicarea incidentala(accidentala)
@e caracteri"ea"a prin transmiterea intamplatoare de informatii care nu sunt $i"ate
e-pres de emitator si care sunt destinate proces de in$atare de"$oltat de receptor.
Ce e-emplu constatarea lipsei cretei si buretelui in momentul transcrierii la tabla a
te-tului tocmai citit ii prile/uieste profesorului o remarca'parante"a cu pri$ire la
necesitate retroproiectorului care l'ar fi scutit pe el de ner$i si de blam pe ele$ul
de ser$iciu.
Comunicarea subiectiva
@e caracteri"ea"a prin faptul ca e-prima direct *$erbalnon$erbal. starea afecti$a a
celui care $orbeste din necesitatea descarcarii si echilibrarii in urma acumularii de
tensiuni psihice *po"iti$e sau ne!ati$e.. Ce e-emplu e-clamatia de surpri"a la un
raspuns corect% :Bra$o copile;? sau tonul ridicat al reprosului% :1'ati suparat;?.
Comunicarea subiecti$a are si aspectele comunicarii non$erbale% ele$ul care'si
aran/ea"a blu"a in timp ce raspunde copilul care face bucati creta in timpul
raspunsului oral profesorul care'si in$arte tot mai ner$os ochelarii
Comunicarea instrumentala
#pare cand sunt reunite o serie de particularitati%
a.focali"area intetionata si $adita pe un scop precis comunicat mai mult sau mai
putin partenerilor.
b.urmarirea atin!erii lui prin obtinerea unui efect anumit in comportamentul
receptorului.
c.capacitatea de a se modifica in functie de reactia partenerilor pentru a'si atin!e
obiecti$ul. Comunicarea instrumentala este dominata in actul didactic.
Cupa pre"enta sau absenta interlocutorilor comunicarea orala poate fi
dialo!
monolo!.
"onolo!ul la r2ndul sau mbraca di$erse forme dupa conte-tul comunicational si
stilul n care este elaborat mesa/ul%
conferinta
e-punere
po$estire
predica
pledoarie
alocutiune
toast discurs etc.
Cintre acestea discursul este forma cea mai elaborata si mai pretentioasa si
mbraca di$erse forme.
Cupa raportul dintre locutorAinterlocutor si po"itia lor fata de obiectul cunoasterii
discursul poate fi%
speciali"at *adresat specialistilor.
didactic *educati$.
de $ul!ari"are *adresat marelui public..
Cupa raportul ar!umentatiei discursul poate fi
constructi$
polemic
persuasi$.
Cupa distanta dintre locutor si enunt discursul poate fi
asumat *la persoana (.
neasumat *la persoana a ((( a..
Cupa natura relatiilor dintre locutorAinterlocutor si forma puterii pe care o e-ercita
emitentul asupra receptorului%
discurs de manipulare , n ca"ul n care receptorul este influentat la modul
inconstient si chiar n pofida intereselor sale iar puterea este per$ersa)
discurs de persuadare , n ca"ul puterii carismatice iar influentarea se reali"ea"a
cu implicarea constienta a receptorului)
discurs de comanda , n ca"ul puterii institutionali"ate c2nd acceptarea mesa/ului
este neconditionata)
discurs de ncredere , n ca"ul puterii responsabile c2nd relatia emitent'receptor
este e!ala.
+ caracteristica speciala a discursului didactic o repre"inta dimensiunea
con$in!erii si persuadarii. @i acesta deoarece nsusi scopul comunicarii didactice
este acela de a forma con$in!eri prin or!ani"area acti$itatii didactice si ale!erea
acelor procedee fa$orabile formarii con$in!erilor pri$ind toate domeniile co!nitiei
si practicii umane. #tunci c2nd formarea de con$in!eri nu este posibila se
apelea"a la persuadare prin care ntele!em influentarea persoanei mai mult dec2t
prin formare de con$in!eri prin ar!umentare dar si prin $i"area afecti$itatii de
e-emplu atunci c2t apelam la flatare pentru a con$in!e mai usor. Persuasiunea
nsoteste con$in!erea atin!2nd at2t ratiunea c2t si sentimentele.
Principala problem pe care o presupune studiul comunicrii este aceea a stabilirii
continutului 0i a mi/loacelor prin intermediul crora acesta este transmis. Cat
pri$e0te coninutul aceasta are un continut informaional un continut afecti$'
emoional un coninut moti$aional si un continutul $oliti$. (n !eneral se
comunic trei tipuri de informaii% co!niti$e) indiceale) in/oncti$e sau conati$e.
