DICTIONAR DE TERMENI

SPECIFICI CRIZELOR
Col. dr. MIRCEA COSMA
Lt. col. BENONI SFRLOG
Lt. col. ALEXANDRU RIZESCU
ARGUMENT
Dictionarl d! t!r"!ni #$!ci%ici cri&!lor r"ar!#t! d!%inir!a
c!lor "ai i"$ortant! conc!$t! an'a(at! in t!oria #i $ractica
'!#tionarii cri&!lor.
S) '!n!ricl d! *t!r"!ni #$!ci%ici cri&!lor* #nt 'r$at!
tr!i cat!'orii d! conc!$t! c +aloar! "!todolo'ica in#!"nata,
con%ir"ata d! n"!roa#!l! #itatii concr!t! car! a$ar in
*#itatiil! d! cri&a*-
a..conc!$t! %nda"!ntal! d! "a/i"a #ta)ilitat! !$i#t!"ica-
cri&a, "ana'!"!ntl cri&!i, '!#tionar!a cri&!i0
)..onc!$t! o$!rational! +aria)il! in %ncti! d! conditiil!
concr!t! car! a$ar la ni+!ll $racticii '!#tionarii cri&!lor-
$lani%icar! ada$ta)ila, conc!$!r!a o$!ratinii, cr#l actinii,
cr#l o$ti", $lani%icar!a !/!cti!i, $lanri %nctional!, c!ntr!
d! 'r!tat! 1'ra+itat!., ad!c+ar!, ordin d! al!rta, ordin d!
!/!cti!, !+alar!a in%or"atiilor, $roc!dra, r!'!n!rar!, ti"$
d! r!acti!, !#ti"ar! #trat!'ica, o$!ratini #$!cial! !tc.0
c..onc!$t! #$!ci%ic!, $r!lat! din alt! do"!nii d! c!rc!tar!
#tiinti%ica disciplinara, intradisciplinara, transdisciplinara , valorificate din
perspectiva socio-umana si a stiintei militare: sistem de informatii automat, baza de
date pentru amplasare, fisier, doctrina, razboi electronic, planificare, factor de
programare, control operational, validare etc.
Ordinea prezentarii conceptelor respecta rigorile clasice, aplicabile in cazul
oricarui dictionar de specialitate. Definitiile propuse pot fi intelese, astfel, in mod
independent, in functie de continutul specific reflectat si de deschiderile teoretice si
practice implicate. Perspectiva propusa are in vedere evidentierea nucleului
epistemic central al gestionarii crizelor, realizata printr-un efort de scientizare a
domeniului, posibil la nivelul unei noi abordari din perspectiva manageriala
(conducere globala optima - strategica, centrarea pe obiective, asigurarea
corespondentei: obiective - resurse - evaluare).
nitatea dictionarului poate fi regasita la nivelul liniei de continuitate e!istente
intre dimensiunea teoretica, relativ constanta, a conceptelor fundamentale si latura
aplicativa, socialmente deschisa, a notiunilor operationale anga"ate in analiza
problematicii gestionarii crizelor.
Optiunea noastra metodologica evidentiaza in mod special dimensiunea
fundamentala a conceptelor prezentate. #m urmarit sa realizam consistenta lor
epistemica, evaluabila dincolo de variabilitatea fenomenului criza, obiectivat in
fapte si situatii concrete care sunt pe de o parte incomensurabile, iar pe de alta parte
aflate in permanenta schimbare.
Dictionarul de termeni specifici crizelor defineste $%& concepte vehiculate, de
regula, in domeniul stiintei militare si a stiintelor socio-umane, in zona comunitatii
cadrelor militare ca si a altor colectivitati, anga"ate in rezolvarea problemelor
generate de crize, relevante in plan national, zonal, continental, planetar.
'ibliografia consultata pentru redactarea dictionarului este grupata pe trei
coordonate orientative care ofera cititorului resurse complementare de informare si
documentare necesare in conte!tul riscurilor actuale la adresa securitatii nationale
si internationale:
( )ursuri, dictionare, tratate de specialitate.
( *iteratura de specialitate (stiinta militara, stiinte socio-umane, filosofie).
( *egi, regulamente, reviste, ghiduri, culegeri metodologice).
*ucrarile incluse in bibliografie subliniaza in mod special, contributiile teoretice
din spatiul +uro-#tlantic, dar si pe cele rom,nesti, sistematizate in analiza
domeniului propus. +ventualele omisiuni ca si cartile aparute dupa predarea
manuscrisului confera bibliografiei selectionate un caracter deschis.
#utorii considera ca acest -Dictionar de termeni specifici crizelor. este folositor
studentilor, cadrelor didactice si altor specialisti implicati in mod direct sau indirect
in rezolvarea problemelor din ce in ce mai comple!e ale gestionarii geopolitice si
geostrategice a crizelor interne si internationale.
(inapoi la cuprins)


#utorii
A
ACCEPTABILITATE Criteriu de analizare a planului de actiune. Analizarea si
stabilirea modului in care cursul de actiune (modul de executie) propus merita costul
fortei angajate, a materialului si a timpului implicate si daca acesta este compatibil cu
legea razboiului si poate fi sustinut din punct de vedere militar si politic.
(inapoi la index)
ACOP!"!A #PA$"%&%" $!#$!%, A!"A' #" (A!"$"( A& $A!""
Ansamblul de actiuni militare, cu rol de siguranta strategica, desfasurate simultan sau
succesiv de catre marile unitati ale tuturor categoriilor de forte ale armatei si de celelalte
forte ale sistemului national de aparare pe frontiera de stat si in ad)ncimea teritoriului
national, cu forte gata de lupta permanent. Aceasta se realizeaza pe baza unei conceptii
unitare, pentru evitarea surprinderii, oprirea si respingerea agresiunii inamicului, iar in
unele cazuri pentru lic*idarea capetelor de pod create de acesta la frontiera ori in
ad)ncimea teritoriului national, in scopul asigurarii conditiilor favorabile executarii
mobilizarii si desfasurarii tuturor fortelor participante la razboi.
AC$"+"$A$ , "'-O!(A! #" !&A$"" P%.&"C Proces continuu si sistematic
al conducerii, care urmareste sa obtina pentru armata intelegerea, simpatia si sprijinul
celor cu care are relatii, viz)nd realizarea stabilitatii si mentinerea de catre comandanti a
unor raporturi corespunzatoare in interiorul comunitatii militare si intre aceasta si diferite
sectoare ale societatii civile.
AC$"O'A&"#( /rup de conceptii sociologice relativ diferite, a caror nota comuna o
constituie promovarea principiului actiunii sociale ca punct de plecare al oricarei
cercetari sociologice.
AC$"%' A,C+A$A O actiune a Parlamentului ce permite agentiilor
guvernamentale sa faca plati din trezorerie pentru o anumita perioada de timp si cu un
anumit scop.
AC$"%' , &%P$A Actiunea desfasurata de fortele aflate in conflict, folosind
armament si te*nica adecvate, cu scopul de a nimici, captura sau respinge actiunile
inamicului. Actiunile de lupta se desfasoara in mod organizat, folosindu0se forte si
mijloace militare de valoare variabila si exprima, cel mai fidel, trasaturile caracteristice
confruntarii armate.
AC$"%' ,(O'#$!A$"+A Atac demonstrativ de forte pe un fond de lupta facut
cu scopul inducerii in eroare a inamicului.
AC$"%' -&1"."&A Concept operational ce reflecta capacitatea fortelor armate de
a0si adapta misiunile si modul de indeplinire a acestora la o diversitate de scenarii si
situatii concrete. $otodata, acest concept presupune o anumita abilitate in folosirea
fiecarei structuri militare angajate pe module actionale, specifice misiunii primite din
perspectiva scopurilor planificate.
AC$"%' ("&"$A!A A#OC"A$A &%P$" Ansamblul masurilor si activitatilor prin
care structurile militare sunt pregatite sau aduse in starea din care sa poata desfasura
actiuni militare de lupta sau nonviolente.
AC$"%' ("&"$A!A CO(."'A$A ((%&$"'A$"O'A&A) Actiune conceputa,
planificata si desfasurata in comun de forte militare apartin)nd mai multor tari in cadrul
unor aliante sau coalitii sub o comanda unica si cu un scop unitar.
AC$"%' ("&"$A!A "'$!%'"$A Actiune conceputa, planificata si desfasurata in
comun, de doua sau mai multe categorii de forte ale armatei intr0o zona de operatii, in
vederea atingerii aceluiasi scop.(inapoi la index)
AC$"%' ("&"$A!A Ansamblul masurilor si activitatilor concepute, planificate si
desfasurate de structurile militare pentru indeplinirea misiunilor incredintate, concretizate
in forme de lupta armata si operatii militare, altele dec)t razboiul, sau alte forme asociate
acestora.
AC$"%' !AP",A (CO'CP$ OP!A$"O'A&) Actiunea militara prin care marile
unitati si unitatile mobile, cu mare putere de foc si independenta logistica, executa o
riposta rapida, ferma si decisiva, in orice zona (punct) de interes strategic (operativ).
AC$"%' #OC"A&A Activitate umana semnificativa fata de o componenta structurala
a societatii, in sensul ca este determinata sau determina locul, rolul sau functia respectivei
componente in structura si functionalitatea ansamblului vietii sociale.
AC$"%' %'"-"CA$A A -O!$&O! A!(A$ Prezinta strategiile, principiile,
doctrinele si functiile care conduc activitatile si performantele -ortelor Armate din #%A,
c)nd doua sau mai multe departamente militare sau componente de servicii din cadrul
acestora actioneaza impreuna.
AC$"%'A 2PO!$" ,#C3"#4 Ansamblul de activitati organizate in unitatile
militare o data sau de doua ori pe an, in scopul accentuarii transparentei si desc*iderii
armatei fata de societate. Are drept scop aprecierea obiectiva a rolului armatei in cadrul
statului de drept, pentru cunoasterea principalelor sale preocupari privind misiunile care ii
revin, a conditiilor de instruire, educare si de viata din unitatile militare, precum si
cresterea increderii reciproce intre personalul militar si populatia civila.
AC$"%'" , APA!A! (('$"'!) A O!,"'"" CO'#$"$%$"O'A&
Ansamblul masurilor si actiunilor intreprinse de catre organele si fortele legale ale
statului, destinate mentinerii si repunerii acestuia in drepturile constitutionale, atunci c)nd
autoritatea a fost grav tulburata.
AC$"%'" P#"3O&O/"C , P!O$C$" Actiuni organizate si desfasurate in
scopul mentinerii ec*ilibrului psi*ic al efectivelor proprii, ec*ilibru absolut necesar
indeplinirii cu succes a misiunilor si sarcinilor ce le revin.
AC$"%'" P#"3O&O/"C 5 $otalitatea masurilor si activitatilor destinate sa mentina
sau sa modifice perceptiile, atitudinile si comportamentul unor indivizi sau grupuri
umane in vederea indeplinirii obiectivelor propuse, precum si de a preveni folosirea
eficace a acestui gen de actiuni de catre inamic6 5 Operatiuni planificate sa transmita
informatiile si indicatiile selectate pentru a le influenta emotiile, motivatia, judecata
logica si in ultima instanta comportamentul unor persoane straine din guverne, organizatii
si grupuri straine. #copul operatiunilor psi*ologice este de a induce sau intari atitudini si
comportamente care sa fie favorabile obiectivelor initiatorului6 5 $otalitatea actiunilor si
activitatilor in domeniile prevenirii conflictelor, restabilirii, mentinerii, impunerii si
edificarii pacii, acordarii sprijinului umanitar, precum si in cel al mentinerii ordinii
constitutionale6 5$otalitatea masurilor, activitatilor si programelor destinate sa influenteze
conceptiile, mentalitatea si comportamentul tintelor (grupurilor de audiente), sa
contracareze influentarea psi*ologica desfasurata de adversar si sa mentina, la un nivel
dezirabil, starea psi*omorala a fortelor militare si populatiei proprii din zona de
actiune.(inapoi la index)
AC$"%'" #%.+!#"+ Actiuni duse cu mijloace si in forme ilegale, care vizeaza
destabilizarea sistemului politic, dezorganizarea statului si a societatii pentru a li se putea
impune mai usor conditiile care le lezeaza securitatea. !eprezinta o combinare a
mijloacelor si metodelor teroriste cu cele proprii luptei politice, economice si psi*ologice
sau de alta natura si, de regula, preced agresiunea armata.
AC$"%'" $!O!"#$ #" $!O!"#$ ,"+!#"O'"#$ Agresiuni ilegale,
imprevizibile, oculte, extrem de violente, ce se executa asupra unor obiective apartin)nd
fortelor operationale din raioanele actiunilor de lupta, precum si asupra unor obiective
politice, strategice, teritoriale, demografice, etnice, diplomatice din interiorul tarii.
Acestea pot fi sprijinite de adversar prin forte si mijloace materiale si financiare.
A,7'C"( ,imensiune spatiala masurata de la aliniamentul de contact catre inapoi,
in limitele careia sunt realizate dispozitivele subunitatilor, unitatilor si marilor unitati
destinate sa indeplineasca misiuni de lupta, at)t in ofensiva c)t si in aparare.
A,7'C"(A ("#"%'"" ,imensiunea spatio0temporala din dispozitivul inamicului ce
urmeaza sa fie cucerita si care se stabileste prin continutul misiunii. #e masoara de la
limita dinainte a apararii inamicului si p)na la un aliniament situat, de regula, inapoia
obiectivului ce urmeaza sa fie cucerit.
A,AP$A."&"$A$A "'#$!%C$"" Capacitatea sistemului militar de a raspunde cu
promptitudine la modificarile aparute in inzestrare, organizare, proceduri si misiuni, fara
diminuarea caracterului si organizat.
A,C+A! 5 Criterii de analizare a planului de actiune prin care se stabileste daca
amploarea si conceperea actiunii planificate sunt adecvate pentru realizarea sarcinilor
propuse6 5 Criterii de analizare a planului de actiune prin care se stabileste daca cursul de
actiune va duce la indeplinirea cu succes a obiectivelor, misiunilor si sarcinilor propuse.
A!O,!O( aeroport desemnat pentru sustinerea deplasarilor aeriene pentru personal
si materiale si pentru a servi drept port autorizat pentru intrarea si plecarea in8din tara in
care este localizat.
A/'$ #OC"A& Concept sociologic complementar celui de actor social. ,aca un
sistem social este privit din perspectiva rolurilor sau a functiilor sale, atunci individul
care actioneaza, conform)ndu0se rolurilor prescrise, este actor social. !olurile sau
functiile stabilite nu epuizeaza insa niciodata continutul unui sistem social. "ndivizii nu se
conformeaza adesea rolurilor stabilite, fie pentru a satisface nevoi si aspiratii individuale
sau colective care nu0si gasesc expresia in aceste roluri, fie pentru ca incerc)nd sa o faca,
ei genereaza interactiuni care se desfasoara independent si uneori contrar functiilor
sistemului, produc)ndu0se astfel efecte emergente.
A/"&"$A$ AC$"O'A&A +iteza (timpul) de reactie fata de amenintarile si actiunile
principalelor mijloace de lovire si de lupta ale adversarului6 este esentiala pentru
viabilitatea trupelor.
A/!#"%' A!(A$A -olosirea fortei armate de catre un stat (grup de state)
impotriva suveranitatii, integritatii teritoriale sau independentei politice a altui stat sau in
orice alt mod incompatibil cu Carta 'atiunilor %nite.
A/!#"%' P#"3O&O/"CA Actiune directa si8sau indirecta asupra proceselor
psi*ice cu scopul dereglarii acestora si inducerea, la individ si colectivitate, a unor stari
anormale in g)ndire si comportament.(inapoi la index)
A/!#"%' Actiunea unui stat care intreprinde primul un atac, cu folosirea fortei
armate, impotriva integritatii teritoriale, suveranitatii sau independentei politice ale unui
alt stat6 din punctul de vedere al dreptului international, agresiunea reprezinta o violare a
drepturilor si indatoririlor fundamentale ale statelor ca atare, este un act ilicit, caracterizat
drept o grava crima impotriva umanitatii. -iind forma cea mai flagranta a incalcarii
principiului nerecurgerii la folosirea fortei sau la amenintarea cu forta, agresiunea nu
poate fi justificata prin invocarea nici unui considerent de ordin politic, strategic,
economic sau ideologic.
A/!#"+"$A$ 5 $endinta dovedita a unui stat de a promova o politica bazata pe
forta, incalc)nd drepturile si interesele legitime ale altor state, de a viola sistematic
principiile si normele dreptului international, de a pregati, organiza sau desfasura acte
calificate drept agresiune. 5 Comportament verbal sau actional, ofensiv, orientat spre
umilirea, minimalizarea si c*iar suprimarea fizica a celorlalti.
A/!#O! ("&"$A! #tat care foloseste cel dint)i forta armata, declans)nd ostilitati
efective armate, care constituie fapte materiale directe si manifeste indreptate impotriva
unui alt stat.
A9%$O! %(A'"$A! Actiuni destinate diminuarii si eliminarii suferintelor umane,
indeosebi in conditiile in care autoritatile din zona nu dispun de capacitatea sau
posibilitatea de a asigura servicii adecvate pentru sprijinul populatiei.
A&"A'$A "'$!#$A$A&ACooperare de durata intre doua sau mai multe state,
stipulata in acorduri sau tratate, prin care acestea *otarasc ca, in conditiile asupra carora
au convenit, sa0si acorde asistenta politica si militara reciproca. Obiectivele aliantei
interstatale, circumstantele in care aliatii isi acorda ajutor, modalitatile in care se va
manifesta ajutorul constituie clauzele principale ale unui tratat de alianta interstatala.
A&"A'$A ("&"$A!A "ntelegere inscrisa intr0un tratat prin care statele semnatare isi
asuma obligatia reciproca de a actiona cu toate fortele armate sau numai cu o parte din
acestea, impotriva unui adversar comun.
A&"A'$A PO&"$"CA %nirea, legatura realizata pe baza acordului dintre doua sau mai
multe unitati politice (state, grupuri organizate, partide) in vederea infaptuirii unui scop
comun. Aliantele politice se pot inc*eia in functie de specificul interesului urmarit,
conditiile concrete in care se desfasoara actiunea, masura in care fiecare parte
contractanta renunta la obiectivele proprii, gradul permanentei legaturilor. Aceasta face ca
alianta politica sa aiba un caracter bine determinat: a) egale daca partenerii pastreaza
acelasi grad de independenta, b) inegale , daca unul dintre ei accepta sa urmeze linia
politica a celuilalt6 aliantele politice pot fi de asemenea: a) ofensive, b) defensive, c)
mixte, in functie de dorinta de a apara un program sau de a0l impune. ,upa durata lor
aliantele pot fi permanente sau temporare.
A&"A'$A !ezultat al unor tratate formale intre doua sau mai multe natiuni pe termen
lung care promoveaza interesele comune ale membrilor.(inapoi la index)
A&"'A! ("'#$!A"'A!) PO&"$"CA Aspect si consecinta a fenomenului general
al instrainarii, ale carui radacini se gasesc in aparitia economiei de piata si a diviziunii
sociale a muncii, datorita carora, in conditiile existentei proprietatii private asupra
mijloacelor de productie, raporturile sociale dintre oameni se constituie sti*inic, se
obiectualizeaza (se verifica, imbrac)nd forma unor raporturi si insusiri ale lucrurilor) si
ajung, astfel, sa0i domine pe oameni in loc sa fie dominate de acestia.
A&OCA! ,istribuire de rezerve limitate in cazul unor solicitari care se exclud
reciproc. -ortele si resursele autorizate de Autoritatea de comanda 'ationala pentru
executia actuala a unui plan in cazul unei situatii neprevazute
A('A9A! /'"#$"CA $otalitatea lucrarilor genistice de fortificatie, baraje,
distrugeri, drumuri, poduri, treceri, mascare, asigurare cu apa si de adaptare a localitatilor,
zonelor puternic industrializate, obiectivelor economice importante, obstacolelor si
acoperirilor, terenului din f)sia (zona) de actiune a marii unitati strategice (operative,
tactice), executate intr0o conceptie unitara, in scopul interzicerii, ingreunarii sau reducerii
efectelor actiunilor inamicului (adversarului) si asigurarii conditiilor favorabile actiunilor
fortelor proprii.
A('"'$A! C% -O!$A #av)rsirea de catre un stat sau mai multe state a unor acte
politice, economice, militare sau de alta natura, cu scopul de a impune altui stat sau grup
de state sa renunte la deplina exercitare a drepturilor si atributelor suverane. ste o
actiune contrara principiilor si normelor specifice raporturilor dintre state.
A("C0"'A("C Concept introdus in filozofia si stiinta politica de ;arl #c*mitt in
<=>?, care considera ca asa cum binele si raul, frumosul si ur)tul sunt criteriile moralei,
respectiv ale esteticii, cuplul amic0inamic reprezinta axa in jurul careia se misca politicul.
,efinind notiunea #c*mitt precizeaza ca ea: a) nu vizeaza sfera vietii private, ci a vietii
publice6 b) nu are un continut moral (amicul nu e neaparat bun, ci suntem noi, inamicul
nu este rau ci sunt pur si simplu altii, ei, pentru care, la r)ndul lor, inamicul suntem noi)6
c) relatia amic0inamic exista nu numai in situatii conflictuale (de exemplu in razboi), ci
oriunde exista relatii politice, astfel ca fara existenta sa nu poate fi vorba de viata politica,
de existenta politica a unui popor, stat etc.
A(P&A#A! , -O!$ P!"'C"PA& ,esfasurare de actiuni incluz)nd amplasarea
rapida de forte de lupta suficiente si care sa sustina si sa apere interesele unui stat, urmate
de forte suplimentare pentru a inc*eia conflictul rapid si in termen favorabil statului
respectiv.
A(P&A#A!8,#-A#%!A! 5 "n terminologie navala, sc*imbarea de la un regim
de croaziera (navigatie) sau de la o dispozitie de contact la o dispozitie de lupta6 5
,eplasare de forte in interiorul zonelor de operatiune6 5 Pozitionare de forte intr0o zona
de lupta6 5 $ransferare de forte si material in zonele de operatiune. Operatiunea de
amplasare8desfasurare cuprinde toate actiunile din punctul initial sau locul de dislocare
permanenta p)na la destinatie incluz)nd in mod specific teritorii din zona continentala a
#tatelor %nite, teritorii din raioanele actiunilor de lupta.(inapoi la index)
A(P&OA!A C!"@" ,imensiune a severitatii crizei, care se refera la masura
afectarii intereselor, a obiectivelor si valorilor partilor in conflict.
A'A&"@A (O."&"$A$"" xprimare in detaliu a tuturor aspectelor legate de
planificarea transportului pentru sprijinirea elaborarii planului si a (ordinului) de actiune.
A'A&"@A #%#$"'!"" &O/"#$"C #" #$"(A!A PO#"."&"$A$"&O! !A&,
!A&"@A! Aplicatie softAare ce ofera structurii militare de planificare si executare,
posibilitatea de a estima necesarul pentru o sustinere logistica si de a evalua capacitatea
de sustinere materiala pentru planificari si cursurile actiunii planificate.
A'&"@A ,"'A("CA #" "'#$!%('$ , !P&A'"-"CA! Program de
procesare (prelucrare) automata a datelor menit sa furnizeze un posibil transport pentru
un curs de actiune sau un plan operational. Acest program permite reprezentantilor
organelor de planificare strategica sa construiasca, sa editeze si sa manevreze dosare
(fisiere) cu informatia de desfasurare a sistemului de forte structurate in timp. Analiza
dinamica si instrumentul de replanificare (A.,.".!.) ofera de asemenea posibilitati de
evaluare a cursurilor de actiune propuse.
A'1A ,ocument adaugat la un ordin de actiune sau alt document pentru a0l face mai
clar sau pentru a preciza detalii ulterioare.
