XIV.

Proiectarea activitatiilor didactice: concept, niveluri, exigente, avantaje

si limite. Variante de redactare a proiectelor de activitate didactica. Aplicaii.
1.Conceptul de proiectare didactica.
2.Etapele proiectarii didactice
3. Niveluri ale proiectarii didactice
4. Avantaje si limite
5. Variante de redactare a proiectelor de activitate didactica
1.Conceptul de proiectare didactica.
Conceptul de proiectare didactica s-a impus datorita preocuparii de a conferi
activitatii instructiv-educative riguroitate stiintifica si metodica si datorita
aparitiei in didactica moderna a unor orientari si tendinte! cum ar fi"
pedagogia anticipativa si prospectiva
pedagogia o#iectivelor
sistemul principiilor didactice generale a1 sistemul principiilor didactice specifice
disciplinelor de studiu
organiarea instructiei si educatiei in functie de ac$iitiile din teoria invatarii
ela#orarea planurilor calendaristice! a sistemelor de lectii! a planurilor tematice! a
proiectelor de activitate didactica
aplicarea unor metode didactice moderne si eficiente %de e&emplu instruirea
asistata de calculator'
ela#orarea unor instrumente o#iective pentru evaluarea randamentului scolar al
elevilor.
Avand in vedere cele de mai sus! se poate afirma ca proiectarea activitatii didactice
constituie premisa si conditia necesara pentru realiarea unui demers didactic
eficient.
(roiectarea activitatii didactice este determinata de cerinta cresterii calitatii si
eficientei instruirii. )rice activitate tre#uie sa fie eficienta si este cu atat mai
eficienta cu cat este proiectata mai #ine. (roiectarea activitatii didactice repreinta
un ansam#lu de procese si operatii de anticipare a acesteia. * se asigura un caracter
sistematic! rational .
- procesul deli#erativ de fi&are mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realiarea
instructiei si educatiei+
- un demers de anticipare a o#iectivelor continuturilor! metodelor si mijloacele de
invatare! a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se sta#ilesc intre toate aceste
elemente.
*n conducerea desfasurarii activitatilor instructiv-educative! profesorul e&ercita
mai multe functii"
1. orientarea si planificarea activitatilor instructiveducative:
se incepe cu studiul resurselor umane! materiale! al programelor scolare si al
mijloacelor de invatamant+
preciarea o#iectivelor si a continuturilor+
se aleg apoi strategiile didactice! metodele! mijloacele de invatare! formele de
activitate cu elevii si
instrumentele de evaluare.
!. conceperea si desfasurarea metodica a lectiilor in concordanta cu
o"iectivele vi#ate$
%. dirijarea proceselor de predareinvatare:
dirijarea directa a proceselor de predare se o#tine folosind metodelor de
comunicare e&poitive si interogative+
dirijarea indirecta presupune folosirea partiala a metodelor interogative si! pe scara
larga! a metodelor activ,participative %euristice'+
dirijarea euristica devolta la elevi creativitatea si ii ajuta sa redescopere noi
adevaruri prin efort propriu de gandire.
&. reglarea procesului de invatarea pe "a#a de feed"ac':
feed-#ac--ul are functia de control! de reglare si autoreglare+
profesorul poate regla din mers predarea si invatarea+ profesorul poate sa ia
microdeciii in scopul optimiarii procesului predare-invatare mergand pana la o
reproiectarea a instruirii.
(. controlul si evaluarea activitatilor de invatarea a elevilor:
.prin metode de control si evaluare.
). optimi#area, ameliorarea si inovarea procesului de predareinvatare
evaluare$ optimi#area se reali#ea#a prin:
preciarea o#iectivelor pedagogice+
structurarea logica a continutului+
adecvarea continutului la nivelul de intelegere al elevilor+
folosirea mijloacelor moderne de invatamant+
folosirea metodelor activ,participative+
eficacitatea procesului de invatamant creste atunci cand profesorul comunica
elevilor o#iectivele operatiunilor %competitii specifice'! ii motiveaa! ii determina
sa participe activ la lectie+
inovarea se o#tine prin propunerea de noi mijloace si metode de invatamant! de noi
programe si materiale scolare.
*. evaluarea si autoevaluarea activitatilor instructiv+educative:
evaluarea este realiata prin asistenta la ore! rapoarte de activitate! situatii statistice
privind reultatele la invatatura.
Componentele proiectarii activitatii didactice sunt"
1.sta#ilirea o#iectivelor activitatii
2.determinarea continutului activitatilor
3.sta#ilirea strategiilor de predare,invatare in vederea realiarii o#iectivelor
preciate
4.evaluarea reultatelor o#tinute .
Cerinte didactice "
-proiectarea priveste intreaga activitate instructiv educativa! indiferent de
amploarea ei! de cadrul de desfasurare
-proiectarea tre#uie sa fie o activitatea continua! permanenta care premerge
demersul instructiv educativ! tre#uie urmarite adoptarea unor deciii anticipative si
sta#ilirea unui algoritm pe care tre#uie sa il urmee proiectarea
-proiectarea presupune raportarea actiunilor la trei cadre de referinta "
a' activitatea anterioara momentului in care este anticipat un anumit demers
#'situatia e&istenta %cunoasterea conditiilor in care se va desfasura activitatea! a
resurselor a mijloacelor disponi#ile'
c' sta#ilirea modului de organiare si desfasurare a activitatilor viitoare si predictia
reultatelor ce urmeaa a fi o#tinute.
Continuturile si structura proiectarii activitatii didactice
1' cunoasterea resurselor si a conditiilor de desfasurare a procesului didactic+
tre#uie cunoscute conditiile didactico-materiale la timpul de invatare disponi#il! la
nivelul de pregatire al elevului! la capacitatea lui de invatare
2' organiarea continutului procesului de instruire-consta intr-o analia logico
didactica a continutului logico informational! in vederea sistematiarii acestuia! a
accesi#ilitatii lui! a esentialiarii lui! a ritmului de parcurgere
3' preciarea scopurilor si a o#iectivelor-scopul se refera la sarcina didactica
fundamentala! o#iectivele la modul de realiare si evaluare a scopului sta#ilit.
4' sta#ilirea activitatilor de predare-invatare.
5'sta#ilirea modalitatii de evaluare a reultatelor.
1! 2!3 /conditii premergatoare activitatilor didactice! iar 4!5 /moduri de realiare si
evaluare a reultatelor o#tinute . 0e realieaa anticipat .
(roiectarea didactica este o actiune continua! permanenta! care precede demersurile
instructiv-educative! indiferent de dimensiunea! comple&itatea sau durata acestora.
1a nivel micro! ea presupune de fapt sta#ilirea sistemului de relatii si dependente
e&istente intre continutul stiintific ve$iculat! o#iectivele operationale si strategiile
de predare! invatare si evaluare.
(roiectarea inseamna relationare intre continut! o#iective si strategii de instruire si
autoinstruire si strategii de evaluare! continutul fiind operational principal in
instruire.