"i#loacele comunicarii se clasific dup dou a-e opuse% $ocal $ersus non$ocal 0i
$erbal $ersus non$erbal. Cin combinarea acestor dou a-e re"ult urmtoarele
cate!orii de mi/loace de comunicare%
$ocal'$erbal% cu$ntul fonetic ca unitate lin!$istic
$ocal'non$erbal% intonaii calitatea $ocii)
non$ocal'$erbal% cu$ntul scris ca unitate lin!$istica)
non$ocal'non$erbal% e-presia fetei !esturile atitudinile.
E-ist 0i o alt clasificare a mi/loacelor de comunicare%
lin!$istice
paralin!$istice mai mult sau mai puin con0tiente inelese de membrii unei culturi%
non$erbal'$ocale non$ocale)
e-tralin!$istice care scap locutorului in timpul comunicrii% $ocale non$ocale.
#. $articularitati ale comunicarii didactice:
Comunicarea didactic are mai multe caracteristici care o deosebesc de alte forme
ale comunicrii interumane%
se desf0oar ntre doi sau mai muli a!eni% profesor 0i ele$i a$2nd ca scop comun
instruirea acestora folosind comunicarea $erbal scris non'$erbalE para$erbal
0i $i"ual dar mai ales forma combinat)
mesa/ul didactic este conceput selecionat or!ani"at 0i structurat lo!ic de ctre
profesor pe ba"a unor obiecti$e didactice precise pre$"ute n pro!ramele 0colare)
stilul didactic al comunicrii este determinat de concepia didactic a profesorului
0i de structura lui psihic)
mesa/ul didactic *repertoriul. are o dimensiune e-plicati$' demonstrati$ 0i este
transmis ele$ilor folosind strate!ii didactice adec$ate de"$oltrii intelectuale a
acestora 0i ni$elului de cuno0tine pentni a fi neles de ele$i)
comunicarea se re!lea" 0i autore!lea" cu a/utonil unor retroacFiuni *feed'bacE
0i feed'farGard. nlocuind bloca/ele care pot apare pe parcurs.
(n cadrul interactiunii profesor'ele$ comunicarea psi-opeda!o!ica indeplineste
mai multe functii%
funcia informati$ de transmitere a mesa/ului didactic 0i educati$)
funcia formati$ de stimulare a !2ndirii 0i a ima!inaiei la ele$i)
funcia educati$ de transmitere a influenelor educaionale de coe"iune 0i
afirmare a !rupurilor 0colare)
funcia de e$aluare 0i re!lare a procesului de predare ' n$are)
funcia de re"ol$are a problemelor educaionale 0i a conflictelor 0colare.
.e!ulile comunicarii didactice eficiente sunt%
sa asculti adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti)
sa obser$i adica sa te interese"e ceea ce se nt2mpla n cadrul situatiei de
comunicare si sa ntele!i starea receptorilor)
sa anali"e"i si sa cunosti situatia receptorilor)
sa te e-primi adica sa'ti e-pui punctele de $edere si sentimentele $is'a'$is de
obiectul comunicarii)
sa controle"i adica sa urmaresti calitatea si eficienta comunicarii.
Competenta comunicationala pentru profesor presupune achi"itii de cunostinte si
abilitati din mai multe domenii%
cunoasterea influentei conte-tului comunicational asupra continutului si formei
comunicarii precum si adaptarea comportamentului de comunicare la acesta)
cunoasterea re!ulilor comunicationale si a impactului comunicarii para$erbale si
non$erbale n cadrul comunicarii didactice)
cunoasterea psiholo!iei umane si scolare abilitate de relationare cu ele$ii)
cunoasterea culturii interlocutorilor deoarece limba/ul non$erbal difera de la o
cultura la alta iar ceea ce este considerat eficient n comunicare pentru o cultura
poate fi ineficient pentru o alta.
Pentru a fi eficace comunicarii didactice i se cer anumite caracteristici%
1. Ale profesorului:
claritatea mesa/elor
preci"ia acestora
utili"area unui limba/ adec$at si accesibil ele$ilor
utili"area unui limba/ adec$at * corect din p.d.$ stiintific.
structurarea lo!ic a mesa/elor transmise)
pre"entarea interesant a coninutului instruirii)
asi!urarea unui climat adec$at comunicrii
2. Ale ele%ilor:
s aib capacitate de concentrare *pentru a putea recepta 0i inele!e mesa/ul
profesorului.)
s posede cuno0tinele anterioare necesare n$rii ce urmea")
s fie moti$ai pentru a n$a * in !eneral 0i la un anumit obiect
studiu n particular.)
s cunoasc limba/ele utili"ate *de profesor sau de calculator ca"ul instruirii
asistate de acesta.