A'/A9A! /!A,%A&A A -O!$&O! principiu care exprima nevoia existentei
unor structuri in diferite grade de completari si instruire sau o riposta a acestora adecvata
starilor premergatoare si imediat dupa declansarea agresiunii.
A'O(" 'otiune ce desemneaza starea de dereglare a functionarii unui sistem sau
subsistem social, dereglare datorata dezintegrarii normelor ce reglementeaza
comportamentul indivizilor si asigura ordinea sociala.
A'$"$!O!"#( (asuri defensive luate pentru reducerea vulnerabilitatii in fata
actelor de terorism.
APA!A! A!(A$A A $A!"" Ansamblul masurilor si actiunilor militare desfasurate
unitar de #istemul 'ational de Aparare in spatiul terestru, aerian si maritim (fluvial) in
scopul descurajarii, zadarnicirii si respingerii oricarei actiuni militare care ar leza
interesele fundamentale ale !om)niei.
APA!A! A!(A$A AC$"+A Capacitatea sistemului defensiv de a lovi dispozitivul
advers in toate situatiile, prin foc, la distanta mare sau prin procedee de actiune ofensive.
APA!A! CO&C$"+A $otalitatea masurilor si actiunilor luate de structuri militare
interaliate pentru int)rzierea, oprirea sau respingerea agresorului.(inapoi la index)
APA!A! -&1"."&A #" (O."&A /en de aparare, care presupune elasticitatea
dispozitivului si o mare mobilitate a componentelor acestuia pentru crearea unor conditii
avantajoase in orice situatii (la orice scenariu ofensiv al inamicului), in vederea
incercuirii, capturarii sau nimicirii adversarului.
APA!A! "'$!'A Participarea guvernului prin agentii militare si civile la
programele initiate de alte guverne pentru protejarea societatii de actiuni subversive,
injustitie si insurgenta.
APA!A! "' "'C!C%"! Procedeu de lupta prin care fortele mentin o suprafata de
teren (zona, obiectiv), lupt)nd cu un inamic care este dispus in jurul lor sa actioneze pe
toate directiile.
APA!A! (O."&A Procedeu adoptat in scopul nimicirii (infr)ngerii) inamicului
printr0un atac *otar)tor executat cu o grupare de forte de lovire (izbire), intr0un moment
favorabil6 in acest scop, gruparea de lovire trebuie sa aiba o mobilitate mai mare sau cel
putin egala cu cea a atacatorului, iar celelalte forte aflate in aparare sa reuseasca fixarea
inamicului si directionarea patrunderii acestuia in sensul dorit.
APA!A! '...C. Ansamblul de masuri si actiuni ce se planifica si desfasoara in
scopul diminuarii pierderilor si cresterii capacitatii unitatilor in actiunile specifice
conditiilor '...C. Aceasta se realizeaza prin masuri planificate si8sau reactive, pasive
si8sau active si include: prevenirea, protectia '...C. si decontaminarea.
APA!A! 'A$"O'A&A 5 $otalitatea masurilor si actiunilor adoptate si desfasurate de
autoritatile constitutionale ale statului rom)n in scopul garantarii suveranitatii nationale,
independentei si unitatii statului, integritatii teritoriale a tarii si democratiei
constitutionale6 5 #istem de institutii, organizatii si actiuni destinat sa asigure viabilitatea
unei natiuni in caz de agresiune.
APA!A! P PO@"$"" Procedeu adoptat in scopul interzicerii, pentru o perioada de
timp stabilita, a patrunderii inamicului intr0o anumita portiune de teren (zona, raion,
obiectiv)6 nimicirea propriu0zisa a inamicului constituie un obiectiv secundar.
APA!A! P!/A$"$A ,"' $"(P Procedeu defensiv care permite fortelor angajate
in lupta sa0si puna in aplicare, in volum complet, elementele puterii de lupta.
APA!A! P!/A$"$A "' /!A.A Procedeu defensiv prin care fortele angajate in
lupta isi pun in aplicare, in volum redus, in timp scurt si, de regula, sub presiunea
inamicului, elementele puterii de lupta.
APA!A! $!"$O!"A&A Parte componenta a apararii nationale, care cuprinde un
ansamblu de masuri si actiuni desfasurate impotriva agresorului, pe intregul teritoriu
national, de catre forte si trupe teritoriale, independent sau impreuna cu celelalte forte
armate, folosind forme si procedee de actiune specifice.
APA!A! @O'A&A -orma particulara a operatiei de aparare, care cuprinde un
ansamblu de actiuni desfasurate intr0o zona din teritoriul national de catre fortele din zona
respectiva care actioneaza intrunit, dupa o conceptie unitara, pentru respingerea ofensivei
inamicului, nimicirea acestuia si asigurarea controlului de lunga durata a zonei.(inapoi la
index)
APA!A!A -orma de lupta armata prin care se realizeaza respingerea, oprirea sau
int)rzierea actiunilor inamicului, in scopul mentinerii spatiului (terestru, aerian, maritim,
fluvial) sau a obiectivului incredintat.
AP!C"!" -A+O!A."& concluzii si estimari oficiale, valide sau invalide ce rezulta
din comportamentul fortelor adverse si actiuni oficiale avantajoase intereselor si
obiectivelor fortelor aliate.
AP!C"!" '-A+O!A."& Concluzii personale ale fortelor adverse, estimari sau
aprecieri oficiale, valide sau invalide, ce rezulta din comportamentul fortelor adverse si
actiuni oficiale nefavorabile intereselor si obiectivelor fortelor aliate.
AP!C"!" Concluzii personale, estimari oficiale, evaluari in legatura cu intentiile
celeilalte parti, posibilitatile militare si activitatile folosite in planificarea si luarea
deciziilor.
AP!O.A!A CO'CP$"" #$!A$/"C (a operatiei) de catre Presedintele
Comitetului intrunit al sefilor de #tate (ajore devine baza planului pentru transformarea
in Plan operational in format complet sau Plan operational in format conceptual. C)ndva
era numit 2conceptia luptei8operatiei4.
AP!O+"@"O'A! Componenta logisticii care vizeaza stabilirea necesarului,
cresterea, primirea, depozitarea, conservarea, evidenta, repartitia si distributia
materialelor.
A!( , ,"#$!%/! "' (A#A (A.,.(.) Arme care sunt capabile de mari
distrugeri si8sau sunt folosite, in asa fel inc)t, sa produca un numar mare de pierderi in
personal. A.,.(. sunt: nucleare, c*imica, biologica, dar exclud mijloace de transport,
lansare8tragere, acolo unde acestea se constituie in competente individualizate.
A!( "'$!%'"$,enumire data unitatilor si marilor unitati apartin)nd -ortelor
$erestre in masura sa desfasoare actiuni de lupta in mod independent, sa asigure o str)nsa
cooperare a armelor si o conducere unitara a lor.
A!( 'CO'+'$"O'A& (ijloace de lupta a caror folosire sau experimentare
este interzisa prin conventiile si tratatele internationale. ,atorita caracteristicilor lor
intrinseci, produc pagube masive si distrugeri generalizate, fara distinctii intre beligeranti
si nebeligeranti.
A!$"CO&8O."C$ , AP!O+"@"O'A! ,-"C"$A! Articole de aprovizionare
esentiale pentru rezerve pe care Presedintele Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate
(ajore si8sau comandantii structurilor militare angajate pentru realizarea situatiei de criza
le0au identificat ca av)nd un impact direct necesit)nd o tinere sub observatie si un
management sporit.
A!$"CO& ,-"C"$A! P'$!% ,%C!A , AC$"%'" , &%P$A ,
,%!A$A Articole8obiecte descrise ca fac)nd parte din ,osarul de lemente &ogistice
ce afecteaza in mod semnificativ capacitatea comandantului de a executa operatiuni.
A#"/%!A! C% P!#O'A& totalitatea masurilor si actiunilor desfasurate pentru
completarea necesarului de personal, de toate categoriile, la marile unitati (unitatile) care
au suferit pierderi in actiunile executate.(inapoi la index)
A#"/%!A! -"'A'C"A!A totalitatea masurilor ce se iau in scopul stabilirii, cererii,
obtinerii, utilizarii si justificarii mijloacelor financiare destinate fortelor armate pentru a
le aproviziona la timp si fara intrerupere, cu te*nica si materiale, precum si pentru plata
drepturilor banesti cuvenite personalului.
A#"/%!A! 3",!O($O!O&O/"CA ansamblul de masuri si activitati ce se
desfasoara pentru obtinerea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la situatia
*idrologica si meteorologica, precum si pentru prognoza *idrometeorologica si a
fenomenelor naturale periculoase, necesare planificarii si ducerii actiunilor proprii.
A#"/%!A! "(A/O&O/"CA ansamblul actiunilor proiectate, organizate si
desfasurate de anumite institutii specializate ale unui stat, pe plan intern si international,
in scopul mentinerii si promovarii elementelor definitorii ale imaginii nationale, necesare
realizarii si promovarii securitatii nationale si internationale.
A#"/%!A! (,"CA&A totalitatea masurilor care se iau in vederea pastrarii sanatatii
militarilor, prevenirii aparitiei si rasp)ndirii bolilor, acordarii la timp a ajutorului medical,
evacuarii ranitilor si bolnavilor, spitalizarii, tratamentului si recuperarii acestora in scopul
inapoierii, in cel mai scurt timp, la unitati.
A#"/%!A! $OPO/O,@"CA ansamblul masurilor si actiunilor ce se planifica si
executa in scopul obtinerii, pregatirii si transmiterii la timp a datelor si documentelor
topogeodezice necesare conducerii actiunilor militare.
A#"/%!A!A AC$"%'"&O! #" P!O$C$"A $!%P&O! Ansamblul de masuri si
activitatile desfasurate continuu si intr0o conceptie unitara, de catre toate fortele
participante si la toate esaloanele, destinate obtinerii datelor necesare si crearii conditiilor
de securitate a personalului, te*nicii si sistemelor impotriva actiunilor agresorului si a
altor factori perturbatori, executata in scopul mentinerii capacitatii de lupta a trupelor si
indeplinirii misiunilor primite.
A#"/%!A!A CA"&O! , CO(%'"CA$" Ansamblul de masuri si actiuni ce se
intreprind pentru: alegerea, cunoasterea si pregatirea cailor de comunicatii6 repararea,
restabilirea, intretinerea, paza si mentinerea in stare de viabilitate a drumurilor, cailor
ferate, garilor, porturilor, aeroporturilor si lucrarilor de arta6 organizarea si executarea
serviciului de comenduire si indrumare a circulatiei6 cercetarea nucleara, biologica si
c*imica, pe caile de comunicatii, paza si apararea lucrarilor de arta de pe acestea.
A#"/%!A!A &".!$A$"" , 'A+"/A$" Operatiile desfasurate pentru asigurarea
libertatii si a dreptului de a naviga pe caile aeriene sau maritime internationale.
A#"/%!A!A #A'"$A! +$!"'A!A Ansamblul masurilor de mentinere a
sanatatii animalelor si de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om, de tratare si
evacuare a animalelor ranite si bolnave, de cunoastere epizootica din zona, controlul
sanitar veterinar al alimentelor de origine animala, protectia sanitar veterinara
impotriva efectelor armelor de distrugere in masa, aprovizionarea fortelor cu animale
pentru serviciu.
Asistenta umanitara este limitata ca scop si durata. Aceasta este conceputa pentru a
suplimenta sau a completa eforturile autoritatilor civile ale tarii0gazda ori ale
organizatiilor specializate.(inapoi la index)
A#"#$'$A , #C%!"$A$ #erii de programe autorizate prin Actul din<=B<
privind asistenta straina si prin Actul din <=?B privind controlul exportului de arme, prin
care #%A furnizeaza articole de aparare, asigura pregatirea militara si alte servicii de
aparare, prin acordare de imprumuturi, credite sau v)nzare in sprijinul strategiilor si
obiectivelor nationale.
A#"#$'$A 9%!","CA totalitatea masurilor si actiunilor intreprinse pentru a se
asigura cunoasterea si respectarea dreptului international in actiunile militare.
A#"#$'$A 'A$"O'A&A Asistenta civila si8sau militara oferita unei natiuni de catre
forte straine pe teritoriul national in timp de pace, de criza sau de razboi, pe baza
acordurilor de ajutor reciproc inc*eiate intre state. Programele de asistenta nationala
includ, dar sunt limitate la asistenta in domeniul securitatii, aparare nationala cu forte
straine, alte programe, precum si activitatile desfasurate, cu finantarea agentiilor
nationale sau a organizatiilor internationale.
A#"#$'$A !&"/"OA#A ansamblul de actiuni specifice, desfasurate in scopul
cultivarii valorilor religios0morale, patriotice, etice si civice in vederea realizarii si
mentinerii unui nivel ridicat al moralului militarilor.
A#"#$'$A %(A'"$A!A 5 actiunile desfasurate pentru inlaturarea efectelor
dezastrelor naturale sau provocate de om ori alte situatii endemice, limitate ca scop si
durata. Completeaza eforturile depuse de natiunea in criza (gazda)6 5 Actiunile
desfasurate in vederea eliminarii sau a reducerii efectelor dezastrelor naturale ori
te*nologice, ale epidemiilor, foametei sau privarii de libertate, care pot reprezenta o
amenintare serioasa la adresa vietii si pot cauza pierderea ori
distrugerea proprietatii.
A$"$%,"' ,-'#"+A comportamentul adoptat intr0o confruntare militara, in
functie de capacitatea operativa a trupelor, de situatiile si conditiile in care are loc
angajarea fortelor si mijloacelor pentru respingerea, oprirea sau int)rzierea agresorului, in
scopul mentinerii f)siei (zonei) sau obiectivului incredintat.
A$"$%,"'A ('$A&A 4P!+'$"+A4 Anticiparea posibilelor amenintari a
situatiilor de risc si reactia pentru stingerea acestora.
A$"$%,"'A ('$A&A 4!AC$"+A4 atitudinea orientata spre infr)ngerea
ulterioara a unui inamic evident si cunoscut, in toate componentele sale.
A%$A!3" 5 !egimul politic al unei comunitati care se guverneaza ea insasi6 in acest
sens termenul autar*ie este cvasi0ec*ivalent cu cel de autonomie. 5 "dealul unui stat
capabil sa0si satisfaca singur toate nevoile fara a fi silit sa apeleze la alte state6 5 Politica
economica a unor state care tinde la crearea unei economii nationale inc*ise, izolate de
economia altor tari, prin limitarea maximala a importurilor6 5 #tarea in care o unitate isi
satisface trebuintele prin mijloace proprii.
A%$O,$!("'A! Principiul potrivit caruia orice popor, natiune are dreptul
fundamental de a0si alege fara nici o imixtiune din afara statutul politic si calea de
dezvoltare economica, sociala si culturala. Aplicarea principiului autodeterminarii
presupune dreptul natiunilor de a se constitui in state nationale independente, de a intra in
componenta unui stat multinational sau de a se desprinde de acesta.(inapoi la index)
A%$O(A$"@A! Ansamblul masurilor te*nice, organizatorice, si economice care
urmaresc imbunatatirea eficacitatii conducerii structurilor militare, in timp de pace,
situatii de criza si razboi, si mentinerea totodata a omului ca element activ in cadrul
acestui proces. %n loc central il ocupa mijloacele electronice de calcul, in special in
transmiterea, centralizarea si prelucrarea informatiilor si in pregatirea elementelor
necesare luarii *otar)rii la nivelul esaloanelor de comanda.
A%$O'O("A #" -&1"."&"$A$A OP!A$"O'A&A capacitatea si disponibilitatea
marii unitati si unitatii de a da riposta optima oricarui tip de agresiune prin marirea
libertatii de actiune in desfasurarea luptei armate si sporirea eficientei functionale in
procesul de conducere.
A%$O!"$A$ A#%(A$A &/A&0 ,reptul pe care un militar si0l asuma de a da ordine
potrivit actelor normative in vigoare, ierar*izarii gradelor, functiilor si a competentelor in
domeniu.
A%$O!"$A$ .%/$A!A Autoritate acordata prin lege in probleme ce implica
investitii din fondurile /uvernului.
A%$O!"$A$ , COO!,O'A! Autoritatea incredintata unui comandant sau
responsabilitatea individuala pentru coordonarea anumitor functiuni sau activitati care
implica forte din doua sau mai multe tari sau comandamente ori doua sau mai multe
categorii de forte ori doua sau mai multe tipuri de forte din aceeasi categorie de forte.
Persoana respectiva este autorizata sa ceara consultare intre agentiile (structurile)
implicate sau intre reprezentantii lor, dar nu are autoritatea sa forteze (oblige) ajungerea
la o intelegere. "n caz de neintelegere intre agentiile implicate ea trebuie sa incerce
obtinerea acordului in problemele esentiale prin discutii. "n cazul ca nu reuseste ea se va
adresa autoritatii corespunzatoare.
A%$O!"$A$ O-"C"A&A (-O!(A&A) dreptul legal acordat sefului de a decide, de a
incredinta misiuni si de a folosi, la nevoie, constr)ngerea impotriva celor care nu isi
indeplinesc obligatiile.
A%$O!"$A$ !elatie prin care o persoana sau grup accepta ca legitim faptul ca
deciziile si actiunile sale sa fie g*idate de o instanta exterioara (persoana, grup,
organism).
A%$O!"$A$A 'A$"O'A&A , CO(A',A Parlamentul, Presedintele !om)niei,
Consiliul #uprem de Aparare a $arii, /uvernul, (inisterul Apararii 'ationale si
autoritatile administratiei publice cu atributii in domeniul apararii nationale.
A%$O!"@A! P!@",'$"A&A , C3(A! &A A!( A !@!+"
#&C$A$ Conditie legala care asigura presedintelui modalitatea de a activa
maximum >CCCCC de membri din rezerva de mobilizare selectata, timp de =C de zile,
pentru a face fata solicitarilor de sprijin pentru orice misiune operationala fara sa fie
declarata o urgenta nationala. Aceasta asigura presedintelui autoritatea de a prelungi
termenul initial de BC de zile la =C de zile in interesul securitatii nationale. Aceasta
autorizare are o utilitate particulara c)nd se foloseste in circumstante nedorite. -ortele
disponibile pot asigura reactii in functie de misiune, cu scop limitat, de intimidare, sau
operationale, sau pot fi intrebuintate pentru orice mobilizari ulterioare
A+'$%!"#( Atitudine, conduita care se caracterizeaza prin desconsiderarea
conditiilor si fortelor reale, prin intreprinderea unor actiuni excesiv de riscante, prin
4miza pe o singura carte4.
'
.A!( act normativ specific, care stabileste minimum de rezultate necesar a fi
obtinute de catre o persoana, pentru a trece la un nivel superior de pregatire, necesar
indeplinirii standardului stabilit pentru o anumita structura, perioada de pregatire,
misiune, actiune, activitate, functie si post de lucru.
.A@A , ,A$ P'$!% A(P&A#A!8,#-A#%!A! .aza de date din sistemul
comun de planificare si executare operationala ce contine necesarul de informatii despre
forte, material, inlocuire personal, necesarul de mijloace de transport pentru sustinerea
executiei. .aza de date reflecta informatii continute in sistemul de date pentru amplasarea
fortelor structurate in timp sau dezvoltate pe parcursul diferitelor faze ale procedurilor
actiunilor de criza si programarile de deplasare dezvoltate de fortele componente ale
comandamentului fortelor armate ale #.%.A. pentru operatiuni transport.
.A@A #" #%P!A#$!%C$%!A 0Concepte fundamentale ale g)ndirii materialiste despre
societate si despre istoria ei. .aza societatii este structura sa economica, fundamentala,
sistemul relatiilor de productie, intr0o perioada istoriceste determinata a istoriei sale. .aza
economica constituie subsistemul calitativ determinant al sistemului social total, al
formatiunii social economice. #uprastructura este constituita din relatii sociale, institutii
sociale si idei referitoare la domeniile respective de activitate sociala. "n orice societate
impartita in clase relatiile, institutiile si ideile politice constituie o parte de prima
importanta a suprastructurii, respectiv suprastructura politica.
.A$A&" confruntare cu rol decisiv din cadrul operatiei, ce angajeaza efective militare
numeroase prin care se asigura obtinerea succesului in indeplinirea obiectivului
(scopului) urmarit prin operatie.
."!OC!A$"#( (etoda de conducere 2din birou4, rupta de mase, caracterizata prin
formalism excesiv, tergiversare, sicane etc.
."!OC!A$" (od de organizare destinat administrarii pe scara larga a unor resurse
prin intermediul unui corp de persoane specializate, plasate de regula intr0o structura
ierar*ica si dispun)nd de atributii, responsabilitati si proceduri strict definite.
.&OCA,A actiune desfasurata de anumite forte pentru intreruperea cailor de legatura
maritime, terestre, aeriene, fluviale, a fluxurilor energetice, de materii prime si materiale
strategice necesare desfasurarii normale a activitatilor intreprinderilor economice de
importanta vitala etc.
.%/$ A& P!#,"'$&%" ,ocument trimis Congresului #.%.A. in fiecare an, in
luna ianuarie care cuprinde estimarea investitiilor guvernului pentru urmatorul an fiscal si
recomandari detaliate pentru alocarea de fonduri.
.%/$ 5 Cantitate disponibila de resurse (bani, timp etc.) si modul de c*eltuire a
acestora6 5 !aportul balantier dintre veniturile si c*eltuielile unei unitati economico0
sociale pe o anumita perioada de timp.
)
CA,!% , !-!"'$A ,enumire prin care se caracterizeaza una din componentele
structurii di*otomice a teoriei ce poarta acelasi nume. Cadrul de referinta este elementul
sau reperul luat ca baza de comparatie in enuntarea judecatilor de valoare, in formularea
aprecierilor si autoaprecierilor privind modul de integrare sau de asimilare cu respectivul
reper.(inapoi la index)
CA&"$A$A +"$"" #emnificatia pentru om a vietii sale, rezultat al evaluarii globale,
din puntul de vedere al persoanei umane, al propriei vieti.
C7(P , &%P$A C".!'$"@A$ ansamblul de actiuni militare in care metodele si
mijloacele cibernetice joaca un rol important in planificarea, organizarea si ducerea
actiunilor de lupta.
C7(P , &%P$A "'$/!A$ ansamblul de actiuni militare desfasurate de catre toate
categoriile de forte ale armatei (genuri de arma, specialitati), sub o conducere unitara si
printr0o str)nsa cooperare, pentru atingerea unui scop comun.
C7(P , &%P$A 0 ansamblul actiunilor militare desfasurate intr0un anumit spatiu si cu
o durata diferita in timp. C)mpul de lupta are urmatoarele dimensiuni: spatiala, temporala
si spatio0temporala.
CA(PA'" ("&"$A!A 5totalitatea operatiilor si luptelor gruparilor de forte
desfasurate intr0o perioada de timp caracteristica (an, anotimp) si intr0o zona geografica
distincta, pe baza unei conceptii unitare, in vederea indeplinirii unor obiective strategice65
#erie de operatiuni militare menite sa duca la indeplinirea unui obiectiv operational
strategic intr0un timp si spatiu dat.
CAP A!"A' @ona desemnata intr0un teritoriu ostil sau amenintat care atunci c)nd
este capturat si retinut asigura decolarea continua a trupelor si a materialelor si ofera
spatiul de manevra necesar pentru operatiunile proiectate. !eprezinta o localizare folosita
ca baza pentru rezerve si evacuari aeriene.
CAP , PO, @ona desemnata pe un teritoriu de tarm ostil care atunci c)nd este
capturat si retinut asigura decolarea continua a trupelor si a materialelor si ofera spatiul
de manevra necesar pentru operatiuni dupa debarcarea pe mal.
CAPA."&"$A$ insusirea ce confera posibilitatea (aptitudinea) cuiva de a face ceva, in
raport cu situatiile si conditiile in care este transpus. $ermenul poate fi asociat celui de
4capabil4.