*n proiectarea didactica la nivel micro! se porneste de la un continut fi&at prin
programele scolare! care cuprind o#iectivele generale ale invatamantului!
o#iectivele-cadru si o#iectivele de referinta care sunt unice la nivel national.
Activitatea de proiectare didactica se finalieaa cu ela#orarea unor instrumente de
lucru utile cadrului didactic" planului tematic si a proiectelor de activitate
didactica2lectie! pana la secventa elementara de instruire.
*n vederea ela#orarii instrumentelor de lucru! actiunile de proiectare se vor raporta
la 3 cadre de referinta"
a' activitatea anterioara secventei proiectate! activitatea care este supusa unei
evaluari diagnostice! de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin reusite!
cu scopul prefigurarii unor demersuri didactice de ameliorare+
#' situatia e&istenta in momentul proiectarii! respectiv resursele psi$ologice ale
elevilor! cele materiale+
c' cerintele impuse de programa scolara si de alte acte normative
!.,tapele proiectarii didactice
Etapele principale ale activitatii de proiectare a activitatilor didactice sunt"
1. incadrarea lectiei sau a activitatii didactice in sistemul de lectii sau in planul
tematic
2. sta#ilirea o#iectivelor operationale
3. prelucrarea si structurarea continutului stiintific
4. ela#orarea strategiei didactice
5. sta#ilirea structurii procesuale a lectiei2activitatii didactice
3. cunoasterea si evaluarea randamentului scolar"
a' sta#ilirea modalitatilor de control si evaluare folosite de profesor
#' sta#ilirea modalitatilor de autocontrol si autoevaluare folosite de elevi
Activitatea didactica are in fond un caracter procesual! ea se desfasoara in etape!
secvente logic articulate. 4eulta ca sta#ilirea de o#iective concrete urmeaa sa se
suprapuna pe secvente de lectie2activitate.
(rofesorul tre#uie sa-si puna urmatoarele intre#ari"
Ce voi face5
Cu ce voi face5
Cum voi face5
Cum voi sti daca ceaa ce tre#uie dacut a fost facut5
4aspunsurile la cele patru intr#ari vor continua etapele proiectarii didactice"
Ce voi face5
- vieaa o#iectivele! care tre#uie sa fie fi&ate si realiate+
- o#iectivele sta#ilite ce va sti si ce va sti sa faca elevul dupa lectie+ o#iectivele
tre#uie formulate e&plicit prin utiliarea unor 6ver#e de actiune7.
Cu ce voi face5
sta#ilirea resurselor educationale %delimitarea continutului invatarii! a resurselor
psi$ologice! a resurselor materiale'+
un profesor este cu atat mai #ine cu cat reuseste sa-l invete pe elev e&act ceea ce
poate elevul si are realmente nevoie+ orice copil poate fi invatat ceva! cu conditia
alegerii celor mai potrivite metode si mijloace de educatie.
Cum voi face5
vieaa conturarea strategiilor didactice optime. *maginatia pedagogica a cadrului
didactic este cea care preideaa aleferea si com#inarea! mai mult sau mai putin
fericite! a metodelor! materialelor si mijloacelor folosite in invatamant. (rofesorul
tre#uie sa sta#ileasca scenariul didactic.
Cum voi sti daca ceea ce tre#uie facut a fost facut5
vieaa sta#ilirea te$nicilor de evaluare a reultatelor invatarii+
o activitate didactica este cu atat mai eficienta cu cat o#iectivele ei au fost realiate
intr-un timp cat mai scurt! cu c$eltuieli minime de resurse materiale! cu mai putina
o#oseala si cu mai multa placere pentru efortul depus.
(ornind de la cerintele invatarii se impune a gandi activitatea de proiectare in
termeni de situatii pro#lema! ceea ce tine atat de insusirea unor te$nici de lucru! cat
si de e&perienta si imaginatia pedagogica a profesorului.
Cristea distinge modelul modern sau curricular al proiectarii pedagogice de vec$iul
model! traditional sau didacticist! si sugereaa o analia comparativa in functie de
urmatoarele aspecte"
8odelul didacticist al proiectarii pedagogice "
este central pe continuturi! indeose#i pe actiuni specifice procesului de
predare+continuturile isi su#ordoneaa o#iectivele! metodologia si evaluarea
didactica intr-o logica a 9invatamantului informativ:+
relatiile dintre elementele activitatii didactice sunt intamplatoare! nediferentiate si
nedefinite pedagogic! sta#ilindu-se mai ales su# presiunea continutului si sarcinilor
de predare+
intretine deec$ili#re in formarea formatorilor - initiala si continua intre pregatirea
de specialitate si pregatirea psi$opedagogica.
8odelul curricular al proiectarii pedagogice "
este centrat pe o#iective si propune actiuni didactice specifice procesului comple&
de predare-invatare-evaluare+
punctul de plecare il constituie o#iectivele sta#ilite pentru elev in spiritul unui
invatamant formativ! #aat pe valorificarea potentialului de %auto'instruire-
%auto'educatie al fiecarui elev2student+
intre toate elementele activitatii didactice %o#iective - continut - metodologie
-evaluare' se sta#ilesc raporturi de interdependenta! determinate de rolul central al
o#iectivelor pedagogice+
asigura ec$ili#rul dintre pregatirea de specialitate a formatorilor %conceputa
interdisciplinar! cu o disciplina !!principala: si cel putin una !!secundara:' si
pregatirea psi$opedagogica.
%. -iveluri ale proiectarii pedagogice.
*n functie de oriontul de timp luat ca referinta! distingem doua tipuri
fundamentale de proiectare pedagogica"
1. proiectarea glo"ala - are drept referinta o perioada mai mare din timpul de
instruire" de la un ciclu scolar la un an de studiu+ se concretieaa in ela#orarea
planurilor de invatamant si a programelor scolare+
!. proiectarea esalonata - are ca referinta perioade mai mici de timp! de la anul
scolar pana la timpul consacrat unei singure activitati didactice! si se concretieaa
in" proiectarea activitatii anuale! pe #aa planului de invatamant si a programei
scolare.
(roiectarea anuala a activitatii are in vedere o perspectiva mai indelungata asupra
predarii unei discipline.
(roiectarea anuala presupune"
identificarea o#iectivelor generale urmarite in predarea disciplinei+
analia continutului! identificarea unitatilor mari de continut %capitole! teme' si a
succesiunii lor+
esalonarea in timp %preciarea numarului de ore pentru fiecare unitate si preciarea
datei sau a saptamanii din structura anului scolar'+
distri#utia timpului pe tipuri de activitati" predare! fi&are si sistematiare! evaluare.
4u#rici" semestrul! capitolul! nr. ore alocat fiecarui capitol! forme de evaluare sau
%. proiectarea activitatii semestriale este o continuare a proiectarii anuale si
poate include! pe langa elementele specifice unei proiectari anuale! o prima
anticipare a strategiilor didactice si a posi#ilitatilor de evaluare! in functie de
o#iectivele urmarite si de continutul detaliat.
