Din respect pentru munca pe care o depune fiecare profesor la catedr - o munc deloc

uoar- nu voi da nume, ns voi trata anumite situaii punctual.

E greu cand iti asumi responsabilitatea de a spune lucrurilor pe nume, pentru ca asta
atrage consecinte din cele neplacute, de regula. Constienta fiind de asta, imi asum riscurile si
voi spune ce simt intai ca parinte, apoi ca dascal.
Pentru a nu leza imaginea si personalitatea , nu voi da nume, in speranta ca vor fi
unii care poate vor considera ca ar putea lucra la reabilitarea situatiilor, dar voi veni cu situatii
concrete. Si nu niste accidente, ci coportamentele si derapajele grave de caracter ma fac sa
iau atitudine.
Sunt mama si sunt invatatoare. Daca nu mi-ar pasa, ar fi tare simplu Dar chiar ma
doare pentru fiecare copil (al meu sau al altuia) si de asemeni ma doare pentru vorbele si
judecatile aspre ale elevilor si ale parintilor, ce se intorc impotriva noastra, pe buna dreptate si
chiar impotriva scolii.
Cei mai multi dintre voi sunteti destul de tineri si inca nu ati gustat din bucuria de a fi
parinte de elev Cat ne sunt mici copiii, avem mari sperante, mari asteptari Dar cu timpul,
realitatea se contureaza crud. Nu avem copiii perfecti, asa cum fiecare si-ar dori. Nu-s cei mai
cuminti, nu invata, nu-s inteligenti, nu au principii, nu au respect (de la cine sa-l invete???), si,
culmea(!!!) nici de fata lor nu ne place(drept pentru care vor fi aspru taxati).
Cum oare sa facem ca sa ne meritam respectul? Poate ca ar trebui sa incepem tocmai
RESPECTAND. RESPECTAND slujba, RESPECTAND scoala, RESPECTAND regulile, RESPECTAND
elevii, RESPECTAND parintii, RESPECTAND ceea ce Dumnezeu ne cere.
Tratati elevii cu respect! Tratati-i asa cum v-ati dori sa fie tratati copiii vostri. Tratati-i asa
cum voi va doriti sa fiti tratati. Tratati-i ca pe talantul pretios pe care Dumnezeu vi l-a
incredintat o vreme.
Nu ganditi superficial si simplist lucrurile! Fiti responsabili si asumati-va ceea ce faceti
(sau nu) la clasa. Fiecare lectie, fiecare gafa, fiecare prostie spusa este dusa mai departe.Ca sa
evitati situatiile penibile, documentati-va inainte de a preda lectiile. Nu-i tratati ca pe niste
fiinte fara creier si fara suflet. Ei gandesc, sunt foarte critici si daca nu reactioneaza in fata
voastra, asta se intampla pentru ca pur si simplu le e frica de consecintele nedrepte ce se vor
intoarce impotriva lor.
Fiti deschisi la dialog! Acceptati cand gresiti si spuneti-le ca sunteti oameni, ca nu le stiti
pe toate, ca lucrurile sunt in continua schimbare, chiar si regulile care au fost stabile, ca toti
gresim in multe feluri. A gresi e omeneste, a ierta e dumnezeiesc. Acceptati ca ei gresesc si
invatati-i sa isi ceara iertare. Cereti-va iertare atunci cand gresiti si veti vedea ca sunteti
respectati si iubiti pentru latura asta umana asumata public.
Evaluati-i corect! Daca anuntati un anumit tip de evaluare, respectati ceea ce stabiliti.
Atunci cand aplicati un test incercati sa fiti siguri ca ati parcurs la clasa materia respectiva. Daca
aveti de gand sa evaluati altceva decat ati propus pentru recapitulare, spuneti-le clar ca e
surpriza. Si dozati corect timpul alocat in functie de complexitatea si volumul cerintelor,
tinand cont ca elevii nu gandesc asa rapid ca voi si nici nu au informatiile atat de bine stocate,
din acest motiv avand nevoie de un timp mai mare de lucru. Notati-va ceea ce promiteti elevilor
(punctaj pentru o anumita sarcina indeplinita, teme suplimentare ce vor fi recompensate, etc.).
Atunci cand evaluati, stabiliti-va standarde valabile pentru toti elevii, indiferent de clasa din
care fac parte sau de nume. Nu puneti note la nervi si nu taxati situatiile accidentale. Incercati
sa aflati daca sunt sau nu scuze intemeiate pentru insuccesele scolare. Nu judecati elevii pentru
situatii rare in care nu vin pregatiti, daca stiti ca acesta nu e modul lor de a fi. Tineti cont ca in
fiecare clasa sunt elevi foarte buni, buni, si slabi, iar rezultatele evaluarilor ar putea fi cu mici
variatiuni, cam aceleasi. Daca la un test mai mult de jumatate de clasa ia note foarte mici, poate
vina nu este a elevului. Poate lectia evaluata nu a fost tocmai clar predata sau nu a fost deloc
predata. Reluati predarea acelei lectii. Mai insistati. Unele informatii se sedimenteaza in timp.