CAPAC"$A$ , A ,%C AC$"%'" , &%P$A , ,%!A$A Abilitatea de a
mentine nivelul si durata necesare unei actiuni operationale in scopul indeplinirii unor
obiective militare. Capacitatea de a duce actiuni de lupta de durata este o functiune de
asigurare si mentinere a nivelului de instruire a fortelor si a te*nicii de lupta necesare
pentru sprijinirea eforturilor militare.
CAPAC"$A$ , A #$A."&" 'C#A!%& Capacitatea utilizatorului #istemului
Comun de Planificare si xecutare a Operatiilor de a identifica, actualiza, revizui si sterge
informatii despre forte si sustinerea acestora, necesare pentru a sprijini un plan de actiune
sau un curs de actiune.(inapoi la index)
CAPAC"$A$ , AC$"%' A -O!$&O! $!#$! (A #$!%C0$%!"&O!
AC#$O!A) posibilitatile reale de actiune a -ortelor $erestre in situatiile care necesita
interventia acestora.
CAPAC"$A$ , APA!A! A $A!"" totalitatea posibilitatilor economice, umane,
te*nico0stiintifice, moral0politice, militare si de alta natura de care dispune statul pentru
a0si asigura apararea intereselor sale fundamentale prin mobilizarea si utilizarea carora se
realizeaza forta necesara si capabila sa dea o riposta *otar)ta oricarei agresiuni.
CAPAC"$A$ , CO',%C! gradul de organizare si coordonare permanenta de
catre comandanti si state majore a intregii activitati a marilor unitati operative, tactice sau
a unitatilor independente in indreptarea eforturilor acestora pentru indeplinirea misiunilor
stabilite, precum si in organizarea si realizarea asigurarii multilaterale a actiunilor.
CAPAC"$A$ , "'#$!%C$" ansamblul cunostintelor, abilitatilor, deprinderilor,
insusirilor psi*ice si comportamentelor necesare agentului misiunii militare pentru
realizarea unor actiuni determinate. ste subsumata functional competentei.
CAPAC"$A$ , (A'+!A gradul de mobilitate a unei structuri militare sau a unui
element de dispozitiv, care ii permite miscarea rapida pe c)mpul de lupta, astfel inc)t, sa
ajunga la timp oportun pe aliniamentul de declansare a unei actiuni militare.
CAPAC"$A$ ,-'#"+A C!,"."&A principiul de baza al doctrinei operationale a
-ortelor $erestre, care presupune restructurarea, modernizarea si operationalizarea pe
timp de pace a acestora, in scopul realizarii unei forte capabile sa descurajeze, sa
dezorganizeze, captureze si sa nimiceasca un agresor potential sau real.
CAPAC"$A$ OP!A$"O'A&A posibilitatea unitatii (unei structuri militare) de a
desfasura actiuni militare in conformitate cu scopul pentru care a fost creata.
CAPAC"$A$" #PC"A& posibilitatile unei unitati (structuri militare) de a desfasura
pe l)nga actiunile de baza pentru care a fost creata si actiuni complementare (razboi
informational6 razboi electronic6 aparare antiaeriana6 aparare antiblindate6 supraveg*ere
electronica, activitate de influentare psi*ologica etc.).
CAP"$A& $ermen cu acceptiuni in domeniul: 5financiar suma de bani care aduce un
profit6 5te*nic ansamblul mijloacelor materiale de productie de care dispune o societate
sau intreprindere6 5nominal ansamblul mijloacelor financiare de care dispune o
societate pe actiuni la inceputul activitatii, provenind din aportul actionarilor6 5juridic
drept la un venit fara munca decurg)nd din posesia unor obligatii, actiuni sau alte
inscrisuri6 5informational ansamblu de date si surse de informatie de care dispune o
persoana, un grup sau o organizatie6 5cultural ansamblul bunurilor culturale, inclusiv a
mijloacelor de producere a bunurilor stiintifice, intelectuale si artistice si a mijloacelor de
circulatie a acestora6 5simbolic termen folosit de P. .ourdieu pentru a desemna prestigiul
si sursele de prestigiu de care dispune o persoana.(inapoi la index)
CA!AC$! 'A$"O'A& Concept intrebuintat in psi*ologia sociala, in etnopsi*ologie,
dar mai ales in antropologia culturala, anume in zona de orientare psi*ologista din cadrul
acestei discipline.
CA!AC$!%& "'$!A!( #" "'$!CA$/O!"" , -O!$ ansamblul
insusirilor pe care trebuie sa le posede comandamentele si trupele, in conditiile impuse de
exigentele c)mpului de lupta, in prezent si in viitor.
CA!$A A&.A A /%+!'%&%" document care stabileste obiectivele si sarcinile
principale ale institutiilor angajate in realizarea securitatii si apararii nationale, masurile
si actiunile ce urmeaza a fi intreprinse de catre acestea, resursele naturale, umane,
materiale, financiare si de alta natura pe care urmeaza sa le asigure anual pentru
constituirea si pregatirea fortelor participante la apararea nationala si asigurarea
securitatii, conform misiunilor ce le revin.
CA#$A $ermen aplicat de portug*ezi unei forme de organizare din societatea indiana
din secolul al 1+0lea. ste un grup compact situat intr0o diviziune ierar*ica a unei
societati, grupul fiind inc*is, rigid, endogamic, cu obiceiuri, rituri, simboluri, mod de
viata si activitate distincta.
CA$/O!"A CO(PO''$" , !@!+A Componentele de rezerva ale -ortelor
Armate ale #%A sunt: /arda nationala a -ortelor $erestre a #%A6 !ezerva -ortelor
$erestre6 !ezerva -ortelor 'avale6 !ezerva -ortelor (aritime6 /arda 'ationala a
-ortelor Aeriene, !ezerva -ortelor Aeriene6 !ezerva /arzii de Coasta.
CA$/O!" , -O!$ A& A!(A$" Concept strategic prin care se desemneaza o
parte componenta principala a armatei, cu destinatie, organizare si inzestrare proprie, cu
forme si procedee de actiune specifice, care permit folosirea judicioasa a fortelor si
mijloacelor.
CA%@A&"$A$ #OC"A&A Categorie fundamentala a determinismului social care
desemneaza relatiile de generare sau producere dintre fenomene, fapte sau evenimente
sociale.
C'$!A&"#( Principiu de organizare, conducere si administrare ce se bazeaza pe
concentrarea puterii la nivelele superioare ale grupului, organizatiei, teritoriului etc.6
tendinta de realizare practica a principiului mentionat.
C'$! , /!%$A$ (/!A+"$A$") Caracteristici, posibilitati sau sectoare din
care o unitate de forte militare isi primeste libertatea de actiune, forta fizica sau vointa de
lupta
C'$!% #" P!"-!" $eorie de larga rasp)ndire in domeniul cercetarilor asupra
pacii care considera ca o trasatura a sistemului international contemporan o constituie
inegalitatea dintre 4parti4 in cadrul natiunilor si intre natiuni. xista natiuni privilegiate,
4centrale4 si altele 4periferice4. Centrul ocupa un rang superior in privinta relatiilor
economice, este plasat favorabil in raport cu periferia si se imbogateste pe seama
acestuia. Periferia depinde in general de centru, in domeniul economic, militar, cultural,
are un numar restr)ns de parteneri comerciali, un export unilateral.(inapoi la index)
C'$!%& , ("#CA! CO(%'A Centru stabilit pentru a coordona angajarea
tuturor mijloacelor de transport (cuprinz)ndu0le si pe cele asigurate de fortele aliate sau
de natiunile gazda) in sprijinul conceperii operatiunilor. Aceasta coordonare este realizata
prin stabilirea politicii legate de transport din interiorul zonei de responsabilitate in
functie de necesitatile de urgenta, capacitatea posturilor terminale, disponibilitatea de
transport a bunurilor si prioritatile stabilite de comandantul fortelor intrunite.
C!C$A!A totalitatea masurilor si actiunilor ce se intreprind pentru procurarea,
analizarea, ierar*izarea si valorificarea datelor si informatiilor despre inamic, populatie,
situatia '...C. si cea sanitar0epidemica, despre conditiile geoclimatice, resursele umane
si materiale, precum si despre infrastructura din zona actiunilor militare.
C"C&% , +"A$A8+O&%$" A C!"@" reprezinta evolutia in timp a intensitatii
crizei , precum si modul cum se trece prin starile crizei.
C"OC'"!A ("&"$A!A momentul angajarii directe a inamicului de catre forte
proprii, de valoare tactica, in confruntarea militara desfasurata in timp scurt, av)nd loc,
de regula, intre elementele de siguranta ale fortelor adverse si care se poate transforma
sau nu in lupta.
C&"(A$ P#"3O0#OC"A& Concept utilizat de psi*osociologie pentru a desemna starea
de spirit a unui grup social.
COA&"$" Angajament (acord) ad *oc intre doua sau mai multe natiuni pentru o
actiune comuna.
CO, , -!A/('$A! A B0a pozitie a numarului de linie al unitatii folosit pentru
identificarea subunitatilor unei forte.
CO,%& , ",'$"-"CA! A %'"$A$"" Cod alfabetico0 numeric format din sase
caractere prin care se identifica in mod unic fiecare unitate activa, de rezerva si a /arzii
'ationale.
CO,%& %'"$A$"" $"P Cod alfabetico0 numeric format din cinci caractere prin care se
identifica in mod unic fiecare unitate tip din -ortele Armate.
CO!C"$" Constr)ngere, prescriere a modelelor de comportament si actiune prin
interventie directa sau normativa.
CO!C"$"%' 1$!'A (CO'#$!7'/!) Ansamblul de masuri licite,
indreptate impotriva unui stat in conditiile stabilite de dreptul international. C)nd in
solutionarea litigiilor internationale, mijloacele pasnice nu au dat rezultate, dreptul
international admite, in cazuri cu totul exceptionale, recurgerea la anumite mijloace de
coercitiune impotriva statului care a sav)rsit actiuni dusmanoase sau a incalcat dreptul
international.
CO!C"$"%' "'$!'A Asigurarea aplicarii actelor statale de conducere, normative
sau individuale atunci c)nd ele nu sunt respectate de buna voie6 impunerea prin forta a
normei juridice si actelor juridice individuale date in baza lor. #anctiune juridica ca forma
de coercitiune interna se aplica de stat in formele procedurale stabilite de lege.(inapoi la
index)
CO@"%' calitate care leaga impreuna partile componente ale unei structuri psi*o0
sociale si care furnizeaza rezistenta (elasticitate) impotriva actiunilor distructive si de
dezorganizare, micsor)nd vulnerabilitatea structurilor la infr)ngere si in fata efectelor
loviturilor adverse.
CO&A.O!A! ("&"$A!A "'$!'A$"O'A&A promovarea si apararea intereselor
nationale in relatiile cu partenerii de dialog pentru edificarea unei ar*itecturi de securitate
viabile, care sa contribuie la intarirea increderii, realizarea si mentinerea transparentei
relatiilor dintre structurile militare nationale si structurile similare din armatele altor tari.
CO(A',A ,P&"'A ($O$A&A) Autoritatea si responsabilitatea militara a unui
ofiter superior de a da ordine subordonatilor. Acopera toate aspectele operatiilor si cele
privind administrarea6 este valabila numai in cadrul national. 'ici un comandant 'A$O
nu are comanda deplina a fortelor care ii sunt repartizate, deoarece natiunile transfera
catre 'A$O numai comanda operationala sau controlul operational.
CO(A',A OP!A$"O'A&A Autoritatea incredintata unui comandant pentru a
stabili misiuni sau sarcini comandantilor subordonati, de a disloca unitati, a resubordona
forte si de a mentine sau delega controlul operational sau tactic in functie de necesitati.
'u include responsabilitati administrative sau privind logistica.
CO(A',A $AC$"CA Autoritate delegata unui comandant de a da sarcini fortelor
primite sub comanda pentru indeplinirea misiunii primite de la esalonul superior.
CO(A',A('$ "'$!%'"$ ("'$/!A$) structura decizionala creata pentru
conducerea actiunilor militare desfasurate, in comun, de catre cel putin doua categorii de
forte ale armatei.
CO(A',A('$ (%&$"'A$"O'A& (CO(."'A$) #tructura decizionala creata
pentru conducerea actiunilor militare desfasurate, in comun, de catre forte apartin)nd
armatelor a cel putin doua state.
CO(A',A('$ OP!A$"O'A& "'$!A!( #tructura decizionala creata at)t
pentru planificarea operatiilor integrate, c)t si pentru conducerea si controlul specific al
fortelor din subordine.
CO(A',A('$ #PC"-"C Comandament care are o misiune ampla si continua si
care este infiintat de catre presedinte prin (inisterul Apararii, prin consilierea si asistenta
presedintelui Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate (ajore. ste alcatuit in primul r)nd
din forte ale unui serviciu.
CO(A',A('$ #%.O!,O'A$ Comandament format din comandant si toate
unitatile, detasamentele, organizatiile sau formatiunile de servicii din subordinea acestuia.
CO(A',A('$ %'"-"CA$ Comandament av)nd misiuni complexe, aflat sub
comanda unui singur comandant si alcatuit din forte provenind de la doua sau mai multe
departamente militare, si care este infiintat de catre Presedinte prin (inisterul Apararii,
cu sprijinul si consilierea Presedintelui Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate (ajore.
CO(A',A('$ element de structura a unitatii militare ram)ne, organizat pentru
exercitarea actului de comanda si investit, prin acte normative, cu competente specifice in
domeniul actiunilor militare. Acesta exercita actul de comanda asupra tuturor elementelor
structurii unitatii, desfasur)nd activitati de prevedere (prognoza, planificare, programare),
organizare, coordonare si control.(inapoi la index)
CO(A',A('$%& -O!$&O! $!#$! #tructura de comanda, de conceptie,
planificare si executie ce raspunde de intrebuintarea fortelor si mijloacelor din subordine6
se infiinteaza Dn caz de razboi si se subordoneaza ierar*ic (arelui Cartier /eneral.
CO(A',A('$%& &O/"#$"C A& -O!$&O! $!#$! #tructura de
comanda, de conceptie, planificare si executie ce raspunde de organizarea, planificarea si
intrebuintarea fortelor si mijloacelor de logistica din subordine6 functioneaza la pace, in
situatii de criza si de razboi si se subordoneaza ierar*ic #tatului (ajor al -ortelor $erestre
(Comandamentului -ortelor $erestre).
CO(A',A('$%& OP!A$"O'A& OP!A$"+8$AC$"C #tructura de comanda
ce are in subordine nemijlocita, in situatii de criza si de razboi, fortele operationale de
nivel operativ8tactic.
CO(A',A('$%& #!+"C"%&%" , $!A'#PO!$ Cele trei componente ale
comandamentului #%A pentru transport: Comandamentul pentru $ransport Aerian,
Comandamentul pentru $ransport (aritim si #ectia de $ransporturi (ilitare. -iecare
componenta a comandamentului pentru transport continua sa ram)na o componenta
majora a serviciului din care face parte, continu)nd sa organizeze, sa pregateasca si sa0si
doteze fortele conform celor specificate de lege. ,e asemenea, fiecare componenta a
comandamentului pentru transport continua sa execute misiuni proprii.
CO(A',A'$ A& -O!$&O! "'$!%'"$ A& CO(PO''$" 'A+A&
Comandant din cadrul unui comandament intrunit subordonat responsabil cu planificarea
si coordonarea operatiunilor navale sau indeplinirea misiunilor operationale.
Comandantul fortelor intrunite are autoritatea necesara de a indeplini misiunile si
sarcinile stabilite. Comandantul fortelor intrunite al componentei navale va avea in
vedere preponderenta fortelor maritime si capacitatile necesare de comanda si control.
CO(A',A'$ A& -O!$&O! "'$!%'"$ $ermen general atribuit comandantului
autorizat sa0si exercite comanda de lupta sau controlul operational asupra fortelor
intrunite.
CO(A',A'$ A#"/%!A$ Comandant care are responsabilitati privind toate
aspectele unei misiuni incredintate prin planul comun pentru folosirea instalatiilor
strategice ale fortelor armate. "n cazul planificarii comune a operatiilor, acest termen se
refera la comandatul care pregateste planurile de actiune sau ordinul de actiune ca
raspuns la solicitarile Presedintelui Comitetului "ntrunit al sefilor de #tate majore.
CO(A',A'$ CO(.A$A'$ Comandant suprem al uneia dintre unitatile
combatante de forte reunite sau specifice stabilit de catre Presedinte.
CO(A',A'$ , #P!"9"' Comandant care asigura forte de intarire sau alt sprijin
unui comandant sau care elaboreaza un plan de sprijin. #unt incluse unitatile de lupta
indicate si agentiile de aparare in functie de caz.
CO(A',A'$ persoana cu autoritate investita sau asumata legal, care exercita actul
de comanda asupra personalului structurilor subordonate, precum si asupra celui avut
temporar in subordine. "n orice situatie el raspunde de indeplinirea misiunii incredintate
structurii militare pe care o comanda.
CO(A',A'$%& -O!$&O! "'$!%'"$ A& CO(PO''$" $!#$!
Comandantul din cadrul unui comandament intrunit, comandament intrunit subordonat
responsabil cu planificarea si coordonarea operatiunilor terestre sau indeplinirea
misiunilor operationale. Comandantul fortelor intrunite al componentei terestre are
autoritatea necesara de a indeplini misiunile si sarcinile stabilite. Comandantul fortelor
intrunite al componentei terestre va avea in vedere preponderenta fortelor terestre si
capacitatile de comanda si control necesare.(inapoi la index)
CO(A',A'$%& -O!$&O! "'$!%'"$ P'$!% OP!A$"%'" #PC"A&
Comandant din cadrul unui comandament unificat8subordonat responsabil cu planificarea
si coordonarea operatiunilor speciale sau indeplinirea misiunilor operationale.
Comandantului fortelor intrunite pentru operatiuni speciale ii este acordata autoritatea
necesara de a indeplini misiunile si sarcinile stabilite. Comandantul fortelor intrunite
pentru operatiuni speciale va avea in vedere preponderenta fortelor pentru operatiuni
speciale si capacitati necesare de comanda si control.
CO(A',A'$%& -O!$&O! !%'"$ A& CO(PO''$" A!"' Ofiter a
carui autoritate provine de la comandantul fortelor intrunite si care are autoritatea de a
exercita control operational, de a distribui misiuni, de a conduce coordonarea printre
comandantii subordonati si de a organiza fortele in scopul unificarii eforturilor in
realizarea tuturor misiunilor. Comandantul fortelor intrunite va desemna un comandant de
forte intrunite al componentei aeriene. !esponsabilitatile comandantului de forte intrunite
al componentei aeriene vor fi numite de catre comandantul fortelor intrunite (in mod
normal acestea includ planificarea, coordonarea, alocarea si atribuirea sarcinilor).
-olosind directivele comandantului fortelor intrunite si in cooperare cu alti comandanti ai
altor servicii componente, comandantul fortelor intrunite al componentei aeriene va face
recomandari comandantului fortelor intrunite in legatura cu distribuirea raidurilor aeriene
in functie de diferite misiuni sau zone geografice. Comandant al fortelor intrunite ale
componentei aeriene6 va face recomandari comandantului fortelor intrunite in legatura cu
repartitia raidurilor aeriene in functie de diferite misiuni sau zone geografice
CO(A',A #" CO',%C! "' $"(P , !A@.O" -olosirea integrata a
operatiunilor, a mijloacelor de inducere in eroare a inamicului, a operatiunilor
psi*ologice, a razboiului electronic si de distrugere fizica sustinute de serviciul de
informatii pentru distrugerea mijloacelor de comanda si control ale inamicului,
concomitent cu protejarea mijloacelor de comanda si control ale fortelor aliate impotriva
acestor actiuni. Comanda si conducerea operatiunilor pe timp de razboi se desfasoara la
toate nivelele luptei. Comanda si conducerea operatiunilor pe timp de razboi implica at)t
operatiuni ofensive c)t si defensive:
<) Contracomanda si control prevenirea comenzii si controlului efectiv al fortelor
inamice prin interzicerea de a obtine informatii, influentarea, degradarea sau distrugerea
sistemului de comanda si control al inamicului
>) Protejarea sistemului de comanda si control. (entinerea comenzii si controlului
propriilor forte prin anularea eforturilor inamicului de interzicere a informatiilor, de
influentare, degradare sau distrugere a sistemului de comanda si control al fortelor aliate
CO(A',A #" CO',%C! xercitarea autoritatii asupra fortelor implicate in
realizarea misiunii de catre comandantul desemnat. -unctiile de comanda sunt efectuate
prin pregatirea personalului, ec*ipamentului, comunicatiilor, facilitatilor si procedurilor
angajate de comandant in planificarea, conducerea, coordonarea si controlul fortelor si
operatiunilor pentru indeplinirea misiunii.
CO(A',A ansamblul actiunilor prin care organul de conducere isi impune vointa
asupra organelor de executie pentru a actiona in sensul dorit. A comanda semnifica a pune
in aplicare decizii, planuri sau programe concepute, in prealabil in vederea realizarii
obiectivului8scopului propus.
CO(.A$A'$ persoana care face parte din fortele armate angajate intr0o confruntare
militara si este supusa legilor si obiceiurilor razboiului.
CO(.A$!A $!O!"#(%&%" 5 totalitatea actiunilor care includ antiterorismul
(masuri defensive luate pentru reducerea vulnerabilitatii in fata actelor de terorism) si
contraterorismul (masuri luate pentru a impiedica, intimida si reactiona la actele de
terorism), desfasurate in scopul ani*ilarii terorismului in toata gama amenintarilor pe care
le implica6 5 Actiunile antiteroriste (masuri de aparare luate pentru a reduce
vulnerabilitatea in fata actelor teroriste) si de combatere a terorismului (masuri ofensive
luate pentru prevenirea, descurajarea si limitarea acestuia), intreprinse in toate formele
sale de manifestare.(inapoi la index)
CO("$$%& , P&A'"-"CA! #" 1C%$" CO(%'A #tatele majore,
comandamentele si agentiile implicate in pregatirea, instruirea, deplasarea, primirea,
implicarea, sprijinul si sustinerea fortelor militare repartizate ori in rezerva intr0un raion
al operatiunilor de lupta sau intr0o zona obiectiv. Comitetul de planificare si executie
comuna este format de obicei din #tatul (ajor unificat, #ervicii, anumite #ervicii ale
Comandamentelor majore (incluz)nd #erviciile Comandamentelor logistice),
comandamentele unificate si specificate (si serviciile Comandamentelor componente),
comandamentele subordonate, comandamentele componente de $ransport, (arile %nitati
Operative, Agentia de Aparare &ogistica si alte agentii de aparare (exemplu: #erviciul de
informatii al (inisterului Apararii) in functie de un scenariu dat.
CO(PA$"."&"$A$ capacitatea a doua sau mai multor parti de a functiona impreuna
fara a se perturba sau interfera reciproc.
CO(P$'$A ("&"$A!A totalitatea capacitatilor cognitive, psi*omorale si
psi*omotrice prin care agentul actiunii militare actioneaza individual si8sau in grup,
pentru a asigura functionalitatea structurii militare din care face parte.
CO(P$'$A 5juridica ,reptul legitim al unei persoane sau al unui grup de a lua
decizii intr0un anumit domeniu de activitate, la diferite niveluri ale unor structuri
organizationale (politice, juridice, administrative, industriale, militare etc.)6 5profesionala
Caracteristica a unei persoane sau a unui colectiv de a dispune de cunostinte si
deprinderi necesare realizarii sarcinilor legate de un anumit domeniu de activitate
profesionala. &a acestea se adauga si capacitatea de a rezolva cu succes problemele
organizatorice si modul de cooperare cu oamenii.
CO(P$"$"+"$A$ (P!"'C"P"% A& "'#$!%C$"") dorinta fiecarui militar de a fi
cel mai bun si de a se compara permanent cu ceilalti in spiritul concurentei.
CO(P&('$A!"$A$A cerinta a instructiei pentru lupta care presupune transferul
cunostintelor si formarea deprinderilor necesare 2luptatorului universal4, care poate
folosi, in mod real, toate categoriile de armament individual si te*nica de lupta din
inzestrarea subunitatii.
