Studiu de caz: EXAMENUL MUNCII FR CAP

Stancu Amalia-Mihaela
Bacalaureatul s-a dovedit in ultimii doi ani a fi un prag greu de trecut pentru
generaia Facebook & IPad. Dincolo de discuiile referitoare la relevana si utilitatea
materiilor nvate n liceu, eliminarea surselor de inspiraie a scos la iveal un aspect
esenial: n 12 ani de coal, majoritatea elevilor nu sunt nvai cum pot s-i valorifice
abilitile!
Pentru cei care, asemeni lui Cornel, nvarea (iar mai apoi munca intelectuala) este in
primul rnd munca, doar apoi inspiraie si gndire, studiul de caz urmtor poate nsemna o
schimbare radical a vieii lor. Ca la toate studiile de caz, numele sunt schimbate pentru a
asigura confidenialitatea.
n momentul in care s-au afiat rezultatele la bacalaureat la unul dintre cele mai bune
licee din Drobeta Turnu Severin, Cornel a simit c cerul se prbuete peste el: dei fusese
premiant in ultimii doi ani, dei fcuse meditaii cu bunicul sau si muncise foarte mult, a picat
la matematica! Regula de via pe care o nvase de la prini: munca i eforturile intense
sunt ntotdeauna rspltite era nclcat flagrant i sutele de ore dedicate rezolvrii unor
probleme care nu-i spuneau nimic i nu-l atrgeau defel preau acum o investiie ratat. La fel
cum ratata era si dorina sa de a-si continua studiile la una dintre cele mai solicitate faculti
ale Universitii Politehnica.
Conform ciclului clasic al reaciilor umane fa de nenorociri, a nceput prin a nega
realitatea i a depus o contestaie, chit c tia deja c nu ar fi avut cum s obin cele 60 de
sutimi necesare depirii pragului. Apoi a negociat intens cu bunicul su, pentru a-i demonstra
c soluiile pe care le folosise aveau logica. Da, aveau, dar o logic diferit de cele cuprinse n
manualele de matematic, logica matematicii Corneliene, dup cum rdea de el bunicul.
Aa ca in timp ce colegii si se nghesuiau pe scrile de la Politehnic pentru a-si
depune dosarele, Cornel se aeza din nou la biroul lui, cu alte sute de probleme de rezolvat, in
sperana ca la sesiunea din toamna va fi ceva mai puin creativ si se va ncadra in conceptele,
regulile si cerinele baremurilor probei de matematica a bacalaureatului romanesc. Mai este
nevoie sa descriu starea de spirit cu care fcea asta? E suficient sa spun ca ceea ce pana atunci
i se prea plicticos si neatractiv, acum devenise penibil si respingtor. Iar haosul si
dezndejdea din sufletul su se transferau i spre mintea ce refuza s mai fac conexiunile
adecvate i opera la 20% din capacitate.
Ai probleme de concentrare, Cornele?
Explicaia gsit de ctre toi cei din cas a fost c sufer de probleme de concentrare.
Aa ca mai nti l-au ndopat cu tot soiul de suplimente minune, ce ar fi trebuit s,a-l
transforme ntr-un adevrat Einstein. Dar degeaba!
Le-am propus un alt el: mbuntirea semnificativ a performantelor la
matematic, msurat prin nota de la bacalaureat. Tatl a fost uimit si m-a ntrebat imediat
dac dau i meditaii la matematic. Am rspuns cu o ntrebare adresat lui Cornel:
- Te-a nvat cineva cum s-ti foloseti ntregul creier, nu doar memoria sau logica,
pentru ca s rezolvi probleme de matematica?
Uimirea de pe fata tatlui nu era depit dect de cea din ochii lui Cornel:
- Si asta o sa-l ajute sa se concentreze mai bine?
- Poate c-l va ajuta doar s rezolve mai repede si mai uor orice tip de problem!,
am propus o reformulare a obiectivului, de la un mijloc (concentrarea) la rezultatul dorit
(facilitate i sigurana n luarea examenului de bacalaureat).
nva-m s greesc!
