A

In ziare si reviste, la televizor ,pe strada si in parc,peste tot se

vorbeste despre cure de slabire si despre silueta.In timp ce adultii pot
ignora aceste mesaje, cei mici inteleg ca a fi slab este cea mai mare
calitate ,se afirma in ziarul The Times .

O mare parte din vina apartine presei ,pentru ca promoveaza celebritatile foarte
slabe si ideea ca succesul si frumusetea sunt dependente de numarul mic de
calorii.


2 reuniuni majore din
lumea modei , cea de la
Madrid si cea de la
Londra au interzis
categoric accesul pe
podium asa-numitelor
manechine size-0 (cu
BMI<17,5). Aceasta
hotarare fara precedent
a fost luata in urma
recomandarii medicilor
si a protestelor

organizatiilor de protectie a
consumatorilor .
Avertismentul a fost lansat
in urma cresterii
ingrijoratoare a cazurilor
de anorexie mentala cu
puternic determinism
social, societatea
promovand in ultimele
decenii echivalenta dintre
slab si succes social.

Modelul cognitiv asupra
tulburarilor de comportament alimentar
A








Anorexie nervoasa
Bulimie nervoasa

Anorexia mental este afeciunea caracterizat prin pierderea deliberat n
greutate (sau n cazul copiilor la prepubertate, oprirea sau ncetinirea
creterii i a dezvoltrii), tulburri de imagine corporal i o tulburare
endocrin generalizat care include axul hipotalamo-hipofizo-gonadal care
determin ntrzierea menarhei sau amenoree secundar .

A




Anorexia nervoas este considerat a treia boal cronic a adolescentelor
Incidena anual a tulburrii este de 1,5-5 la 100.000 de locuitori
Un numr mai mare de cazuri este ntlnit la elevele din internate (1-
2%), la studente (3,5%) i la corpul de balerine (7%)
Prevalena este de 1/1000 de femei ntre 13-25 de ani, ajungnd la un
maximum de 1/200 la grupa de vrst 14-18 ani.
A




A




B. Frica intens de a nu lua n greutate i de a deveni gras(), chiar dac
este subponderal().

A. Refuzul de a mentine greutatea corporala la, sau deasupra unei
greutati normale minime pentru etatea i nlimea sa (de ex., pierdere n
greutate ducnd la meninerea greutii corporale la mai puin de 85 %din
cea expectat ;sau imposibilitatea de a ctiga n greutate n perioada de
cretere, ducnd la o greutate corporal sub 85%fa de cea expectat).
IN ANOREXIE VALOAREA BMI ESTE MAI MICA SAU EGALA CU
17,5!
A




(BMI=greutatea in Kg impartita la patratul inaltimii in metri)
A




Cercetari recente au aratat ca
persoanele anorectice au un nivel
crescut de opioizilor centrali care
duc la mbunatatirea dispozitiei si
determina pacientul, pe baza acestui
efect, sa-si reprime n continuare
alimentatia. Pe masura ce aceasta
situatie persista, apare o asa-zisa
"dependenta" de opioizii endogeni,
n care starea dispozitionala buna
apare la privari tot mai lungi de
alimente. Exercitiile fizice par sa
aiba acelasi efect de crestere a
opioizilor centrali care se descarca
cu att mai mult cu ct exercitiile
sunt mai istovitoare.
A




Unii autori au sugerat c exist o predispoziie genetic pentru
anorexie, care poate deveni manifest n prezena unor anumii factori,
cum ar fi dieta nepotrivit sau stresul emoional;

Vulnerabilitatea genetic poate implica un tip particular de
personalitate, o susceptibilitate general la instabilitate psihic (n
particular, tulburri afective), sau ar putea implica direct o vulnerabilitate
hipotalamic. Este probabil ca un istoric familial de tulburare afectiv,
tulburare de anxietate sau tulburare obsesiv-compulsiv, s determine un
risc pentru ca o persoan s dezvolte anorexie (Halmi, 2000).

boli gastrointestinale
boli maligne oculte, tumori
cerebrale, SIDA
TBC,
boli endocrine(b.Addison,
hipertiroidism, diabet
zaharat)
sindromul arterei
mezenterice superioare
tulburarile depresive majore
fobiile sociale
tulburarile obsesivo-
compulsive
A




A




Persoanele cu anorexie au frecvent o dorin de a plcea celorlali i de a
evita situaiile stresante (Tannenhaus, 1992). Un studiu a artat c 40%din
fetele de 9-10 ani care au ncercat s slbeasc au fcut-o la ndemnul mamei
lor (Well-Connected, 1999).
O personalitate cu trsturi obsesionale, perfecioniste, inflexibile este
considerate a fi un factor de risc pentru tipul restrictiv de anorexie nervoas.
Aceti copii se strduiesc s fac totul perfect, fr greeal, conform
standardelor auto-impuse sau impuse de prini (Dobrescu, 2003).
dispozitie depresiva,
izolare sociala,
iritabilitate, insomnii
trasaturile obsesivo-
compulsive
preocupare cu gnduri despre
mncare
hipotensiune arteriala,
hipotermie, caderea parului,
unghii, tegumente descuamate

A




Parotidomegalie
Eroziuni dentare
calusuri vicioase la nivelul
degetelor (semnul Russell )
Anemie;
Afectarea functiei renale
(secundar deshidratarii cronice
si hipokalemiei);
Probleme cardiovasculare
(hipotensiune arteriala severa,
aritmii);
Probleme dentare si
osteoporoza (secundar
nivelului scazut al calciului
ingerat si absorbit, secretiei
scazute de estrogeni si secretiei
crescute de cortizol).

