Metode de recuperare medicala B.F.

T
in discopatii
PARTEA I
I.Generalitati(definitie,clasificare,date epidemiologice)
Hernia de disc lombara este o afectiune cu simptomatologie
bipolara(lombalgie-sciatalgie sau cruralgie),care in majoritatea cazurilor este
patognomonica pentru diagnostic,mai ales cand se asocieaza in eolutie
periodicitatea,progresiitatea si ariabilitatea simptomatologica!crize lombalgice
repetate,la care se pot asocia semne neurologice si reactii diferite psi"ice ale
bonaului la durere#
$onsecuti acestor leziuni,cu ocazia unui traumatism,de cele mai multe ori
produs de o reducere brusca a coloanei ertebrale flectate,apare "ernia nucleului
pulpos,printr-un spatiu creat in ligamentul ertical posterior#Portiunea "erniata a
nucleului pulpos,apasand asupra maduei spinarii sau asupra radacinilor neroase ale
acestuia,determina fenomene de compresiune#Aceste procese patologice stau la baza
asa ziselor neralgii sciatice,a crizelor de lombago etc#
In concluzie "ernia de disc este un conflict disculo-radicular cu "ernierea
intrara"idiana la nielul discului interertebral %&-%' sau %'-()#
(indromul lombosciatic ramane o problema de actualitate cu o frecenta
deosebita,incapacitate de munca foarte ridicata,dificultate de a pune un diagnostic
precis de cauzabilitate,prin lipsa unei abordari unitare si sistematice interdisciplinare
si de aici inconstanta terapiei adecate,comple*e,cu repercusiuni socio-economice in
toate tarile#
+arsta cu frecenta ma*ima este de ,--&' de ani,iar raportul barbat.femeie este
de /.)#0e obicei este unica#1-2 din "ernii apar la cei care depun eforturi fizice mari#
In 3'-342 din cazuri "ernia este localizata in regiunea lombara,iar dintre
acestea '-2 sunt la %&,&-2 la %'#Herniile de disc cericale sun pe locul II!'-2 sunt
la $5-$1,,-2 la $'-$5#6oate rar,)-/2 din cazuri,e*ista "ernii in regiunea dorsala#
Hernia are urmatoarele localizari7lateral 5'2,median ,,2 si bilateral /2#
8#Hirsc" afirma ca 5'2 din populatia (uediei sufera de dureri lombare,in (#9#A
& din ' persoane, in Anglia se inregistreaza anual ),) consultatii in acest scop#:
anc"eta sociala in Alger eidentiaza frecenta globala de 3-,32 care creste cu arsta#
Hernia de disc,forma acuta,este mai frecenta la se*ul masculin cu media de
arsta intre /' si &- de ani#
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
II.Etiopatogenie(cauze,mecanisme,anatomie patologica)
Hernia discului interertebral este produsa de traumatisme,in general
traumatisme mici si repetate#Este posibil sa interina si un factor local predispozant in
sensul e*istentei unor anomalii congenitale ale regiunii lombo-sacrate#Patogenic
e*ista , feluri de factori7predispozanti,faorizanti si determinanti#
)# 6actorii predispozanti sunt7anomalii congenitale(lombalizarii,spina
bifida)constitutia indiiduala insuficienta a tesutului conjuncti de
sustinere(normal ligamentul ertebral dorsal este slab reprezentat in regiunea
lombara)#
/# 6actorii faorizanti sunt7modificarile fiziologice si patologice ale
discului,punctia lombara,sarcina si nasterea,anumite pozitii ocupationale ale
indiidului#
,# 6actorii determinanti sunt7traumatismul coloanei ertebrale si efortul fizic#
(uferinta radacinii neroase sub compresiunea directa a "erniei trece prin trei
stadii7stadiul I-sindromul de iritatie cu parestezii si dureri!stadiul II-sindromul de
compresiune,cu semne deficitare in teritoriul radacinii respectie!stadiul III-sindromul
de intrerupere sau de paralizie radiculara,ultima faza de leziune radiculara(este
paralizia teritoriului muscular periferic al radacinii atinse)#
In afara de factorul mecanic direct reprezentat de discul "erniat,un rol imortant
il joaca si factorul ascular7"ernia de disc produce staza in enele mari epidurale si
perimedulare si de asemenea comprima artera radiculara si astfel se produc tulburari
circulatorii pe radacini si c"iar in conul terminal#0in cauza radiculitei de staza
durerile sciatice pot persista mult timp dupa operatie#
;odificarile anatomopatologice se inpart in & stadii#
Primul stadiu reprezinta dezorganizarea structurilor discului interertebral,atat a
nucleului pulpos,cat si a inelului fibros#In stadiul al doilea se produce migrarea
posterioara a fragmentelor nucleului pulpos prin fisurile inelului fibros#In stadiul al
treilea are loc o adearata "erniere a unei portiuni de disc in canalul
ertebral,constituind "ernia de disc posterioara#In stadiul al patrulea e*ista o
deteriorare discala intinsa,leziuni degeneratie ale platourilor ertebrale cu formare de
osteofite#
: mica "ernie ireductibila,situata pe fata coletului radicular la un bolna cu
canal lombar mai ingust sau in forma de trefala,poate determina o compresie mai
seera decat o "ernie oluminoasa situata la distanta de coletul radicular,unde
radacina este mai mobila sau la un subiect cu canal lombar larg#
$onflictul persistent poate determina o reactie inflamatorie locala,urmata de
formarea unor aderente intre radacina neroasa si "ernie,pe de o parte si intre "ernie si
sacul dural pe de alta parte,ceea ce determina aparitia unei epidurite localizate#
/
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
Intensitatea compresiunii discului declanseaza inflamatia acuta a
radacinii,corespunzand clinic sciaticii "iperalgice,care duce secundar la fibroza cu
ingrosarea perinerului,iar radacina inflamata ramane "ipersensibila ani de zile,cu
"e*acerbari la dierse miscari sau modificari fizico-c"imice si deseori la ariatii
atmosferice#
Herniile de disc in fuctie de pozitia lor fata de ligamentul longitudinal posterior
au fost clasificate in7
-"ernia directa-fragmentul "erniat ramane in fata fisurii,retinut de ligamentul
longitudinal posterior !
-"ernia migratorie subligamentara(disecanta)!
-fragmentul "erniat se deplaseaza sub ligamentul longitudinal posterior fara al
perfora superior sau inferior,pe fata posterioara a corpului ertebral!
-"ernie e*teriorizata,atunci cand se rupe planul longitudinal posterior,portiunea
"erniata ramane atasata de disc!
-"ernia libera,care se produce prin ruperea pediculului cu detasarea
completa,situata in canalul lombar mai aproape sau mai departe de discul lezat#
6orma si functionarea coloanei ertebrale sunt in stransa legatura cu starea
functionala a discului interertebral#Procesul de degenerare a discului trebuie separat
si diferentiat de modificarile morfologice secundare arstei#
(pre deosebire de senescenta,"ernia discala este un proces degenerati care
eolueaza in mai multe stadii,deosebite cantitati si calitati#
)#(tadiul de degenerare nucleara(staiul I de-(eze)#Tesutul nuclear pulpos sufera
un proces de fragmentare,rezultand un numar ariabil de fragmente solide,libere intre
ele,inconjurate de o substanta semifluida omogena!concomitent puterea de in"ibitie a
nucleului scade mult,el deenind intr-un stadiu final aproape inert(Hendri)#In inelul
fibros apar fisuri circulare si radiale cu scaderea rezistentei fibrelor,mai ales in
portiunea posterioara!in zonele de minima rezidenta pot migra fragmentele nucleare
degenerate#
/#(tadiul de deplasare nucleara(stadiul II de-(eze)#Elementele nucleului
degenerat migreaza spre periferia discului cu implicarea ligamentului longitudinal
posterior in punctele sale slabe,mai ales laterale#0upa o perioada de rezistenta in care
ligamentul longitudinal posterior este impins de tesutul discal "erniar apare urmatorul
stadiu#
,#Hernia de disc e*teriorizata(stadiul III de-(eze) cand se produce ruperea
ligamentului cu migrarea tesutului discal in canalul lombar#
9neori rezistenta ligamentului este mare si atunci tesutul discal "erniat produce
decolarea lui de pe corpul ertebral supra- si subiacent,migrand in spatiul astfel creat
si realizand "ernia <disecanta=#
0urata stadiului de deplasare nucleara este ariabila(luni,ani) caracterizandu-se
prin intermitenta(ceea ce corespunde intermitentei sindraoamelor algice) si
,
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
ireersibilitate#Ameliorarea durerii se datoreaza fie interferarii terapeutice a
fenomenelor asculare(edem,congestie),fie cedarii functionale a radacinii
comprimate#
&#(tadiul de fibroza(Armstrong)#Procesul de fibroza incepe,de fapt,odata cu
aparitia primelor leziuni de degenerescenta discala si continua tot timpul
eolutiei#6ibrozarea intereseaza atat fragmentele nucleare ramase pe loc si inelul
firbos inconjurator,cat si portiunile de disc "erniate#Acestea din urma dein progresi
dureroase si fibroase#+olumul lor scade si,in stadiul final de eolutie apare
calcificarea si o anc"iloza fibroasa a ertebrelor supra- si subiacente,leziunea
deenind inactia cu disparitia fenomenelor clinice#

III.Criterii de sustinere a diagnosticului:
a)examenul clinic-semne subiective si obiective