CO(PO''$A %na dintre organizatiile subordonate ce constituie o forta
comuna.(inapoi la index)
CO(PO!$A('$ P!O#OC"A& $ip de comportament orientat spre sustinerea,
conservarea si promovarea valorilor sociale, fara asteptarea unor recompense externe.
CO(P!O("# (odalitate de rezolvare a unor tensiuni si conflicte, de realizare a
consensului, in conditii de diversitate de interese si8sau puncte de vedere, caracterizata
prin faptul ca solutia adoptata este rezultatul unor cedari reciproce, minimiz)ndu0se astfel
conflictul si promov)nd cooperarea.
CO(%'"$A$ asigura in fiecare grupare de forte (armate) utilizarea ec*ipamentului,
procedeelor sau doctrinelor pe baza unei strategii comune.
CO'C'$!A!A -O!$%&%" "' &OC%& ,C"#"+ #" &A (O('$%&
PO$!"+"$ combinarea si sincronizarea efectelor elementelor de putere pe directiile sau
in raioanele stabilite, in momentul si in cantitatea care asigura succesul asupra
inamicului.
CO'C'$!A!A P%$!"" ("&"$A! fundament al actiunilor militare
(caracteristic modelului strategic al razboiului dus de !om)nia, care nu se poate baza pe
cantitatea fortelor si mijloacelor de lupta, ci in primul r)nd pe calitatea personalului), ce
presupune selectarea prioritatilor strategice si operationale in spatiu si timp, viz)nd
obtinerea victoriei rapide cu pierderi putine, prin exploatarea avantajului detinut asupra
inamicului.
CO'CP!A OP!A$"%'"" ,eclaratie verbala sau grafica, in linii mari asupra
ipotezelor sau intentiilor comandantului in vederea realizarii unei operatiuni sau a unor
serii de operatiuni. "n mod frecvent conceperea operatiunii este cuprinsa in planuri de
campanie si planuri operationale6 in particular planurile cuprind o serie de operatiuni
conectate intre ele ce presupun o executare simultana sau succesiva. Conceperea
operatiunilor este menita sa prezinte o imagine de ansamblu.
CO'CP!A #P!"9"'%&%" &O/"#$"C ,eclaratie verbala in linii mari asupra
modului in care comandantul intentioneaza sa sprijine elaborarea operatiunilor.
CO'CP$ OP!A$"O'A& Proiectia mentala prin care se preconizeaza constituirea
gruparii fortelor proprii pentru nimicirea inamicului, a obiectivelor (aliniamentelor) ce
urmeaza sa fie cucerite, precum si a caracterului manevrei adoptate, incadrate in timp si
spatiu.
CO'CP$"A , (O,&A! A P%$!"" ("&"$A! A -O!$&O! $!#$!
$otalitatea principiilor si optiunilor #tatului (ajor al -ortelor $erestre, cu privire la
modalitatile de actiune pentru realizarea si mentinerea standardelor de calitate care
vizeaza resursa umana, structura organizatorica, inzestrarea cu armament si te*nica
militara, precum si o noua fizionomie si dinamica a actiunilor militare bazate pe operatii
intrunite (integrate).
CO'CP$"A , !A&"@A! A "'$!OP!A."&"$A$"" (A!"&O! %'"$A$" #"
%'"$A$"&O! ,"' -O!$& $!#$! C% #$!%C$%!" ("&"$A! 'A$O
cuprinde totalitatea procedeelor, modalitatilor de aparare si implementare a sistemului de
norme, proceduri si reguli, derivate din experienta si actiunile 'A$O, prin mecanisme
proprii de conducere, executie si evaluare, precum si inzestrarea cu te*nica si
ec*ipamente interoperabile, inlocuirea sau modernizarea lor.(inapoi la index)
CO'CP$"A #$!A$/"CA A CO(A',A'$%&%" #%P!( ,ocument final
realizat in tapa a E0a in procesul de planificare deliberata. Conceptia strategica a
Comandantului structurii militare de actiune este utilizata pentru ca deciziile si directivele
de planificare ale comandantului acestei structuri sa se faca cunoscute in vederea
realizarii Planului comun pentru folosirea instalatiilor strategice ale fortelor armate sau
pentru indeplinirea altor sarcini ale Presedintelui Comitetului intrunit al sefilor de #tate
(ajore
CO',"$"" '...C. conditii create ca urmare a prezentei sau intrebuintarii A,(,
prezentei sau producerii de accidente8distrugeri la obiectivele industriale de risc '...C.
CO',"$"" P'$!% P!/A$"!A APA!A!"" #istem uniform de situatii tactice de
alerta succesive in folosul Presedintelui Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate (ajore,
cel al comandantilor unitatilor de lupta unificate si specificate si pentru cel al #erviciilor.
Conditiile pentru pregatirea apararii sunt diferentiate pentru a marca situatii in functie de
gravitate (statut de alerta). Aceste conditii sunt identificate prin prescurtari: ,-CO' (E),
(F), (G), (>) si (<) in functie de caz.
CO',%C! OP!A$"O'A&A totalitatea activitatilor si masurilor intreprinse de
catre organele de conducere in scopul organizarii si desfasurarii luptei armate.
CO',%C! #$!A$/"CA Conducere realizata prin strategia de securitate
nationala, prin strategia militara nationala si strategia teatrelor actiunilor de lupta in
vederea atingerii scopurilor si obiectivelor strategice.
CO',%C! 5actul de comanda prin care se asigura organizarea, coordonarea si
indrumarea neintrerupta a activitatilor in cadrul unei structuri militare in timp de pace si a
actiunilor militare desfasurate de trupe pentru indeplinirea misiunilor in timp de razboi
sau in situatii de criza65 -enomen inerent ori carei actiuni comune a oamenilor, activitatii
oricarei organizatii sau institutii, aspect esential al vietii politice a societatii, care consta
in stabilirea unor scopuri de atins, indicarea mijloacelor si cailor de apropiere fata de
scopuri, repartizarea de atributii si coordonarea activitatilor, organizarea unui flux
informational si controlul indeplinirii sarcinilor in vederea luarii masurilor de corectie ce
se impun. Conducerea se exercita intotdeauna in grupuri sociale, organizatii sau institutii.
Conducerea politica generala a societatii, prin intermediul puterii de stat este guvernarea
CO',%C!A APA!A!"" 'A$"O'A& Cuprinde un ansamblu de decizii si
activitati de previziune, planificare, organizare, comanda, coordonare, indrumare si
control desfasurate de autoritatile constitutionale ale statului in scopul garantarii
securitatii nationale, independentei si unitatii statului, integritatii teritoriale a tarii si a
democratiei constitutionale, precum si principiile, regulile, metodele, procedeele si
instrumentele folosite in acest scop.
CO',%C!A -O!$&O! $!#$! ca activitate, este un atribut al #tatului
(ajor (Comandamentului) al -ortelor $erestre, iar ca element component al sistemului de
conducere a armatei, este constituit din structuri de comanda (conducere) cu atributii si
responsabilitati in conceperea, administrarea si armonizarea masurilor si actiunilor
destinate apararii pentru trupele din subordine.(inapoi la index)
CO',%C!A "'#$!%C$"" totalitatea actiunilor intreprinse de comandant in
vederea aplicarii deciziilor, prin exercitarea atributiilor de comanda si control a
procesului instructiv0educativ militar.
CO',%C!A P&A'"-"CA!"" APA!A!"" ,ocument comun pentru planificare6 este
un document de sine statator publicat intr0o serie de volume privitoare la anumite
domenii specifice. #tabileste prioritatile Presedintelui si dezvoltarea programului de
aparare pentru anul urmator (adaptat dupa ,ocumentul #trategiei Presedintelui
Comitetului intrunit al sefilor de state majore. Prima reeditare iunie <==G).
CO'C$A$ Care are o legatura directa si imediata la un computer.
CO'-&"C$ "'$!'A$"O'A& situatie extrem de grava, aparuta intre state ca urmare
a disputarii unui drept pe care si0l revendica reciproc si risca sa dea nastere la folosirea
fortei.
CO'-&"C$ ("&"$A! , ("CA "'$'#"$A$ confruntare politico0militara intre
state sau grupari de luptatori, incadrata sub nivelul razboiului conventional si deasupra
conceptiei pacifiste, rutiniere dintre state.
CO'-&"C$ ("&"$A! tip de conflict social de o anumita amploare in care una din
partile beligerante , cu toata organizarea militara de care dispune poate (opteaza) sau nu
sa dea o riposta armata.
CO'-&"C$ !/"O'A& Conflict specific aflat in aria de responsabilitate a
comandantului suprem.
CO'-O!("#( Concept al sociologiei si psi*ologiei sociale desemn)nd adaptarea
individului la un model acceptat sau impus de grup. "n politologie prin conformism se
intelege atitudinea de acceptare pasiva, necritica a normelor de comportament in vigoare
intr0o grupare, organizatie, institutie politica, respectiv in viata publica a unei societati, de
supunere neconditionata fata de normele impuse prin forta coercitiva a legilor, a traditiei
sau a opiniei dominante.
CO'#'# #tare de consimtam)nt general intr0un organism politic cu privire la o
anumita problema. ,aca la unanimitate se ajunge prin vot expres, consensul se realizeaza
printr0un acord, ca urmare a unei suite de compromisuri.
CO'#"&"%& 'A$"O'A& , #C%!"$A$ A& #%A Organism guvernamental
destinat sa0l sprijine pe Presedinte in integrarea tuturor sferelor politicii de securitate
nationala. Presedintele, +ice0presedintele, #ecretarul de stat si (inistrul apararii sunt
membri legali. Presedintele comitetului intrunit al #efilor de state majore, ,irectorul
C.".A. si loctiitorul Presedintelui pentru probleme de securitate nationala sunt consilieri.
CO'#$"$%$" 5&ege fundamentala a unui stat, investita cu o forta juridica superioara
celorlalte legi, care cuprinde principiile esentiale ale organizarii lui, stabileste drepturile
si datoriile principale ale cetatenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme si
locale etc., reflect)nd at)t stadiul de dezvoltare sociala, economica si politica la un
moment dat a statului respectiv6 5 &ege fundamentala a statului formata dintr0un
ansamblu de norme juridice care defineste si fixeaza principiile si formele organizarii
sociale si ale statului, sistemul organelor statului, bazele juridice ale statutului cetatenilor.
CO'#$""'$A Organizarea dinamica a vietii psi*ice umane manifesta in relatiile
omului cu sine, cu altii si cu mediul.(inapoi la index)
CO'$"'/'$ 'A$"O'A& $otalitatea fortelor care participa in operatii
multinationale intr0o anumita zona de responsablitate si care apartin unui anumit stat.
CO'$"'%"$A$ OP!A$"+A #tari generale de pace, criza sau de razboi in cadrul
carora se duc diverse tipuri de operatiuni si activitati militare.
CO'$"'%"$A$A AC$"%'"&O! posibilitatea prelungirii actiunilor fortelor si
mijloacelor fara restrictii privind starea de timp, anotimp si teren, dar si in conditiile
perturbatoare generate de unele mijloace specializate ale agresorului.
CO'$!AC$%& #OC"A& Conceptie idealist0rationalista care explica originea si natura
statului printr0o conventie prin care oamenii, renunt)nd benevol, total sau partial la
drepturile lor 4naturale4 in favoarea unui organ suprem, dob)ndesc din partea acestuia
asigurarea drepturilor lor 4civile4, intruc)t acestea isi iau obligatia de a le apara viata
securitatea si proprietatea.
CO'$!A,"C$ Categorie care exprima starea launtrica a tuturor obiectivelor si
procedeelor (corelatia de unitate, legatura, coexistenta si lupta a laturilor proprietatilor si
tendintelor contrare, proprii fiecarui obiect sau proces), constituind continutul, motorul
dezvoltarii, cauza tuturor sc*imbarilor din univers, a evolutiei de la inferior la superior.
CO'$!A&O+"$%!A riposta ofensiva desfasurata in spatiul operativ de catre mari
unitati, cu scopul de a nimici gruparea principala de forte a inamicului patruns in f)sia de
aparare a unei mari unitati (grupari) operative (strategice).
CO'$!AP!/A$"! actiune de lovire prin foc masat, executata prin surprindere, cu
toate mijloacele aflate la dispozitie, asupra obiectivelor si gruparilor principale de forte
ale agresorului pregatite pentru ofensiva.
CO'$!A$!O!"#( totalitatea masurilor luate pentru a impiedica, intimida si
reactiona la actele de terorism.
CO'$!O& A,("'"#$!A$"+ ,irectionarea sau exercitarea autoritatii asupra
structurilor subordonate sau a altor structuri, cu privire la problemele administrative ca:
managementul personalului, aprovizionarea, serviciile sau alte probleme neincluse in
misiunile operationale ale acestora.
CO'$!O& OP!A$"O'A& Autoritatea delegata catre comandant de a directiona
fortele repartizate astfel inc)t ca acesta: sa poata indeplini misiuni sau sarcini specifice,
care sunt, de regula, limitate dupa scop, timp sau dispunere6 sa disloce unitatile respective
si sa retina sau sa repartizeze controlul tactic al acestora. 'u include autoritatea de a
*otari repartizarea (dislocarea) separata a unor parti a unitatilor aflate sub control si nici
controlul administrativ sau logistic.
CO'$!O& #OC"A& ,esemneaza procesul prin care o instanta (persoana, grup,
institutie, asociatie sau organizatie) reglementeaza, orienteaza, modifica sau influenteaza
comportamentele sau actiunile altei instante, ce apartine aceluiasi sistem, cu ajutorul unor
mijloace materiale si simbolice, in vederea asigurarii conformitatii si pastrarii ec*ilibrului
specific sistemului.(inapoi la index)
CO'$!O& $AC$"C ,irectionarea detaliata si, de regula, locala, precum si controlul
deplasarilor sau manevrelor necesare pentru a indeplini misiunile sau sarcinile primite de
la esalonul superior.
CO'$!O&%& A!(A('$&O! actiune care implica orice plan, aranjament sau
proces bazat pe acorduri internationale. /uverneaza oricare dintre aspectele privind
numarul, tipurile, caracteristicile si performantele sistemelor de armamente, forta
numerica, organizarea, ec*iparea si dislocarea fortelor armate, mentinute de parti in
scopul reducerii instabilitatii in mediul militar.
CO'$!O&%& ("#CA!"" Planificarea, stabilirea rutei, programarea si controlul
personalului si transportului de marfuri pe liniile de comunicatii, de catre structura
responsabila pentru aceste functiuni.
CO'$!O&%& OP!A$"+ Autoritate de comanda transferabila ce poate fi exercitata
de comandantii de la orice esalon. Controlul operativ este inerent in unitatile de lupta si
constituie autoritatea cu care se efectueaza acele functii de comanda asupra fortelor
subordonate ce implica organizarea si amplasarea de unitati si forte, repartizarea de
misiuni si denumirea obiectivelor necesare pentru indeplinirea misiunii. Controlul
operativ include conducerea tuturor aspectelor legate de operatiunile militare si de
pregatire comuna necesare pentru indeplinirea misiunilor destinate unitatii. Controlul
operativ trebuie sa fie exercitat prin comandantii categoriilor de forte armate. Controlul
operativ confera in mod normal intreaga autoritate de a organiza autoritati si forte si de a
le amplasa dupa cum considera necesar comandantul cu controlul operativ.
CO'$!O&%& OP!A$"O'A& A& C!C$A!"" P!"' ("9&OAC ,
$!A'#("#"%'" Conducerea actiunilor de cercetare prin mijloace de transmisiuni,
inclusiv repartizarea misiunilor si alocarea de eforturi si indicarea acelor te*nici si
standarde unice prin care se culeg, se proceseaza si se raporteaza informatiile de cercetare
prin mijloace de transmisiuni.
CO'$!O&%& #"#$(%&%" , "'#$!%C$" ansamblul activitatilor desfasurate de
structurile ierar*ice ale sistemului militar in vederea verificarii stadiului de pregatire la un
moment dat in comparatie cu obiectivele stabilite. #e desfasoara pentru a interveni si a
elimina neajunsurile care impiedica realizarea programului de instructie.
CO'$!O&%& activitatea de cunoastere a relatiilor si a modului de aplicare a actelor
normative ce reglementeaza activitatea domeniului militar. #tabileste conformitatea intre
ceea ce s0a *otar)t si ceea ce se realizeaza in practica, urmarind evaluarea indeplinirii
sarcinilor, prevenirea aparitiei unor factori perturbatori si introducerea masurilor necesare
pentru corectarea actiunilor in sensul planificat.
CO'$"'%$%& -%',A('$A& A& "'+A$A(7'$%&%" ("&"$A! formarea si
specializarea viitoarelor cadre militare, perfectionarea succesiva a pregatirii cadrelor
militare active si in rezerva ca profesionisti autentici, cetateni culti, cu o aleasa educatie
patriotica, morala si civica, in spiritul traditiilor omeniei si demnitatii, specialisti cu
temeinice cunostinte, priceperi si deprinderi in domeniile necesare -ortelor $erestre, cu
convingeri profunde si atitudini corecte fata de valorile supreme ale statului de drept,
capabile sa0si indeplineasca atributiile ce le revin la pace, in situatii de criza si
razboi.(inapoi la index)
CO'+'$" A#%P!A ($O," Prezentare a strategiei aprobate de Presedintele
Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate (ajore si emisa pentru conducerea #erviciilor, a
comandamentelor unificate specifice si a #tatelor (ajore %nificate.
CO'+'$"O'A& atributul unui act, document, comportament etc. de a fi stabilit prin
conventie, acceptat prin traditie.
COOP!A! "'$!A!( Cooperarea intre armele si specialitatile din compunerea
-ortelor $erestre.
COOP!A! activitatea sau actiunea prin care se asigura conlucrarea tuturor fortelor
participante la lupta (operatie) in timp, spatiu si pe misiuni, pe baza unui plan unic si a
unei conceptii unitare, in scopul concentrarii si insumarii eforturilor acestora pentru
indeplinirea unei misiuni de lupta comune.
COO!,O'A! activitatea de punere de acord a actiunilor si activitatilor desfasurate
de diferite elemente ale unui sistem militar in vederea realizarii scopului propus.
COO!,O'A!A AC$"%'"&O! -O!$&O! functie a conducerii care presupune
corelarea efortului, armonizarea diferentelor si informarea reciproca. #e stabileste de
catre comandant si se executa pe secvente ale actiunii, pe directii, pe misiuni si pe
obiective.
COO!,O'A!A "'#$!%C$"" -O!$&O! $!#$! (-%'C$") totalitatea
masurilor si actiunilor prin care se realizeaza sincronizarea actiunilor structurilor care
planifica si conduc procesul de instructie in vederea realizarii obiectivelor stabilite.
CO!P%& , A!(A$A $!"$O!"A& mare unitate operativa din compunerea -ortelor
$erestre cu responsabilitate zonala, destinata sa indeplineasca, de regula, urmatoarele
misiuni: instruire si educare a fortelor, mobilizare6 completare cu resurse umane si
materiale la pace si razboi, logistica. C.A.$. are in compunere mari unitati tactice ((c.,
$c., +.(.), respectiv, mari unitati (unitati) de arma (Art., !.A.A., /e., Art. A.$., Po., $rs.,
Ap. '...C.), precum si mari unitati teritoriale si unitati de arma operative.
C!,"."&"$A$ capacitatea organismului militar de a induce pe plan intern si extern
perceptii si convingeri ferme, cu privire la potentialul de care dispune, pentru a desfasura
cu succes actiuni armate.
C!"@A PO&"$"CA #ituatia dificila in care clasa dominanta nu mai poate exercita
conducerea politica a societatii folosind vec*ile metode si forme de organizare si de
actiune. Criza politica se poate manifesta ca o criza de regim, criza de guvern, criza de
sistem. "n asemenea conditii criza politica se poate transforma intr0o adevarata situatie
revolutionara, care este o conditie necesara declansarii unei revolutii sociale.
C!"@A 5 "ncident sau situatie ce constituie o amenintare pentru teritoriul, cetatenii,
fortele militare si interesele vitale ale unui stat, si care evolueaza rapid, cre)nd o situatie
de o asa de importanta diplomatica, economica, politica sau militara, inc)t in indeplinirea
obiectivelor nationale sunt angajate fortele si rezervele militare ale #.%.A.5manifestare a
unor dificultati si disfunctionalitati economice, politice, sociale etc.6 perioada de tensiune,
de tulburare, de incercari, adesea decisive, care se manifesta in societate. (oment critic,
care intervine in evolutia vietii internationale, a raporturilor dintre state si a unui sistem,
regim sau guvern. 5 Perioada in dinamica unui sistem caracterizata prin acumularea
accentuata a dificultatilor, izbucnire conflictuala a tensiunilor, fapt care face dificila
functionarea sa normala, declans)ndu0se puternice presiuni spre sc*imbare.5 $ermen care
in acceptia '.A.$.O. inseamna: a) o situatie nationala sau internationala caracterizata prin
existenta unei amenintari la adresa obiectivelor ori a intereselor si valorilor implicate6 b)
o serie de evenimente derulate rapid sporesc in mod substantial, peste nivelul normal,
impactul fortelor destabilizatoare asupra sistemului international in ansamblu sau asupra
oricaruia dintre subsistemele sale si care sporesc probabilitatea izbucnirii violentelor in
sistem6 c) o secventa a interactiunilor dintre guvernele a doua sau mai multe state
suverane aflate intr0o stare de conflict, care implica o probabilitate ridicata de declansare
a unui razboi6 d) o sc*imbare de situatie caracterizata prin cresterea in intensitate a
interactiunilor distructive dintre doi sau mai multi adversari, cu o mare probabilitate de
declansare a ostilitatilor militare.(inapoi la index)
C%'OA#$!A -O!$&O! P!OP!"" $otalitatea activitatilor desfasurate pentru
aprecierea reala si completa a capacitatilor si limitelor fortelor proprii.
C%'OA#$!A "'A("C%&%" totalitatea activitatilor desfasurate pentru intelegerea
capacitatilor inamicului si sesizarea intentiilor lui, in scopul diminuarii pericolului pe care
acesta il prezinta si valorificarii sansei libertatii de actiune a fortelor proprii.
C%!# , AC$"%' ((O, , 1C%$") 5 Plan ce s0ar putea realiza sau este in
legatura cu realizarea unei misiuni6 5 #c*ema adoptata pentru realizarea unei sarcini sau
misiuni. ste un rezultat (produs) al #istemului comun de planificare si executare
operationala. Comandantul sprijinit va recomanda un curs de actiune (mod de executie)
care va include conceperea operatiunilor, evaluarea organizatiilor sustinatoare si o baza
completa de date a luptei, a sustinerii luptei si a serviciilor de lupta. Perfectionarea bazei
de date va fi conditionata de timpul disponibil pentru desfasurarea cursului de actiune.
C)nd se primeste aprobarea, cursul de actiune devine baza pentru elaborarea Planului
operational sau a ordinului de actiune (operatiune).
D
,A$A ,"#PO'"."&A P'$!% "'CA!CA! @i, comparativa cu ziua C, in #istemul
de forte repartizate in timp, in care unitatile si nonunitatile de ec*ipament si forte pot sa
inceapa, sa incarce aparatele de zbor sau navele.(inapoi la index)
,A$A 'C#A!A P'$!% &"+!A! ,ata, asemanatoare cu ziua0@, in care o
unitate trebuie sa soseasca la destinatie si sa inc*eie descarcarea pentru a sprijini c)t mai
bine conceptia operatiilor.
,A$A P'$!% "'CA!CA! "(,"A$A @i , asemanatoare cu ziua0@ din #istemul
de informatii privind amplasarea fortelor pe etape, in care unitatea, ec*ipamentul
neincadrat intr0o anumita unitate si fortele sunt pregatite de plecare cu mijloacele de
transport din dotare ori sunt pregatite sa inceapa incarcarea cu mijloacele de transport
asigurate de Comandamentul #%A pentru transporturi.