Dup plecarea tatlui, am continuat s-l uimesc pe Cornel, care venise cu carneel i
pix ca s-i ia notie, lundu-mi la rndul meu un clip-board i cerndu-i foarte serios s m
nvee i pe mine cum s pic examenul pentru care m-am pregtit cel mai intens. Din aproape
n aproape, am descoperit urmtoarea strategie ce garanteaz eecul la probele de matematic,
orict de mult ai fi muncit:
1. te uii la enunul problemei,
2. detectezi c nu se ncadreaz n cele cteva modele simple de rezolvare,
3. dai drumul IPodului interior cu melodia: Vai! Nu tiu, nu pot, nu reuesc!,
asociata cu ritmuri care induc panica i taie rsuflarea.
4. aa cum ti s-a spus, ncepi sa-ti bai mintea, doar-doar ti-o veni vreo idee (Cornel
chiar i btea mintea, lovind ritmic cu degetele o anumit zona a frunii),
5. singurele idei pe care le accepi in minte sunt
- melodia de la punctul 3 (Nu tiu, nu pot, nu reuesc!),
- imaginarea cu lux de amnunte a consecinelor dezastroase ale nereuitei,
- senzaia de copleire ce apare pe umeri si durerea de cap ce devine chinuitoare
6. te opreti din combinarea elementelor de la punctul 5 doar atunci cnd se termin
timpul alocat examenului sau exerciiilor din acea zi.
Esenial este ca n tot acest interval s te chinui, sa suferi, sa transpiri si sa ti se taie
respiraia ct mai mult, astfel nct cineva care te observ din afar s fie convins c depui
eforturi intense, chiar dac nu sunt ncununate de succes. Si asta pentru c, aa cum aflasem
anterior, ceea ce conteaz cu adevrat sunt munca si eforturile intense.

Chiar totdeauna te chinui?
Dup ce am devenit expert in tehnica Cornel de picare a examenelor la matematica,
l-am ntrebat cum de nu a reuit acelai lucru i la roman, materia la care luase 10 la
Bacalaureat, dei nu-i acordase la fel mult atenie.
- Ei, acolo este altceva!
- Ce este diferit?
- Pi ai nevoie de imaginaie i creativitate, nu doar s tii formule i algoritmi de
rezolvare!
Spunnd asta, Cornel deja i lsase capul ntr-o parte, i ndreptase privirea n sus i
i mngia uor ceafa. i ca prin minune faa i s-a luminat iar ochii i scnteiau de inteligen.
O cu totul alt stare, att mental, ct si emoional.
- Iar la IPodul din mintea ta, ce melodie se aude?
- Mai nti un Uau! de uimire, pe urma Ce bine ca nu exista un rspuns de-a gata
- pot sa-mi arat valoarea!, i dup cteva secunde din nou Uau! Asta e! Ce tare sunt!
- Iar ritmul?
- Sunt btile inimii, care mai nti se accelereaz, se aud tot mai tare, iar cnd mi
vine ideea, rmn la fel de intense, dar i reduc brusc ritmul.
- i n corp, ce simi?
- nti o uoar strngere de inim, apoi o cldur plcut ce se rspndete n tot
corpul.
Privit din exterior, era complet schimbat: corpul relaxat, zmbetul de pe fa, vocea
sigur i convingtoare indicau o cu totul alt modalitate de funcionare, chiar dac era vorba
tot despre examene cu subiecte dificile.
- Si de imaginat, i imaginezi ceva?, l-am ntrebat, pentru a menine simetria cu
informaiile adunate anterior.
Cornel m-a privit uimit:
- Nu, acum am nevoie de inspiraie, de ce mi-a mai pierde vremea nchipuindu-mi tot
soiul de prostii?