0ebutul este de obicei brusc,predominant la se*ul masculin,cu media de arsta
intre /' si &- de ani#(imptomele si semnele sunt ariabile in functie de sediul "erniei
de disc#E*amenul obiecti indiidualizeaza catea simptome7
(indromul ertebral include7
)#Rectitudinea coloanei7modificare prin care pacientul isi diminueaza greutatea pe
partea posterioara a discurilor,reducand protuzia discala#
/#$ontractura musculara care determina o redoare dureroasa a coloanei ertebrale
de intensitate gradata,blocaj cu limitarea miscarilor de fle*ie,e*tensie si lateralitate in
dierse grade si dureri la palparea si percutia apofizelor spinoase sau a regiunii
paraertebrale#$ontractura poate fi izibila sub forma unui relief bine conturat si dur#
,#$ifoza toracala inersa,compensatoare pentru restabilirea ec"ilibrului
corpului,poate insoti scolioza#
&#;odificari in postura si mers#In puseul algic,bolnaul adopta de obicei o pozitie
caracteristica de antefle*ie cu sprijin pe membrul inferior sanatos si cu semifle*ia
celui bolna#;ersul se face sc"iopatand,piciorul bolna atingand solul numai cu
arful,cu pasi lenti sau este uneori imposibil#
'#Atitudinile antalgice sunt rezultatul unor redori ertebrale care fi*eaza coloana
intr-o pozitie care determina un minimum de durere#
5#;obilitatea redusa a coloanei7limitarea fle*iei entrale a trunc"iului,eidentiaza
prin proba indice-sol(manera %asegue in ortostatism)este prezenta in 3'2 din
cazuri!e*tensia este dureroasa in ,'2 din cazuri!fle*ia laterala dreapta-stanga este
afectata in 332 din cazuri,mai putin miscarea de torsiune#
(indronul radicular include7
Tulburari de sensibilitate,parestezii permanente sau intermitente#Topografia lor
distala da indicatii asupra localizarii "erniei,si anume7la nielul "alucelui "ernia %&-
%',in calcai,planta si degete%'-()#
&
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
Tulburari de sensibilitate superficiala7"iperestezie mai frecenta in formele
"iperalgice si "ipoestezie interesand mai mult sensibilitatea tactila si dureroasa,mai
rar termica#(ensibilitatea profunda nu este afectata#9neori este prezenta o
"iperalgezie a tendonului lui A"ile#
Tulburari motorii-se intalnesc in propotie de ,&2 din cazuri sub forma de
pareze,paralizii,"ipotonii si atrofii musculare,cu instalarea progresia,mai rar brutala
cand nu au prognostic nefaorabil#Prezenta unei pareze sau paralizii are aloare
diagnostica topografica#
Tulburari de refle*e#Refle*ul a"ilian poate fi diminuat sau abolit in 5-2 in
"erniile %'-()#Refle*ul medioplantar se gaseste uneori abolit inaintea celui
a"ilian#Refle*ul rotulian,diminuat sau abolit,denota afectarea prin "ernie de disc a %/-
%, sau %,-%&#
Tulburari sfincteriene si se*uale#6recenta lor este apreciata intre
&-)/2,aparand uneori ca si retentie urinara,determinata uneori de iritarea
radacinilor,sau incontinenta,datorata intreruperii radiculare#$oncomitent se asociaza si
tuburari se*uale si "ipo- sau "iperse*ualitate#

Hernia de disc cericala
0etermina un tablou neurologic ariabil,in functie de nielul
compresiunii7radicular,medular sau radiculo-medular#0urerea spontana sau proocata
este intotdeauna prezenta,in regiunea nucala,in spatiul interscapular,umar,brat si mai
rar distal pana la nielul mainii#Tulburarile motorii sunt localizate in membrul
superior respecti dar au o aloare localizatorie mai redusa in comparatie cu
tulburarile de sensibilitate#Tulburarile de sensibilitate au semnificatie mai importanta
decat durerea si au urmatoarele topografii7
-interesarea radacinii $5(prin "ernie de disc $') da parestezii in police!
-iritarea radacinii $1(prin "ernierea discului $5)determina parestezii in degetele /
si ,!
-iritarea radacinii $4 determina parestezii in degetele & si '#
$ompresiunea radacinilor respectie duce la scaderea sau abolirea refle*elor
osteotendinoase(R:T)7radacina $5-R:T bicipital si stilora"idian,radacina $1-R:T
tricipital,radacina $4-R:T cubitopronator#$ompresiunea radiculara se eidentiaza
obiecti prin "iperestezie si apoi prin "ipoestezie,incepand intodeauna din segmentul
periferic#
;ielopatia cericala apare in jurul arstei de '- de ani si se poate sistematiza
clinic in & grupe7
-tetrapareza cu sindrom de neuron motor periferic la membrele superioare si
parapareza spastica cu tulburari de sensibilitate!
'
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
-tripareza cu deficit motor la ambele membre superioare si sindrom >ro?n-(e@uard
in segmentele superioare sau deficit motor intr-un singur membru superior si
parapareza spastica!
-"emiplegie spinala realizand un sindrom >ro?n-(e@uard!
-parapareza spastica cu tulburari de sensibilitate in membrele superioare ,sau
dipareza bra"iala cu forta musculara si sensibilitate intacte la membrele inferioare dar
cu mici semne piramidale#
Hernia de disc toracica
Este o afectiune rara!),'2 din totalul "erniilor de disc,regiunea toracala
inferioara pe dreapta posterolateral fiind mai frecent atinsa,din cauza mobilitatii mai
mari si deoarece boala degeneratia a discului este mai fracenta la acest niel#
Hernia de disc lombara
$linica debutului-lombalgia- este de obicei continua sau episodica,cu durata de
/-, saptamani#(ciatalgia-corespondentul iritatiei radiculare- se intalneste mai rar la
inceputul bolii si are ca traiect7
-sciatica %'7prin "ernie de disc %&-%' da dureri in regiune lombo-sacrata,urmeaza
traiectul membrului sciatic la nielul fesei,coboara de-a lungul fesei posterioare a
coapsei,pe fata e*terna a gambei si la nielul maleolei e*terne trece pe fata dorsala a
piciorului catre "aluce!
-sciatica ()7prin "ernie de disc %'-() determina dureri la nielul fesei,coboara pe
fata posterioara a gambei in regiunea retromaleolara e*terna,tendonul lui
Ac"ile,calcaneu si apoi pe marginea e*terna a plantei catre degetele ,,&, si '#
Tulburarile neurologice intalnite sunt7
)#Parestezii bine delimitate,care constituie un indiciu de niel al "erniei7in "aluce-
"ernie %&-%',in ultimele trei degete si planta-"ernie %'-()#
/#$ontractura musculara paraertebrala mai importanta de partea "erniei#
,#(colioza lombara care este o atitudine ce micsoreaza compresiunea unei radacini
de catre discul "erniat!scolioza poate fi directa,omolaterala cu concaitatea catre
sediul "erniei si indirecta "eterolaterala cu concaitatea de cealalta parte#In prima
arianta "ernia este situata medial fata de radacina,iar in a doua,"ernia este situata
dorsolateral sau intraforaminal,diminuarea comprimarii radacinii respectie
realizandu-se pe seama diametrelor sporite ale gaurii de conjugare#(colioza lombara
este mai freent in cazul %&-%' decat in %'-()#

b)investigatii paraclinice: examen radiologic,probe de laborator
Examenul radiologic al coloanei ertebrale arata absenta incooierilor normale
ale coloanei,prezenta unei scolioze,modificari artrozice,pensarea spatiilor
5
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
interertebrale nodului (c"amarc",si-n regiunea cericala ingustarea spatiilor
interertebrale in pozitiile oblice#(ingure,pensarea si ingustarea unui spatiu
interertebral,nu sunt suficiente pentru a pune diagnosticul "erniei discale#
Totusi o ingustare a sptiilor interertebrale in regiunea cericala,impreuna cu o
coloana ertebrala dreapta,care a pierdut curbatia ei normala,are o aloare mai mare
de diagnoza,decat acelasi aspect in regiunea lombara#;odificari "ipertrofice la nielul
spatiului interertebral nu sunt caracteristice pentru o "ernie discala#
(emne radiologice ale leziunii degeneratie discale nu demostreaza insa modul
sigur ca simptomele clinice sunt datorate caracterelor anormale ale "erniei#
Mielografia cu substante de contrast pune in eidenta "ernia discala#0efectele
de umplere ale tecilor radacinilor indica e*istenta unei "ernii laterale#0efecte ale
conturului spatiului subara"noidian sau intreruperea totala a desc"iderii substantei de
contrast,se ad in "ernii mari si poate median radiare#
Tomografia computerizata a catigat un loc primordial#Ea eidentiaza
"ernia,sediul sau si eentual patologia asociata,da indicatii particulare priitoare la
eolutia stenozei canalelor spinale si proceselor articulare,iar prin injectarea
substantelor de contrast in sacul dural permite aprecierea modificarilor patologice din
interiorul canalului ra"idian#
Rezonanta magnetica nucleara permite obserarea in conditii optime a
structurii coloanei ertebrale,a "erniilor si deformarilor posterioare ale discurilor#
Examenul lichidului cefalo-rahidian arata o usoara "iperproteinemie sub
-,'-2#In caz ca alorile sunt mai mari trebuie eliminata posibilitatea e*istentei unei
neoformatii#Totusi e*ista cazuri de "ernii mari care dau un bloc subara"noidian in
care proteinemia poate depasi ) gram la mie#
$elelate e*amene paraclinice de laborator sunt utile pentru e*cluderea sau