Consta in "
a'programarea capitolelor %unitatilor de invatare' pe o anumita durata de timp
#'sta#ilirea strategiilor utiliate in parcurgerea acelor capitole! a metodelor!
procedelor! a mijloacelor de invatare! materiale didactice.
4u#rici")#iective operationale! tema capitol! perioada de realiare! nr. ore!
mijloace de invatamant sau"
;ot aici am putea aminti si de Proiectarea sistemului de lectii adica a acelor lectii
care au o anumita legatura unele cu altele
&. proiectarea unei activitati didactice! care inseamna! cel mai adesea!
proiectarea lectiei! datorita ponderii mari pe care o ocupa lectia in ansam#lul
formelor de organiare si desfasurare a activitatii didactice.
(roiectarea activitatii pe lectii ,constituirea demersului educational concret!
desfasurat intr-o ora didactica si in care tre#uie sa fie prevaute cel putin unele
elemente esentiale+ proiectul unei lectii anticipeaa modul de definire al ei. El tine
de anumite conditii %resuse materiale! umane dar si de o oarecare doa de realism!
de idealitate'. *n situatiile de la clasa unele prevederi ale proiectului de lectie nu
pot fi realiate.
Rubrici " o#iective opearationale! %masura#ile si evalua#ile '! continutul
informational al lectiei! strategiile didactice %metode! mijloace de invatamant!
mijloace materiale'! tipuri de invatare! pro#e de evaluare! nr. de ore! perioada
(roiectarea lectiei presupune un demers anticipativ! pe #aa unui algoritm
procedural ce coreleaa urmatoarele patru intre#ari"
Ce voi face5
Cu ce voi face 5
Cum voi face 5
Cum voi sti daca am realiat ceea ce mi-am propus 5
Aceste patru intre#ari sunt e&presia celor patru etape fundamentale in
proiectarea lectiei"
1.,tapa I: Identificarea o"iectivelor lectiei
)#iectivul este e&presia anticiparii unui reultat asteptat intr-un conte&t concret al
instruirii. )#iectivul ne arata 9ce se urmareste in fiecare secventa a procesului
educational si cum se evalueaa performantele o#tinute:.
!.,tapa a IIa: Anali#a resurselor
<upa identificarea o#iectivelor! profesorul tre#uie sa realiee o analia detaliata a
principalelor categorii de resurse implicate in desfasurarea activitatii"
resurse umane" elevul %trasaturi de personalitate! interese! tre#uinte de invatare'+
profesorul %pregatire stiintifica si psi$opedagogica! competenta comunicativa'+
resurse de continut didactic" ansam#lul valorilor educationale %cunostinte!
priceperi! deprinderi! capacitati! atitudini' ce fac o#iectul procesului de predare2
invatare+ selectia continuturilor didactice se face in functie de o#iectivele
identificate %a#ordare curriculara'! pe #aa planului de invatamant! a programei
scolare! a manualului scolar si a altor materiale informative cu caracter didactic+
resurse de ordin material" materiale didactice si mijloace te$nice care pot contri#ui
la eficientiarea activitatii+
locul desfasurarii activitatii %clasa! la#orator! atelier! #i#lioteca'+
timpul disponibil pentru o activitate didactica.
%.,tapa a IIIa: ,la"orarea strategiilor didactice optime
Eficienta activitatii didactice depinde in mare masura de calitatea demersului de
selectare si corelare a celor mai potrivite metode! mijloace si materiale didactice+
aceasta etapa mai e cunoscuta si ca etapa selectarii si corelarii celor trei M"
(Metode, Materiale, Mijloace'. Cercetarile e&perimentale si e&perienta educativa
dovedesc! deopotriva! ca esecul multor activitati didactice isi are cauele la acest
nivel al proiectarii pedagogice. Conturarea strategiei didactice permite deja
profesorului sa-si imaginee scenariul apro&imativ al activitatii sale.
(rincipalii factori care contri#uie la selectarea si im#inarea celor 9trei 8: intr-o
strategie didactica sunt"
specificul activitatii %comunicare2insusire de cunostinte! evaluare'+
o#iectivele operationale identificate+
conte&tul psi$opedagogic al instruirii %nivelul pregatirii lor'+
conte&tul material al instruirii %materiale si mijloace didactice disponi#ile'+
stilul si personalitatea profesorului.
(.,tapa a Va: ,la"orarea instrumentelor de evaluare
Am identificat! intre functiile o#iectivelor educatiei! o functie evaluativa+
preciarea corecta a o#iectivelor si posi#ilitatilor de operationaliare a acestora
ofera un sprijin serios in procesul de evaluare a reultatelor elevilor si a activitatii
profesorului! sugerand alegerea unor instrumente de evaluare adecvate o#iectivelor
propuse! utiliarea lor in anumite momente ale desfasurarii activitatii! precum si
interpretarea si utiliarea reultatelor in sensul optimiarii activitatii si! implicit! al
pregatirii elevilor.
.ectia + forma fundamentala
Obiectivele lectiei "
sta#ileste! in mod sistatic! modulele informationale pentru fiecare disciplina de
=nvatamant! in concordanta cu programele analitice+
im#ina! in mod adecvat! rational si eficient! modul de activitate didactica frontal!
cu cele in ec$ipa si individual! devoltand spiritul loial de competitie intelectuala si
profesionala+
im#ina! pregatirea teoretica cu pregatirea practica si de cercetare stiintifica!
asigurand varietatea tipurilor de activitati didacrice+
asigura devoltarea si manifestarea! capacitatilor generale si speciale
%profesionale'! dinamiand spiritul de o#servatie si participarea activa!
independenta si creativa! formare calitatilor cognitive si socio- profesionale
necesare integrarii cu randament a a#solventilor =nvatamantului in viata socio,
utila.
Cerinte generale ale conceperii! organiarii! proiectarii si desfasurarii lectiilor"
a' cunoasterea locului si importantei specifice disciplinei de =nvatamant in
pregatirea elevilor+
#'cunoasterea continutului programei analitice! a manualului si #i#liografiei
suplimentare specifice disciplinei de =nvatamant+
c' asigurarea relatiilor interdisciplinare+
d' sta#ilirea felului de activitate didactica %teoretica sau practica'! a tipului de lectie
si incadrarea lui intr-un sistem de lectii.+
e' ela#orarea structurii specifice tipului de lectie sta#ilit+
f' sta#ilirea o#iectivelor de specialitate! operationale si acelor pedagogice+
g' sta#ilirea continutului temei noi+
$' sta#ilirea adecvata a strategiilor didactice necesare desfasurarii lectiei+
i' sta#ilirea modului de desfasurare a acticitatilor didactice+
j' sta#ilirea timpului %in minute' pentru fiecare etapa a lectiei.