Eliberarea de falsele concepii
- Chiar, la matematic de ce i pierzi vremea nchipuindu-ti tot soiul de prostii?
Zmbetul a pierit pe fata lui Cornel, iar pre de cteva clipe i lumina din adncul
ochilor s-a stins. Era o ntrebare pe care nu i-a pus-o niciodat, asemeni attor altora care au
senzaia c ar trebui s procedeze diferit n fiecare context. De fapt, fiecare dintre noi avem
o strategie de succes, pe care o putem adapta oricrei situaii!
Dac m-a fi putut conecta la gndurile lui Cornel, probabil c a fi auzit urmtoarea
succesiune de fraze:
- Uau! N-am niciun rspuns de-a gata Cum pot oare s-mi art valoarea - doar
pn acum am fost n rolul de profesor, de expert Uau! Asta e! Ce tare sunt!
i-a cobort privirea spre mine i, cu ochii strlucind i vocea plin de siguran si
convingere mi-a spus:
- Fiindc ar fi fost prea uor! Si iari mi-ar fi reproat c scot rezultatele din burt sau
ca nu muncesc destul
- Cine?
- Prinii, bunicul ntotdeauna mi-au spus ca la matematica nu conteaz inspiraia, ci
doar munca asidu, concentrarea chiar dac nu-ti vine nici o idee!
Si discutnd puin, am aflat ca uurina cu care Cornel rezolva problemele de
matematic i speriase pe cei din jurul sau, mai ales ca nu putea explica firul logic al
raionamentelor sale. S-au temut ca s-ar putea nva prost, s nu gndeasc, s nu
aprofundeze, ci doar sa trnteasc nite rezultate pentru ca sa poat s se joace sau sa citeasc
mai mult.
De aceea, l-au obligat sa rezolve probleme mult mai grele dect cele obinuite,
interzicndu-i sa se ridice de la birou sau sa fac altceva in timpul pe care i-l fixaser ca fiind
necesar pentru munca la matematica. In felul acesta, i-au indus o strategie orientat nu
spre rezolvarea problemelor, ci spre ocuparea timpului, care ncepnd cu clasa a opta
devenise automatism. Mai mult, in felul acesta au asociat cu matematica strile de frustrare
si plictiseal, care au stabilizat recursul doar la aceast strategie. Numai c regula conform
creia ceea ce conteaz cu adevrat sunt munca si eforturile intense, ce susinuse pn
acum la nivel mental recursul la strategia deficitar, se dovedise fals. Aa ca l-am ndemnat
pe Cornel sa o reformuleze, astfel nct s-i fie ghid in via:
- Ceea ce conteaz cu adevrat sunt rezultatele, indiferent de munca sau
inspiraia care se afla in spatele lor.
Imaginaie si inspiraie, in loc de transpiraie
- Si de-acum nainte cum vei proceda?
- Foarte simplu:
1. M uit la enunul problemei,
2. detectez daca se ncadreaz in cele cteva modele simple de rezolvare - daca da
le aplic, verific si termin rapid,
3. daca nu, dau drumul IPodului interior cu melodia: Ce bine ca nu exista un
rspuns de-a gata - pot sa-mi arat valoarea!, asociata cu ritmul inimii care isi accelereaz
uor btile,
4. mi aplec capul intr-o parte, privesc in sus si-mi frec uor ceafa, lsnd timp
inspiraiei sa-mi ofere o soluie,
5. cnd aceasta apare, mi spun in gnd Uau! Asta e! Ce tare sunt! si simt
cldura care mi cuprinde tot corpul,
6. transcriu soluia de la punctul 5, o verific si termin cu mult nainte de epuizarea
timpului alocat examenului sau exerciiilor din acea zi.
Toate elementele ii erau deja cunoscute, dar nu fuseser niciodat combinate in felul
acesta, asociate cu ncredere, curiozitate, provocare si concentrate intr-o regula care sa
permit att muncii, cat si inspiraiei sa contribuie la reuita sa.