confirmarea unei "ernii discale (cericala,lombara sau toracica)
secundare(+(H,"emoleucograma,calcemia,calciuria,electroforeza,fosfataza
alcalina,fosfataza acida etc#)si detrminarea agentului H%A->/1#
I.E!olutie si prognostic
0intre posibilitatile de eolutie anatomoclinica ale "erniei de disc se citeaza
faptul ca unele sunt reductibile spontan sau cu ocazia unor miscari sub influenta
repaosului si terapiei medicamentose!la altele e*ista resorbtia fragmentului "erniat
prin reactii inflamatorii locale#In cazurile celor localizate anterior si lateral,care nu
comprima elementele neroase,ci numai ligamentul longitudinal anterior,se constata
intercalarea lor in zona interligamentara discomarginala,cu determinarea unei reactii
proliferatie conjunctie si osoase#
1
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
Hernia de disc toracica este mai rara decat cea cericala#Herniile laterale dau
dureri de-a lungul unei radacini toracice#Herniile de linie mediana pot da o paraplegie
cu tulburari mari de sensibilitate obiectia#
0urata unui puseu de sciatalgie in urma unei "ernii discale este
ariata#9neori,puseul acut trece in una,doua sau trei luni in urma unui tratament
fizioterpic si mai ales in urma unui repaos prelungit care faorizeaza reducerea
"erniei#Alteori "ernia deine ireductibila,durerile persista fara nici o tendinta de
ameliorare,necesitand o interentie c"irurgicala#In sfarsit,in alte cazuri,durerile se
calmeaza pana la urma,uneori dupa luni si ani de zile,lasand dupa ele o atrofie
definitia a musc"ilor gambei si o pareza distala,de cele mai multe ori in domeniul
sciaticului popliteu e*tern#E*ista de multe ori o tendinta de indecare spontana a
"erniei discale#
0upa catea remisiuni durerea nu mai reine#+indecarile spontane pot fi
datorate ascularizarii mesei "erniate#
.Tratament
1!rofilactic#(e dau bolnaului indicatii asupra pozitiilor antalgice corecte,in
repaos#
In general pe masura prognosticului,reducerii prin gimnastica se tinde a se
scadea progresi inaltimea pernei#In plus se interzic bonaului miscarile
bruste,antrenand coloana cericala,ridicarea de greutati care sa solicite musculatura
cericala,comprimand discurile!pozitiile defectuase ale coloanei cericale mentinute
prea mult timp si care deasemenea faorizeaza compresiunile(daca sunt pozitii,mai
ales profesionale),nu pot fi coplet eitate,este necesar ca la anumite inerale sa fie
intrerupte pentru catea minute,efectuandu-se catea miscari de e*tensie a*iala sau
repaos in pozitie corijata#0e asemenea bolnaul sa prefere fotoliile care au sprijin
pentru cap,daca are si cerico-bra"ialgii a sprijini antebratul pe spatarul fotoliului
pentru a usura solicitarea musc"ilor subspinosi ai umarului,prin greutatea membrelor#
$ombaterea factorilor de risc este necesara inca din perioada
adolescentei,izand profila*ia primara a "erniei,cat si a cauzelor de intretinere sau
proocare a noilor recidie,aand drept obiecti profila*ia secundara,ceea ce se poate
realiza printr-o sc"ema terapeutica bine pusa la punct si printr-o educatie sanitara bine
adecata#In acest scop se recomanda e*ercitii de Aineto-profila*ie care izeaza
mentinerea fortei musculare (la nielul trunc"iului superior si inferior)si e*ercitii de
constientizare a pozitiilor corecte ale coloanei si bazinului,cu adaptarea de pozitii
corectoare,eitarea eforturilor mari si ridicarea de greutati la persoanele cu
risc(arstnici,bolnai cu spondiloza)#
4
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
"#gieno-dietetic
;asuri igienice#Repaosul la pat pe un plan dur(pat tare)pe durata ariabila intre
'-1 si )- zile,in pozitia antalgica aleasa de blna in formele "iperalgice,dar de obicei
impuse dupa recomandarile lui (c"ultz si Perl7decubit dorsal,cu genunc"ii flectati,in
pozitia <cocos de pusca=#
(e indica pe parcursul manerelor de ridicare si coborare din pat cu sprijin in
maini si genunc"i,coborand cu membrul inferior bolna si sprijin pe cel sanatos si
iners#Purtarea unui lombostat asigura o imobilizare buna a regiunii lombosacrate in
cazurile acute,iar in cazurile cronice reduce durerea si usureaza reluarea actiitatii
profesionale#El este util mai ales bolnailor cu anomalii mecanice,cum sunt
instabilitati ale coloanei sau spondilolistesis#;ersul se mai face initial cu sprijin pe un
baston#In formele cronice la obezi sacaderea ponderala poate fi benefica#
;asuri dietetice#Regimul alimentar trebuie sa fie "iposodat,cand bonaului i se
prescrie o medicatie antiinflamatorie#Eitarea abuzului de alcool este benefica pentru
eolutia bolii#
>olnaului trebuie sa i se e*plice ca boala lui nu este graa si sa accepte un
tratament comple* care poate fi de mare ajutor#0e asemenea cooperarea cu asistentii
este de bun augur in refacerea sa#
$Medicamentos
Include o paleta bogata de substante ce se pet administra singure sau in
asociere#
Antiinflamatoare nesteroidiene(AIB(), cu efecte antiinflamatorii periradiculare
antalgice sunt cel mai frecent utilizate in administratia orala, in supozitoare sau
injectii si cu toate masurile de preenire a reactiior aderse, indeosebi cele
digestie(ulcer,"emoragii)uneori grae, pe care le pot prooca#(ubstantele de tip
0iclofenac,Piro*icam,Bapro*en,Indometacin de preferinta sub forma de
supozitoare()-/ pe zi)au in cele mai multe cazuri efecte faorabile#
Analgezicele singure,mai ales cand AIB( sunt contraindicate,sau in asociere cu
acestea pot ameliora notabil suferinta
bolnaului7Paracetamol,;etamizol(Algocalmin,Boocalmin) in comprimate
supozitoare sau fiole,Tramadol(iraminal) in capsule de supozitoare#
8lucocoticoizii de tip "idrocotizon acetat,triamcinolon,acetonid
(+olan,Cetalgon) >etametazon (0iprop"os,$eleston) asociate cu *ilina )2, in
infiltratii locale paraertebrale sau in gaurile sacrate posterioare, epidural, peridular
sau in punctele +allu* au efecte faorabile, mai ales in formele influentate
nesatisfacator de medicamentele precedente#
In administrarea orala, glucocorticoizii sunt rezerati mai mult pentru formele
seere,"iperalgice,radiculoneritice,paretice,care nu raspund la un tratament medical
corect aplicat si care sunt la limita interentiei c"irurgicale#
3
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
;iorela*antele centrale,de tip $lorzoazon sau Tolperisan(;Ddocalm),folosite
ca medicatie adjuanta,asociate cu AIB( sunt mai eficace in faza acuta#
(edatiele,utile ca adjuant in anumite situatii,au Eunele- un efect tranc"ilizant
si miorela*ant(0iazepam),iar altele efecte "ipnotice(6enobarbital) ori
neuroliptice(%eomepromazin,Plegomazin),indeosebi in formele "ipralgice cu blocaj
lombar la bolnaii an*iosi,irascibili#
%&rtopedico-chirurgical
$el mai bun tratament conserator il constituie repaosul prelungit la pat#
In cazurile mai putin grae se recomanda purtarea unui corset
ortopedic#Tractiunea gambei sau e*tensia gatului pot sa dea uneori rezultate incercand
in acest fel a se reduce "ernia#
Indicatia operatorie in "ernia de disc dupa noile date din literatura
medicala,izeaza doua tipuri de factori7pozitii(preoperatorii)si
negatii(contraoperatorii)#
Recomandarile operatorii in discopatia cu radiculita se poate rezuma astfel7
-durerea instabila
-agraarea progresia a deficitului neurologic
-recurenta dureroasa,imposibil de eitat si de tratat
-sindromul cozii de cal#
Indicatii absolute sunt formele "iperalgice radiculoneritice,care timp de trei
luni nu raspund la un tratament conserator corect(reprezentand mai putin de )2),cat
si lombosciaticele paretice,paralizante si cele la care se suspecteaza o etiologie
tumorala#
-'aminectomia decompresiva -c"irurgia desc"isa- are drept scop decomprimarea
radacinii prin indepartarea nucleului pulpos#
-(himionucleoliza consta in injectatrea intradiscala sub anestezie si control
radiologic de c"imiopapaina,care dizola o parte din nucleul pulpos inclusi cel
"erniat,prin "idroliza prolioglicanilor#;etoda da reactii alergice uneori pana la soc
anafilactic si tulburari neurologice#
-)ucleoctomia percutana este o te"nica mai recenta care realizeaza prin
microaspiratie decompresiunea interna a discului prin eacuarea mecanica a unei mici
cantitati de material discal#(e obtin rezultate faorabile la '-2 dintre cei operati si nu
implica o laminectomie#
-Microdisectomia constituie o metoda c"irurgicala mai putin traumatizanta,prin
faptul ca dupa partile moi,laminectomie sau "emilaminectomie mica,se efectueaza
disectonomia sub microscop,cu traumatism c"irurgical redus si perioda de reabilitare
postoperatorie mai scurta#
)-
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
Interentia trebuie precedata de precizarea prin diferite
metode(R;B,mielografie)a sediului "erniei discale si a unor alte eentuale leziuni
locale#
PARTEA a II-a
I.Tratamentul recuperator B.F.T.