/ipurile si structura lectiilor
;ipul de lectie este un model didcatic su# forma unui asam#lu de elemente
caracteristice %momente sau etape' pe #aa caruia se proiecteaa structura unei
anumite lectii.
(rincipalele tipuri de lectii sunt "
de comunicare de noi cunostinte
de recapitulare
de fi&are si aplicarea cunostintelor
de formare a priceperilor si deprinderilor
de verificare si apreciere a cunostintelor
lectii mi&te %com#inate'.
0tructura lectiei este un model didcatic care sta#ileste numarul de etape didactice si
le ordoneaa intr-un mod coerent! corespunator unui anumit tip de lectie.
(roiectarea poate sa se realiee intr-o structura in care componentele ei sunt
preentate succesiv sau incadrate intr-o forma ta#elara.
*n procesul didactic se urmaresc cateva sarcini de instruire"
-transmiterea de cunostinte+
-recapitularea! fi&are de cunostinte+
- verificare! evaluare de cunostinte+
- formare de priceperi si deprinderi.
*n functie de acestea se clasifica si tipurile de lectii "
lectie mi&ta+
lectie de transmitere de noi cunostinte+
lectie de formare de priceperi si deprinderi %fi&are'+
lectie de recapitulare si sistatiare+
lectie de verificare si evaluare.
>iecare lectie poate avea mai multe variante"
in functie de continut" lectie introductiva+
in functie de metode" lectie de de#atere! lectie de instruire , programata+
in functie de mijloacele didactice" lectie pe #aa de tv! diapoitive! modele+
in functie de forma de lucru" lectie frontala! munca pe grupe! individuala+
in functie de disciplina" lectie de formare de priceperi si deprinderi %lectie de
e&ercitii! lectie de lucrari practice! lectie de lucrari de la#orator'
Evenimentele instruirii sunt"
1' Captarea atentiei , stimuleaa interesul! curioitatea elevului+ un film releva un
fenomen neo#isnuit si astfel se dirijeaa atentia.
2' *nformarea elevului cu privire la o#iectivul urmarit , o#iectivele tre#uie
comunicate efectiv! tre#uie e&primate in cuvinte pe care elevul sa le inteleaga
rapid.
3' 0timularea reactualiarii capacitatilor invatate anterior , o mare parte a noi
invatari este o com#inare a ideilor %de e&. masa reulta din com#inarea ideilor
acceleratie si forta si inmultire'! poate fi o comunicare care solicita o recunoastere!
o reamintire.
4' (reentarea materialului stimul , stimulii care tre#uie preentati elevului sunt
cei implicati in performanta care reflecta invatarea.
5' <irijarea invatarii+
3' )#tinerea performantei , in sirijarea invatarii elevul a 6vaut7 cum sa
procedee+ acum ii cerem sa arate ca stie cum sa procedee. Noi ii cerem nu numai
sa ne convinga pe noi! ci si pe el insusi.
?' Asigurarea feed-#ac--ului , nu e&ista cai standard de formulare sau de
preentare a feed ,#ac- ,ului ca o comunicare. Confirmarea corectitudinii! la
stiintele e&acte e&ista de regula la sfasitul manualului. Cand profesorul urmareste
performanta elevului! comunicarea feed-#ac--ului poate fi su# forma unui gest de
apro#are! un am#et! un cuvant %#ravo@! #ine@'+
A' Evaluarea performantei+
B' *ntensificarea retentiei si asiguarea transferului , teme pentru acasa@
*n proiectarea unei lectii tre#uie tinut cont si de"
1. o#iective sau scopuri+
2. metode! materiale! mijloace! e&periente si e&ercitii de invatare+
3. evaluarea succesului elevilor.
,xigente in proiectarea activitatii didactice
Proiectul de lectie este un instrument de lucru si un g$id pentru profesor! el
oferind o perspectiva de ansam#lu! glo#ala si comple&a asupra lectiei.
*n viiune moderna! proiectul de lectie are caracter orientativ! avand o structura
fle&i#ila si elastica. <e asemenea! este de preferat ca el sa prevada unele alternative
de actiune si c$iar sa solicite capacitatea profesorului de a reconsidera demersul
anticipat atunci cand situatii neprevaute fac necesara sc$im#area! deci un
comportament didactic creator. *n acest fel ele vor fi adaptate specificului
procesului de predare-invatare a disciplinei respective si vor deveni operationale in
conditiile concrete de instruire in care vor fi utiliate.
0copul pr didactice este de a realia transpunerea didactica a continutului stiintific
intr-o maniera care sa le permita elevilor asimilarea lui! dar in acelasi timp sa ii
o#lige la efort intelectual si2sau practic-aplicativ2motric.
(roiectarea didactica are semnificatia unei prognoe pe #aa unei analie
diagnostice a conditiilor preala#ile ale activitatii didactice.
(roiectarea strategiilor didactice repreinta ansam#lul de procese si operatii
deli#erative de anticipare a acesteia! de fi&are mentala a pasilor ce vor fi parcursi in
realiarea instructiei si educatiei! la nivel macro si micro.
Valoarea unei lectii! ca a oricarei activitati! se apreciaa in functie de randament. )
lectie eficienta este o lectie care da randamentul ma&im! in conditiile in care s-a
lucrat. E adevarat ca acest randament nu poate fi masurat o#iectiv! su# toate
aspectele! la sfirsitui unei lectii! asa cum pot fi apreciate produsele materiale printr-
un control te$nic de calitate. Cnele reultate ale activitatii didactice pot fi
o#servate numai dupa o lunga durata de timp! dar fara sa se poata precia care a
fost lectia sau lectiile care le-au produs. Asa sint reultatele care privesc
devoltarea proceselor psi$ice! formarea conceptii stiintifice despre lume!
progresul moral si estetic al elevilor.
1ectia are randamentul ma&im atunci cind toti elevii din clasa au o#tinut ma&imum
de reultate #une cantitativ si calitativ! in functie de posi#ilitatile lor! cu un efort
cat mai mic! intr-un timp cit mai scurt.
)rice lectie tre#uie sa constituie un pas mai departe in devoltarea personalitatii
elevului. (entru aceasta se cer respectate mai multe cerinte.
a. Claritatea scopului urmarit. 1ectia duce la #une reultate instructive si
educative! daca profesorul sta#ileste cu claritate si preciie scopul pe care-si
propune sa-l realiee cu ajutorul ei. Acest scop constituie pivotul in jurul caruia se
a&eaa intreaga lectie. Alegerea metodelor si procedeelor! alegerea continutului
lectiei si reliefarea unor parti din acest continut! structura lectiei si im#inarea
modului de munca individuala cu cel colectiv depind de scopul urmarit prin lectie.
0copul unei lectii e&prima esenta instructiv-educativa a acesteia. *ntr-o lectie se
urmaresc de o#icei mai multe scopuri! dar unul este dominant. Celelalte sint
su#ordonate lui.