Hn comunicarea didactica profesorul trebuie sa'i faca pe ele$i sa simta ca are o
$ocatie n aceasta directie ca este un partener de ncredere care doreste un dialo!
autentic. Competenta de comunicare se $a manifesta si prin capacitatea de
ascultare a ele$ilor. Cei mai apreciati profesori sunt cei care permit libertatea de
e-primare a ele$ilor care nu'i fac nici sa se simt a /udecati nici manipulati nici
sfatuiti ci cei care le ofera sentimentul de si!uranta si libertatea comunicarii.
Competenta de comunicare a profesorului. Caracteristici, feed-back-ul oferit de
comunicare in contextul situatiilor didactice
E1(T#T+I *profesorul.%
emite mesa/ul didactic prin canalul de transmitere)
receptea"a raspunsul *feed'bacE (.)
anali"ea"a metodele *feed'bacE ((..
IECEPT+I *ele$ul.%
receptea"a mesa/ul prin canalul de transmitere)
stochea"a informatia)
prelucrea"a informatia)
emite raspunsuri *feed'bacE (.)
receptea"a mesa/ul ameliorat *feed'bacE ((..
Comunicarea didactica prin dialo! apare ca un model interacti$ profesorul si
ele$ul fiind in acelasi timp emitator si receptor creandu'se intre ei relatie de
schimb de idei si cercetari.
Comunicarea didactica implica fenomenul de retroactiune. (n comunicarea
didactica e-ista doua feluri de retroactiuni% feed'bacE'ul si feed'forGard'ul. eed-
back-ul este modalitatea prin care finalitatea de$ine cau"alitate. 1odalitatea prin
care anticiparea finalitatii rede$ine cau"alitate este o retroactiune de tip feed'
forGard. &eed'bacE'ul intra in functie dupa atin!erea finalitatii. (n postura de
profesor atent la e$olutia fiecarui ele$ te poti ocupa special de un copil dupa ce a
luat o nota nesatisfacatoare *feed'bacE. sau pre$enti$ anticipand o e$olutie spre o
nota nesatisfacatoare *feed'forGard..
(n teoria psihopeda!o!ica feed'forGard este abia semnalat iar feed'bacE'ul este
temeinic anali"at.
&eed'bacE'ul poate fi pri$it ca fiind comunicarea despre comunicare si in$atare.
#ctul didactica impune e-istenta a doua feed'bacE'uri diferite prin sens si functie.
Jn prim feed'bacE aduce informatii de la receptor la emitator'numit prin
con$entie fb ( si care re!lea"a acti$itatea de transmitere a informatiilor.
&eed'bacE'ul indeplineste functiile de control de re!lare si autore!lare a
informatiilor transmise prin eliminarea la timp a unor e$entuale perturbari si
distorsiuni.
#l doilea feed'bacE *fb((. este oferit de emitator , receptorului si are ca scop sa
re!le"e acti$itatea dominata a celui din urma. (n ca"ul comunicarii didactice
dominata pentru receptor este acti$itatea de in$atare. Prima forma de feed'bacE
poate fi intalnita in orice tip de comunicare umana. # doua forma de feed'bacE este
proprie unei comunicari ce $i"ea"a in$atarea sistematica. Emitatorul este si sursa
de informatii *Ei. si educator *Ee.. Cel care in$ata ca beneficiar al mesa/ului este
receptor de informatii *Ii. a caror emitere o sustine prin feed'bacE ( si este si o
persoana disponibila la transformare prin actiune *Ia. in urma unui proces de
in$atare ce incorporea"a si informatia primita cand inter$ine ca mi/loc
indispensabil de orientare a actului de in$atare fb ((.
Eficienta comunicarii depinde atat de pre!atirea si aptitudinile de a comunica ale
profesorului cat si de capacitatatile intelectuale ale ele$ului. Comunicarea se
autorea!lea"a cu a/utorul unor retroactiuni *feed'bacE si feed'forGard. inlaturand
bloca/ele care pot aparea pe parcurs.