0efinitie7*+T-ul este ramuara medicinei generale care foloseste in scop
terapeutic agenti fizici,naturali si artificialiMarea varietate si modul lor diferit de
aplicare a facut de-a lungul timpului sa se desprinda o serie de ramuri care in
diverse perioade au avut o dezoltare intensa diferita


".#rincipiile si o$ieci!ele tratamentului B.F.T
-Reducerea durerii
-Reducerea iritatiei radiculare
-Reducerea contractiilor musculare
-Tonificarea musculaturii postoperatorii
;etode de recuperare in discopatii
Programele de recuperare ale discopatiei lombare prezinta o serie de
diferentieri in functie de particularitatile anatomo-clinice ale dierselor tipuri de
efectuare discala(discopatii de gradul I)desi nu au ca substrat decat leziuni incipiente
ale nucleului pulpos si inelului fibros diminuand totusi capacitatea de munca din
cauza reducerii capacitatii de efort a coloanei si apartia de dureri,dupa catea ore de
munca#
(e recomanda acestor bolnai programul de masoAinetoterapie,urmarind
recupererea functionala a grupelor de musc"i si a aplecarii trunc"iului prin fle*ia
prelungita lombara#
In plus,adeseori constatam la acesti bolnai e*istenta unei "iperlordoze
lombare,o "ipotonie a musculaturii abodominale,obezitate etc#,a*and tratamentul si pe
corelatia acestor aspecte care intretin si accentueaza leziunile discale#
%ombosciatica prin "ernie de disc posttraumatica ridica probleme de recuperare
functionala diferite pentru protuziile discale reductibile si cele ireductibile#%a "erniile
discale reductibile insotite de inflamatii radiculare si parardiculare importante,sub
influenta repaosului la pat(in pozitie de suprarepaos)si a medicamentelor
))
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
analgetice,antiimfamatorii si decontracturante#Problema preenirii recidielor este
deosebit de importanta#
In cazurile de sec"ele dupa operatii de "ernie discala,se ridica problema
tratamentului si a recuperarii functionale,a tulburarilor postoperatorii(dureri
reziduale,parestezii si c"iar deficite motorii)care continua sa mentina incapacitatea de
munca,Pentru ameliorarea capacitatii scazute a coloanei ertebrale se aplica programe
speciale de masoAinetoterapie in piscina asociid la acestea curentii diadinamici,bai
galanice,galanizari transersale,faradizari, dus masaj etc# sub protectia medicatiei
analgetice si decontracturante#
;etode de recuperare dupa "ernia de disc postoperatorie
Etapa de recuperare propriu-zisa(intre a zecea si a treizecea zi)#$atre a cincea zi
inatam bolnaul cum sa se ridice cu picioarele atarnand la marginea patului#0in a 1-
4-a zi,poate face catia pasi cu ajutorul fizioterapeutului,apoi singur,erificand cu
atentie mentinerea rectilinii a coloanei(in lordoza)si eitand fle*ia trunc"iului#(e
inata apoi bolnaul cum sa mentina corectia posturala lombara asezata,in ortostatism
si in timpul mersului i se indica un program usor de tonificare(statica)a musculaturii
abdominale si fesiere pe care o continua acasa dupa parasirea spitalului#
%.Tratamentul prin &idrotermoterapie (te&nica si efecte)
0efinitie7,idroterapia este aplicarea in scop profilactic si curativ al unui
numar variat de proceduri,care au la baza apa la diferite temperaturi si diferite stari
de agregare,ca si unele tehnici strans legate de aceasta
*aia calda simpla
Te"nica de aplicare#Intr-o cada obisnuita se pune apa la temperatura de ,5-,1
grade#(e inita bolnaul sa intre in cada in asa fel incat apa sa-i acopere tot
corpul,ramanandu-i afara doar capul,pe care se apilca o compresa rece#
0urata acestei bai este de /--,- minute#
;odul de actiune#Este dat de factorul termic si presiunea "idrostatica a
apei#>aia calda prooaca o reactie dermoasculara foarte importanta#Are o actiune
antispastica si sedatia generala
*aia cu plante medicinale
;odul de e*ecutie este identic cu cel al baii calde simple e*ceptia constand in
adaugarea in apa a unui ceai rezultat din infuzia unui Ailogram de flori de musetel si
menta uscate#
)/
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
;odul de actiune#0atorita apei calde si a plantelor acesta baie are un efect
sedati asupra sistemului neros central#

*aia -ineto
Te"nica de aplicare#(e efectueaza intr-o cada mai mare care se umple F cu apa
la temperatura de ,5-,4 grade#>olnaul este initat sa se aseze in cada si timp de '
minute este lasat sa stea linistit#0upa aceea te"nicianul e*ecuta sub apa in mod
pasi,la toate articulatiile,incepand cu membrele inferioare de la articulatiile
metatarsofalangiene urcand la articulatia gleznei,genunc"iului,coapsei apoi regiunea
lombara dupa care se trece la membrele superioare incepand cu articulatiile
metacarofalangiene continuam cu articulatia pumnului,cotului si omoplatului dupa
care se termina cu regiunea cericala,e*ecutand toate miscarile in timp de '
minute#>olnaul este apoi lasat in repaos timp de ' minute dupa care este inatat sa
repete singur toate miscarile facute de te"nician#
0urata baii este de /--,- minute dupa care bolnaul este sters si lasat sa se
odi"nesca#
;odul de actiune#Rolul important il are asocierea dintre factorul termic si
factorul mecanic#;obilizarea in apa este mai putin dureroasa datorita rela*arii
musculare,care se produce sub influenta apei calde#Tot sub influenta apei calde se
produce si pierderea greutatii corporale comform legii lui Ar"imede#
*aia cu bule de diferite gaze
Te"nica de aplicare#>aile cu bule de dio*id de carbon,bule de o*igen,bule de
aer se practica in cazi obisnuite care au adaptate o legatura la tubul de gaze si o alta
legatura la un dispoziti numit generatorul de bule,plasat pe fundul cazii#
Ele se prescriu la o temperatura de ,--,' grade cu o durata de '-,- minute,fara
a se uita aplicarea unei comprese reci pe fruntea pacientului#
;odul de actiune#Prin masajul fin tegumentar,produs prin spargerea
bulelor,aceste bai e*cita formatiunile neroase periferice aand rol calmant in
actiitatea sistemului neros central#
.usul subacval
Aceasta procedura se face doar postoperatoriu#
Te"nica de aplicare#(e efectueaza intr-o cada cu apa,la temperatura de ,'-,4
grade#In acesta cada se introduce un sul mobil,cu presiune mare(,-5 atmosfere)!apa
care curge la dus trebuie sa aiba o temperatura diferita fata de cea din cada#0iferenta
dintre apa din cada si apa care curge la dus trebuie sa fie de )-/ grade#
),
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
0usul se introduce in cada la o distanta de '-)- centimetri de regiunea de
aplicat fiind manerat de una din mainile asistentului#0urata acestei proceduri este de
'-)- minute#
;odul de actiune#Actiunea intesa a dusului subacal se datoreaza diferentei de
temperatura,dintre apa din cada si apa de la dus,precum si masajului puternic e*ecutat
de coloana de apa care comprima puternic tesuturile#
0usul subacal produce o "iperemie importanta cu un efect rezorpti si de
tonifiere prin actiunea combinata a masajului produs de coloana de apa si a factorului
termic#
Termoterapia
#mpachetarea cu parafina
(e aplica placi de parafina cu o grosime de -,'-) centimetri pe regiunea
interesata,regiune care se ineleste cu un cearceaf si o patura#0urata procedurii este
de /--,- minute,pana la racirea parafinei#0upa indepartarea parafinei zona tratata se
spala cu o compresa la temperatura camerei pentru a se inc"ide porii tegumentului
care s-au dilatat in urma caldurii produse de parafina#
;odul de actiune#Parafina prooaca o supraincalzire profunda si uniforma a
tesuturilor,pielea se incalzeste la ,4-&- de grade proocand o transpiratie abundenta#
#mpachetarea cu namol
Te"nica de aplicare#(e pregateste namolul prin amestecarea lui cu apa fierbinte
pana ce se realizeaza o masa ascoasa#%a temperatura indicata in prescriptie se aplica
namol pe cearceaf in grosime de /-, centimetri#Peste acest strat de namol se aseaza
regiunea de impac"etat a pacientului#
Pentru eitarea congestiei cerebrale se pune o compresa rece pe frunte#0urata
procedurii este de /--&- minute#0upa terminare se practica o procedura de
curatire(dus)#
;od de actiune#Bamolul are efect mecanic producand e*citatia pielii datorita
micilor particule componente7
-efect fizic de crestere a temperaturii corpului cu /-, grade
-efect c"imic prin rezorbtia in piele a unor substante pe care le contine namolul
Apare o transpiratie abundenta,sunt mobilizate depozitele sangine
producandu-se intensificarea circulatiei in anumite teritorii#

)&
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
Fototerapia
*iodozimetria
Te"nica biodozimetriei#>olnaul fiind culcat se aseaza biodozimetrul pe
tegumentul regiunii lombare,toate orificiile fiind acoperite,restul tegunentului precum
si fata bolnaului se protejeaza cu cerceafuri si oc"elari#(e aseaza lampa la o distanta
de '- de centimetri de tegument,se aprinde si,dupa ce se lasa sa functioneze '
