Autismul incapacitate de interrelationare

Constiinta reprezinta capacitatea de a produce

judecati asupra intentiilor si actelor noastre.
Constiinta este intuitia pe care o are spiritul despre
perceptiile si actele sale. Constiinta este
intentionalitate, adica este indreptata spre ceva
din afara mea.
Interpretarea este competenta care le permite
primatelor sa atribuie atitudini, intentii, sentimente
mintiilor
1
. Citirea altor mintii este de fapt
empatizarea.
A f empatic inseamna a percepe cu acuratete
cadrul intern de referinta al altuia, cu toate
componentele sale emotionale si semnifcatiile care-i
apartin ca si cum cealalta persoana, dar fara a
pierde conditia de ca si cum

. !e poti transpune cu
ajutorul ima"inatiei in "andirea celuilalt, in trairea lui
si in modul de a actiona
#
.
$mpatia poate f defnita din punct de vedere
psi%analitic ca un proces al unei identifcari scurte
prin care, cu o fantezie constienta sau neconstienta,
cineva s-ar contopi pe sine cu o alta persoana
pentru ca sa intelea"a si sa impartaseasca
sentimentele si atitudinile altuia.
In mod normal oamenii empatizeaza unii cu
ceilalti. Isi intele" trairile, "andirea, modul de actiune
unii altora. &ar e'ista si finte care nu pot empatiza,
care nu dispun de un or"an mental
(
. Acesti oameni
1
)*+CA,, -A&. /I0AI+ I,!-*&.C$-$ I, 1I+*)*1IA /I,!II &I, 2$-)2$C!I3A )!I,!$I C*4,I!I$I ,
$&I!.-A .,I3$-)I!A!II &I, 5.C.-$)!I, 666, pa". 17(.
2
/A-C.), )!-*$ $/2A!I$ )I 2$-)*,A+I!A!$
3
I5I&$/, pa".
4
)*+CA,, -A&. /I0AI+ I,!-*&.C$-$ I, 1I+*)*1IA /I,!II &I, 2$-)2$C!I3A )!II,!$I C*4,I!I$I ,
$&I!.-A .,I3$-)I!A!II 5.C.-$)!I, 666, pa".178.
1
se numesc autisti. $i nu pot comunica. 2rin urmare
nu se pot inte"ra in societate. &aca nu pot le"a
prietenii pentru ca nu pot f capabili sa empatizeze
sau sa interpreteze reactiile, atitudinile celorlalti
atunci se pune intrebarea daca devin an'iosi, daca
traiesc sentimente de insin"urare, de alienare, de
an"oasa.
Comunicarea este esenta sociabilitatii. $a
reprezinta actul prin care oamenii si alte vietiutoare
isi fac cunoscute e'istenta, intentiile, dau stiri,
informeaza, sc%imba mesaje transmitand intr-un
sens sau mai multe sensuri in scopul convietuirii si
uneori doar informarii.
Autistii nu sunt parte inte"ranta a societatii.
&ifcultatea lor de intele"ere a celorlalte minti 9i
plaseaza in e'teriorul "rupurilor, asociatiilor. In
varianta Asper"er, autistii nu pot interactiona social,
dar pot stapani limbajul si pot trece testele de
inteli"enta la nivel mediu si peste medie
:
.
In varianta -ett, autistii si-au pierdut deprinderile
dobandite intre unu si patru ani si deprinderea de a
folosi mainile, prin dere"larea semnifcativa a unor
comportamente
;
.
&ezvoltarea mentala a unui individ care traieste
in afara unei ambiante lin"vistice datorita stransei
le"aturi dintre limba si "andire este imposibila. Cel
ce benefciaza de un astfel de mediu poate evolua
normal c%iar si atunci cand el nu vorbeste
<
.
)ituatia autismului demonstreaza contrariul
acestei prepozitii ca individul care traieste intr-un
5
I5I&$/, pa". 17<.
6
I5I&$/, pa". 17<.
7
&I,., /I0AI !$*-IA C*/.,ICA-II
2
mediu lin"vistic se dezvolta mental. Autistii nu pot
adopta o atitudine intentionala
8
.
Atitudinea intentionala este modul de interpretare
comportamental al unei entitati, tratand-o ca si cum
ar f un a"ent rational, care a determinat ale"erea
actiunii , luand in considerare , convin"erile si
dorintele sale.
*r"anismul este un sistem intentional asupra
caruia se pot face predictii
7
. Autistul nu poate face
predictii. $l nu poate e'plica ce se intampla in mintea
sa, nu poate introspecta, nu poate analiza nici trairile
proprii nici pe cele ale celorlalti.
Autistii sunt un model de virtute. $i nu pot minti,
insela, pretinde. $i se instraineaza, nu pot comunica,
nu se pot amuza, =ecari , sau juca.
Individul dispune de mijloace de e'primare
sonora nearticulata ca rasul, oftatul, tusea
semnifcativa precum si foarte multe semnale
acustice cu inteles bine determinat pentru care nu
e'ista o denumire
16
.
5ataia pe umar, stran"erea mainii, imbratisarea,
palmuirea, sarutul si altele constituie elemente de