E-ista mai multe tipuri de feed'bacE%
$erbal
indi$idual
colecti$
periodic
continuu etc.
+ clasificare mai ri!uroasa s'ar putea face in functie de urmatoarele criterii%
1) dupa activitatea re!lata:
fb( *al mesa/ului. ,atentia claseicalitatea raspunsurilor )
fb(( *al in$atarii. ,nota comentarea raspunsuluireactia la tema.
") dupa nivelul feed-back-ului:
feed'bacE'K% cu fb(% lectia prin T3radio si fb((% e-temporal neadus nota
comunicata )
feed'bacE'insuficient% cu fb(% indici ai neintele!erii fara detalii despre cau"e iar
fb((% nota in serie )
feed'bacE optim cu fb(% indicii edificatori asupra cau"ei reactiei copiilor iar fb((%
e$aluarea *nota. e-plicati$a)
feed'bacE redundant cu fb(% reluarea aceleiasi informatii e-ces pe aceeasi tema iar
fb(( abundenta penali"arilorAincura/arilor pt. aceeasi reali"are% nota lauda
premiere etc.
#) dupa calea urmata de feed-back:
feed'bacE direct% fb('reactia spontana a clasei fb(('notalauda blamul personal)
feed'bacE indirect'fb( inter$entia unui intermediar *diri!inte parinte situatie.)
fb((' informatia ocolita care a/un!e la ele$ prin% cole! parinte diri!intecarte etc.
$) dupa momentul aparitiei feed-back-ului:
feed'bacE concomitent fb(% reactia clasei in timpul predarii lectiei ) fb(( asistenta pe
moment in reali"area sarcinilor de in$atare)
feed'bacE uletrior% fb(% raspunsurile la ascultare curentaArecapitulati$a) fb((%
corectarea temei e-amenului concursul
%) dupa raportul cu continuturile anterioare(ale mesajului,invatarii sau altor
feed-back-uri)
feed'bacE consistent fb( %confirmarea interesului la predare prin raspunsurile bune
de a doua "i) fb((% note pe merit )
feed'bacE inconsistent% fb(% reactiepo"iti$a la predare raspunsuri slabe a doua "i)
fb((% e$aluare !resita inconsec$enta in cerinte.
&) dupa modalitatea de codificare:
feed'bacE $erbal% fb(% inter$entii de !enul % :mai tare? :repetati? :n'am inteles?)
fb((% comentarii intrebari e-primarea atitudinii )
feed'bacE para$erbal % prin intonatie accent pau"a semnificati$a )
feed'bacE non$erbal% mimica !esticapri$ire miscarea clasei)
feed'bacE mi-t % combinarile celor de mai inainte
')dupa sursa feed-back-ului :
feed'bacE indi$idual fb(%unul sau altul dintre ele$i) fb((% prof cartea un cole! )
feed'bacE colecti$ fb(% clasa sincronia ei interactionala ) fb((% reactia clasei la
acti$itatea ele$ului
()dupa semnificatia feed-back-ului pt. beneficiari()*+):
feed'bacE po"iti$% fb(%confirmarea sincronia interactionala) fb((% incura/area
lauda nota buna)
feed'bacE ne!ati$% fb(% lipsa nesincroniei neatentia) fb((% blamul admonestarea
nota slaba)
feed'bacE alb reactii neclasificabile prin :opacitatea? lor !en :fata de poEer?
,)dupa continut :
feed'bacE limitat %'indiferent de forma *$erbal non$erbal. el :spune? doar CaA5u )
feed'bacE liber % orice informatie necesara lamuririi profesorului sau ele$ului.
,. +eed-bac/-ul de tip ,
Ele$ii *receptorul. ii ofera emitatorului *profesorul. informatii cu pri$ire la modul
in care a comunicat. Caca are abilitatea de a folosi aceste informatii profesorul $a
obtine o crestere a eficientei mesa/ului sau. Pentru obtinerea informatiilor despre
comunicare emitatorul%
' poate folosi ca mi/loace $erbale intero!area receptorilor daca au inteles sau nu
comentariile auditoriului)
' poate obser$a semnele non$erbale% neatentia de"interesul oboseala preocuparile
laterale pri$irea si mimica e-primand concentrare etc.