minute,se descopera pe rand,la interal de cate un minut,cele 5 orificii ale
biodozimetrului#In felul acesta durata de iradiere a fi de 5 minute pentru primul
patrat de tegument,' minute pentru al doilea etc#,ultimul patrat fiind e*pus un
minut#(e citeste eritemul aparut dupa &4 de ore si se ia in consideratie primul patrat la
care a aparut cel mai slab eritem,durata lui de e*punere fiind biodoza pentru acel
bolna#
/olluxul albastru
%a aceste aparate actioneaza asupra tegumentului numai radiatiile infrarosii
directe care sunt trimise de lampa sau reflectate de reflectorul lampii (ollu*#In felul
acesta se ridica temperatura locala a tegumentului iradiat,bolnaul aand senzatia de
caldura progresia,urmata de o roseata neuniforma in cazul e*punerilor prelungite si
c"iar de pigmentatie#
In cazul nostru pentru obtinerea efectului sedati pe care-l dorim om folosi
filtre care or lasa sa treaca numai radiatiile albastre#
0ltravioletele in doza eritem
0atorita faptului ca sensibilitatea la radiatii ultraiolete este foarte diferita,in
functie de indiid,de regiunea corpului,de arsta si de alti factori,se recomanda o
atentie deosebita in alegerea dozei#
(e aplica lampa la o distanta fi*a de '- de centimetri fata de regiunea de
aplicat#>olnaul este culcat in decubit entral acoperindu-se celelalte zone cu un
cearceaf lasand libera zona lombara#
Aceasta procedura dureaza in functie de alegerea dozei#
*aile de lumina partiale
(e aplica in regiunea inferioara a corpului,inclusi partea pro*imala a
membrelor inferioare si bazinul#>olnaul dezbracat se aseaza pe pat in decubit
entral,asezdu-i-se baia de lumina in regiunea lombara#Pentru a crea un spatiu
inc"is,se acopera baia impreuna cu bolnaul cu un cearceaf si o patura,fara a se uita
de compresa rece care trebuie aplicata pe frunte#>olnaul a sta in baie /-
minute#0upa e*pirarea timpului se apica bolnaului o procedura de racire
partiala(spalare cu apa la // de grade)#
)'
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
'.Tratamentul prin elecroterapie(te&inca si efecte)
(urentul galvanic
Te"ica de apllicare#In te"nica de aplicare trebuie sa aem in edere7
-bolnaul si regiunea de tratat
-aplicarea electrozilor si legatura cu sursa
-manerarea aparatului
>olnaul a sta in pozitia cea mai rela*ata si comoda posibil,de obicei culcat pe
o canapea de lemn,cu o saltea de cauciuc imbracata cu un cearceaf curat#6olosim
aceasta solutie ori de cate ori ne a permite situatia,c"iar si atunci cad facem ionizari
pe suprafete mici#
Pentru baia electrica generala,bolnaul este culcat in ana speciala#Trebuie
eitat contactul direct care ar putea sa aiba loc intre parti ale corpului si
calorifere,robinete de apa sau alte conducte care au legatura cu pamantul,pentru a nu
da posibilitatea aparitiei unei scurtcircuitari#
>olnailor carora li se face pentru prima data tratament electric li se a e*plica
de catre asistent ca procedura nu este periculoasa#
0upa aplicarea electrozilor acoperim bolnaul cu un cearceaf sau la neoie cu o
patura#
In timpul tratamentului,bolnaul a fi supraegeat si intrebat de efectele
subiectie ale procedurii#
0upa procedura,tegumentul "iperemiat al bolnaului se a sterge cu un prosop
curat apoi se a pudra cu talc#
Efectele analgetice,sedatie,azomotoare,trofice sau cele de crestere a
mobilitatii musculare determina intrebuintarea acestor proceduri in foarte multe
afectiuni#
#onizarea
Pentru a putea face o ionizare aem neoie de toata aparatura si utilajele
necesare pentru o galanizare#
$eea ce diferentiaza ionizarea de galanizare este numai imbinarea tesutului
"idrofil cu o solutie medicamentoasa in loc de apa#Pentru o eficacitate ma*ima om
folosi elecrozi actii cea mai mici decat in cazul galanizarilor#Polul acti a fi
dependent de incarcarea elecrica a solutiei medicamentoase#(ubstantele incarcate
poziti,deci cationii,se or pune totdeauna la polul poziti(anod),iar substantele
incarcate negati,adica anionii,se or pune totdeauna la polul negati(catodul)#%uam o
bucata de tesatura "idrofila,o imbibam in solutia de ionizat si apoi o aplicam pe
tegument pe locul dorit#%ucram cu apa distilata pentru inlaturarea prezentei ionilor
pozitii din apa de robinet#Tesatura "idrofila,la neoie poat fi inlocuita cu "artia de
)5
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
filtru imbibata cu solutia pentru ionizare#In discopatii se foloseste calciu clorurat /2
(G),' miliamperi(mA) 5-4 minute!"istamina "idroclorica )H)---- (G),'-)- mA, /-
)-minute!noocaina clor"idrat /-)-2(G),'-)- mA,)--)'minute#Pozitia electrozilor
este de preferinta cea transersala#0upa aplicare fi*am elecrozii cu benzi de
cauciuc,fasa elastica sau saculeti de nisip si controlam inca odata toate contactele#;ai
departe se procedeaza la menerarea obisnuita a pantostatului#
(urentul diadinamic
Este o forma deriata din curentul sinusoidal '-Hz,care a suferit o serie de
modificari#
Actiunea fiziologica a unui curent cu impulsuri de joasa frecenta este
determinata de mai multi factori7intensitate,forma impulsurilor,frecenta lor,durata
impulsurilor,panta de crestere si descrestere,durata pauzelor,modulatia de amplitudine
de durata sau de frecenta si succesiunea ariata a dierselor feluri de trenuri de
impulsuri#
$urentul diadinamic se aplica pe tegument prin intermediul electrozilor care au
fost descrisi#Alegerea lor si modul de aplicare depind de scopurile urmarite#
In raport cu regiunea de tratat si cu efectul urmarit folosim electrozi mai mici
sau mai mari#Aem grija sa umezim bine materialul spongios,elastic sau tesatura
"idrofila cu care lucram#
I Inainte de a da drumul la aparat trebuie sa controlam ca toate butoanele sa fie
puse la zero,sa corespunda tensiunea cu cea a retelei electrice cu care lucram,sa aiba
legatura cu pamantul#
In curentul monofazat fix cu frecenta de '- de impulsuri apare o senzatie de
piscatura si de ibratie profunda,c"iar la intensitati mici,pe cand la difazat fix de )--
de impulsuri c"iar la alori mai mari nu apar senzatii subiectie neplacute de arsura
sau ibratii profunde#>olnaul simte o usoara furnicatura si fine intepaturi#
In mod obisnuit daca medicul nu prescrie alta indicatie om incepe cu difazat
fi* de )-- timp de )'-/- secunde,durata necesara pentru adaptare dupa care
conductibilitatea electrica a tegumentului ajunge la un ma*im#
I Reducem cu )-/mA intensitatea si trecem la un curent monofazat fi* de '- timp
de )'-/- secunde#In acest interal de timp crestem intensitatea cat se poate de mult
pana aproape de pragul senzatiei neplacute#Este faza de adaptare a sensibilitatii#
%a sfarsitul celor ,--&- de secunde se poate trece la curent diadinamic modulat
cu lunga perioada fara sa mai fie neoie sa acordam o atentie deosebita intensitatii
curentului#
0urata tratametului este un factor important in terapia cu diadinamic#In general
nu este neoie sa se prelungeasca o sedinta peste &-' minute#0aca aem de facut mai
multe aplicatii succesie in aceeasi sedinta scadem durata sedintelor urmatoare cu
cate un minut de la o aplicatie la alta,adica prima dureaza & minute iar cele ce
)1
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
urmeaza or fi de , minute,/minute respecti ) minut#0e obicei facem o singura
sedinta pe zi,la neoie putem sa facem c"iar doua#
In aplicatiile curente obisnuite se fac 5-4 sedinte urmate de o pauza de 5-)- zile
dupa care eentual se poate incepe cu o a doua serie de 5-4 sedinte#
0ltrascurte
Hipertermia generala cu ultrascurte se realizeaza in camp condensator sau in
camp inductor#Pentru acesata aem neoie de un aparat de o putere mare &---'-- J
sau de doua aparate mai mici de /-- J care sa lucreze concomitent#
Pentru ca rezultatele sa fie cat mai bune in terapia cu ultrascurte trebuie sa
efectuam procedurile cu multa atentie#
>olnaul este culcat pe o canapea de lemn cu saltea de burete sau de
cauciuc#$anapeaua sau patul sa nu aiba piese mari metalice,deci eitam canapelele cu
arcuri sau paturile de fier#Pentru procedurile care se fac la cap,bolnaul sta pe un
scaun de lemn#Tinand seama de faptul ca ultrascurtele trec peste tesatura de
bumbac,lana sau nDlon,nu este cazul sa dezbracam complet bolnaul,atunci cand
lucram pe regiuni limitate si cu doze slabe#(e recomanda dezbracarea atunci cand
administram doze puternice care ar putea prooca o transpiratie
abundenta#Tegumentele trebuie intodeauna sterse deoarece picaturile de apa
supraincalzita ar putea sa dea arsuri#
Trebuie inlaturate toate obiectele metalice de pe bolna,deoarece ele
concentreaza campul electric si ar putea produce arsuri la locul de contact al metalului
cu tegumentul(ceas,c"ei,inele,baratari etc#)#
>olnaul este rugat sa pastreze aceeasi pozitie in tot timpul procedurii,deoarece
la fiecare miscare se modifica rezonanta,aparatul se dezacordeaza si scade intensitatea
din circuitul bolnaului,diminuandu-se astfel efectul#
0ltrasunetul