)rice lectie! din orice disciplina de invatamint! urmareste in primul rind realiarea
unui scop apropiat! particular! care decurge din tema acelei lectii. ) anumita lectie
concreta de matematica! literatura! istorie! desen! tre#uie sa devolte personalitatea
elevului su# anumite aspecte! sa-1 ajute sa progresee in anumite directii. Acesta
este scopul principal al acelei lectii. Cind se fi&eaa acest scop apropiat al lectiei!
se tine seama ca prin realiarea lui se contri#uie si la realiarea alter scopuri mai
indepartate! mai cuprinatoare! cum ar fi " scopul urmarit de predarea acelui o#iect
de invatamint la clasa respectiva si in scoala respectiva! scopul urmarit de gradul
de invatamint respectiv! pregatirea pentru a face fata unor sarcini actuale si de
perspectiva ale societatii! contri#utia la devoltarea unor aspecte intelectuale!
morale! estetice ale elevului si! in sfirsit! contri#utia acestei lectii la devoltarea
multilaterala a personalitatii elevului. *ntre aceste scopuri e&ista o legatura
indisolu#ila. 0copurile mai indepartate ajuta la preciarea scopulul apropiat al
lectiei + iar realiarea scopului apropiat constituie un pas spre realiarea scopurilor
mai indepartate. <e aceea este deose#it de importanta fi&area cu claritate si
preciie a scopului lectiei.
0pre a fi&a in mod corect scopul unei lectii! profesorul tre#uie sa tina seama de trei
elemente" continutul temei pe care o va preda! nivelul actual de devoltare a
elevilor si sarcinile mai apropiate si mai indepartate in directia carora tre#uie
devoltata personalitatea elevilor. ;inind seama de aceste elemente profesorul
poate sta#ili cu preciie ce cunostinte si deprinderi pot fi formate sau consolidate
cu ajutorul continutului temei! in functie de virsta si de pregatirea anterioara a
elevilor! care vor fi aspectele educative realia#ile in mod neformal prin acest
continut. (rin continutui temei! posi#ilitatile actuale ale elevilor sint ajutate si
stimulate sa se devolte in directia unor cerinte mai inalte! sociale si individuale.
<eci! intr-o lectie! profesorul isi propune sa devolte personalitatea elevului! atat
cit permit continutul de informatii pe care le da si nivelul actual de devoltare a
elevului. *ntr-o lectie #una! concomitent cu realiarea sarcinilor instructive se
realieaa si sarcinile ei educative! sarcinile informative se impletesc cu cele
formative. ;ransmitind elevilor cunostinte stiintifice! formandu-le priceperi si
deprinderi se realieaa si devoltarea gindirii si a spiritului de o#servatie!
memoria si imaginatia! sentimentele si vointa lor. *n orice lectie #una elevii se
o#isnuiesc sa fie disciplinati si atenti! sa fie perseverenti si constiinciosi in munca.
Cind fi&eaa scopul unei lectii! profesorul are in vedere contri#utia specifica!
particulara pe care acea lectie o are la instruirea si educarea elevilor. 0copul lectiei
sintetieaa esentialul acestei contri#utii.
". Alegerea judicioasa a continutului lectiei. 0pre a realia o lectie #una
profesorul tre#uie sa aleaga pentru fiecare parte a lectiei materialul cel mai potrivit!
care sa asigure atingerea scopului urmarit. <e e&emplu! daca urmareste sa formee
la elevi o notiune noua! le va preenta e&emple tipice si caracteristice in acest
sens + daca urmareste ca elevii sa ajunga la o concluie corecta pe #aa unor
comparatii! el selecteaa o#iectele care vor fi comparate si precieaa criteriul de
comparatie + daca urmareste sa formee anumite priceperi! alege e&ercitii adecvate
acestui scop.
Cu privire la cantitatea de material care sa fie insusit de elevi in decursul lectiei! e
#ine sa se evite e&agerarile" sa nu se dea nici prea mult material! nici prea putin.
(rogramele scolare precieaa volumul de informatii pentru o lectie. <aca se da
prea mult material! elevii nu vor retine decit o parte din el si nu este sigur ca vor
retine tocmai ceea ce este esential. <aca elevii sint prea putin solicitati! daca li se
ofera prea putin material! lectia nu are randament.
1a alegerea materiei de invatamant se tine seama si de locul pe care il ocupa acea
lectie in sistemul de lectii din care face parte. )rice lectie tre#uie privita ca o
veriga dintr-un lant " ea continua si im#ogateste pregatirea anterioara a elevilor! dar
totodata pregateste pe elevi spre a intelege mai temeinic cunostintele care vor fi
predate in lectiile urmatoare. (rofesorul care are clara perspectiva pregatirii
viitoare a elevilor sai stie asupra caror cunostinte din lectia de i sa insiste! spre a
asigura succesul elevilor in viitor.
c. Alegerea metodelor si procedeelor potrivite pentru realiarea sarcinilor
urmarite in fiecare parte a lectiei. Alegerea judicioasa a metodelor si procedeelor
didactice ajuta la reusita lectiei. *n decursul unei lectii se folosesc de o#icei mai
multe metode potrivit sarcinilor didactice urmarite. >iecare sarcina didactica se
realieaa mai #ine prin utiliarea anumitor metode. 0pre a realia o lectie #una!
profesorul alege din fiecare grupa de metode pe cea sau pe cele care sint in
concordanta cu scopul urmarit! cu virsta si pregatirea anterioara a elevilor.
Ctiliarea judicioasa a fiecarei metode! la locul si timpul cel mai potrivit! in
conditii variate de la o clasa la alta! de la o tema la alta! contri#ute la sporirea
eficientei lectiei.
d. 0rgani#area metodica a lectiei. *ntr-o lectie #una nimic nu se face la
intimplare! ci dupa un plan #ine gindit. <iferitele activitati care alcatuiesc lectia
sint desfasurate intr-o succesiune logica! spre a asigura realiarea scopului ei.
>iecarei activitati i se acorda o durata care contri#uie la o#tinerea unui ma&imum
de randament. Nici un minut din lectie nu tre#uie irosit si nici o secventa din lectie
nu tre#uie tratata superficial. (ractica instructiv-educativa pune la indemina multe
cauri negative" efectuarea unor activitati formale! necerute de lectia respective!
conversatii introductive prea lungi! insistenta asupra unor cunostinte pe care elevii
le poseda deja! preentarea unui material didactic prea #ogat etc.
Duna organiare a lectiei depinde de respectarea principiilor didactice! in conditiile
concrete de activitate cu clasia respectiva.
) lectie #ine organiata antreneaa la activitate pe toti elevii. (articularitatile
individuale fac insa ca acestia sa nu lucree in acelasi ritm! sa nu o#tina aceleasi
reultate. (rofesorul prevede aceste situatii si pregateste mijloacele potrivite spre a
o#tine de la fiecare elev randamentul ma&im! fie altenand munca indrumata cu cea
independenta! cand poate veni in sprijinul elevilor mai sla#i! fie im#inand lectia
clasica cu forme de instruire programata! care asigura desfasurarea activitatii
fiecarui elev in ritmul sau propriu.