,A$A P&A'"-"CA$A , #O#"! ,ata programata pentru sosirea necesarului in
transport intr0o anumita pozitie.
,A$A #O&"C"$A$A , CO(A',A'$%& #%P!( @iua desemnata de catre
Comandantul suprem pentru sosirea la destinatie a fortelor sau a incarcaturii.
,.A!CA!8,#CA!CA! Procesul de a (se) da jos, a cobori personalul,
ve*iculele si ec*ipamentul corespunzator din nave, trenuri si aeronave.
,C"@" optiunea comandantului privind executarea actiunii militare, ce se
materializeaza in conceptia actiunii6 5 ,eclaratie clara si concisa a comandantului asupra
cursului actiunii cel mai favorabil de urmat al actiunii pentru indeplinirea cu succes a
misiunii, rezultata si adoptata in procesul evaluarii unei situatii6 5 #olutie adoptata de un
sistem (persoana, grup , organizatie, colectivitate) in vederea rezolvarii unei probleme6 5
(oment al actiunii umane prin care, in fata unei probleme, a unei situatii de rezolvat, din
mai multe variante posibile se alege una, despre care se crede ca va sigura satisfactia
maximala a scopului propus. %rm)nd deliberarii, decizia reprezinta o concluzie fie
teoretica (in probleme de doctrina) fie practica (in activitatea concreta) economica,
politica, cotidiana etc.
,C&A'#A!A ("'CP!A) OP!A$"" ,eclansarea (inceperea) operatiei se
concretizeaza, in ofensiva, prin inceperea deplasarii fortelor luptatoare si executarea
atacului iar in aparare, prin focul executat in contrapregatire si (sau) pentru lovirea
inamicului pe timpul apropierii si desfasurarii pentru ofensiva (in raioanele de
concentrare).
,-"'"!A C&A!A A O."C$"+%&%" (("#"%'"") stabilirea acelei responsabilitati
care poate fi indeplinita si care este decisiva, necesara si corespunde caracteristicilor si
puterii de lupta ale fortelor ce vor fi angajate in actiune.
,&/A!A , CO(A',A metoda de conducere care consta in investirea de catre
cadrul de conducere (atribuirea temporara) a unuia dintre subordonatii sai cu autoritatea
de a indeplini una din sarcinile sale de serviciu, insotita de competenta si
responsabilitatea corespunzatoare.
,(A/O/" "nselarea, ademenirea maselor. ,emagogia detine un rol primordial in
miscarile politice de extrema dreapta, de tip fascist in special in perioada campaniilor de
alegeri.(inapoi la index)
,(A#"-"CA!A -O!$&O! proces de reducere treptata a efectivelor angajate intr0
un conflict armat, pe masura pregatirii si intrebuintarii unor structuri robuste, mobile si
viabile, formate din profesionisti si inzestrate cu mijloace de lupta moderne si
performante.
,(OC!A$" (odalitate de conducere a unui sistem social caracterizata prin
participare in diferite forme a membrilor respectivului sistem la procesul de conducere.
,(O'#$!A$" , -O!$A 5operatiune menita sa demonstreze capacitatea militara a
unei aliante, a unui stat sau a unei grupari de trupe, dislocate intr0o anumita zona, pentru
descurajarea unui potential adversar si detensionarea situatiei de criza6 5 Plasarea intr0o
regiune a unei forte armate capabile din punct de vedere militar, av)nd reguli specifice de
executare a focului, pentru a demonstra rezolvarea unui posibil conflict si pentru a
convinge un posibil adversar sa nu inceapa un curs de actiune care sa nu fie in interesul
#%A sau al aliatilor ei.
,O'$O&O/" PO&"$"CA ,octrina cuprinz)nd ansamblul principiilor, normelor si
obligatiilor etice specifice activitatii politice.
,PA!$A('$%& ("&"$A! %nul dintre serviciile din cadrul (inisterului Apararii
creat prin Actul de #ecuritate 'ationala a #.%.A. din <=F? (,epartamentul -ortelor
$erestre, -ortelor (aritime sau Aeriene).
,P&A#A! CO(."'A$A actiunea prin care o structura militara se deplaseaza prin
mars si prin transport.
,P&A#A!A $!%P&O! actiune desfasurata de trupe pentru mutarea dintr0un
raion in altul, pentru intrarea in lupta sau pentru efectuarea unei manevre, cu pastrarea
completa a capacitatii de lupta in vederea indeplinirii unei misiuni.
,P&A#A!A actiunea prin care marile unitati (unitatile, subunitatile) si gruparile de
forte sunt dislocate dintr0un loc in altul.
,P&A#A!" A!"' $ransport aerian de unitati, personal, provizii si ec*ipament
cuprinz)nd lansari si decolari aeriene
,#A'$ A!"A' /rupare de forte, fac)nd parte din dispozitivul de lupta (operativ
sau strategic), transportata pe calea aerului (cu avioane, elicoptere, planoare) si
intrebuintata, de regula, in raioane din ad)ncimea dispozitivului inamicului, prin
debarcare sau parasutare in scopul indeplinirii unei misiuni de lupta pe timp limitat.
-ortele utilizate pot fi trupe de parasutisti, aeromobile sau trupe de orice arma, antrenate
pentru ducerea unor astfel de actiuni.
,#C%!A9A! AC$"+A concept operational ce presupune constituirea si dezvoltarea
permanenta a unor forte conventionale, care sa reprezinte un factor descurajant potrivit
pentru un potential adversar.
,#C%!A9A! concept al unor doctrine militare contemporane, potrivit caruia se
urmareste determinarea adversarului de a renunta la anumite scopuri, actiuni, mijloace de
teama ripostei si a riscurilor pe care le0ar atrage folosirea acestora.
,#C%!A9A!, P!+'"!, "'$"(",A!, "'3".A!A AC$"%'""
A,+!#A!%&%"P!"' $A(A , CO'#C"'$ ,escurajarea este o stare psi*ica
indusa de existenta unei amenintari credibile, av)nd o reactie
nedorita8inacceptabila.(inapoi la index)
,#!+"! CO(%'A (a mai multor arme si categorii de forte armate) Acea
functiune executata printr0o activitate in comun pentru sprijinul a doua sau mai multe
#ervicii (ilitare.
,#-A#%!A! P!+'$"+A ,esfasurarea fortelor militare in vederea descurajarii
violentei in zonele de conflict potential unde tensiunea dintre parti se intensifica. -ortele
pot fi utilizate astfel, inc)t sa nu se deosebeasca de o forta de mentinere a pacii in ceea ce
priveste ec*ipamentul din dotare, dispunerea in teren si activitatile pe care le desfasoara.
,#-A#%!A!A AC$"%'"&O! ("&"$A! totalitatea activitatilor comandantului
pentru desfasurarea actiunii militare in scopul conducerii actiunilor declansate potrivit
planului, precum si planificarii actiunilor viitoare.
,#-A#%!A!A (O,%&A!A A "'#$!%C$"" principiu care presupune
concentrarea eforturilor pentru indeplinirea obiectivelor principale ale instructiei,
indeosebi a celor care vizeaza instructia tactica si de specialitate, pe parcursul unui modul
de instructie, transmit)ndu0se cunostintele si form)ndu0se deprinderile necesare specifice
si celorlalte categorii de instructie care contribuie la formarea unui luptator performant.
,#$"'A$" &ocalizarea geografica finala din sc*ema itinerarului (in exclusivitate
pentru forte). !ezervele si fortele de inlocuire sunt dirijate spre un port de sustinere. Prin
destinatie se identifica localizarea din zona obiectiv unde va fi amplasata unitatea pentru
unele unitati, destinatia poate sa fie aceeasi cu cea a porturilor lor de debarcare.
,$!("'"#( #OC"A& Presupozitie conform careia realitatea sociala este guvernata,
ca si natura, de legi obiective, pe care stiinta urmeaza a le descoperi utilizata in stiintele
sociale.
,+"A'$A Abatere de la normele de conduita stabilite sau institutionalizate, care
dirijeaza comportamentul indivizilor si al colectivitatilor umane. ,evianta poate avea
grade de intensitate diferite incep)nd cu nonconformismul individual caracterizat prin
comportamente inofensive, opuse unor norme si reguli ale unui mediu social dat si
termin)nd cu deviantele colective de contestare a ordinii sociale existente, incapabila sa
rezolve problemele sociale care se pun pentru anumite grupuri sociale.Orice act, conduita
sau manifestare care violeaza normele scrise sau nescrise ale societatii ori ale unui grup
social particular.
,"-!', termen care desemneaza o operatiune, un dezacord intre doua sau mai
multe state asupra unor pretentii sau interese, care constituie un element de tulburare a
relatiilor dintre ele.
,"/"$A&"@A! actiunea de transformare a semnalelor analogice in semnale
digitale.(inapoi la index)
,"'A("#( putere vitala, forta de actiune, de miscare.
,"P&O(A$" P!+'$"+A Actiunile diplomatice intreprinse inaintea unei crize
previzibile, pentru prevenirea si limitarea violentelor.
,"!C$"+A (O!,"') , AC$"%' ,irectiva (ordin) emisa de un comandant, catre
subordonati pentru executarea coordonata a unei operatiuni.
,"!C$"+A #$!A$/"CA (operativa) document de conducere, prin care un esalon
strategic (operativ) transmite esaloanelor subordonate conceptia desfasurarii operatiilor,
misiunile ce le revin si datele de baza pentru indeplinirea deciziei comandantului.
,"!C$"+ , #C%!"$A$ 'A$"O'A&A #erie de directive prin care se anunta
deciziile prezidentiale de implementare a obiectivelor politicii nationale in toate sferele
securitatii nationale. $oate directivele de securitate nationala din aceasta serie sunt
identificate si numerotate individual si semnate de presedinte.
,"#PO@"$"+ , &%P$A dispunerea in teren a elementelor structurii militare in
vederea desfasurarii actiunilor de lupta, prin care se materializeaza decizia comandantului
privind modalitatea de intrebuintare a fortelor si mijloacelor pentru indeplinirea misiunii.
,"#PO@"$" prevedere obligatorie cuprinsa intr0o lege sau intr0un regulament (grupaj
de prevederi obligatorii), specifica unui domeniu de activitate.
,"#P%'!A A+A'#A$A A -O!$&O! concept operational conform caruia se
impune (in dimensiunea ei operativa si tactica) desfasurarea initiala unor forte pe
directiile strategice, operative si c*iar tactice, care sa constituie un nucleu (cu o prezenta
inaintata) mobil cu rolul de a prelua socul primelor actiuni militare desfasurate in forta.
,OC$!"'A ("&"$A!A !eprezinta conceptia unitara adoptata de un anumit stat in
problemele fundamentale ale razboiului si armatei, principiile, formele si procedeele pe
care statul respectiv le aplica in pregatirea fortelor armate si in ducerea razboiului, in
raport cu nevoile, interesele, scopurile si specificul sau.
,OC$!"'A OP!A$"O'A&A A -O!$&O! $!#$! totalitatea principiilor cu
caracter specific, optiunilor, metodelor, obiectivelor si directiilor de actiune ale -ortelor
$erestre ce privesc gradul de implicare, conceptia de structurare, instructie, modernizare,
inzestrare, operationalizare si intrebuintare a acestei categorii de forte a armatei pe timp
de pace, in situatii de criza si la razboi.
,OC$!"'A A (A" (%&$O! CA$/O!"" , -O!$ Principii fundamentale care
g*ideaza intrebuintarea unor forte ale mai multor categorii de forte ale aceluiasi natiuni in
actiuni coordonate in vederea unui obiectiv comun.(inapoi la index)
,OC%('$ , P&A'"-"CA! CO(%'A -osta anexa a strategiei 'ationale
(ilitare, acest document sprijina #trategia 'ationala (ilitara prin furnizarea de
informatii privind prioritati, cerinte sau indrumari (inistrului Apararii pentru a fi luate in
considerare in timpul pregatirii conducerii planificarii de aparare.
,OC%('$ ,(O'#$!A$"+ $ermen general folosit pentru documentul publicat la
sf)rsitul fazei de elaborare a conceptiei din planificarea deliberata, care transmite
conceptia comandantului privind operatiunile, sprijinul si alte informatii de planificare
catre comitetul comun pentru planificare si executare. 'u se specifica formatul in care
trebuie elaborat, insa poate avea una din urmatoarele forme: plan general, scrisoare de
instructie, plan0directiva sau proiect de plan de actine.
,O/(A$"#( Orientare cognitiva caracterizata prin considerarea presupozitiilor
fundamentale pe care se bazeaza ca fiind mai presus de orice critica, fie pentru ca sunt
luate ca adevarate in mod absolut, de la sine evidente, fi e pentru ca provin de la o
autoritate superioara, mai presus de orice indoiala.
,!P$ "'$!'A$"O'A& %(A'"$A! ramura a dreptului international public, care
cuprinde un ansamblu de norme de drept international de sorginte cutumiara sau
conventionala, destinate a reglementa, in mod special, problemele survenite in situatii de
conflict armat international sau intern.
,!P$ ansamblul normelor si regulilor cu caracter obligatoriu, legiferate de puterea de
stat, in virtutea carora este impusa ordinea sociala si asigurata legitimitatea relatiilor si
actiunilor umane.
,!P$%& !A@.O"%&%" (,reptul de la 3aga) ramura a dreptului international
umanitar, care fixeaza drepturile si indatoririle partilor beligerante in desfasurarea
operatiunilor militare si limiteaza alegerea mijloacelor si metodelor de vatamare a
adversarului.
,!P$%& %(A'"$A! P!OP!"%0@"# (,reptul de la /eneva) ramura a dreptului
international umanitar, care urmareste sa salvgardeze militarii scosi din lupta (raniti,
bolnavi, naufragiati, prizonieri), precum si persoanele care nu participa la ostilitati si
bunurile cu caracter civil.
,!P$%!"& O(%&%" ,repturi ce revin fiintelor umane in virtutea singurului fapt
ca sunt fiinte umane.
,!O/ 5 (aterie prima de origine vegetala, animala sau minerala care serveste la
prepararea anumitor medicamente6 5 'arcotic, stupefiant, substanta care in*iba centrii
nervosi, provoc)nd o stare de inertie psi*ica si fizica.
,%!A$A C"C&%&%" CO',%C!"" timpul necesar pentru exercitarea actului de
comanda, din momentul modificarii esentiale a situatiei, p)na c)nd esalonul condus este
capabil sa desfasoare actiuni in concordanta cu decizia comandantului.
+
C3"&".!% , -O!$ #ituatie istorica in care un numar de F0E sau mai multe puteri,
forta aproximativ egala, se ec*ilibreaza ca influenta si dominatie in lume si tind sa
impiedice pe una din ele sa dob)ndeasca o pozitie *egemonica.(inapoi la index)
C3"&".!% #OC"A& $ermen imprumutat din mecanica si folosit cu sensuri diferite in
variate sisteme sociologice.
C3"&".!% Proprietate principala a sistemului politic care asigura stabilitatea definita
deseori pe baza analogiei cu un model mecanic (balansoarul care revine mereu in pozitia
initiala dupa o perturbare) sau cu modelul fiziologic (*omeostaza proceselor fizico0
c*imice care prin interactiunea lor constanta asigura stabilitate organismului).
C3"&".!%& $!O!"" $eorie politica0militara contemporana potrivit careia pacea ar
fi asigurata nu printr0un ec*ilibru de forte, ci prin teroarea exercitata de arsenalele
nucleare ale marilor puteri si prin consecintele de ani*ilare reciproca pe care le0ar
produce folosirea lor. c*ilibrul terorii este utilizat de exponentii politicii reactionare ca
argument principal impotriva dezarmarii nucleare.
C3"PA('$ #" !@!+ APA!$"'7', %'" %'"$A$" $oate ec*ipamentele si
rezervele repartizate unei anumite unitati sau care sunt desemnate a fi rezerve de insotire.
,imensiunile logistice ale acestor articole sunt cuprinse in fisierul standard de referinta.
C3"PA $!"$O!"A&A A #%A Organism superior de coordonare si supraveg*ere,
condus de Presedintele (isiunii ,iplomatice, de obicei un ambasador, alcatuit din
membrii superiori ai fiecarui departament sau agentie a #%A.
CO'O("A , -O!$A (, -O!$ #" ("9&OAC) principiu al luptei armate care
presupune stabilirea, distribuirea si utilizarea judicioasa a posibilitatilor de lupta proprii,
in raport cu necesitatile impuse de obiectivul propus si de obtinere de rezultate maxime
cu eforturi, forte, mijloace si pierderi minime.
CO'O(" , P"A$A !edare prescurtata a sintagmei 2economie de piata libera4.
Conceptul de piata este fundamental pentru toate economiile epocii contemporane, ca si
pentru cele din intreaga perioada istorica de c)nd a avut loc denaturalizarea consumului,
proced)ndu0se la o productie destinata sc*imbului de marfuri si (nu numai) consumului
direct si imediat6 desigur, pe alocuri, 2tronsoane4 de consum natural s0au mai mentinut si
persista.
,"-"CA!A PAC"" Actiune de identificare si sprijinire a structurilor capabile sa
asigure consolidarea aranjamentelor politice in scopul prevenirii reizbucnirii conflictelor
militare.
-"C"'$A principiu de constructie si intrebuintare a fortelor armate conform caruia
structura si inzestrarea acestora trebuie sa le permita indeplinirea scopurilor politico0
militare in conditiile unor consumuri materiale si al unor pierderi umane minime.
-O!$ , APA!A! totalitatea eforturilor materiale, umane, culturale etc. pe care un
stat le face pentru apararea proprie sau a aliatilor in cazul unei agresiuni.
&A.O!A!A %'%" C%!# , AC$"%' tapa a sistemului de planificare si
executare operationala in procesul de planificare a unei actiuni pe timp de criza pentru
elaborarea de raspunsuri militare, incluz)nd, in limitele permise de timp, urmatoarele:
stabilirea fortei si sustinerea necesarului cu ajutorul unitatilor actuale6 posibilitatile reale
de logistica si transport6 identificarea si alocarea resurselor in situatii de lipsa6 evaluarea
riscului, elaborarea cursului de actiune.(inapoi la index)
&('$ P!"'C"PA& A& "'-O!(A$"" P!OP!"" "ntrebari c*eie puse de
catre oficialitatile inamice si organismele de informatii secrete in legatura cu propriile
intentii, posibilitatile si activitatile proprii si prin care sa se obtina raspunsuri decisive
pentru eficacitatea operationala.
&".!A! (nationala, politica, sociala) Proces social revolutionar care inlocuieste:
<) relatiile de dependenta, subordonare, asuprire si exploatare existente intre natiuni cu
cele de libertate si independenta nationala6 >) relatiile de inegalitate in domeniul
drepturilor si libertatilor cetatenesti cu cele de egalitate in fata legii si de libertati
democratice, inclusiv dreptul de a participa personal sau prin reprezentanti la conducerea
statului6G) relatiile de exploatare economica si asuprire social0politica si culturala cu cele
de egalitate, colaborare si ajutor reciproc.
&"$A ("&"$A!A (in sociologia militara) Acea parte a grupului militarilor de profesie,
aflata pe treptele cele mai inalte ale ierar*iei, care in conditiile societatii cu clase
antagoniste, indeplineste sarcini cu un pronuntat caracter politic si cu implicatii
extramilitare. %neori intr0o acceptiune mai larga, prin elita militara se intelege corpul
ofiteresc in opozitie cu restul armatei.
&"$A /rup de persoane av)nd o pozitie sociala deosebita, conducatoare6 in
formatiunile social0economice antagoniste, v)rfurile clasei dominante se considera elita
societatii. "n sens larg, se intelege, prin elita totalitatea persoanelor remarcabile prin
dotare, activitate si realizari, dintr0un grup social dat, dintr0un grup socio0profesional sau
dintr0un domeniu determinant de activitate sociala.
&"$"#( ,octrina care sustine ca, in orice societate, sarcina conducerii vietii sociale ii
revine in mod firesc unui grup restr)ns de oameni superior dotati, constituind o elita.
(A'C"PA! Actiunea orientata spre c)stigarea independentei, pentru eliberarea
dintr0o stare de dependenta. xista o emancipare ideologica si politica a unei clase
sociale, a unei natiuni sau a unui popor. manciparea natiunilor si popoarelor urmareste
asigurarea dreptului exclusiv al popoarelor de a *otari in legatura cu organizarea lor
social0politica si de stat, de a0si valorifica potentialul uman si bogatiile naturale
corespunzator nevoilor si intereselor proprii, ea vizeaza dreptul popoarelor de a participa
nesting*erite la solutionarea problemelor internationale si la diviziunea si sc*imbul
international de valori materiale si spirituale pe bata deplinei respectari a independentei,
egalitatii, suveranitatii, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc.
#$"(A! #$!A$/"CA stimarea factorilor strategici majori care influenteaza
stabilirea misiunilor, obiectivelor si cursurilor actiunii. stimarea include conducerea
strategica primita de la autoritatea nationala de comanda sau de la organele autorizate ale
unei aliante sau coalitii. stimarea strategica cuprinde conceptii strategice ce constituie
baza strategiei pe c)mpul de lupta.
#$"(A! activitate prin care un compartiment, in urma unui proces de analiza, emite
concluzii si propuneri (necesitate6 posibilitate6 mod de rezolvare6 cerinte operationale,
materiale, financiare) cu privire la o situatie, misiune sau ordin.
#$"(A!A A(P&A#A!"" $impul estimat cerut pentru ca toate numerele pentru
incarcatura suplimentara, numerele pentru suplimentare personal din sistemul de date
(informatii) pentru amplasare a fortelor structurate in timp sa ajunga la posturile de
debarcare formulate in zilele C de la data instiintarii pentru amplasare.(inapoi la index)
#$"(A!A #"$%A$"" (-AC%$A) , CA$! CO(A',A'$ Proces logic de
evaluare prin care un comandant constata circumstantele ce afecteaza situatia militara si
ia decizii in functie de cursul de actiune propus pentru realizarea misiunii. O estimare a
comandantului care presupune o situatie militara indepartata in viitor si care solicita
aprecieri majore este denumita stimare pe termen lung.
#A&O' OP!A$"+ , CO(A',A salon de comanda stabilit pentru o anumita
operatiune sau serie continua de operatiuni.
+AC%A$" 'CO(.A$A'$" <. Cetateni ai #.%.A. evacuati de autoritati
competente: a) Angajati civili ai tuturor agentiilor /uvernului #.%.A. si membrii
familiilor lor, cu exceptia celor notati la punctul > a de mai jos6 b) Personal militar al
-ortelor Armate ale #.%.A. desemnat pentru evacuare ca necombatanti6 c)(embrii
familiilor celor din -ortelor Armate ale #. %. A.6 >. Cetatenii ai #.%.A. si ai altor tari: a)
Angajati civili ai agentiilor guvernamentale ale #.%.A. si membrii familiilor lor care sunt
rezidenti in tara din proprie initiativa, dar care0si exprima dorinta de a fi evacuati6 b)
Cetateni particulari ai #.%.A. si membrii familiilor lor6 c) Personalul militar si familiile
membrilor fortelor armate ale #.%.A. de la punctul <c, fara sa li se acorde evacuarea6 d)
#traini, inclusiv membrii familiilor lor, persoanele de la punctul <a p)na la <c.
+A&%A! &O/"#$"CA valuare a urmatoarelor: 5 #uportul logistic necesar pentru
sprijinirea operatiunilor militare specifice intr0un anumit teatru al operatiunilor de lupta,
tara sau zona6 5 #prijinul logistic actual si8sau potential disponibil pentru conducerea
operatiunilor militare, fie in cadrul unui teatru al operatiunilor militare, tara sau zona sau
localizate in alta parte.
+A&%A!A "'-O!(A$""&O! Apreciere, exprimata in scris sau oral, a
informatiilor disponibile in legatura cu o situatie sau o conditie specifica in vederea
determinarii cursurilor actiunii.