Te"nica de aplicare#+om urmari in timpul procedurii manipularea proiectorului
si manerarea aparatului#
In capul emitator este asezat cristalul piezoelectric care genereaza undele
ultrasonice#Acestea sunt proiectate in linie dreapta sub forma unui
fascicol,perpendicular cu suprafata de emisie a localizatorului#
0eaoarece propagarea ultrasunetelor se face numai in solide si lic"ide,este
necesar ca,intre proiector si tegument,sa nu e*iste nici un strat de aer,care ar putea sa
opresca transmiterea undelor spre bolna#Pentru aceasta,este neoie de un contact
perfect intre suprafata emitatoare a proiectorului si tegument,care se realizeaza
printr-o solutie ascoasa(cum este cea de ulei de parafina),fie un strat de apa
degazeificata,fie cu aselina simpla sau un alt unguent#+iteza de deplasare a
proiectorului trebuie sa fie foarte mica,astfel ca un cerc mic sa se descrie in /-,
)4
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
secunde si o linie de circa )--)/ cm in ,- secunde#Important este sa urmarim in
permanenta ca proiectorul sa fie cu toata surafata emitatoare in cantact perfect cu
tegumentul#
Alegem de obicei partile moi cu musculatura multa pentru tratament,eitand sa
trecem cu proiectorul pe proieminentele osoase,unde pot sa aiba loc concentrari de
energie si pot sa apara dureri periostale#
0ozele utilizate sunt date de intensitatea si durata procedurilor#In general se
folosesc doze mici#
9ltrasunetul ca si restul ibratiilor mecanice pendulare,au efecte
fizioc"imice,biologice si fiziologice#
Efectele biologice7
-in piele-c"iar in doze mici ultrasunetele cresc permeabilitatea membranelor
celulare si fac ca o serie de substante,pentru care pielea in mod normal este
impermeabila,sa traerseze tegumentul#0ozele medii prooaca o "iperemie
tegumentara#0ozele mari dau eritem puternic,in special daca se intrebuinteaza
frecente medii de )1' Hz#
-in tesutul conjuncti-are loc o asodilatatie,o "iperemie si e*traazare sanguina
care pot sa mearga pana la rupturi capilare,daca energia transmisa este mare#
-in musc"i-apar reactii e*udatie si de degenerescenta edematoasa#Pe miocard pot
sa fie semnalate c"iar leziuni de tipul infarctului#;usc"ii se incalzesc mai ales la
nielul de separatie in oase si aponeroze#
-osul-reactioneaza diferit la intesitati mari sau mici#%a doze mici osul reactioneaza
constructi,prin formare de osteofite#%a doze mari apar edeme "emoragice,necroze
osoase si tendinoase#:sul prezinta importante zone de incalzire prin frictiune directa
si prin refle*ia ultrasunetelor,mai ales in zonele de jonctiune dintre os si tesuturile
moi,in baza fenomenului de interferenta#Acelasi lucru se intampla si in canalul
medular si in toata zona spongioasa a osului#%a nielul de separare intre musc"i si
os,unde absorbtia este foarte mare,se formeaza mari acumulari de energie
calorica#Astfel suprafata osului se incalzeste cu ultrasunete de ' ori mai mult decat
musc"iul,pe cand cu undescurte musc"iul se incalzeste de )5 ori mai mult decat
osul#Inaclzirea nu este la fel in toate straturile#
-sistemul neros central((#B#$#) si egetati((#B#+#)-reactioneaza prin modificari
functionale care au putut fii puse in eidenta prin studii
crono*imetrice,electromiografice si electroencefalografice#(#B#$# reactioneaza prin
e*citatii sau in"ibatii trecatoare#0ozele mari determina torpoare deosebit de
accentuate dupa o scurta faza de agitatie#
-in sangele supus iradierii cu ultrasunete scade proteinemia totala,cresc gama-
globulinele,scad alfa-globulinele#Eritrocitele se concentreaza in grupuri#In solutii mult
diluate,"ematiile sunt distruse c"iar cu doze foarte mici de -,) J Hcm
/
#Rezistenta
)3
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
leucocitelor fata de ultrasunete este mai mare la copii decat la adulti#$oagularea
sanguina este incetinita,iteza de sedimentare(+(H)scade sau poate fii neinfluentata#
-mucoasa gastrica-reactioneaza la doze mari prin formare de ulceratii#
Efectele fiziologice 7
-efectele fibrotice ale ultrasunetelor sunt legate de fenomenele districtie de rupere
si fragmentare a tesutului,de permeabilizare a membranelor celulare,de crestere a
metabolismului local celular,prin fragmentarea moleculelor mari si prin cresterea
proceselor de o*idoreductie insotite si de efecte de asodilatare locala#
-efectele analgezice-sunt cele mai eidente si mai prompte actiuni ale
ultrasunetelor#Ele dau rezultate bune in neralgii,in cazurile in care nu e*ista o
compresiune mecanica pe ner#Efectele antispastice obisnuite in mialgii se e*plica
c"iar cu doze e*trem de mici care nu determina inca efecte termice,prin actiunea
asupra terminatiilor neroase cu scaderea crona*iei neuromusculare#
-stimularea (#B#+#-se manifesta prin efecte simpaticomimetice sau
simpaticolitice,dependent de terenul pe care se actioneaza,ca si de intesitatea undelor#
-efectele antiinflamatoare-se e*plica prin efectul ibrator mecanic !prin efectele de
crestere a metabolismului local celular !prin micromasajul care se e*ercita asupra
tesuturilor si spatiilor interstitiale,cu eliminarea produselor catabolice prin sistemele
circulatiei de intoarcere limfatica si enoasa,precum si prin efectele asomotoare
capilare si articulare#Este orba deci de o accentuare a rezorbtiilor si indepartarea
produselor catabolice si patologice#
-efectele asculare-se manifesta printr-o asodilatare locala,o stimulare a
circulatieie sanguine si capilare,arteriole,deci o accentuare a circulatiei periferice si de
intoarcere#
(.Tratamentul prin masa)
.efinitieMasa1ul este o metoda terapeutica care face parte din ramura
medicinei balneofizioterapie si consta dintr-o serie de manevre2manipulari)executate
pe suprefata organismului intr-o anumita ordine in functie de regiunea pe care o
avem de masat,de afectiunea pe care o are bolnavul si de starea geberala a acestuia
*Efectele fiziologice ale masa)ului
Efectele masajului sunt impartite in doua grupe si anume 7
-actiuni locale
-actiuni generale
Actiunile locale sunt 7
-actiunea sedatia asupra durerilor de tip neralgic,musculare sau articulare !
-actiune "iperemianta locala,odata cu aceasta apare si o incalzire a tegumentului !
/-
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
-actiunea de inlaturare a lic"idelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor de
rezorbtie in regiunea masata !
Actiunile generale sunt 7
-stimularea functiei aparatului circulator si respirator!
-cresterea metabolismului bazal!
-alte efecte faorabile asupra starii generale a bolnaului sunt 7imbunatatirea
somnului,indepartarea oboselii musculare#
Toate aceste efecte se e*plica prin actiunea e*ercitata de masaj asupra pielii#In
piele e*ista numeroase terminatii neroase(e*teroceptori),punct de ple*are a unor
serii de refle*e#%a acestea trebuie adaugate si efectele e*citante pe care le e*ercita
masajul asupra terminatiilor neroase din musc"i,ligamente si
tendoane(proprioceptori)#
*+escrierea anatomica a regiunii
(oloana vertebrala este a*ul principal al organismului,este asezata pe linia
mediana si in partea posterioara a trunc"iului#Este alcatuita din ,,-,& oase
scurte,numite ertebre intre care se gasesc discuri interertebrale#
Este impartita in ' regiuni 7
-regiunea cericala-formata din 1 ertebre($)-$1) o ertebra cericala aand
urmatoarele caracteristici 7corp mic si alungit transersal !apofizele spinoase si
transerse bifide !orificiul ertebral este de forma triung"iulara#
-regiunea dorsala sau toracala-este formata din )/ ertebre(0)-0)/ sau T)-T)/) !
-regiunea lombara-este alcatuita din ' ertebre (%)-%'),sunt cele mai mari ertebre
si au urmatoarele caracteristici 7corp cuneiform !orificiul ertebral
triung"iular !apofizele transerse sunt ascutite la capat !
-regiunea sacrata-este formata din ' ertebre false(()-(') sudate intre ele si
formand un singur os numit KKosul sacruKK#El are o forma triungiulara si deosebim 7o
baza,un arf,doua fete si doua margini !
-regiunea coccigiana-este formata din &-' ertebre sudate intre ele formand un
singur os numit coccis care prezinta o baza care se articuleaza cu un arf#Participa
impreuna cu osul sacru la formarea bazinului#
Muschii gatului sunt musc"i perec"e#
-musc"iul Platisma care acopera fata antero-laterala a gatului !
-musc"iul (ternocleidomastoidian-prin contractie el iclina capul pe parte
contractata,rotind in acelasi timp fata catre partea opusa#$and se contracta bilateral
flecteaza capul si gatul#
-musc"ii (calei-in numar de trei 7
-(calenul anterior!
-(calenul mijlociu!
/)
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
-(calenul posterior#
Acestia prin contractie inclina capul de aceeasi parte si intorc fata in partea opusa#
-musc"iul 0rept lateral al capului-prin contractie inclina capul lateral#
Muschii trunchiului sunt dispusi in planuri 7
Planul I 7
-musc"iul Trapez-ridica umarul,il trage inauntru si c"iar il roteste !