) lectie este metodic organiata cind toate activitatile desfasurate constituie un tot
unitar! servesc atingerea scopului urmarit.
(regatirea unei activitati didactice nu inseamna aplicarea unui 9tipar:! a unei
sc$eme presta#ilite la un continut anume+ proiectarea activitatii didactice inseamna
anticipare! deci reflectie preala#ila asupra a ceea ce ar fi de dorit sa se intample!
imaginarea unui scenariu al activitatii
&. Avantaje si limite ale proiectarii activitatii didactice
1ectiile asigura o informare ampla si sistematica a elevilor in diferite domenii! si ii
ajuta la formarea personalitatii lor. Ele contri#uie la devoltarea gindirii si
imaginatiei elevilor! la formarea sentimentelor superioare! la fortificarea vointei! la
o#isnuirea elevilor cu munca organiata si cu disciplina! le cultiva progrestiv
aptitudinile si talentele! ii ajuta sa-si insuseasca te$nica muncii independente.
Aceste avantaje pe care le ofera au validat lectia ca forma principala! forma de
#aa in organiarea procesului de invatamint.
<intre avantajele lecEiei! le amintim pe urmFtoarele"
AsigurF un cadru organiatoric adecvat pentru derularea procesulai instructiv-
educativ! promoveaF un sistem de relaEii didactice profesor-elevi Gi activitFEi
didactice menite sF angajee elevii! sF =i activiee Gi sa =m#unFtFEeascF
performanEele =nvFEFrii.
>aciliteaF =nsuGirea sistematicF valorilor care constituie conEinutul =nvFEFmHntului!
a #aelor GtiinEelor! a sistemului de cunoGtinEe Gi a#ilitati fundamentale ale acestora!
prin intermediul studierii o#iectelor de =nvFEFmHnt corespunFtoare.
Contri#uie la formarea Gi modelarea capacitFEii de aplicare in practicF a
cunoGtinEelor teoretice =nsuGite de elevi! introducHndu-i =n procesul cunoaGterii
sistematice Gi GtiinEifice %nemijlocite sau mijlocite' a realitFEii.
ActivitFEile desfFGurate de elevi =n timpul lecEiei sprijinF insusirea noilor informaEii!
formarea noEiunilor! deducerea definiEiilor! a regulilor! formarea Gi devoltarea
a#ilitFEilor intelectuale Gi practice! sesiarea relaEiilor dintre o#iecte Gi fenomene!
e&plicarea lor! deci formarea unei atitudini poitive faEF de =nvFEare.
Angajarea elevilor =n lecEie! =n eforturi intelectuale Gi motrice de duratF! are
influenEe formative #enefice" le devoltF spiritul critic! spiritul de o#servaEie!
atenEia voluntarF! curioitatea epistemicF! operaEiile gHndirii! memoria logicF Gi
contri#uie la devoltarea forEelor lor cognitive! imaginative Gi de creaEie. ;otodatF!
le oferF oportunitatea de a-Gi e&ersa capacitFEile intelectuale! motrice Gi afective! de
a-Gi forma Gi consolida sentimente! convingeri! atitudini! trFsFturi poitive de
caracter! forme adecvate de comportament.
.imitele lectiei ar fi urmatoarele"
caracterul preponderent magistro-centrist al predFrii %=n defavoarea =nvFEFrii'!
reducerea activitFEii la mesajul profesorului %e&punere! demonstrare! e&plicaEie' Gi
la =nregistrarea pasivF a noului de cFtre elevi
adesea! lecEiile se #aeaF pe intuiEie! neglijHndu-se activitFEile individuale ale
elevilor! e&erciEiile practice! cele aplicative etc.
dirijarea accentuatF! uneori e&cesivF a activitFEii de =nvFEare a elevilor
recurgerea e&cesivF la activitFEi frontale! promovarea predFrii la un singur nivel
%cel mijlociu' Gi =ntr-un singur ritm! pot duce la apariEia tendinEei de nivelare Gi
uniformiare a demersurilor didactice
instruirea diferenEiatF in funcEie de particularitFEile individuale Gi de grup ale
elevilor se realieaF! de cele mai multe ori! anevoios Gi stHngaci
nu se promoveaa autoinstruirea si autoevaluarea
(. Variante de redactare a proiectelor didactice
Varia#ilele procesului de instruire determinF variante ale tipului de #aF pentru
fiecare categorie2tip de lectie.
(rincipalele categorii2tipuri de lectie sunt "
1ecEia mi&tF +
1ecEia de comunicare2=nsuGire de noi cunoGtinEe +
1ectia de formare de priceperi Gi deprinderi +
1ectia de fi&are Gi sistematiare +
1ecEia de verificare Gi apreciere ale reultatelor Gcolare.
1. .ecia mixt1
1ectia mi&tF vieaF realiarea! =n mFsurF apro&imativ egalF! a mai multor scopuri
sau sarcini didactice " comunicare! sistematiare! fi&are! verificare. Este tipul de
lectie cel mai frecvent =ntHlnit =n practica educativF! =ndeose#i la clasele mici!
datoritF diversitFEii activitFEilor implicate Gi sarcinilor multiple pe care le joacF.
Structura relativF a lectiei mi&te "
moment organiatoric +
verificarea conEinuturilor insuGite verificarea temei + verificarea cunoGtinEelor!
deprinIderilor! priceperilor do#Hndite de elev +
pregFtirea elevilor pentru receptarea noilor cunoGtinEe %se realieaF! de o#icei!
printr-o conversatie introductivF! =n care sunt actualiate cunoGtinEe do#Hndite
anterior de elevi! relevante pentru noua temF! prin preentarea unor situatii-
pro#lemF! pentru depFGirea cFrora sunt necesare cunoGtinEe noi etc.' +
preciarea titlului Gi a o#iectivelor " profesorul tre#uie sF comunice elevilor! =ntr-o
formF accesi#ilF! ce aGteaptF de la ei la sfHrGitul activitFEii +
comunicarea2=nsuGirea noilor cunoGtinEe! printr-o strategie metodicF adaptatF
o#iectivelor! continutului temei Gi elevilor Gi prin utiliarea acelor mijloace de
invFEFmHnt care pot facilita Gi eficientia realiarea acestei sarcini didactice +
fi&area Gi sistematiarea conEinuturilor predate prin repetare Gi e&erciEii aplicative +
e&plicaEii pentru continuarea invFEFrii acasF Gi pentru realiarea temei.
Concret planul unei lectii mi&te se construieste dupa urmatorii pasi"
Partea I
1' <ate generale %data la care se tine lectia! disciplina de invatamant! clasa si
profilul! titlul %tema' lectiei! durata lectiei si cel care o propune'+
2' )#iectivele lectiei , operationale si pedagogice.