limbaj tactil tot asa cum putem descoperii elemente
de comunicare cromatica in e'teriorizarea
sentimentelor de rusine sau manie, prin modifcarea
culorii obrazului
11
.
&esi mult mai putin constientizate, e'ista si la om
forme de comunicare c%imica si electrica, pe unele
dintre acestea bazandu-se multe afnitati si antipatii
nee'plicate dintre indivizi , rase si populatii.
8
&$,,$!, &A,I$+ !I2.-I /$,!A+$. * I,C$-CA-$ &$ I,!$+$4$-$ A C*,)!I,!$I , $&I!.-A
0./A,I!A), 5.C.-$)!I, 1778, trad. 2A-+*4, 0*-!$,)IA, pa". #<.
9
I5I,$/, pa". (#
10
&I,., /I0AI !$*-IA C*/.,ICA-II , pa".
11
I5I&$/, pa". #7.
3
Importanta mijloacelor de comunicare "estuala a
fost subliniata inca din antic%itate in conte'tul
oratoriei, care a acordat o atentie deosebita functiei
persuasive a "esticii.
Autistii nu intel" semnele, limbajul non-verbal al
oamenilor normali sau a celor ce nu sufera de
aceasta defcienta.
In teatru, relatia fundamentala este cea dintre
personaj si spectator. 5una functionare a mijloacelor
>inezice si pro'emice de e'primare joaca un rol
esential
1
. Actorul este obli"at, pe de o parte, sa-si
supradimensioneze "estica si mimica spre a le face
perceptibile de la distanta si pe de alta parte sa-si
subordoneze jocul de scena unui cod al e'presiei
faciale si corporale accesibile publicului in conditii
socio-istorice determinate.
Autistii nu pot interpreta "esturile, mimica
acestora. $i nu pot simula faptul ca sunt altcineva. $i
nu pot empatiza cu celalalt. ,u poate simti durerea
sau suferinta celuilalt. !rebuie sa studiem viata
fintelor si nu creierul lor
1#
. &aca observam suferinta
oamenilor, studiindu-le comportamentul, stim ce se
a=a si-n creierul lor.
5iolo"ic, omul are un creier mai evoluat ca al
celorlalte animale, dar re"ulile biolo"ice controleaza
si comportamentul omului. )pre deosebire de
celelalte animale, omul se deosebeste prin aceea ca
poseda mai multe semnale non-verbale ereditare sau
educate.
Comunicarea reprezinta un mod de interactiune
psi%o-sociala prin care oamenii isi transmit impresii,
idei, conceptii prin mesaje ce produc sc%imburi de
12
I5I&$/, pa". (.
13
&$,,$!, &A,I$+ !I2.-I /$,!A+$. * I,C$-CA-$ &$ I,!$+$4$-$ A C*,)!II,!$I , $&I!.-A
0./A,I!A), 5.C.-$)!I, 1778, trad. 2A-+*4, 0*-!$,)IA, pa". 187.
4
informatii cu scopul cultivarii valorilor propri si
cunoasterii valorilor celorlalti. $a se efectueaza in
sisteme si limbaje non-verbale comple'e? limbaje
verbale insotite de limbaje non-verbale, de simboluri,
de alternata, tonuri, ritmuri, taceri folosite anume
pentru impartasirea unor semnifcatii cu scopul
recunoasteri ideilor si intereselor pastrarii unor
le"aturi si unor raporturi.
Autistul nu poate comunica, nu-si poate ima"ina
trairile celuilalt. Autistii nu dispun de ima"inatie. $i
se orienteaza dupa indicatori perceptivi din conte'tul
real in care se desfasoara activitatea. $i nu au o
directionare precisa, inainteaza fra"mentar, sacadat,
cu sta"nari si erori pana la obtinerea unui rezultat
oarecare.
2rocesul de obtinere, prin ima"inatie, a noului
implica interactiuni cu toate componentele sistemului
psi%ic uman, cum ar f? dorintele, aspiratiile,
profunzimea intele"erii, orientarile dominante, trairile
profunde ale evenimentelor, e'perienta proprie,
dinamica temperamentala intrea"a personalitate
1(
.
Astfel produsul ima"inativ e'prima personalitatea,
ori"inalitatea acesteia si este el insusi ori"inal, fe in
raport cu e'perienta, fe cu cea sociala.
Autistii sunt finte fara ima"inatie, fara
personalitate. ,u se poate vorbi in cazul lor de
constiinta, de intentionalitate sau de predictii. ,u pot
f considerati finte sociale.
14
2*2$)C. ,$3$A,., 2A.+ 2)I0*+*4I$ , $&I!.-A &I&AC!ICA )I 2$&A4*4ICA, 5.C.-$)!I, 177<, pa".
7#.
5
5I5+I*4-A1I$?
1. )*+CA,, -A&. /I0AI+ I,!-*&.C$-$ I, 1I+*)*1IA /I,!II &I,
2$-)2$C!I3A )!II,!$I C*4,I!I$I , $&I!.-A .,I3$-)I!A!II &I,
5.C.-$)!I, 666.
. /A-C.), )!-*$ $/2A!I$ )I 2$-)*,A+I!A!$
#. &I,., /I0AI !$*-IA C*/.,ICA-II
(. &$,,$!, &A,I$+ !I2.-I /$,!A+$. * I,C$-CA-$ &$
I,!$+$4$-$ A C*,)!II,!$I. , $&I!.-A 0./A,I!A), 5.C.-$)!I,
1778, trad. 2A-+*4, 0*-!$,)IA.
:. 2*2$)C. ,$3$A,., 2A.+ 2)I0*+*4I$ , $&I!.-A &I&AC!ICA )I
2$&A4*4ICA, 5.C.-$)!I, 177<.

6
7