-musc"iul %atissim sau 0orsalul mare#
Planul II 7
-musc"iul Ridicator al scapulei-ridica scapula si inclina coloana ertebrala de
partea contractata !
-musc"iul Romboid-adductor si ridicator al umarului !
-musc"iul 0intat posterior si superior-prin contrctie ridica costele ceea ce inseamna
ca este un musc"i inspirator !
-musc"iul 0intat posterior si inferior-prin contractie coboara costele ceea ce
inseamna ca este un musc"i e*pirator !
-musc"iul (plinius-prin contractie inclina corpul de partea contractata#
Planul III 7
-musc"ul ;asa-comuna !
-musc"iul Iliocostal !
-musc"iul %ung dorsal !
-musc"iul (pinal
Planul I+ 7
-musc"iul Transerso-spinal-este un comple* muscular impartit in , grupe 7
-musc"iul (emi-spinal !
-musc"ii ;ultifizi !
-musc"ii Rotatori#
Planul + 7
-musc"ii Interspinosi-ei sunt cei care unesc doua apofize spinoase ecine#(e gasesc
in zonele de ma*ima mobilitate a coloanei ertebrale si sunt 7
-musc"ii Interspinosi cericali !
-musc"ii Interspinosi toracali !
-musc"ii Interspinosi lombari#
-musc"ii Intertransersali !
-musc"ii (acro-coccigieni-se intind de la sacru pana la coccis#
3ascularizarea coloanei vertebrale
$oloana ertebrala prezinta la nielul sau 7artere si ase capilare care iriga si
asigura "ranirea ei#
//
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
In ceea ce prieste arterele care ajung la nielul coloanei ertebrale,nu sunt
altcea deact ramificatii si ramuri colaterale proenite prin bifurcarea si ramificarea
arterei aorte care este cea mai oluminoasa artera din corpul omenesc#
Artera aorta porneste din entricolul stang al inimii,printr-o dilatatie numita
bulb aortic sau marele sinus al aortei#Iesind din pericard aorta se curbeaza spre stanga
si in jos formand carja aortica,dupa care coboara ertical intre inima si coloana pana
in dreptul discului ertebral dintre ertebrele %& si %',cand se trifurca si da nastere la
doua artere iliace comune si o artera sacrala medie#(egmentul aortic cuprins intre
carja aortica si arterele iliace poarta numele de artera descendenta,care este impartita
intr-o portiune toracica si toata deasupra diafragmei si o portiune abdominala asezata
sub diafragma#0e-a lungul traiectului aortei pornesc numeroase ramificatii catre
diferite organe#
(angele arterial ajuns la nielul arterei subclaiculare se desprind in numeroase
colaterale care ascularizeaza diferite regiuni#Artera ertebrala porneste din artera
subcliculara,la nielul ertebrei $1,trece prin orificiul de baza a apofizelor
transerse ale primelor ertebre si patrunde in craniu prin marea gaura occipitala#Prin
unirea a doua artere ertebrale pe linia mediana se formeaza trunc"iul bazilian,care la
partea anterioara a puntii se bifurca si formeaza arterele cerebrale posterioare,atat in
traiectul e*tracranian cat si in cel intracranian#
Arterele lombare sunt in numar de & si pornesc de pe fata posterioara a
aortei#6iecare artera lombara da o ramura dorso-spinala care ascularizeaza musc"ii
jg"eaburilor ertebrale,meningele ra"idian si madua spinarii#
#nervatia coloanei vertebrale
Este realizata de catre nerii spinali#Berii spinali sau ra"idieni impreuna cu cei
cranieni formeaza sistemul neros periferic care la randul sau formeaza sistemul
neros de relatie#
Berii spinali au originea in madua spinarii si constituie caile de conducere
ale influ*ului neros spre si de la madua spinarii#Ei au luat nastere prin unirea
fibrelor neroase ale radacinilor posterioare si anterioare dupa ce au strabatut cele trei
inelisuri ale maduii spinarii(piamater,ara"noida si duramater)#
9n ner spinal este format din 7
-neuronul senziti(somatic sau egetati)al ganglionului spinal care trimite
dendritele in piele pentru sensibiliatea cutanata sau la organele interne pentru
sensibiliatea profunda !
-neuronii de asociere,aflati in substanta cenusie !
-neuronul motor,reprezentat prin neuronul radicular#
Berii spinali sunt neri micsti fiind alcatuiti din fibre senzitie si fibre
motorii(somatice si egetatie)#Ei sunt foarte scurti intrucat imediat ce or iesi prin
gaura de conjugare se impart in & ramuri 7
/,
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
-posterioara !
-anterioara !
-iscerala !
-meningiana#
-Te&nica masa)ului
#n hernia de disc cervicala
>olnaul se aseaza pe un scaun rotati pe care putem sa-l aducem la inltimea
dorita de masoeur unde are descoperita regiunea cefei si un cearceaf asezat in jurul
toracelui#;ainile le aseaza pe coapse,musculatura cefei sa fie cat mai rela*ata iar
masoeurul in pozitie erticala in spatele bolnaului,incepe masajul mai intai cu
netezirea de introducere punand ambele palme intinse cu policele la gaura occipitala
iar celelate patru degete deasupra apofizelor mastoide#
Prima directie este 7se coboara pe musc"ii paraertebrali pana la $1,apoi
mainile sub forma de ung"i la marginea superiora a omoplatilor,netezesc musc"ii
supra- si subspinosi cu partea superioara a musc"ilor trapezi inconjurand umerii prin
mularea mainilor si pe musc"ii deltoizi facand terminatie in aer(/-, ori)#
A doua directie cu o mana contrapriza pe erte* iar cealalta pornind de la gaura
occipitala cu plicele si cele patru degete deasupra apofizelor mastoide se netezeste tot
paraertebralul cu trapezul superior,pana la acromion pe partea opusa mainii
noastre(/-, ori)#
: alta netezire tot cu ambele palme pornind de la gaura occipitala si coborand
pe musc"ii paraertebrali si trapezii superiori,apoi pe musc"ii supra- si subspinosi,o
parte din marele dorsal pana sub a*ila#
: alta netezire este cu doua degete departate tinand cu o mana contrapriza iar
cu cealalta pornind de la gaura occipitala cu spina ertebrala intre degete(inde* si
mediu) pana la $1#
9rmatoarea manera este framantatul cu o mana care se face pe urmatoarele
directii 7
-cu o mana pe erte* iar cu cealalta se fac compresiuni si rela*ari pornind pe de la
gaura occipitala,musc"ii paraertebrali,trapez superior pana la acromion c"iar
coborand pe deltoid !
-a doua directie paraertebrala,trapez superior,supra- si sub spinosi,o parte din
marele dorsal,micul si marele rotund pana sub a*ila !
-o alta directie este cu o mana contrapriza pe erte* iar cu cealalta cu doua degete
departate pornind de la gaura occipitala pana la $1 !
-urmatoarea directie este cu o mana contrapriza pe erte* iar cu cealalta pe partea
opusa mainii noastre cu doua degete apropiate pornind de la linia articulara nucala pe
/&
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
musc"ii paraertebrali si trapezul superior,marginea superioara a omoplatului si spina
omoplatului pana la acromion#
9rmatoarea manera este frictiunea care se face astfel 7
-cu o mana contrapriza pe erte* iar cu cealalta cu pozitia deget peste deget
pornind pe aceleasi parti cu mana cu care lucram,de la apofiza mastoida cu miscari
circulare,linia articulara nuacla,gaura occipitala !
-a doua directie se e*ecuta la fel si este pe aceeasi linie continuandu-se cu doua
degete apropiate pe musc"ii paraertebrali si trapezii superiori pana la marginea
superioara a omoplatului,departandu-se cele doua degete cu spina omoplatului intre
ele!
-a treia directie este cu deget peste deget pornind de la apofiza mastoida pe santul
posterior al musc"iului sternocleidomastoidian pana la baza gatului dupa care
apropiem degetele si facem pe partea superioara a trapezului pana la acromion#
+ibratiile se e*ecuta tinand cu o mana contrapriza pe erte*,iar cu cealalta pe
partea opusa mainii noastre#
Intre fiecare manere se e*ecuta neteziri de intrerupere iar masajul se inc"eie
tot cu netezire#
-Tehnica masa1ului in hernia de disc lombara2regiunea lombo-sacro-fesiera)
4 >olnaul este asezat in pozitie entrala unde i se aseaza o perna sub
abdomen,datorita lordozei fiziologice e*istente in acesata regiune#
;asajul incepe cu netezire in urmatoarele directii 7
-cu palmele intregi pornind de la marginea inferioara a feselor ajungand pe
paraertebrali pana la T)/ !
-cu palmele intregi pornind de la regiunea lombara pe musc"ii fesieri !
-netezirea romb specifica zonei lombare se face pe patratul lombar,pornind mana
peste mana de la coccis,santul superior musc"ilor fesieri pana la creasta iliaca,dupa
care mulam coastele false ajungand cu arful degetelor la T)/,dupa care intorcem la
)4- de grade mainile muland costele false de pe cealalta parte,ajungem la cresta
iliaca,santul superior al musc"ilor fesieri pana la coccis#
6ramantarea cu o mana si cu doua maini are urmatoarele directii 7
-pornind de la partea inferioara a feselor pana la partea inferiora a regiunii dorsale#
8eluirea se incepe cu doua degete departate de la coccis in sus pe coloana
lombara pana la T)/#: alta directie,cu degetele apropiate se porneste de la coccis pe
santul superior al musc"ilor fesieri pana la cresta iliaca#
6rictiunea se face 7
-cu doua degete departate de la coccis po coloana lombara,pe musc"ii
paraertebrali lombari pana la T)/ !