3' 0trategii didactice "
a' mijloace didactice %materiale didactice+ instalatii aparatura! fise de lucru! de
evaluare'+
#'metode de invatare" conversatie! e&periment si demonstratie! o#servatia
independenta! pro#lematiarea! e&plicatia! descoperirea+
c' moduri de activitate cu elevii
, frontal %reactualiarea! discutarea reultatelor din e&perimente etc'+ - in ec$ipa
%efctuarea unui e&periment'+
- individual %activitate cu fise de lucru'+
d' surse informationale %#i#liografie' , manual! culegeri de pro#leme etc.
Partea II.
<esfasurarea lectiei"
1' moment organiatoric %2 , 3 min' (regatirea clasei pentru ora! 6#una iua7!
preenta! liniste! creta2#urete etc+
2' verificarea cunostintelor din lectia precedenta si reactualiarea celor necesare
comunicarii temei noi %1J ,15 min'+
2.1. controlul temelor de casa %prin sondaj! sau prin reolvarea pro#lemelor care nu
s-au stiut reolva'+
2.2. verificarea cunostintelor din lectia precedenta %prin intre#ari! e&ercitii si
pro#leme'+
2.3. reactualiarea cunostintelor sau legatura cu cunostintele anterioare.
3' Comunicarea noilor cunostinte %25-3J min'+
3.1. anuntarea titlului lectiei care se scrie la ta#la+
3.2. proiectarea continutului noi invatarii in secvente+
4' >i&area noilor cunostintesi realiarea feed-#ac--ului %5 , A min' , intre#ari!
e&emple si pro#leme
5' ;ema de casa
(ot aparea situatii deose#ite" cria de timp! golul de timp.
0e pot folosi fisele ane&e"
-fisa de lucru privind verificarea si reactualiarea cunostintelor %fisa de evaluare'+
-fisa -lucrarea de la#orator+
-fisa de fi&are a noilor cunostinte si realiare de feed-#ac-+
-fisa de devoltare.
!. .ectia de comunicare2insusire de noi cunostinte
Acest tip de lectie are un o#iectiv didactic fundamental " insusirea de cunostinte
%si! pe #aa acestora! devoltarea unor capaciteati si atitudini intelectuale'! dar
preinta o structura mi&tei! indeose#i la clasele mici. Cand o#iectivul didactic
fundamental al lectiei il constituie insusirea unor cunostinte noi! celelalte etape
corespunatoare tipului sunt preente! dar au o pondere mult mai mica + ponderea
celorlalte etape este deter minata! in principal! de vKrsta elevilor " la clasele mari!
lectia de comunicare tinde c$iar catre o structura monostadiala.
Variantele lectiei de comunicare2insusire de noi cunostinte se contureaa pe #aa
unor varia#ile! precum "
locul temei intr-un ansam#lu mai larg al continutului +
strategia didactica ela#orata de profesor in functie de particularitatile de varsta si
nivelul pregatirii elevilor etc.
Cele mai cunoscute variante ale acestui tip de lectie sunt "
lectia introductiva " are rolul de a oferi o imagine de ansam#lu asupra unei
discipline sau a unui capitol si de a-i sensi#ilia pe elevi in scopul eficientiarii
receptarii noilor continuturi +
lectia preleere! practica#ila doar la clasele liceale terminale! cKnd continutul de
predat e vast! iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare +
lectia seminar " presupune de#aterea unui su#iect in timpul orei pe #aa studiului
preala#il de catre elevi a unor materiale informative + se realieaa! de asemenea!
clase mai mari! cand nivelul de pregatire si interesul elevilor pentru disciplina sunt
ridicate +
lectia programata! conceputa pe #aa manualului sau te&tului programat sau pe
#aa unor programe de invLtare computeriate etc.
Are doua variante+ una este asemanatoare cu lectia mi&ta! doar ca reactualiarea
duraa 3- 4 minute! iar timpul de predare este mai mare %apro&. 4J min'.
Alta varianta "
convor#iri introductive %5 minute'+
anuntarea titlului si importanta lectiei %2 minute'+
transmiterea noilor cunostinte %4J minute'+
tema de casa.
>i&area se poate realia si pe parcursul predarii sau poate aparea ca o etapa. Aceste
structuri nu sunt rigide! ele pot fi modificate. <e e&emplu! verificarea lectiei se
poate face la final+ Verificarea tine loc de legatura atunci cand lectia noua se
#aeaa mult pe cunostintele mai vec$i. Cneori se poate preda! se da tema! apoi se
face fi&area pentru a capta mai #ine atentia elevilor! se dau indicatii despre tema.
%. .ectia de formare de priceperi si deprinderi
E specifica unor domenii de activitate diverse " desen! muica! lucru manual!
educatie fiica! gramatica! literatura! te$nica etc.
0tructura orientativa a acestui tip de lectie
moment organiatoric +
preciarea temei si a o#iectivelor activitatii +
actualiarea sau insusirea unor cunostinte necesare desfLsurarii activitatii +
demonstratia sau e&ecutia-model! realiata! de o#icei! de profesor +
antrenarea elevilor in realiarea activitati %lucrarii! e&ercitiului' cu ajutorul
profesorului+
realiarea independenta a lucrarii! e&ercitiului de catre fiecare elev +
aprecierea performantelor elevilor si preciari privind modul de continuare a
activitatii desfasurate in timpul orei.
Astfel lectia de formare a priceperilor si deprinderilor poate avea urmatoarea
structura"
8oment organiatoric %2-3minute'+
Efectuarea de e&ercitii %aplicatii' %4Jminute'+
Concluii! feed-#ac- %5-3minute'+
;ema.
Variantele lectiei de formare de priceperi si deprinderi pot fi identificate! in
principal! in functie de specificul domeniului de activitate si de locul desfasurarii
activitatii"
lectia de formare de deprinderi de activitate intelectuala " analia gramaticala!
analia literara! analia unui te&t filosofic! analia unui document istoric! realiarea
unui eseu literar sau filosofic! reolvare de e&ercitii si pro#leme +
lectia de formare a unor deprinderi motrice! specifice disciplinei Educatie fiica +
lectia de formare a unor deprinderi te$nice " operare pe computer! utiliarea unor
instrumente te$nice +
lectia cu caracter practic %aplicativ'! realia#ila! de o#icei! in afara clasei %de
e&emplu! in atelierul scolar' +
lectia de la#orator! viand desfasurarea unor e&periente in domenii diverse ale
cunoasterii " c$imie! fiica! #iologie +
lectia-e&cursie! destinata formarii priceperii de a o#serva o#iecte sau fenomene! de
a selecta si prelucra o#servatiile.