+A&%A!" -AC%$ , CA,! valuari ale cursurilor actiunii facute de diversi
membri ai unitatii si care servesc ca baza pentru evaluarea facuta de comandant.
+",'$A A -O!$&O! ,escriere a unei unitati din #istemul de forte distribuite in
timp si informatii de desfasurare alcatuita din trei parti:
"nformatii privind necesarul de forte sau informatii privind prezentarea si descrierea
fortelor, cum ar fi numarul de forte necesare, codul tipului de unitate, codul nivelului
unitatii, capacitatea unitatii, portul de deblocare, destinatie, configuratia incarcaturii,
informatii privind deplasarea, modul si mijloacele de transport6
"dentificarea unitatii de forte incluz)nd codul de identificare a unitatii, numele unitatii,
originea, data initiala de incarcare, portul de imbarcare, data disponibila pentru incarcare
in portul de imbarcare si sistemul de transport preferat6
Caracteristici ale miscarilor de trupe, incluz)nd informatii despre pasagerii si
incarcatura unui tip de unitate descrise in -isierul cu caracteristici ale tipului de unitate
pentru tipul de cod al unitatii. ste parte a numarului de linie al unitatii.
+",'$A #erie de elemente informative ce tine de un subiect logic. ,e exemplu, in
sistemul comun de planificare si executare a operatiilor, toate elementele informative
intrebuintate pentru a descrie necesarul de forte sunt inregistrate in 4evidenta fortei4. "n
cazul reaprovizionarii si inlocuirii de personal, toate elementele informative sunt
inregistrate in 4evidenta incarcaturii4 care nu apartine unei unitati sau in 4evidenta
personalului care nu apartine unitatii4.(inapoi la index)
+"$A!A -!A$!"C",%&%" ansamblul masurilor si actiunilor stabilite si desfasurate
pentru evitarea uciderii sau ranirii personalului propriu si a distrugerii materialelor si
te*nicii din dotarea acestuia de catre fortele proprii.
1C%$A!A , &O+"$%!" P!+'$"+ executarea de atacuri puternice asupra
inamicului in scopul zdrobirii lui si al capturarii armamentului sau pentru
preint)mpinarea sav)rsirii unei infractiuni din partea acestuia.
1!C"$"" %..O. , /#$"O'A! A C!"@&O! reprezinta un tip aparte de
exercitii intr0un punct de comanda, in care efortul se concentreaza asupra planificarii
masurilor si a procedurilor %..O. de gestionare a crizelor. Aceste exercitii implica statele
%..O., componentele militare ale acesteia (Comitetul (ilitar, Celula de planificare,
Centrul de situatie #"$C') si toate organismele permanente, in conformitate cu
obiectivele exercitiului.
1!C"$"% , CO(A',A('$ C% $!A'#("#"%'" "' $!' $ip de
exercitiu '.A.$.O.8%..O. in care comandamentele si unitatile lor subordonate,
reprezentate de catre statele majore ale acestor formatiuni, se disloca in teren.
1!C"$"% , P!/A$"! "' $!'8AP&"CA$" "' $!' C% $!%P $ip de
exercitiu '.A.$.O. 8%..O. care implica forte reale.
1!C"$"%8AP&"CA$" "'$!0%' P%'C$ , CO(A',A $ip de exercitiu
'.A.$.O. 8%..O. care implica, in general, statele majore de comandament.
/
-AC$O! , P!O/!A(A! lement de informare primara din programul de
aparare pentru anul urmator si care reprezinta: a) (isiunile (inisterului Apararii, sau b)
unitatile si resursele acestora.
-AC$O! &"("$A -actor sau conditie care impiedica temporar sau permanent
indeplinirea misiunii. C)teva exemple ilustrative sunt deficientele de transport in retea,
lipsa aparaturii auxiliare, forte sau materiale dispuse eronat, conditii climaterice extreme,
distanta, situatii politice etc.
-AC$O!" , P&A'"-"CA! lement folosit in planificare pentru a estima cantitatea
si tipul de efort implicat intr0o operatiune planificata. -actorii de planificare sunt
exprimati de cele mai multe ori sub forma unor valori cantitative, ca raporturi sau durata
in timp.
-AC$O! #OC"A& Orice eveniment, situatie, fenomen sau realitate care, intr0un fel sau
altul exprima un aspect al vietii sociale. Principalele sale caracteristici: este exterior
constiintelor individuale6 este relational si exercita o anumita influenta (sau const)ngere)
asupra constiintei individuale6 reprezinta o medie tipica si normativa pentru fiecare specie
de relatii sociale6 prezinta o anumita interdependenta in raport cu manifestarile sale
individuale6 este mai mult sau mai putin instituit si integrat in structuri ierar*izate6 este
functional si in acest sens contribuie la mentinerea unei configuratii sociale determinate si
a unui sistem de relatii structurate intre indivizi(inapoi la index)
-A@A , ,@#CA&A,A!8!/!# Perioada in care intensitatea crizei descreste.
-A@A , #CA&A,A! Perioada in care intensitatea crizei creste.
-,!A&"#( %nirea mai mult sau mai putin stabila a unor organisme sau entitati
politice diferite care isi pastreaza in cadrul uniunii individualitatea lor specifica.
-"#"! , "'-O!(A$"" A& %'"$A$"" $"P -isier care asigura informatii de
planificare standard si date caracteristice pentru transportul fortelor, incarcaturii si al
rezervelor care le insotesc. -isierul de informatii contine greutatea si volumul categoriilor
de incarcatura selectate, caracteristicile fizice ale incarcaturii si numarul personalului care
nu necesita transport organic.
-"#"! P!(A''$ $ermen intrebuintat pentru a identifica datele inmagazinate pe
disc*eta, care fac parte din resursele aflate in computer. -isierele cu procesare automata a
datelor din sistemul comun de planificare si executare a operatiunilor care sunt stocate in
fisierul permanent includ dosarele cu aerodromurile si bazele aeriene operative, dosarul
cu caracteristicile aeroportului, dosarul cu localizarile geografice specifice, dosarul cu
caracteristicile tipului de unitate, dosarul cu mijloacele de transport si dosarul cu
caracteristicile mijloacelor de transport.
-"#"! !@%(A$ , !-!"'$A -isier din sistemul comun de planificare si
executare a operatiunilor, ce contine informatii necesare continute si detaliate in sistemul
de date privind amplasarea fortelor pe etape.
-"@"O'O("A !A@.O"8CO'-&"C$%&%" ("&"$A! caracterul distinctiv al unui
razboi8conflict militar desfasurat intre state sau coalitii de state, ori intre doua state si
aliatii acestora, in care partile beligerante isi propun realizarea obiectivelor politice,
sociale, economice si psi*ologice, a unor obiective relativ limitate sau decisive, pe care le
ating prin folosirea la scara mica a armamentului si violentei, ori prin utilizarea, in
principal, a mijloacelor conventionale de lupta sau intrebuintarea de te*nologii moderne
si a tuturor categoriilor de armament existente (formele si procedeele de ducere a
actiunilor militare, fortele si mijloacele angajate pentru indeplinirea scopului, conducerea,
logistica).(inapoi la index)
-&1"."&"$A$A C$"%'"&O! ("&"$A! o caracteristica a conducerii care se
rasfr)nge asupra elasticitatii si supletei executiei si desemneaza capacitatea
comandamentelor de a prevedea evolutiile ulterioare, precum si de se adapta rapid, at)t
ele, c)t si trupele, la sc*imbarile dese si neasteptate care au loc pe c)mpul de lupta.
-&1"."&"$A$A "'#$!%C$"" ("&"$A! capacitatea sistemului de instructie de
a permite extinderea8diminuarea unor activitati, sc*imbarea8redimensionarea obiectivelor
in functie de prioritatile impuse.
-&1"."&"$A$A (A'A/('$%&%" "'#$!%C$"" adoptarea formelor optime
de organizare, in functie de sc*imbarile survenite in sistemul militar, in str)nsa
concordanta cu influentele pe care le ofera resursele umane, materiale si financiare avute
la dispozitie.
-&O$A P!"'C"PA&A (are %nitate principala permanenta de forte navale operationale
cu sprijin de la tarm. xista in prezent doua astfel de flote: -lota din oceanul Atlantic si
-lota din Oceanul Pacific.
-O&O#"!A -"C"'$A A !#%!#&O! corelarea stricta a obiectivelor cu
resursele avute la dispozitie, astfel inc)t, pentru fiecare obiectiv de instructie sa se
consume numai at)t c)t este necesar.
-O!(A , &%P$A A!(A$A atitudinea uneia dintre gruparile de forte angajate in
conflict, care se defineste prin scop, dispozitiv si modalitate de actiune specifica.
-O!$A CO(."'A$A , "'$!+'$" "'$!A!( (C.9.$.-.) concept 'A$O
care semnifica constituirea unor grupari de forte multinationale, capabile sa duca operatii
militare, altele dec)t razboiul, in afara teritoriului statelor membre 'A$O.
-O!$A CO(%'A $ermen general aplicat unei forte compuse din subunitati
importante ale -ortelor $erestre, 'avale si8sau Corpuri de (arina si -orte Aeriene sau din
doua sau mai multe dintre aceste servicii ce actioneaza sub comanda unui singur
comandant autorizat sa exercite comanda sau controlul operational asupra fortelor
comune.
-O!$A , COA&"$" forta alcatuita din elemente militare ale unor natiuni care
formeaza o alianta temporara pentru un anume scop
-O!$ A$A#A$ (-orte de sprijin) %nitati sau personal intr0o structura in care o
astfel de amplasare este relativ temporara.
-O!$ CO(."'A$ #tructura militara constituita din doua sau mai multe forte sau
agentii apartin)nd mai multor aliati (C)nd nu sunt implicati toti aliatii sau toate serviciile,
sunt identificate natiunile si serviciile participante, exemplu: -orte 'avale combinate).
-O!$ , AC$"%' @O'A& (-.A.@.) mari unitati (unitati, subunitati) mecanizate,
de tancuri, artilerie, geniu, transmisiuni, parasutisti, destinate interventiei in situatii de
criza, in functie de locul de dislocare a acestora(inapoi la index)
-O!$ , A'/A9A! "(,"A$A (-.A.".) element al gruparii de angajare constituit
din mari unitati (unitati) de arme intrunite, intarite cu mari unitati (unitati, subunitati) de
arma si specialitati, dispuse pe limita dinainte a apararii (bazei de plecare la ofensiva) si
destinate pentru indeplinirea scopurilor operatiei de aparare (ofensive).
-O!$ , A'/A9A! %&$!"OA!A (-.A.%.) element al gruparii de angajare,
constituit din mari unitati (unitati) de arme intrunite (care pot fi intarite cu mari unitati,
unitati si subunitati de arma in momentul intrarii in actiune), dispuse in ad)ncimea
dispozitivului propriu, cu rolul de a amplifica efortul fortelor de angajare imediata, pentru
indeplinirea scopurilor operatiei (luptei).
-O!$ , "'$A!"! -orte ce trebuie transferate comandamentului operational in
timpul executarii actiunilor militare.
-O!$ , &%P$A forte a caror misiune de baza este aceea de a lua parte la actiuni de
lupta.
-O!$ , !AC$" "' #"$%A$"" , C!"@A (-.!.#.C.) -orte $erestre operationale,
constituite din mari unitati si unitati de arme intrunite si de arma, cu efective complete,
instruite si dotate astfel inc)t in situatii de criza si razboi sa fie in masura sa treaca in
subordinea comandamentelor operationale pentru a constitui gruparea de forte necesara
ducerii actiunilor militare, at)t pe teritoriul national c)t si in afara acestuia, in cadrul
structurilor de securitate internationala.
-O!$ , !AC$" !AP",A (-.!.!.) grupare de forte constituita din mari unitati si
unitati mecanizate, aeromobile, de tancuri, v)natori de munte, parasutisti si mari unitati
(unitati, subunitati, formatiuni) de arma si logistice, inzestrate cu armament usor,
destinate sa asigure prima riposta in situatii de criza sau la razboi, sa participe la
indeplinirea obiectivelor apararii armate a tarii si sa fie intrebuintate in cadrul structurilor
multinationale in operatii militare altele dec)t razboiul.
-O!$ , !@!+A 5 %nitati de forte de rezerva care insotesc efectivele de lupta. 5
grupare de forte, constituita din centre de instructie0mobilizare, centre de mobilizare si
birouri de trupe teritoriale, prevazute la pace cu elemente strict necesare pentru
functionarea acestora, precum si nuclee de mobilizare, dimensionate in sistem modular,
destinate pentru realizarea capacitatii de actiune la razboi (infiint)nd la mobilizare mari
unitati si unitati mecanizate, de infanterie, artilerie terestra, respectiv unitati de trupe
teritoriale).
-O!$ , #P!"9"' (-.#.) 5-ortele care stationeaza sau care urmeaza sa fie amplasate
intr0o zona de operatiuni pentru a sprijini executarea ordinului de actiune6 5 mari unitati
(unitati, subunitati) de arma si specialitati, destinate sa sustina fortele angajate pentru
indeplinirea scopurilor operatiei (luptei).
-O!$ , #%P!A+/3! #" A+!$"@A! $"(P%!" (-.#.A.$.) grupare de
forte, constituita din unitati, subunitati, formatiuni de cercetare, razboi electronic si
cercetare radio, radiolocatie, transmisiuni, actiuni psi*ologice, destinate pentru
descoperirea, identificarea, localizarea si determinarea momentului de actiune a factorilor
de risc ce vizeaza apararea nationala.
-O!$ OP!A$"O'A& (forte de reactie in situatii de criza) $otalitatea marilor
unitati si unitatilor mecanizate (de tancuri, +.(. si aeromobile), cu efective complete,
instruite si dotate, astfel inc)t, in situatii de criza si razboi, sa treaca in subordinea
comandamentelor operationale pentru a constitui gruparea de forte necesara ducerii
actiunilor militare, at)t pe teritoriul national, c)t si in afara acestuia, in cadrul structurilor
de securitate internationala.
-O!$ P&A#A$ -orte 'A$O care pe timp de pace stationeaza in zona de lupta
desemnata a Comandamentului 'A$O la care sunt subordonate6 -orte apartin)nd zonei
de responsabilitate a Comandamentului suprem si aflate sub comanda combatanta a
acestuia.(inapoi la index)
-O!$ P!"'C"PA& (-O!$ $!"$O!"A&) parte componenta a fortelor terestre
constituita din mari unitati operative de tip corp de armata teritorial, av)nd in structura
mari unitati tactice teritoriale ((c., +.(.) si mari unitati (unitati) de arma (Art., Art. si
!.AA, /e., Po., $rs., Ap. '...C.) teritoriale, precum si mari unitati tactice ((c., $c.,
+.(.) si mari unitati si unitati de arma operative. -.P. sunt destinate pentru amplificarea
capacitatii de reactie a fortelor terestre in situatii de criza sau razboi, prin asigurarea
conditiilor pentru executarea mobilizarii si constituirea fortelor terestre de rezerva.
-O!$ P!"'C"PA& /rupare de forte militare cuprinz)nd subunitati majore de lupta
si servicii de lupta asociate, servicii de sprijin de lupta. -ortele principale sunt capabile de
operatiuni militare sustinute ca raspuns la solicitarile cerute.
-O!$ !PA!$"@A$ -orte armate subordonate operativ comandamentului '.A.$.O.
-orte si resurse plasate la comanda de lupta a comandantilor supremi de catre (inistrul
Apararii in memorandum0ul (documentul) 2-orte pentru comandamentele %nite4, forte ce
sunt disponibile pentru operatiuni pe timp de pace (/*idul beneficiarului pentru
Planificarea de operatiuni comune).
-O!$ $!#$!(-.$.) Componenta principala a armatei care cuprinde totalitatea
comandamentelor, marilor unitati (unitatilor, subunitatilor), formatiunilor si institutiilor
militare de invatam)nt din structura acestei categorii de forte ale armatei, destinate sa
pregateasca si sa desfasoare actiuni militare preponderent in mediul terestru.
-!%#$A! #tare afectiva negativa generata de aparitia neasteptata a unui obstacol real
sau imaginar in calea satisfacerii unei trebuinte, atingerii unui scop sau indeplinirii unei
dorinte.
-%'C$"A 4APA!A! #O&0A!4 functie operationala a -ortelor $erestre, care
vizeaza apararea antiaeriana a acestora prin distrugerea sau neutralizarea mijloacelor
aeriene adverse (avioane cu sau fara pilot, elicoptere, rac*ete), care ameninta sau ataca
trupele la sol.
-%'C$"A 4CF">4 (comanda, control, comunicatii, calculator, informatii,
interoperabilitate) functie operationala a fortelor terestre, care cuprinde ansamblul de
masuri ce vizeaza ac*izitia informatiilor, evaluarea precisa a situatiilor, alegerea
procedeelor de actiune si de planificare, stocarea, pregatirea si transmiterea ordinelor,
stabilirea si mentinerea legaturilor, informatiile interne si externe, precum si protectia si
siguranta acestora.
-%'C$"A 4C!C$A!4 functia operationala a fortelor terestre, care cuprinde
ansamblul activitatilor de ac*izitie voluntara de informatii despre adversar si mediu, in
functie de nevoile definite, precum si exploatarea metodica a acestora.
-%'C$"A 4&O/"#$"CA4 functie operationala a -ortelor $erestre, care vizeaza
modalitatile de aprovizionare cu carburanti, lubrifianti, munitii si alimente, de sprijin
sanitar si de mentinere in stare operationala a materialelor, prin reparatii, evacuari de
materiale si ec*ipamente prioritare si dotarea sau reimprospatarea cu piese de
sc*imb.(inapoi la index)
-%'C$"A 4&%P$A , CO'$AC$4 functie operationala a -ortelor $erestre, care
presupune modul de intrebuintare a fortelor in zona de actiune, prin combinarea miscarii
si focului direct, cu sprijinul focului indirect, pentru a obtine avantajul asupra fortelor
adversarului, in vederea indeplinirii obiectivelor fixate.
-%'C$"A4!@"#$'$A4 functie operationala a -ortelor $erestre, care defineste
capacitatea de autoprotectie a acestora, precum si capacitatea lor concreta de rezistenta
fizica prelungita la eforturile impuse de mediul specific de lupta.
-%'C$"A 4#P!"9"' "' A,7'C"(4 functie operationala a -ortelor $erestre, care
presupune intrebuintarea coordonata a focului sol0sol indirect, a actiunii altor mijloace de
distrugere si de neutralizare, inclusiv a unor grupari de forte, impotriva obiectivelor
terestre situate in ad)ncimea c)mpului de lupta.
-%'C$"A 4#P!"9"' $!'4 -unctie operationala a -ortelor $erestre care se aplica
urmatoarelor domenii: sprijinul mobilitatii (favorizarea angajarii si manevrei fortelor si
mijloacelor)6 participarea la 4contra0mobilitate4 (ani*ilarea sau reducerea capacitatii de
manevra a adversarului care actioneaza in mediul terestru)6 ajutorul desfasurarii unitatilor
de teren (intrebuintarea infrastructurilor).
-%'C$" 5Activitate administrativa pe care o presteaza cineva in mod regulat si
organizat intr0o institutie, in sc*imbul unui salariu6 serviciu, slujba, post6 5 /rad pe care il
detine cineva intr0o institutie administrativa6 5#arcina, rol, destinatie6 5 (arime valabila
care depinde de una sau mai multe marimi variabile independente.
-%'C$""& #$!A$/"C OP!A$"O'A& A& -O!$&O! $!#$!
exprima gradul de utilitate, respectiv, capacitatea acestora de a indeplini, in cooperare cu
celelalte forte armate, principalele misiuni ce le revin.
-%'C$"O'A& 5Care tin de o functie, privitor la o functie6 5 %til, practic6 5 Care
indeplineste conditiile pentru a fi folosit.
-%'C$"O'A&"#( (od de abordare, cu vec*i radacini istorice (analogia dintre viata
sociala si viata organica), care tinde sa releve consecinta pe care un element sau o
activitate partiala o are pentru activitatea totala sau realizarea finalitatilor sistemului din
care fac parte.
-%'C$"O'A&"$A$ Calitatea de a fi functional.
-%'C$"O'A&"$A$A #$!%C$%!"" ("&"$A! modul de comportare a structurii in
toate situatiile aparute pe timpul existentei sale, mai ales in perioada exercitarii functiilor
care ii revin din indeplinirea scopului pentru care a fost creata.
-%',A('$A&"#( Credinta ca .iblia sau Coranul sunt absolut infailibile, deoarece
reprezinta cuv)ntul ,omnului.
0
/'OC", 5 ,istrugere a deliberata si sistematica a unei intregi comunitati, ori a unui
grup etnic, rasial s au cultural, dintr0un anumit teritoriu6 5"n justitie reprezinta un atentat
impotriva unei colectivitati in scopul distrugerii acesteia6 5 xterminare sistematica, in
intregime sau in parte, a unei colectivitati, a unui grup etnic pe motive de rasa,
nationalitate, religie etc(inapoi la index)
/#$"O'A!A %'" C!"@ ansamblul masurilor si actiunilor de izolare0blocare a
conflictelor care alimenteaza criza (conflictul).
/#$"O'A!A8(A'A/('$%& #"$%A$"" , C!"@A 5 Proces care implica
planificarea, organizarea si adoptarea masurilor menite sa aduca situatia de criza sub
controlul celor care o gestioneaza si sa permita acestora, prin actiunile pe care le
intreprind, sa opreasca evolutia ei viitoare. 5 $otalitatea metodelor, te*nicilor si
procedurilor utilizate de catre guvern (la nivel national) sau de manager (la nivelul unei
firme) pentru a evita sau a aborda situatiile de criza, cum ar fi greve, tulburari de strada
ori alte actiuni violente. Activitati:
0 monitorizarea situatiei care include obtinerea informatiilor si procesarea acestora6 pe
aceasta baza, se contureaza o imagine generala a situatiei, din care se pot desprinde
concluzii privind evolutia acesteia6 activitatea de monitorizare se desfasoara pe parcursul
tuturor starilor crizei6
0 identificarea crizei, care presupune utilizarea metodologiilor de examinare a rezultatelor
supraveg*erii de rutina a situatiei6
0 recapitularea, care implica stabilirea explicita a obiectivelor nationale privind situatia de
criza, elaborarea optiunilor alternative de raspuns, formularea si punerea in executie a
planurilor de implementare, evaluare a efectelor si revizuirea8reajustarea obiectivelor6
0 dezangajarea, care defineste situatia stabila post criza care urmeaza sa se creeze prin
negocieri si in conformitate cu obiectivele propuse6
0 restabilirea pacii include programul de sprijinire a situatiei postcriza.
/3", , P&A'"-"CA! P'$!% APA!A! Act emis de (inisterul Apararii ce
contine directive ferme sub forma de obiective, scopuri, prioritati. "nclude constr)ngeri de
natura fiscala pentru dezvoltarea Programelor de obiective de catre departamentele
militare si agentiile de aparare.
/!%P P'$!% 1A("'A!A P!O/!A(&O! /rup de lucru subordonat
Consiliului pentru !esurse si Planificare de Aparare, alcatuit din membri ai (inisterului
Apararii, care pregateste acte si dosare pentru dezbaterile Consiliului pentru !esurse si
Planificare de Aparare.
/!%PA! "'$!A!( un sistem de forte, diverse ca natura si valoare, constituit
temporar sau permanent in cadrul unei categorii distincte de forte ale armatei in vederea
indeplinirii unei misiuni comune.
/!%PA! "'$!CA$/O!"" , -O!$ A& A!(A$" 0 un sistem de forte, de
natura si valoare diverse, constituit temporar sau permanent prin participarea a cel putin
doua categorii de forte ale armatei, in vederea indeplinirii unei misiuni.