Notele predominante ale elevilor nostri sunt de cele mai multe ori notele noastre.
Dati teme clare pentru acasa! Aveti grija sa dati exercitii aplicative la tema facuta la
clasa, pentru a nu fi nevoiti parintii/elevii sa caute profesori care sa le explice notiunile nefacute
la scoala. Si daca tot le dati, monitorizati-le. Daca elevii va spun ca nu au stiut sau nu au inteles
un exercitiu, explicate-l!!! Daca doar le reprosati ca sunt mari si nu stiu nimic, fara sa le explicati
pentru a clarifica lucrurile, nu veti rezolva situatia. Luati in calcul ca poate nu li s-a predat lectia
care sa ii ajute la tema respectiva. Asigurati-va ca ceea ce cereti elevilor stiti voi mai intai si ati
si facut la clasa.
Incurajati-i sa invete! Ajutati-i sa inteleaga ceea ce nu pot sa descopere singuri. Apreciati
si pasii marunti ai unora care depun un efort imens ca sa paseasca. Acceptati ca nu toti elevii
sunt buni sau supradotati. Toti avem limite de o natura sau alta. Analizati lucrurile si cu inima.
Incitati-le curiozitatea! Provocati-i! Cultivati-le dragul de scoala prin activitati
interesante, schimburi de experienta cu alte scoli, proiecte tematice. Fiti creativi! Puneti accent
pe calitate nu pe cantitate. Puneti putin suflet in ceea ce faceti.
In fiecare din noi exista tendinta sa devenim mecanisme. Lectiile seamana unele cu altele, fetele
noastre acre nu isi schimba nicicum expresia, orele sunt stereotipe, ticurile verbale, gesturile si expresiile
verbale gresit folosite nici nu le mai constientizam Elevilor insa nu le scapa nimic. Si nu e drept pentru
asta sa va razbunati!!! Mai bine va folositi energia in pregatirea lectiilor si dezvoltarea creativitatii,
remediind astfel probleme ce de multa vreme sunt tratate cu indiferenta.
Fiti OAMENI, dragi colegi
Daca noi ca adulti cu experienta si pregatiti profesional nu suntem capabili sa gestionam
conflictele, comporatmentele, situatiile dificile, orele la clase, ce asteptari putem avea de la copii?
Ei au nevoie de modele! Modelele lor suntem noi Si, din pacate, de multe ori lasam de dorit
Daca ii vom jigni, vor aduce blam asupra noastra. Daca vom fi critici cu ei, ei vor fi critici cu noi.
Daca vom fi nedrepti in evaluare, elevii ne vor judeca aspru sau nedrept. Daca vom trece nepasatori pe
langa ei si problemele lor, ne vor considera fara inima.
Daca, insa, vom fi onesti, vor dori sa fie ca noi. Daca ii vom respecta pentru multele/putinele
lucruir bune, ne vom castiga respectul. Daca vom fi corecti in evaluare, in judecata si in atitudini, ne vor
aprecia corect la randul lor. Daca ne va pasa cu adevarat de ei, de scoala si de ceea ce Dumnezeu
asteapta de la noi, le va pasa si lor. Vor invata sa aprecieze fiecare gand bun, fiecare gest de omenie,
fiecare cuvant de incurajare, fiecare privire blanda, fiecare lectie bine facuta. La urma urmei, noi
suntem exemplele lor.
Suntem prinsi intr-un sistem bolnav. Vindecarea poate veni doar prin noi. Prin schimbarea
gandirii, prin schimbarea atitudinii , si prin schimbarea inimii.
Am adunat gandurile copiilor mei si nu numai Am adunat strigatele lor nestrigate, vorbele lor,
neputintele lor, frustrarile lor, ale mele si ale tuturor parintilor care nu stiu cum si nu au curajul sa
abordeze aceste probleme dureroase, nu risca sa atarga consecinte asupra copiilor lor. Eu imi asum
riscul de a se rasfrange asupra lor consecintele si chiar asupra mea. Imi asum riscul de a li se tranti in
fata: Te-ai dus si i-ai spus lui maica-ta sau : Ce crezi tu? Ca ma intereseaza pe mine cine-i maica-ta?
sau Cum altii sunt in stare sa faca si tu te duci si te plangi la mama-ta? Eu vorbesc deschis Asa mi-I
felul Altii va arata cu degetul si va judeca, dar nu din dorinta de a ajuta. (Scoli sunt multe. Elevii
pleaca si apoi ne plangem)
Totusi. nu ca sa lezez am vorbit
V-a scris un om care greseste, un om caruia nu-i ies perfect toate lectiile, un om incapabil sa
inteleaga toate lucrurile, dar un om caruia ii pasa de toate categoriile.
Sunt la mijloc pentru o vreme. Mai sunt si altii
E greu sa fii profesor, e greu sa fii elev, e greu sa fii parinte Dar sa le duci pe toate e, uneori,
imposibil.