A




A




Determinarea pacientei sa obtina o greutate n limite normale,
corespunznd unui indice al masei corporale, BMI 19-24,9
Cstigarea insight-ului asupra comportamentului alimentar si
ntelegerea cauzelor care-l fac sa persiste;
Educatia pacientei asupra alimentatiei normale si eliminarea falselor
mituri despre alimente si alimentatie.
Eliminarea comportamentelor periculoase de mentinere a greutatii
ca: abuzul de diuretice, laxative, varsaturile autoinduse, dietele extrem
de stricte.
Abordarea terapeutica a altor probleme care pot ntretine si agrava
tulburarile alimentare.
Ajutarea pacientului sa-si schimbe modul de viata.
Pentru obtinerea acestor obiective exista mai multe metode
terapeutice. Pe primul loc ar fi psihoterapia cu metodele cognitiv-
comportamentala, suportiva si interpersonala ,asociata cu medicatia.

A




-schimbarea ideilor despre problemele legate de alimentatie,
greutate si forma corpului;
-Introducerea treptata si a produselor interzise pna atunci.
Scopul final al terapiei este cresterea stimei de sine si
ameliorarea calitatii vietii pacientei.
-Cntarirea se face de 1-2 ori pe saptamna, nu n fiecare zi !
Evoluia anorexiei
mentale este foarte
variabil. Unele persoane
i revin complet dup un
singur episod, altele
prezint o fluctuaie
continu de cretere n
greutate urmat de
scderi n greutate, iar
altele prezint o
deteriorare continu de-a
lungul anilor, care poate
duce la o mortalitate de
10% ( Luban-
Plozza,2000).

Vrsta medie pentru
apariia anorexiei
mentale este de 16 ani cu
dou peak-uri la 14 si 18
ani. Apariia tulburrii
este de obicei asociat cu
un eveniment de via
foarte stresant ca de
exemplu: plecarea de
acas la liceu, sau la
facultate.

Sfarsit!
Bulimia nervoas se definete ca un
sindrom caracterizat prin repetate pusee de
supraalimentare i o preocupare excesiv
privind controlul greutii corporale,
conducnd pacientul la adoptarea de
msuri extreme,pentru a diminua
ingrarea datorit alimentelor ingerate .


Prevalena pe via a bulimiei nervoase printre
femei este de aproximativ 1% - 3%. Rata apariiei
acestei tulburri la brbai este de aproximativ 1/ 10
din cea a femeilor.
Bulimia este cel mai des ntlnit n rndul
adolescentelor i al femeilor tinere .
A. Episoade recurente de mncat compulsiv. Un episod de mncat
compulsiv se caracterizeaz prin cei doi itemi :
1). Mncatul ntr-o perioad scurt de timp ( de exemplu, n decursul
unei perioade de dou ore) a unei cantiti de mncare mai mare
dect cea pe care ar mnc-o majoritatea oamenilor intr-o perioad
similar de timp i n circumstane similare.
2). Sentimentul de lips de control al mncatului n cursul episodului ( de
exemplu, sentimentul c persoana respectiv nu poate stopa
mncatul sau controla ce sau ct mnnc).

B. Comportamentul compensator inadecvat recurent n scopul prevenirii
creterii n greutate, cum ar fi vrsturile autoprovocate , abuzul de
laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente, postul sau exerciiile
excesive.
C. Mncatul compulsiv i comportamentele compensatorii inadecvate apar
ambele n medie de cel puin de dou ori pe sptmn, timp de trei luni.
D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influenat de conformaia i
greutatea corpului.
E. Perturbarea nu survine exclusiv n cursul episoadelor de anorexie
nervoas.


mini i picioare reci;
piele uscat;
pr slbit, unghii friabile;
carii dentare;
ameeli, slbiciune, lein;
bti rapide sau neregulate ale inimii

sexul feminin;
stima de sine sczut,problemele cu prinii ;
perfecionismul, depresia;
activarea ntr-un domeniu cum ar fi baletul, gimnastica,modeling-ul,
existena unui abuz fizic sau sexual n antecedente;
dependena de droguri sau alcool,problemele de relaionare cu ceilali;
prinii depresivi sau cu probleme de comportament alimentar;
ciclu menstrual timpuriu ;
suprapondere n copilrie.

relaiile deficitare cu prinii sau cu persoanele din anturaj;
abuzul fizic n copilrie, mncatul avnd rolul de a distrage atenia de la
gndurile i emoiile negative ale persoanei n cauz;
stima de sine scazuta;
mediu familial n care nu este promovat independena social sau
exprimarea emoiilor;
nevoia crescut de a controla comportamentul alimentar i greutatea
corporal ;
divorul prinilor, moartea unei persoane apropiate;
ridiculizarea de ctre ceilali cu privire la greutatea corporal.
nivel sczut de serotonin asemntor cu cel din
depresie ;
ingerarea de alimente bogate n carbohidrai
poate modifica dispoziia datorit creterii
nivelului de serotonin din creier. Nivelul mai
sczut de endorfine este compensat prin
alimentaie bogat n zahr .
Rezultatele pe termen lung ale tratamentului
bulimiei arat c odat cu trecerea timpului, tot mai
puini dintre subiecii care au beneficiat de o form
de tratament mai ndeplinesc criteriile pentru
diagnosticul de bulimie;
Schimbarea timpurie a comportamentelor de
purgare este cel mai eficient predictor att n cazul
terapiei cognitiv-comportamentale, ct i n cazul
celei interpersonale;
Sunt foarte importante primele sptmni de
tratament ;
Pacienii care nu manifest schimbri semnificative
au nevoie de ajutor suplimentar, cum ar fi lrgirea
cmpului de focalizare al tratamentului astfel nct
s cuprind i procesele care mpiedic schimbarea.