-deget peste deget pornind de la coccis,partea superioara a musc"ilor fesieri pana la
cresta iliaca#
/'
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
+ibratia are actiune rela*anta,se e*ecuta pe partile intinse pe toata regiunea
lombara#
In "erniile de disc se e*ecuta un masaj sedati deci un masaj care nu include
tapotamentul#
-Mobilizarea articulatiilor2-inetoterapia)
In "eniile de disc acest tip de terapie este contraindicata#
*Gimnastica medicala
8imnastica pentru coloana urmareste corectarea distrofiilor e*agerate in sens
frontal(scolioza) sau sagital(cifoza si lordoza) precum si intarirea musculaturii
paraertebrale#
8imnastica medicala in discopatiile cericale
In primul rand trebuie corectate tulburarile statice ale coloanei ertebrale
cericale,prin gimnastica posturala,adica prin adaptarea unor asemenea pozitii corijate
care sa puna discul interertebral in repaos(e*ercitii in dubla barbie) care este
e*ercitiul de reducere posturala cel mai frecent folosit 7in decubit dorsal se aluneca
ceafa pe sol,coborand si retragand barbia,cu tendinta de a apleca ceafa la podea,totul
asociat cu inspiratie toracica inalta#Acelasi e*ercitiu postural se face in pozitia
sezanda si in picioare#>olnaului i se e*eplica cum trebuie sa i-a pozitia corecta a
capului,a gatului,a coloanei dorsale si a umerilor,atat in decubit in pozitia asezat cat si
in ortostatism#
Bu trebuie sa uitam ca statica coloanei cericale nu poate fi corectata izolat,ea
depinzand si de starea curburilor ceicale adiacente#(e dau de asemenea bolnaului
indicatii asupra pozitiei antalgice corecte in repaos#In general,pe masura progresiei
reeducarii prin gimnastica,se tinde a se scadea progresi inaltimea pernei#In plus se
interzice bolnaului efectuarea miscarilor bruste,cu antrenare a coloanei
cericale(care solicita intens musculatura ceicala,comprimand discurile),pozitiile
defectuoase ale coloanei cericale mentinute prea mult timp (si care de asemenea
foorizeaza compresiunile)#0aca,mai ales,din motie profesionale,aceste pozitii nu
pot fi eitate,este necesar ca la anumite interale sa se efectueze,pentru catea
minute,miscari de e*tensie a*iala sau de repaos in pozitie corijata#
0e asemenea bolnaul a prefera fotoliile care au un spijin pentru cap !daca are
si cerico-bra"ialgii a sprijini antebratul pe spatarul fotoliului,pentru a usura
solicitarea musc"ilor suspensori ai umarului,prin greutatea membrelor#
Pentru a mentine acesata pozitie corijata a coloanei cericale este necesar sa
aplicam o gimnastica Ainetica,pentru tonifierea musc"ilor deficitari si a ligamentelor
rela*ate si desprinse#Este posibil sa se actioneze efecti pe anumite segmente ale
coloanei ertebrale cericale#Astfel fe*ia mai accentuata a capului si a gatului in
cifoza intinzand ligamentul posterior,bloc"eza coloana si muta a*a e*ecitiului la
/5
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
$5,$1 si 0)#0in contra,e*tensia capului elibereaza coloana si suie a*a de mobilizare
catre primele ertebre cericale#In raport cu deficitul muscular local constant,se or
aplica e*ercitii succesie pentru e*tensorii,fle*orii si rotatorii gatului si ai capului si
pentru musc"ii centurii scapulare#E*tensorii or fi reeducati prin e*ercitii de e*tensie
libera,apoi prin contrarezistenta(cu ajutorul aparatelor bazate pe scripete si
contragreutati),in timpul reeducarii barbia fiind mentinuta retras,e*ercitiile facandu-se
mai intai in decubit entral,apoi asezat#
6le*orii gatului(mai putin dezoltati decat e*tensorii)sunt reeducati prin
contractii libere,apoi contra unor rezistente progresie,in pozitii de decubit
dorsal,astfel incat fe*orii sa lucreze si contragreutatii capului#
;iscarile de inclinare laterala or fi e*ecutate in pozitia asezat,apoi in decubit
lateral#In continuare se fac e*ercitii de rotatie a capului,e*ercitii pentru coloana
dorsala#
8imnastica medicala in discopatiile lombare
Programele de recuperare in discopatiile lombare prezinta o serie de diferentieri
in functie de particularitatile anatomo-clinice ale dierselor tipuri de afectare
discala(discopatii de gradul I)desi nu au ca substrat decat leziuni incipente ale
nucleului pulpos si inelului fibros diminuand totusi capacitatea de munca din cauza
reducerii capacitatii de efort a coloanei si aparitiei de dureri,dupa catea ore de
munca#
(e recomanda acestor bolnai programul de masoAinetoterapie,urmarind
recuperarea finctionala a grupelor de musc"i si a aplecarii trunc"iului prin fle*ia
prelungita lombara#
In plus,adeseori constatam la acesti bolnai e*istenta unei "iperlordoze
lombare,o "ipotonie a musculaturii abdominale,obezitate etc#,a*and tratamentul si pe
corelatia acestor aspecte,care intretin si accentueaza leziunile discale#
Hernia de disc posttraumatica ridica probleme de recuperare functionala
diferite,pentru protuziile discale reductibile si cele ireductibile#%a "erniile discale
reductibile insotite de inflamatii radiculare si pararadiculare importante,criza acuta
cedeaza in general,in apro*imati )'-/- de zile,sub influenta repaosului la pat(in
pozitii de suprarepaos)si a medicamentelor analgetice,antiinflamatorii si
decontracturante#
Problema reenirii recidielor este deosebit de importanata#
,.Terapia ocupationala
Este o metoda de reeducare actia folosind dierse actiitati adaptate la
tipul de deficiente motorii ale indiidului cu scop recreati Li terapeutic, ajutand
bolnaul sa folosesca mai bine musc"ii ramasi indemni Li recuperand functia celor
/1
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
afectati de boala, contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile ietii
curente#
Prin aceasta terapie se eita pasiitatea in care se fi*eaza bolnaul spitalizat pe
perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru dierse miscari utile Li contribuind
astfel la readaptarea functionala la efort#
Principalele efecte pe care le urmarim prin aplicarea terapiei ocupationale sunt7
-mobilizarea unor articulatii Li cresterea amplitudinii lor!
-dezoltarea fortei musculare!
-restabilirea ec"ilibrului psi"ic#
In acele meserii care impun ridicarea de greutati mari si mentinerea prelungita a
trunc"iului flectat sau sub influenta undelor ibratorii,se recomanda sc"imbarea
meseriei si orientarea catre actiitati care solicita mai putin coloana erterbrala(munca
de birou),eitanad astfel incapacitatea de munca si pensionarea medicala#
Etapa finala de restabilire trebuie sa redea bolnaului capacitatea de a e*ecuta
gesturile uzuale si profesionale in pozitie fiziologica corijata#
-.Tratamentul $alneologic(ape minerale,namoluri)
Tratamentul balnear izeazM urmatoarele obiectie7
-incetinirea procesului degenerati !
-imbunatatirea circulatiei locale si generale !
-ameliorarea sau mentinerea mobilitatii articulare si a fortei musculare
periarticulare#
Tipuri de ape7
-ape termale algominerale (6eli*, ) ;ai, 8eoagiu)
-ape sarate concentrate ((oata, Amara, Tec"irg"iol)
-ape sarate iodurate (>azna)
-ape sulfuroase sarate ($alimaneLti, 8oora)
-ape sulfuroase termale (Herculane)
Terapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti7 termic, fizic
(mecanic) Li c"imic#
(tatiunile indicate sunt7
-Tec"irg"iol (si tot litoralul) care are namol sapropelic!
-Amara, (oata, Telega, >azna, (lanic Pra"oa (namoluri de lacuri sarate)!
-+atra 0ornei, >orsec, 6eli* (turba)!
-8oora (namol silicos Li iodat)!
-8eoagiu (namoluri feruginoase)#
/4
Metode de recuperare B.F.T. in discopatii
PLANUL LUCRRII
#./TE. I
I#8eneralitati7definitie,clasificare,date epidemiologice
II#Etiopatogenie7cauze,mecanisme,anatomie patologica
III#$riterii de sustinere a diagnosticului
a)e*amenul clinic7semne subiectie si obiectie
b)inestigatii paraclinice7e*amen radiologic,probe de laborator
I+#Eolutie si pronostic
+#Tratament
)#profilactic
/#Igieno-dietetic
,#medicamentos
&#ortopedo-c"irurgical
#./TE. a II*a
TRATA;EBT9% RE$9PERAT:R >#6#T#
)#Principiile si obiectiele tratamentului >#6#T#
/#Tratamentul prin "idro-termoterapie(te"nica,efecte)
,#Tratamentul prin electroterapie(te"nica,efecte)
&#Tratamentul prin masaj7
-efectele fiziologice ale masajului
-descrierea anatomica a regiunii
-te"nica masajului
-mobilizarea articulatiilor(Ainetoterapie)
-gimnastica medicala
'#Terapie ocupationala
5#Tratamentul balneologic(ape minerale,namoluri)
/3