&. .ectia de fixare si sistemati#are
1ectia de fi&are si sistematiare vieaa! in principal! consolidarea cunostintelor
insusite! dar si aprofundarea lor si completarea unor lacune. 0e realieaa prin
recapitulare + Conditia de #aa a eficientiarii acestui tip de lectie o constituie
redimensionarea continuturilor in jurul unor idei cu valoare cognitive relevantei!
astfel incat elevii sa fie capa#ili de cone&iuni care sL permita e&plicatii din ce in ce
mai complete si de aplicatii optime si operative in conte&te din ce in ce mai largi
ale cunoasterii.
0tructura orientativa a acestui tip de lectie "
preciarea continutului! a o#iectivelor si a unui plan de recapitulare + este de dorit
ca aceasta etapa sa se realiee in doi timpi " inaintea desfasurarii propriu-ise a
orei! apoi la inceputul orei sau orelor de recapitulare +
recapitularea continutului pe #aa planului sta#ilit " aceastL etapa e destinatM
clarifiIcarii si eliminarii confuiilor constatate de profesor! sta#ilirii unor
cone&iuni prin largirea conte&tului cunoasterii si diversificarea perspectivelor de
a#ordare a continuItului parcurs si realiarii unor sc$eme sau sintee care sa-l
pund in relatie tot ceea ce repreinta esentialul la nivelul continutului analiat +
realiarea de catre elevi a unor lucrKri pe #aa cunostintelor recapitulate+ in caul
lectiilor de consolidare de deprinderi! aceastM etapa ocupa ponderea cea mai mare
in structura lectiei si se concretieaa! in functie de specificul disciplinei! prin "
reolvare de e&ercitii si pro#leme! analie gramaticale! analie literare! realiarea
unor lucrari avand caracter te$nic +
aprecierea activitatii elevilor +
preciarea si e&plicarea temei.
Astfel se disting urmatoarele momente ale lectiei de fi&are si consolidare a
cunostintelor"
moment organiatoric %2-3 minute'+
fi&area si consolidarea cunostintelor ,reactualiarea teoriei %5 , 1J minute' prin
e&ercitii! pro#leme! lucrari %3J minute'+
concluii si realiarea feed-#ac--ului! preentarea reultatelor! aprecierea notarii
%5-3 minute'+
tema.
)D0" Accentul cade pe elev+ la inceput se lucreaa cu profesorul! apoi
semiindependent %prin indicatii'! apoi independent %la inceput e&ercitii mai simple!
apoi mai complicate'
*n functie de intinderea continutului supus recapitularii %o tema! un capitol'
propunem cateva dintre variantele posi#ile ale acestui tip de lectie "
lectia de repetare curenta
lectia de recapitulare pe #aa unui plan dat sau alcatuit de profesor impreuna cu
elevii " se realieaa la sfarsitul unor capitole sau teme mari din programa +
lectia de sintea" se realieaa la sfarsitul unor unitati mari de continut " capitole
mari! trimestru sau an scolar+
(ornind de la metodele sau mijloacele utiliate =n desfFGurarea lectiei variantele
mentionate pot conduce la noi variante "
lectie de recapitulare sau de sinteF pe #aF de e&erciEii aplicative %atunci cHnd se
urmFreGte consolidarea unor deprinderi'!
lectia de recapitulare cu ajutorul te&tului programat sau al unor programe
recapitulative computeriate+
lectia recapitulativF pe #aF de fise %concepute =n functie de nivelul devoltarii
intelectuale Gi al pregFtirii Gi de ritmul de lucru al fiecFrui elev' etc.
1ectia de recapitulare! sistematiare! sintea a cunostintelor poate avea urmatoarea
structura"
1' moment organiatoric %2-3minute'+
2' recapitularea sistematiarea si sintea cunostintelor %4J minute'+
2.1.' anuntarea temei si importanta ei %1-2 minute'+
2.2.' planul de recapitulare %reactualiare! scriere pe ta#la' %3minute'+
2.3.' recapitularea dupa plan %3J ,35minute'+
3' Concluii! feed-#ac-! aprecieri! notare %5-3minute'+
4' tema
0unt putine astfel de lectii! la inceput de semestru! de capitol etc.
Cerintele ei sunt" realiarea unor sintee in plan general! si sa cuprinda elemente
noi %astfel apare plictiseala'. (ot cuprinde si cateva noi cunostinte! dar nu prea
multe %aprofundare! improspatare'.
(. .ecia de verificare 3i apreciere a re#ultatelor 3colare
Aceasta urmFreGte! =n principal! constatarea nivelului de pregFtire a elevilor! dar Gi
actuaIliarea Gi =ncadrarea cunoGtintelor =n noi cadre de referintF Gi semnificare! cu
consecinte importante asupra viitoarelor trasee de invatare.
0tructura relativF a acestui tip de lectie "
preciarea conEinutului ce urmeaF a fi verificat +
verificarea conEinutului %=n caul unei verificFri orale! aceastF etapF poate constitui
un #un prilej pentru sistematiarea cunoGtintelor! corectarea unor confuii etc.' +
aprecierea reultatelor %dacF =n caul verificFrii orale sau practice aprecierea se
face la sfHrGitul orei! =n caul verificFrii scrise acest moment se va consuma =n
urmFtoarea =ntHlnire a prof. cu elevii' +
preciFri privind modalitFtile de completare a lacunelor Gi de corectare a greGelilor
Gi sugestii =n legFturF cu valorificarea continuturilor actualiate =n activitatea
viitoare.
Variantele lectiei de verificare Gi apreciere se sta#ilesc! =n principal! =n functie de
metoda sau modul de realiare a evaluFrii "
lecEia de evaluare oralF+
lecEia de evaluare prin lucrFri scrise+
lecEia de evaluare prin lucrFri practice+
lecEia de evaluare cu ajutorul programelor computeriate.
a..ectia de evaluare orala :
1' moment organiatoric %2-3 minute'+
2' Verificarea cunostintelor elevilor %35 ,4J minute'+
2.1.' anuntarea temei si importantei+
2.2.' preciarea planului de lucru+
2.3.' ascultarea elevilor+
3' notarea elevilor! aprecierii! concluii! feed-#ac- %5-3 minute'+
4' tema.
"4 .ectia de evaluare scrisa a cunostintelor 5te#e, extemporale4:
1' moment organiatoric %2-3minute'+
2' efectuarea lucrarii scrise %45minute' .
)D0" 1ectiile de evaluare continua evaluarea curenta+ se realieaa de regula la
sfarsitul capitolului! semestrului. Ele se anunta elevilor! danduli-se indrumarile de
studiu. Concluiile feed-#ac--ul se realieaa dupa corectarea lor! in lectii speciale
de analia si corectare a lucrarilor scrise.
Cum este firesc! tipologia lectiei rFmHne desc$isF Gi permisivF la noi ipostae Gi
asocieri. Clasificarea! ca Gi specificitatea fiecFrui tip de lectie nu constituie un
Ga#lon! o retetF imua#ilF! datF o datF pentru totdeauna. (ractica educativF =nsFGi
poate sugera sau induce noi modalitFti dc structurare a evenimentelor! de
prefigurare a prioritFtilor unei lectii.