,,. +eed-bac/-ul de tip ,,
Poate fi ilustrat de la emitator la receptor prin urmaatorul e-emplu% profesorul de
fi"ica e-pune ele$ilor modul in care trebuie sa se desfasoare un e-periment din
laborator. Ieceptorii pe cale $erbala sau non$erbala il informea"a pe profesor
daca au inteles sau nu) profesorul reia e-plicatia apoi ele$ii trec la actiune
incecrcand sa e-ecute e-perimentul conform indrumarilor primite. #cum are loc
cel de'al (('lea tip de feed'bacE in momentul in care pe cale $erbala sau
non$erbala profesorul aproba sau de"aproba ceea ce fac ele$ii si re!lea"a din mers
comunicarea didactica. Ca sa poata a$ea loc acest tip de feed'bacE trebuie sa lasam
ele$ilor initiati$a actiunii.
Ietroactiunea anticipata *feed'forGard. poate fi obtinuta prin in$ersarea ordinii
clasice% informare'e-ercitii practice. Caca e-ercitiile sunt ase"ate inaintea
comunicarii ele$ii $or pusi in situatia de a cauta de a cerceta si $or a/un!e sa
simta necesitatea informarii. Ei $or formula anumite intrebari emitatorului care'si
$a or!ani"a din mers comunicarea anticipand informatii de care au ne$oie ele$ii in
continuare.
(naintea oricarei comunicari didactice profesorul $a efectua mai multe operatii%
stabilirea obiecti$elor si a continutului esential al comunicarii a unor e-plicatii
e-emple fapte date cu $aloare moti$ationala a intrebarilor'problema a
intrebarilor retorice sau care determina reflectii *Ce se intampla daca> Cin ce
cau"a> #r putea fi si altfel> Da ce credeti ca $a folosesc aceste informatii>.. Ce
asemenea profesorul $a preci"a si strate!ia comunicarii *inducti$a e-plicati$'
demonstrati$a euristica deducti$a prin analo!ie sau combinata. precum si
mi/loacele audio'$i"uale a caror folosire sporeste receptia.
Cintre factorii care !enerea"a un climat psihosocial po"iti$ in clasa fa$ori"and
in$atarea ii mentionam pe cei socio'afecti$i *relatii de simpatie sau antipatie.
moti$ationali'aptitudinali co!niti$i'a-iolo!ici *cunoasterea interpersonala
conceptii con$in!eri. instrumentali *relatii de cooperare competitie stilul de
conducere al profesorului. factori de structura *$arsta si numarul ele$ilor din
clasa. si factori proiecti$i anticipati$i *scopuri idealuri ni$elul de aspiratie..
Iespiratia si $ite"a $orbirii sunt factori importanti ce pot optimi"a sau distorsiona
e-punerea. + e-punere lenta este ener$anta in timp ce alta prea rapida nu poate fi
urmarita.
&.Bariere in comunicarea didactica
Bloca/ele de comunicare sau distorsiunea informatiei pot inter$eni atunci cand%
emitatorul nu stapaneste te-tul are o e-punere neclara $orbeste prea incet sau prea
repede nu creea"a moti$atii ele$ii nu au unostintele necesare pentru a intele!e
comunicarea sau acele cunostinte nu sunt bine fi-ate influentandule ne!ati$ pe
cele noi prin producerea de interferente ce le modifica *distorsionea"a. continutul.
Bloca/ele apar si cand informatia nu corespunde problemelor pe care ele$ii le au de
re"ol$at fiind prea abstracte iar ei nefiind dispusi sa le asimile"e) comunicarea
este multilaterala sau chiar bilaterala dar cu efecti$e sca"ute nean!a/and ele$ii in
elaborarea cunostintelor care sa duca la formarea si de"$oltarea de noi structuri
co!niti$'sen"oriale psihomotrice sau afecti$'moti$ationale.
Comunicarea poate fi obstructionata sau doar perturbata de o serie de factori care
se interpun ntre semnificatia intentionata si cea perceputa put2nd fi le!ati de
oricare dintre componentele comunicarii *emitator mesa/ canal receptor. sau de
interactiunea lor.
Cintre acestia cei mai importanti sunt %
)fectele de statut , uneori statutul prea nalt al emitatorului n raport cu receptorul
pot cau"a rastalmaciri ale mesa/ului de catre acesta din urma.
Probleme semantice , specialistii au tendinta sa foloseasca un /ar!on profesional
cre"2nd ca si ceilalti l pot ntele!e) persoanele cu statut mai ridicat au tendinta de a
se e-prima ntr'un mod mai sofisticat !reu de nteles pentru persoane cu un ni$el
de scolari"are sca"ut.