/!%PA!A OP!A$"+A !#PO'#A."&A C% OP!A$"%'" #PC"A& CO(%'
(are unitate operativa reunita, alcatuita din unitati operative speciale ale mai multor
#ervicii, formata sa indeplineasca operatiuni speciale specifice sau sa execute operatiuni
speciale in sprijinul unei campanii duse in teatrul actiunilor de lupta sau al altor
operatiuni. (area unitate operativa responsabila cu operatiuni speciale comune poate
detine unitati care efectueaza operatiuni conventionale nonspeciale repartizate in sprijinul
conducerii unor misiuni specifice.(inapoi la index)
/!%PA!A OP!A$"O'A&A grupare de forte si mijloace, precum si posibilitatile de
foc si miscare ale acesteia, destinata indeplinirii unei anumite misiuni, la un moment dat,
in str)nsa corelare cu situatia creata.
/!%PA!A , CO'$!A&O+"$%!A (CO'$!AA$AC) se constituie din mari
unitati de arme intrunite din fortele de angajare ulterioara, mari unitati regrupate de pe
directiile unde agresorul nu actioneaza cu forte puternice si, in situatii deosebite din
rezerva. +aloarea fortelor pentru contralovitura trebuie sa asigure superioritatea pe
directia ripostei ofensive si succesul acesteia.
/!%PA!" , (O,%& , -O!$ (odule de forte cu orientare functionala
specifica (exemplu: superioritate aeriana , sprijin nemijlocit de aviatie, recunoastere,
aparare terestra) ce includ forte de lupta , forte asociate de sprijin de lupta ,
unitati8subunitati si formatiuni de logistica pentru deservirea unitatilor de lupta. "n plus,
gruparile de module de forte vor cuprinde sustinerile logistice prevazute in Planul comun
pentru folosirea instalatiilor strategice ale fortelor armate.
/%+!' Organ de stat care exercita puterea executiva6 cabinet, consiliu de ministri.
1
3/(O'" Pozitie dominanta, suprematia si rolul conducator al unui stat fata de alte
state sau al unei clase sociale fata de alte clase sociale, fata de alte paturi sociale.
3O&"#( #upozitie teoreti co0metodologica conform careia sistemul are preeminenta
absoluta asupra partilor.
2
",'$"-"CA!A #" +A&%A!A P!"CO&%&%" -unctiune a sistemului comun de
planificare si executare a operatiunilor care asigura prevenirea la timp a posibilelor
amenintari la adresa intereselor nationale ale #%A, necesarul de informatii, efectele
factorilor fizici, psi*ici, culturali si de mediu asupra operatiunilor proprii sau ale
inamicului si diminuarea starii militare a inamicului si a posibilelor intentii ale
acestuia.(inapoi la index)
",O&O/" ("&"$A!A $otalitatea ideilor, conceptiilor si teoriilor care circula intr0o
societate data cu privire la principiile, formele si procedeele ce trebuie aplicate in
pregatirea fortelor armate si in ducerea razboiului.
",O&O/" PO&"$"CA $otalitate (relativ) sistematizata, (relativ) structurata a ideilor
care din punct de vedere genetic (al originii lor) si din punct de vedere functional (al
rolului lor social) se leaga de interesele, nazuintele si scopurile politice ale unui grup
social (unei clase, fractiuni de clasa, paturi sociale), idei care reflecta realitatea social0
politica, raportarea oamenilor la aceasta realitate pe baza experientei social0istorice a
grupului respectiv si din care decurg totodata anumite norme de comportare politica,
directive de actiune politica.
"#"!A ,"' "'C!C%"! procedeu ofensiv pentru realizarea scoaterii din lupta a
fortelor incercuite de sub loviturile inamicului.
"(P%'!A PAC"" 5ansamblul masurilor, cu caracter militar, intreprinse in vederea
revenirii la starea de pace in zone de conflict militar6 5 -olosirea fortei militare sau a
amenintarii cu forta, de obicei pe baza unei autorizari internationale, pentru a impune
respectarea rezolutiilor ori a sanctiunilor destinate sa mentina sau sa restabileasca pacea
si ordinea.
"(P%'!A %'O! #A'C$"%'" Operatii de interceptare maritima, care utilizeaza
masuri coercitive pentru a interzice deplasarea anumitor categorii de produse catre si
dinspre o natiune sau anumita zona.
"'C!$"$%,"' !isc, situatie imprevizibila6 o situatia de urgenta, cu implicarea
fortelor armate, const)nd in dezastre naturale, terorism, activitati subversive sau survenite
in timpul operatiunilor militare datorita incertitudinii6 aceasta necesita o planificare si o
reactie8interventie rapida, precum si unele proceduri speciale pentru a asigura integritatea
si securitatea personalului, a te*nicii si a materialelor.
"'C%!#"%' O operatiune, de obicei de mica amploare, const)nd intr0o patrundere
rapida in teritoriul ostil pentru obtinerea unor informatii, pentru derutarea inamicului sau
pentru distrugerea unor instalatii, care se inc*eie dupa indeplinirea misiunii cu o retragere
planificata.
"',P','$A 5#ituatie a unui stat sau unui popor care se bucura de suveranitate
nationala6 5 #tare de neat)rnare si drept de a rezolva liber (cu responsabilitatea drepturilor
altor state si a principiilor dreptului international) problemele sale interne si externe, fara
amestec din afara.(inapoi la index)
"',"CA! 'P&A'"-"CA$A "ndicare a unei situatii neprevazute pentru care nu s0a
publicat nici un plan de actiune.
"',"+",%A&"@A!A (specificitatea instructiei pe categorii si genuri de forte)
Principiu care asigura organizarea si desfasurarea instructiei specifice, in functie de
misiunile fiecarei arme si categorii de forte.
"'/A&"$A$ #OC"A&A 'otiune ce evidentiaza deosebirile dintre pozitiile ocupate
de indivizi sau grupuri sociale pe o scara ierar*ica, corespunzatoare unei caracteristici
(variabile) sociale.
"'-O!(A$"" P'$!% A(P&A#A!A -O!$&O! P $AP #ectiune a bazei de
date din sistemul comun de planificare si executare a operatiilor din planul de operatiune6
contine informatii despre fortele amplasate pe etape, informatii privind incarcatura si
personalul care nu apartin unei unitati si informatii legate de deplasare pentru planul de
actiune, incluz)nd urmatoarele: a) unitati aflate pe pozitii6 b) unitati ce urmeaza a fi
amplasate pentru a sprijini planul de operatiune av)nd drept scop indicarea succesiunii
dorite la sosirea in portul de debarcare6 c) ruta fortelor ce urmeaza a fi amplasate6 d)
informatii de deplasare6 e) evaluari privind transportul personalului si incarcaturii care nu
apartin unei unitati, si care urmeaza a fi condus in acelasi timp cu amplasarea fortelor6 f)
estimari privind necesarul de mijloace de transport ce trebuie asigurat prin resursele
comune.
"'-O!(A$" lementul de continut si de esenta al oricarei comunicari, al tuturor
legaturilor ce se realizeaza prin transfer de semne si semnale.
"'-O!(A$"" rezultatul prelucrarii datelor referitoare la alte state, forte sau elemente
ostile ori potential ostile, zone de operatii actuale sau potentiale. $ermenul se aplica si la
activitatea de obtinere a acestui rezultat, precum si la organele angajate in asemenea
activitati.
"'"$"A$"+A principiu operational care presupune sc*imbarea conditiilor luptei prin
actiune si inducerea unui spirit ofensiv in desfasurarea tuturor operatiilor, un efort
constant pentru a obliga adversarul sa se conformeze scopurilor si ritmului cerute de
comandanti, pastr)ndu0se libertatea proprie de actiune prin eliminarea optiunilor
adversarului, precum si anticiparea evenimentelor pe c)mpul de lupta pentru a asigura
primatul reactiei.
"'#C%!"$A$ #tare emotionala resimtita la nivel individual, de grup sau social, ce
se traduce prin constientizarea unei amenintari potentiale sau reale si ruperea ec*ilibrului
afectiv ce caracterizeaza tonusul vietii relatiilor sociale.(inapoi la index)
"'#$A%!A!A PAC"" Procesul de mediere si de negociere in general, de solutionare
pe cale pasnica a unei dispute, prin rezolvarea problemelor pe care au generat0o.
"'#$"$%$" 5Organ sau organizatie (de stat) care desfasoara activitati cu caracter
social, cultural, administrativ6 5 -orma de organizare a raporturilor sociale, potrivit
normelor juridice stabilite pe domenii de activitate.
"'#$"$%$"O'A&"@A A face sa dob)ndeasca un caracter institutional, oficial6 a
oficializa.
"'#$"$%$"O'A&"@A! Actiunea de a institutionaliza.
"'#$"$%$"O'A&"@A$ Care a primit caracter institutional, oficial.
"'#$!%C$O! cadru militar8militar angajat pe baza de contract8gradat, competent
pentru a instrui un individ sau grup de indivizi din structurile -ortelor $erestre.(inapoi la
index)
"'#$!%C$"A CO&C$"+A forma de instructie care se executa, incep)nd cu
subunitatea de cel mai mic nivel, respectiv grupa, ec*ipa8similare, termin)nd cu unitatea
si care are drept scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare actiunii
intrunite a acestora, av)nd doua componente: una comuna tuturor armelor si una specifica
fiecarei arme si specialitati. ".C. este condusa de catre comandantul nemijlocit al
esalonului care se instruieste si se executa numai in perioada instructiei subunitatilor si
unitatilor si numai de catre acele structuri militare incadrate cu efective complete.
"'#$!%C$"A -O!$&O! $!#$! totalitatea activitatilor de pregatire a resursei
umane si a structurilor militare pentru indeplinirea misiunilor ce le revin pe timp de pace,
in situatii de criza si la razboi.
"'#$!%C$"A "',"+",%A&A -orma de instructie care se executa in scopul insusirii
cunostintelor si formarii deprinderilor generale de militar, de luptator si specialist in
arma. ste condusa direct de catre comandantul nemijlocit, prin aplicarea metodelor de
instruire specifice te*nicilor rapide de pregatire profesionalizata a trupelor.
"'#$!%C$"A "'$/!A$A forma de instructie care asigura pregatirea
subunitatilor8unitatilor in vederea misiunilor de lupta, impreuna cu forte si mijloace
apartin)nd celorlalte structuri militare, arme sau categorii de forte ale armatei pe care le
primeste ca intarire, in sprijin sau cu care coopereaza, in scopul realizarii unitatii de
conducere si actiune.
"'#$!%C$"A OP!A$"O'A&A forma de instructie care vizeaza pregatirea
subunitatilor8unitatilor8formatiunilor, pentru indeplinirea unor misiuni specifice pe
teritoriul national sau in afara acestuia si se executa din momentul nominalizarii acestora
p)na la data stabilita prin ordin sa fie operationale.
"'#$!%C$"A P'$!% &%P$A A -O!$&O! $!#$! (PA!$ CO(PO''$A
A -O!$&O! $!#$!) procesul organizat si integrat, de educatie si instruire, prin
care se realizeaza formarea, specializarea si perfectionarea luptatorului, precum si
coeziunea pentru lupta a subunitatilor, unitatilor, marilor unitati si comandamentelor, in
concordanta cu standardele militare operationale.
"'#$!%C$"A P'$!% OP!A$"" "'$/!A$ (%&$"'A$"OA'& forma de
instructie care vizeaza pregatirea in comun a subunitatilor8unitatilor cu structuri similare
apartin)nd armatelor statelor partenere, pentru indeplinirea unor misiuni specifice de
impunere a pacii, cautare0salvare, umanitare.
"'#$!%C$"A #PC"-"CA A!(" forma de instructie care vizeaza pregatirea
subunitatilor si unitatilor in vederea indeplinirii misiunilor de lupta proprii fiecarei arme.
"'#$!%C$"%' un act normativ specific, care cuprinde reglementari ale activitatii
militare, precizari suplimentare (detalii) si anumite norme, necuprinse in legile si
regulamentele in vigoare, care nu contravin acestora ori se refera la sectoare (domenii,
activitati, actiuni) pentru care nu se emit regulamente.
"'#$!%C$"%'" , COO!,O'A! A CO(A',A('$%&%" #%A (pentru
transporturi) "nstructiuni prin care se stabilesc informatiile care lipsesc pentru ca
membrii alesi ai Comitetului pentru planificare si executare comuna sa actualizeze baza
de date a Planului de Actiune. Prin aceste instructiuni se va asigura ca datele privind
obiectivele de realizat vor fi validate si disponibile in momentul programarii(inapoi la
index)
"'#$!%"$%&8&%P$A$O!%&% persoana dotata fizic, intelectual, moral si psi*ic care,
prin instruire si autoinstruire specifica, poate duce actiuni de lupta, individual sau in
cadrul unui colectiv (structura militara), la standardele stabilite.
"'$/!"$A$ (a instructiei) concertarea instructiei in scopul obtinerii luptatorului
performant, abil m)nuitor al mijloacelor de lupta, cu mentalitate de invingator, eficient in
situatii limita, capabil de autocontrol, adept al spiritului de ec*ipa, cooperant si excelent
camarad.
"'$/!A! ("&"$A!A totalitatea actiunilor de cooperare si parteneriat, concepute in
scopul apropierii structurilor militare si a conceptelor actionale proprii de cele similare
ale armatelor statelor membre ale structurilor de securitate internationala.
"'$'#"$A$A C!"@" !eprezinta 4nivelul de violenta4, care poate varia de la
nonviolenta, trec)nd prin ciocniri armate p)na la razboi. Aceasta notiune este diferita de
cea de 4severitate4, din combinatia celor doua rezult)nd complexitatea crizei.
"'$'$" #$!A$/"CA xprimarea scopurilor si a rezultatului dorit al unei strategii.
"'$!# , #C%!"$A$ 'A$"O'A&A .aza pentru elaborarea obiectivelor
nationale valide care definesc scopurile sau obiectivele #.%.A. Printre interesele de
securitate nationala sunt impuse: pastrarea identitatii, a cadrului si a institutiilor politice
ale #.%.A.6 dezvoltarea prioritatii economice, intarirea ordinii internationale pentru
sprijinirea intereselor vitale ale #.%.A. si ale aliatilor ei.
"'$!# 'A$"O'A& ansamblul valorilor definitorii si vitale pentru existenta unui
stat care vizeaza asigurarea conditiilor de dezvoltare libera a natiunii, potrivit optiunilor
si potentelor sale creatoare.
"'$!OP!A."&"$A$ 5 Capacitatea sistemelor, unitatilor sau fortelor de a asigura
servicii si de a primi servicii catre8de la alte sisteme, unitati sau forte si de a folosi
serviciile sau a actiona impreuna6 5 #ituatie ivita atunci c)nd informatiile sau serviciile
pot fi sc*imbate direct si in mod satisfacator intre ele si8sau utilizatori. /radul de
interoperabilitate trebuie definit c)nd se face referire la cazuri specifice6 5 un nivel al
standardizarii ce consta in capacitatea sistemelor sau fortelor de a furniza si accepta
servicii catre si de la alte sisteme sau forte care coopereaza in mod eficient, in cadrul unor
misiuni comune.
"'$!#C3"(.A."&"$A$A obligativitatea ca doua sau mai multe parti sa posede
caracteristici comparabile, mijloace cu performante similare, astfel inc)t, sa poata fi
inlocuite unele cu altele, fara modificari structurale si functionale.
"'$!+'$" A!(A$A actul exercitat de catre un statl prin folosirea fortei armate,
in scopul de a face sa prevaleze vointa sa asupra unui alt stat.
"(.A!CA!8"'CA!CA! Procesul de punere (asezare) a personalului si8sau a
ve*iculelor impreuna cu rezervele si ec*ipamentul asociat in nave si8sau avioane.
"'CA!CA$%!A .!A;.%&; Orice material pentru aprovizionare care datorita
greutatii, dimensiunilor sau incompatibilitatii cu alte marfuri trebuie expediat in alt mod
dec)t ("&+A' sau #A+A'.
"'CA!CA$%!A CA! '% APA!$"'" %'" %'"$A$" $oate ec*ipamentele si
rezervele, altele dec)t cele identificate ca ec*ipamentele sau rezervele de insotire pentru o
anumita unitate dintr0o zona a actiunilor de lupta (ex. !eaprovizionare, sprijin militar
pentru aliati si sprijin pentru programe non0miliatre).
"'CA!CA$%!A , .A@A(elementara) Cantitatea de necesare ceruta si care poate fi
transportata de o unitate. #e stabileste in functie de modul de organizare pe timp de
razboi a unitatii si este mentinuta la nivelele prevazute.(inapoi la index)
"'CA!CA$%!A "' +!AC (aterial expediat in general en gros cum ar fi lic*ide,
minereu sau gr)ne. ,e asemenea, #istemul de Planificare si xecutare Operationala
desemneaza o incarcatura potrivita pentru platforma tip &BFG.
"'CA!CA$%!A marfuri si rezerve in tranzit.
"'C3"!A $!A'#PO!$%&%" ,ata reala de sosire a unor mijloace specificate de
transport la un port de debarcare.
"'C3",! (.&OCA!) , -O!$ ,ata c)nd un comandant care beneficiaza de
sprijin stabileste ca detine personal si rezerve de ec*ipament suficiente in zona de
operatiune in care are misiuni de indeplinit.
"'C3",! "' OP!A$"%'" , $!A'#PO!$ Procesul de sosire a unei unitati la o
destinatie specifica. "ncepe c)nd prima subunitate soseste la destinatia prevazuta,
exemplu: port de intrare8port de plecare, opriri intermediare sau la destinatia finala si se
inc*eie c)nd ultima subunitate urmeaza aceeasi procedura. "n scopuri statistice, o unitate
este considerata inc*isa dupa ce =EH din necesarul in mijloace de transport pentru
personal si ec*ipament sunt inc*eiate.
"',P&"'"! (aplicare) Proceduri ce guverneaza mobilizarea de forte si desfasurarea,
angajarea si sustinerea operatiunilor militare ca raspuns la ordinele de executie emise de
catre Autoritatea 'ationala de Comanda.
"',OC$!"'A! Proces de dirijare si continuare a asimilarii principiilor
fundamentale ale unei ideologii.
"'&OC%"! actiune prin care o structura militara preia integral sau partial misiunea
altei structuri.
"'$OA!C!A forma de manevra specifica ofensivei, care consta in angajarea si
fixarea inamicului de front cu o parte de forte, in timp ce gruparea principala de forte
actioneaza in flancul si spatele dispozitivului acestuia, intercept)ndu0i comunicatiile,
silindu0l sa duca actiuni de lupta cu frontul rasturnat. "ntre gruparea care actioneaza de
front si cea care executa intoarcerea nu exista, uneori, legatura de foc pe toata durata
actiunii, ci numai legatura de cooperare.
"'$!.%"'$A! (serviciu, implicare) -olosirea strategica, operationala sau tactica a
fortelor si a materialelor in zona teatrului de actiuni militare.
"'$!/"! (completare) Criterii de analizare a Planului de actiune. #tabilirea faptului
ca fiecare curs de actiune trebuie sa fie complet si sa raspunda la intrebarile: cine, ce,
c)nd, unde si cum.
"'$!$"'! $3'"CA CO(%'A -unctiune indeplinita de un #erviciu pentru
sustinerea altui serviciu pentru care nu se solicita rambursarea (despagubirea) de la
#erviciul care primeste sprijinul.
"'+A&%"!A (,%.&A "'+A&%"!) forma de manevra specifica ofensivei, care
consta intr0o actiune frontala executata asupra fortelor principale ale inamicului,
concomitent cu actiunea unei (unor) grupari de manevra care executa o lovitura asupra
unuia sau ambelor flancuri (in cazul invaluirii duble) ale dispozitivului adversarului.
"'+A$A(7'$%& ("&"$A! ,"' -O!$& $!#$! (PA!$ CO(PO''$A A
"'#$!%C$"" -O!$&O! $!#$!) procesul organizat si integrat de educatie si
instruire prin care se realizeaza formarea, specializarea si perfectionarea cadrelor militare
in activitate si in rezerva, in concordanta cu modelele prefigurate si standardele aprobate.
3
9OC ($eoria jocurilor) $eorie matematica a situatiilor conflictuale in care exista doua
sau mai multe parti cu scopuri contrare, ceea ce o face aplicabila in strategia politica si
militara.(inapoi la index)
9%!"#,"C$" "n politologie, ca si in stiinta dreptului, termenul este folosit pentru a
indica mai multe notiuni: a) puterea pe care o are, in baza legii, un organ de stat de a
pronunta ceea ce este drept, adica de a judeca6 b) intinderea puterii judecatorului sau
organului judecatoresc, adica competenta organului judecatoresc, care este de doua feluri:
competenta teritoriala cuprinz)nd un anumit spatiu geografic si competenta materiala
care cuprinde o categorie de cazuri pe care este in drept sa le judece.
*
&A C!! 'ecesar de forte sau material, programat din timp, fara date privind
destinatia si amplasarea pe etape.(inapoi la index)
&A'#A!A ,#A'$%&%" "' CO',"$""& A.#'$" "'A("C%&%" Aterizare
in absenta inamicului implic)nd debarcarea din ve*icule care au fost incarcate
administrativ, ex.: folosirea unui sistem de incarcare care ofera consideratii primare
pentru realizarea maximului de intrebuintare a trupelor si a spatiului pentru incarcatura
fara a implica angajarea tactica. c*ipamentul si rezervele trebuie sa fie descarcate si
selectate inainte de folosire.
&/A&"$A$ Categorie creata de burg*ezia ajunsa la putere, prin intermediul careia
urmarea ca intreaga viata sociala sa se desfasoare in conformitate cu legea, aceasta
exprim)nd vointa si interesele sale. Conformitatea cu legea a fost impusa de burg*ezie
at)t aparatului de stat mostenit de la feudalism si clasei feudale rasturnate de la putere, c)t
si maselor populare care au sprijinit burg*ezia in lupta ei impotriva feudalismului si care
doreau ca lozincile burg*eze despre libertate si legalitate sa fie aplicate in practica de
toata lumea.
&/A CO'CO!,A'$" ,"'$! #COP%!", -O!$ #" ("9&OAC expresia
raporturilor esentiale, generale, repetabile si relativ stabile ce se instituie intre elementele
existentiale ale actiunii militare: scop, forte mijloace. xigentele legii implica o analiza
temeinica si multilaterala a situatiei, a cantitatii si, mai ales a calitatii fortelor si
mijloacelor de care se dispune pentru stabilirea, pe baze realiste, a gruparilor de forte si
mijloace necesare nimicirii inamicului.
&/A ,P','$" -O!(&O! #" P!OC,&O! AC$"%'"&O! ("&"$A!
, '"+&%& ,@+O&$A!"" A!(A('$%&%" #" $3'"C"" , &%P$A
xpresia necesitatii adoptarii unor noi procedee si c*iar forme de lupta, care sa
corespunda caracteristicilor te*nico0tactice ale armamentului nou introdus in inzestrarea
armatei si sc*imbarilor calitative ce apar in domeniul te*nicii de lupta.
&/A !APO!$%&%" , -O!$ expresia relatiei cantitative si calitative dintre
doua forte (valori) care se confrunta in cadrul luptei armate si conditioneaza obtinerea
succesului in lupta de realizarea unei superioritati in forte si mijloace, fata de adversar, in
raioanele si pe directiile cele mai importante.
&/A %'"$A$"" AC$"%'"&O! expresia conexiunilor luptei armate din toate
mediile in care se desfasoara.
&/"& &%P$" A!(A$ raporturi esentiale, obligatorii, generale, caracterizate prin
repetabilitate relativa, intre componentele interne ale fenomenului militar, precum si intre
acestea si alte domenii sociale, care determina pregatirea si desfasurarea actiunilor
militare.