Distorsiuni perceptive , c2nd receptorul are o ima!ine despre sine nerealista si este
lipsit de deschidere n comunicare neput2ndu'i ntele!e pe ceilalti n mod adec$at.
Diferente culturale , persoane pro$enite din medii culturale cu $alori obiceiuri si
simboluri diferite.
&le!erea !resita a canalelor sau a momentelor , trebuie alese canalele corecte
pentru fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales , o
situatie ur!enta nu are sorti sa fie ndeplinita daca este ceruta la sf2ritul orelor de
pro!ram sau la sf2rsitul saptam2nii.
0un!imea e*cesiva a canalelor , o retea or!ani"ationala complicata duce la o
comunicare lenta.
+actori fizici perturbatori , iluminatul necorespun"ator "!omote para"ite
temperaturi e-cesi$ de cobor2teAridicate ticuri elemente ce distra! atentia ,
telefon cafea ceai etc.
Principalele bariere umane in cadrul unei comunicari eficiente sunt %
fi"ice% deficiente $erbale acustice amplasament lumina temperatura ora din "i
durata intalnirii etc.
semantice% $ocabular !ramatica sinta-a conotatii emotionale ale unor cu$inte.
determinate de factori interni% implicare po"iti$a *e-% (mi place (on deci il ascult.)
implicare ne!ati$a *e-% 1irela m'a brfit acum 1 an deci interprete" tot ce spune ca
fiind mpotri$a mea..
frica
diferentele de perceptie
conclu"ii !rabite
lipsa de cunoastere
lipsa de interes *una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de
interes a interlocutorului fata de mesa/ul emitatorului..
emotii *emotia puternica este raspun"atoare de blocarea aproape completa a
comunicarii..
bloca/ul psihic
tracul
Bloca/ele de comunicare sau distorsiunea informaiei se pot produce atunci c2nd%
emitorul *profesorul. nu stp2ne0te coninutul mesa/ului didactic transmis)
acesta nu este e-pus clar inteli!ibil 0i sistemati"at)
emitorul $orbe0te prea ncet prea tare sau prea repede)
nu pre"int la nceput scopul mesa/ului 0i nu creea" moti$aii pentru a tre"i
interesul pentru comunicare)
emitorul nu sincroni"ea" diferitele tipuri de comunicare *$erbal para$erbal
non$erbal $i"ual etc..)
mesa/ul transmis nu corespunde cu interesele ele$ilor sau cu problemele ce le au de
re"ol$at)
mesa/ul didactic este prea cunoscut sau prea abstract 0i nu tre"e0te interes
produc2nd plictiseal)
comunicarea este numai unidirecional produc2nd pasi$itate)
ele$ii nu sunt an!a/ai n comunicare prin dialo! sau prin ntrebri retorice)
eficiena comunicrii este blocat si de fondul stresant creat de emitor
*plictiseal oboseal nerbdare teama de a nu !re0i n e-punere etc..)
ele$ii nu au cuno0tinele necesare pentru a inele!e mesa/ul didactic sau acestea nu
au fost fi-ate temeinic 0i ca urmare se produc interferene.
(ntre obstacolele ce apar mai frec$ent n comunicarea didactic menionm%
suprancrcarea *determinat de cri"a de timp dar 0i de dorina unor profesori de a
nu omite lucruri importante.)
utili"area unui limba/ ncifrat inaccesibil *sau !reu accesibil. ele$ilor) , do"area
neuniform n timp a materialului de predat)
starea de oboseal a ele$ilor Astudenilor sau indispo"iia profesorului) , climatul
tensionat sau "!omotos.
Pentru perfectionarea comunicrii didactice este necesar cunoa0terea respectarea
unor re!uli de ctre profesori ntre care menionm%
$orbirea corect deschis 0i direct *care pre$ine sau reduce distorsiunea
mesa/elor.)
ncura/area feedbacE'ului din partea ele$ilor *pentru a cunoa0te n ce msur
mesa/ele transmise au fost corect recepionate 0i nelese.)
ascultarea atent rbdtoare 0i ncura/atoare a mesa/elor primite din partea
ele$ilor concomitent cu efortul de a nele!e e-act sensul acestor mesa/e)
folosirea mai multor forme de comunicare didactic pentru acela0i tip de mesa/e
*de re!ul oral 0i $i"ual concomitent.)
repetarea mesa/elor mai comple-e