&/"#&A$" , A%$O!"@A! legislatie a Congresului #.%.A. ce stabileste sau
continua operatiuni legale ale unui program sau agentii federale (adaptat din glosarul
.iroului de videnta /enerala)
&/"$"("$A$ 5Caracter de conformitate a puterii (a sursei, naturii si organizarii sale)
cu ceea ce se crede preferabil sau corespunzator unor norme juridice, morale sau unor
traditii consacrate6 5 Principiu de intemeiere si justificare a unui sistem de guvernam)nt
care presupune, pe de o parte, constiinta guvernantilor ca au dreptul de a guverna si, pe
de alta parte, o anumita recunoastere a acestui drept de catre cei guvernati6 5principiu al
actiunilor militare altele dec)t razboiul care presupune sustinerea si acceptarea voluntara
a actiunilor juste si legale.
&".!A&"#( <) Atitudine generala de respect si toleranta a independentei celuilalt6 >)
,octrina care a aparut la sf)rsitul secolului al 1+"""0lea in -ranta si Anglia in climatul
general al 2filosofiei luminilor4.(inapoi la index)
&".!$A$ (politica) 5Componenta esentiala a democratiei care se refera at)t la
totalitatea drepturilor de care se bucura cetatenii unui stat c)t si la posibilitatile efective
de a participa la viata politica, la conducerea treburilor statului6 5 Posibilitate a unui
sistem (persoane, grup, organizatii, colectivitati) de a realiza finalitatile propuse.
&".!$A$A , AC$"%' lege specifica luptei armate, care exprima vointa de a
intreprinde o actiune sau de a te abtine de la executarea ei care, prin aplicare, asigura
conditiile de autonomie in decizie, planificare si desfasurare a actiunilor proprii, precum
si de limitare, p)na la ani*ilare, a posibilitatilor de optiune si actiune ale inamicului.
&",! Persoana care exercita puterea sau o mare influenta in cadrul unor grupuri
sociale de diverse marimi (societati, natiuni, comunitati, organizatii, grupuri mici etc.).
&"("$A ,"'A"'$ A -O!$&O! P!OP!"" Aliniamentul care indica cea mai
avansata pozitie a fortelor proprii, in orice forma a operatiei si in orice moment al
acesteia6 ea indica, de regula, aliniamentul inaintat al fortelor de acoperire, dar nu numai6
poate coincide cu aliniamentul de contact, sau nu6 de asemenea poate coincide, poate fi
dincolo sau dincoace de limita dinainte a apararii.
&"'"" , CO(%'"CA$"" $oate rutele terestre, navale si aeriene ce fac legatura dintre
o forta militara operativa si o baza operationala pe care se deplaseaza fortele militare si
rezervele.
&"P#%!" &ipsa de forte, ec*ipament sau material, reflectata ca diferenta dintre
resursele identificate ca fiind necesare si cele distribuite unui comandant suprem in
vederea planificarii si care altfel ar afecta capacitatea comandantului de a indeplini
misiunea.
&"#$A A -O!$" P!"'C"PA& ,osar ce contine statutul curent al fiecarui articol
necesar pentru o forta structurata in timp. Aceasta lista este disponibila pentru transferul
prin #erviciul de transfer catre alte #isteme de Comanda si Control (ilitar "nternational.
&"#$A C% -O!$& A(P&A#A$ P $AP Anexa < la anexa A a planului de
operatiune. Prin aceasta se identifica tipul si8sau unitatile reale necesare pentru a sprijini
planul de operatie si se indica punctul de plecare si punctul de debarcare sau spatiul
maritim. Poate fi obtinuta si din sistemul de informatii pentru amplasarea fortelor pe
etape.
&"#$A C% (A$!"A& , AP!O+"@"O'A! ,-"C"$! &ista de prioritati,
compusa din listele cu materiale de aprovizionare deficitare, identific)nd articole si
sisteme de armament ce sprijina #erviciile si Agentia de &ogistica Apararii pentru
alegerea sistemelor de lupta.
&"#$A , -O!$ &ista totala de forte cerute de un Plan de actiune, ce include fortele
desemnate, fortele de intarire si alte forte ce trebuie cuprinse pentru sustinerea
planului.(inapoi la index)
&"#$A , P!"O!"$A$" "'$/!A$ &ista cuprinz)nd solicitarile prioritare ale
Comandantului suprem adresate serviciilor si liniilor functionale, definind lipsurile din
programele c*eie in opinia Comandantului suprem, care afecteaza in mod nefavorabil
capacitatea propriilor forte de a realiza misiunea incredintata. &ista globala de prioritati
ofera recomandarile Comandantului suprem pentru fondurile de Planificare, Programare
si .uget.
&"#$A P'$!% ,#('A!A %'"$A$"&O! &ista a unitatilor reale, indicate prin
codul de identificare a unitatilor sa indeplineasca cerintele unei forte.
&OCA&"@A! "'$!(,"A!A Punct de oprire intermediar in itinerarul unei
unitati, folosit in amplasarea temporara a fortelor, in mod normal mai mult de o zi. #e
foloseste adesea pentru a aduna la un loc personalul si incarcatura. Acest punct poate sa
fie intre punctul initial si postul de imbarcare, intre portul de imbarcare si destinatie.
&O/"#$"CA -O!$&O! $!#$! complex de masuri si activitati organizate,
planificate si desfasurate pentru aprovizionarea fortelor destinate ducerii actiunilor
militare, transportului, mentenantei pentru asigurarea medicala, asigurarea sanitar0
veterinara, asigurarea financiara, asigurarea cailor de comunicatie, incartiruirea trupelor
si adapostirea animalelor, in scopul indeplinirii misiunilor care ii revin acestei categorii
de forte ale armatei pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi.
&O/"#$"CA "'#$!%C$"" totalitatea activitatilor desfasurate de organele de
specialitate si abilitate, pentru asigurarea bazei materiale si te*nice necesare desfasurarii
instructiei, conform normelor de ec*ipare, cazare, *ranire si dotare cu te*nica a
structurilor militare, in str)nsa concordanta cu posibilitatile bugetare ale -ortelor $erestre.
&O/"#$"CA "' $"(P%& OP!A$"%'"&O! &A $A!( "ncarcarea si descarcarea
vaselor fara ajutorul te*nicii de lupta, intr0un teritoriu amic sau nedefinit si, pe timp de
razboi in timpul fazelor de desfasurare in care nu exista opozitie din partea adversarului.
&O/"#$"CA CO(%'A Arta si stiinta planificarii si indeplinirii de catre comandantul
fortelor intrunite si personal a operatiunilor logistice pentru a sprijini protectia, miscarea,
manevrarea, tragerea si sustinerea fortelor a doua sau mai multe servicii ale aceleiasi
natiuni.
&O/"#$"CA "'$!'A$"O'A&A 'egocierea, planificarea si asigurarea sprijinului
logistic intre natiuni, fortele si unitatile lor. "nclude furnizarea sprijinului logistic (articole
majore de aprovizionare, material si8sau servicii sau primirea sprijinului logistic de la
unul sau mai multe guverne straine aliate, organizatii internationale sau forte militare cu
sau fara rambursare). ,e asemenea include planificarea si actiunile legate de o anumita
subunitate, activitate sau componente importante ale sistemelor logistice militare sau
acorduri cu unul sau mai multe guverne straine, organizatii internationale sau forte
militare. Cuprinde planificarea si actiunile legate de folosirea politicii, sistemelor si8sau
procedurilor logistice ale #.%.A. de catre organizatii sau forte internationale.
&O/"#$"CA #$!A$/"CA "n general, arta si stiinta de a exploata resursele
economice si sociale ale unei natiuni in scopul apararii nationale. "n sens specific,
logistica strategica este procesul de planificare, coordonare si alocare a te*nicii de lupta,
a materialului, a infrastructurii si serviciilor necesare razboiului si pentru sectorul civil.
Aceasta necesita o coordonare intre ramura executiva si cea legislativa, intre guvernul si
industria statului. /enerarea si mobilizarea de forte sunt componente inclusive ale
logisticii strategice.(inapoi la index)
&O/"#$"CA 0 #tiinta planificarii si indeplinirii deplasarii si mentinerii fortelor. "n sensul
cel mai cuprinzator, aspectele operatiunilor militare ce privesc proiectarea si elaborarea,
ac*izitionarea, depozitarea, deplasarea, distribuirea, mentinerea, evacuarea si dispunerea
te*nicii de lupta, deplasarea, evacuarea, spitalizarea personalului, ac*izitionarea sau
construirea, mentinerea, punerea in aplicare si dispunerea te*nicii de lupta si
ac*izitionarea sau furnizarea de servicii.
&O+"$%!A(ca tip de actiune militara alta dec)t razboiul) Operatia ofensiva
desfasurata in scopul distrugerii sau capturarii unui obiectiv din motive politice.
&O+"$%!A P!($"+A tip de actiune ce decurge din conceptul operational
2primatul4 loviturii, care presupune executarea prin surprindere, la nivel operativ si
tactic, a unor lovituri, in scopul avertizarii inamicului si al prevenirii actiunilor ofensive
ale acestuia.
&O+"$%!A %n atac intreprins cu intentia de a provoca pagube, de a captura sau de a
distruge un obiectiv.
&%P$A A!(A$A confruntarea militara violenta intre doua sau mai multe forte
(grupari) adverse care urmaresc, fiecare in parte, indeplinirea scopurilor propuse, cu
instrumente specifice.
&%P$A , "'$A&'"! procedeul prin care doua grupari de forte adverse, in miscare
din sensuri opuse, angajeaza lupta urmarind realizarea scopurilor propuse prin actiuni
ofensive.
&%P$A confruntarea armata sau un sir de confruntari intr0un mediu specific, prin care
se urmareste indeplinirea unor scopuri de importanta tactica. &upta se duce de catre
subunitati, unitati sau mari unitati ori grupari de forte cu rol tactic, care, folosindu0si
elementele puterii de lupta resping, captureaza sau nimicesc gruparile de forte inamice
angajate, indeplinind astfel misiunile primite prin care se realizeaza o etapa (parte) a
operatiei8bataliei.
O
O.,"'$A (odificare a comportamentului prin care un individ raspunde prin
supunere la un ordin venit de la o autoritate legitima.(inapoi la index)
O."C$"+ ("&"$A! /ama de reactii ce pot fi proiectate pentru indeplinirea
misiunilor. Operatiunile pot include: combinatii de actiuni pentru sprijinirea organelor
puterii locale si populatiei, asistenta personalului, probleme civile, alte activitati militare
prin care sa se dezvolte raportul de colaborare cu alte state6 masuri de consolidare a
increderii pentru reducerea tensiunilor militare6 actiuni prin care sa se transmita
amenintari adversarilor6 mijloace militare de inducere a inamicului in eroare si operatiuni
psi*ologice6 carantine, blocade si operatiuni de *artuire6 raiduri6 interventii si campanii6
conflicte armate cuprinz)nd campanii si operatiuni aeriene, terestre, maritime si
strategice6 sprijin acordat autoritatilor pentru respectarea legii si pentru contracararea
actiunilor criminale internationale (terorism, trafic de droguri, sclavie si piraterie)si
pentru suprimarea revoltelor interne, a insurgentei, contrainsurgentei si a razboiului civil
in tarile straine.
O."C$"+ , -"'A&"@A! Obiective specifice care definesc maniera propusa de
solutionare a conflictului si mijloacele militare si diplomatice necesare pentru aceasta.
O."C$"+ 'A$"O'A& $elurile si interesele nationale spre care e dirijata o politica
sau o strategie nationala.
O."C$"+& "'#$!%C$"" -inalitatile (ceea ce urmeaza sa fie realizat), catre care
este orientata intreaga activitate de instructie.
O."C$"+ "deal al cunoasterii stiintifice de a realiza descrierea si explicatia
fenomenelor independent de optiunile valorice si de particularitatile subiectului
cunoscator.
O.&"/A$"" $O$A& 5 #uma bugetelor conferite pentru un anumit an fiscal6 5 #uma
din anii anteriori care a ramas disponibila6 5 #uma autorizata pentru a fi creditata pentru
anumite fonduri pe parcursul unui anumit an.
O.&"/A$"" $otalitatea ordinelor, caracterelor, serviciilor si a tranzactiilor similare care
trebuie onorate pe parcursul unei anumite perioade.
O-'#"+A CO(."'A$A procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului, aflat
in aparare, cu o parte a fortelor din miscare, iar cu alta din contact.
O-'#"+A ,"' CO'$AC$ Procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului,
aflat in aparare, plec)nd la ofensiva din pozitiile detinute in fata acestuia.
O-'#"+A ,"' ("#CA! Procedeul prin care se realizeaza atacarea inamicului, aflat
in aparare, dupa un mars pe o distanta variabila.
O-'#"+A forma principala de lupta armata, prin care se urmareste capturarea,
izgonirea sau nimicirea agresorului, in scopul realizarii autoritatii proprii asupra spatiului
(terestru, aerian, maritim, fluvial) sau obiectivului detinut de inamic.
O&"/A!3" Conducerea unei organizatii, a unei comunitati sau a societatii ca intreg
de catre un grup mic de persoane.
OP!A$"+ Care lucreaza repede, expeditiv6 termenul se asociaza direct sau indirect
unei actiuni care este de dorit sa se desfasoare c)t mai repede, cu o eficienta c)t mai
apropiata de scopul propus, deci cu rezultate finale favorabile.(inapoi la index)
OP!A$"+"$A$ Calitatea de a fi operativ6 calitate a conducerii trupelor, concretizata
in rapiditate si eficienta in culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor (ordinelor,
rapoartelor, sintezelor, dispozitiilor) necesare conducerii actiunilor de lupta.
OP!A$"A , APA!A! Ansamblul actiunilor desfasurate de forte cu rol strategic
(operativ), intr0un spatiu prin care se asigura indeplinirea unor scopuri partiale ale
apararii armate a tarii (ale unei operatii de nivel strategic).
OP!A$"A "'$!%'"$A $otalitatea actiunilor duse de o grupare de forte cu rol
strategic sau operativ, constituita din trupe apartin)nd mai multor categorii de forte ale
armatei sau din arme si specialitati apartin)nd aceleiasi categorii de forte ale armatei, sub
o comanda unica, in mediul corespunzator fiecareia (in mediul specific), dar cu un scop
unitar. O.". produce efecte mai mari dec)t suma rezultatelor individuale ale partilor
incluse in grupare.
OP!A$"A ("&"$A!A Ansamblul de actiuni militare complexe, desfasurate unitar, in
mediul specific, prin care se urmareste indeplinirea unor scopuri de importanta operativa
sau strategica. O.(. se desfasoara de catre o mare unitate (grupare) cu rol operativ sau
strategic care, folosind manevra si efectele armamentului si te*nicii de lupta din dotare,
precum si lupta esaloanelor tactice din subordine, respinge, captureaza sau nimiceste
grupari importante de forte inamice si indeplineste misiunile stabilite prin care se
realizeaza o etapa (parte) a campaniei sau razboiului.
OP!A$"A O-'#"+A ansamblul actiunilor desfasurate de forte cu rol strategic
(operativ), intr0un spatiu geografic (zona, f)sie) ce include cel putin o directie sau un
obiectiv, prin cucerirea carora se realizeaza unul sau mai multe scopuri partiale ale
apararii armate a tarii (operatiei de nivel strategic).
OP!A$"A $!#$!A Actiunea dusa de o grupare de forte terestre cu rol operativ
sau strategic, independent sau in cooperare cu grupari de forte din celelalte categorii de
forte ale armatei, dupa un plan unic, cu scopul de a apara sau cuceri obiective terestre de
importanta operativa sau strategica.
OP!A$"A ("&"$A!A Ansamblul activitatilor, actiunilor si masurilor pregatite si
desfasurate de catre -ortele $erestre pentru indeplinirea obiectivelor (misiunilor)
incredintate, incluz)nd actiunea propriu0zisa (deplasarea, transportul, aprovizionarea,
atacul, apararea, manevrele necesare, etc.) sau executarea unei misiuni strategice,
operative, tactice, de instruire sau administrative.
OP!A$" Actiune militara sau de indeplinire a unei misiuni militare strategice,
operative, de deservire, de pregatire sau administrativa6 procesul de ducere a luptei,
include deplasarea, aprovizionarea, atacul, apararea si manevrele necesare pentru
indeplinirea obiectivelor oricarei batalii sau campanii.
OP!A$"" CO(."'A$ ((%&$"'A$"O'A&) $otalitatea actiunilor duse de o
grupare de forte cu rol strategic sau operativ, constituita din trupe apartin)nd mai multor
tari, in cadrul unor aliante sau coalitii, sub o comanda unica si cu scop unitar.
OP!A$"" , CA%$A!0#A&+A!0+AC%A! (recuperare) actiuni desfasurate
pentru cautarea, localizarea, identificarea, salvarea si recuperarea personalului, a
ec*ipamentului sau materialelor importante pentru securitatea nationala.
OP!A$"" , +AC%A! A 'CO(.A$A'$"&O! actiuni desfasurate pentru a
evacua noncombatantii aflati sub amenintare dintr0o tara straina. Aceste operatii implica
in mod normal cetateni ai !om)niei sau ai unei natiuni aliate, a caror viata este in pericol
si pot implica, totodata, evacuarea selectiva a cetatenilor natiunii gazda, precum si
cetatenii altor tari.(inapoi la index)
OP!A$"" , "(P%'! A PAC"" Operatii de folosire a fortei militare sau de
amenintare cu aceasta, desfasurate in conformitate cu rezolutiile si sanctiunile destinate
mentinerii sau restabilirii pacii si ordinii.
OP!A$"" , ('$"'! A PAC"" Operatii militare desfasurate, cu acordul tuturor
partilor implicate, in scopul monitorizarii si implementarii unui acord, urmarindu0se
instaurarea unei stabilitatii politice de perspectiva.
OP!A$"" , PAC $otalitatea operatiilor de mentinere a pacii si a operatiilor de
impunere a pacii.
OP!A$"" , !C%P!A! Operatiile desfasurate in vederea cautarii , a localizarii,
identificarii, salvarii si a recuperarii personalului sau a ramasitelor umane, a
ec*ipamentului special, ori a altor materiale vitale pentru securitatea nationala.
OP!A$"" ,(O'#$!A$"+ , -O!$A Actiuni destinate sa demonstreze
*otar)rea unei tari, implic)nd o activitate crescuta a fortelor sale dislocate intr0o zona,
pentru a dezamorsa o situatie critica.
OP!A$"" "' A,"'C"( Actiunile si misiunile desfasurate spatial, dincolo de zona
de responsabilitate a unitatilor subordonate nemijlocit, p)na la limita indepartata a zonei
de responsabilitate proprii. #copul principal al acestor operatii este crearea conditiilor
favorabile desfasurarii operatiilor contact dar, frecvent ele sunt utilizate pentru
indeplinirea unor scopuri generale (partiale) ale operatiei.
OP!A$"" "' CO'$AC$ Actiunile si misiunile desfasurate in imediata apropie a
fortelor aflate in contact nemijlocit cu inamicul. "n cazul operatiilor liniare putem aprecia,
cu un oarecare grad de relativitate, ca operatiile in contact ale unei unitati se extind de
ambele parti ale aliniamentului de contact cu inamicul, intre limitele zonelor de
responsabilitate ale unitatilor subordonate nemijlocit. "n operatiile neliniare delimitarea
teoretica a spatiului de desfasurare a operatiilor este mai dificila, dar elementele
principale de referinta ram)n, si in acest caz, aliniamentul de contact si zona de
responsabilitate, iar c)nd aceasta din urma nu este precis delimitata, distanta fata de
aliniamentul de contact.
OP!A$"" "' #PA$ Actiunile si misiunile desfasurate inapoia zonei de
responsabilitate a unitatilor subordonate nemijlocit, p)na la limita dinapoi a zonei de
responsabilitate proprii, in scopul asigurarii libertatii de actiune, prin protectie, sustinerea
operatiilor contact si in ad)ncime si asigurarea libertatii de manevra a fortelor neangajate.
le nu se confunda cu logistica fortelor ci au o arie de cuprindere mult mai larga.
OP!A$"" "' #P!"9"'%& PAC"" Actiuni si activitati din domeniile prevenirii
conflictelor, restabilirii pacii, mentinerii pacii, impunerii si edificarii pacii.
OP!A$"" ("&"$A! A&$& ,CA$ !A@.O"%& Activitati in care instrumentul
militar al puterii nationale este folosit pentru alte scopuri dec)t varietatea operatiilor
insumate8asociate razboiului, care urmaresc descurajarea razboiului, rezolvarea
conflictului, promovarea pacii si sprijinul autoritatilor civile in vederea solutionarii
crizelor interne.
OP!A$"" 'CO(.A$A'$ , +AC%A! Operatiile desfasurate in vederea
evacuarii dintr0o tara straina a populatiei necombatante amenintate. Aceste operatii
implica localnici, conationali si cetateni straini, a caror siguranta este amenintata.(inapoi
la index)
OP!A$"O'A& Capacitatea optima a structurilor militare de a putea fi angajate in
operatie (lupta).
OP!A$"O'A&"@A! "ntreprinderea unui summum de operatii (totalizarea,
cuantificarea si evaluarea lor alaturi de niste parametri la care trebuie sa se ajunga),
pentru ca sistemele de conducere subordonate sa devina operationale.
OP!A$"O'A&"@A!A #$!%C$%!"&O! ansamblul masurilor intreprinse, de catre
factorii de decizie politico0militara, astfel inc)t, intr0un interval de timp stabilit, sistemul
militar (structura militara) sa fie apt pentru indeplinirea misiunilor specifice.
OP!A$"%' CO(%'A Actiune militara sau indeplinire de misiuni strategice,
operative, tactice, de instructie sau administrative de catre doua sau mai multe
departamente militare6 de asemenea, conducerea luptei, inclusiv deplasarea, rezervele,
atacul, apararea si te*nicile de manevra de catre doua sau mai multe departamente
militare.
OP!A$"%'" , ,#C%!A9A! +ariante de actiune sau de tipuri de optiuni de
raspuns militar elaborate pe baza considerentelor economice, diplomatice, politice si
militare, destinate sa determine adversarul real sau potential sa nu inceapa operatiunile
ostile preconizate ori sa le intrerupa pe cele in curs de desfasurare.
OP!A$"%'" , +AC%A! A 'CO(.A$A'$"&O! Operatiuni conduse de
(inisterul de xterne, (inisterul Apararii sau alte organisme abilitate prin care se
evacueaza necombatantii din zonele periculoase.
OP!A$"%'" 'O!(A& -unctii generale pe care le indeplineste un comandant al
unei unitati de lupta c)nd i se repartizeaza responsabilitati pentru o anumita zona
geografica sau functionala. Cu exceptia celor denumite astfel, printre 4operatiunile
normale4 ale unui comandant combatant se include: planificarea si executarea
operatiunilor in situatii neprevazute, de razboi limitat si razboi general6 planificarea si
acordarea asistentei militare6 mentinerea relatiilor si exercitarea sau coordonarea
autoritatii prevazute in 9oint Pubs C0> si F0C< si in 9oint Admin Pubs <.<.
OP!A$"%'" P'$!% A'/A9A! , -O!$ $otalitatea personalului militar, a
sistemelor de arme, a ve*iculelor si a rezervelor necesare sau combinatii ale acestora,
incarcate in scopul obtinerii accesului pentru operatiuni terestre, aeriene sau cu amfibii.
Angajarea de forte intr0o zona8obiectiv poate fi cu sau fara opozitie.
OP!A$"%'" #PC"A& Operatiuni conduse de forte militare si paramilitare special
instruite, ec*ipate si organizate pentru atingerea unor obiective militare, politice,
economice sau psi*ologice prin mijloace armate neconventionale in zone ostile, interzise
sau sensibile din punct de vedere politic.
OP!A$"%'" #%CC#"+ Operatiuni conduse secvential sau pe etape care sa
corespunda cu prioritatile de executie stabilite sau pentru a compensa lipsa de
resurse.(inapoi la index)
OP"'"A P%.&"CA fenomen de natura psi*osociala, cu caracter colectiv, care se
constituie ca reflectare a existentei sociale a oamenilor, ca manifestare a constiintei
sociale si care consta dintr0o apreciere si atitudine comuna, relativ generalizata, intr0o
problema de interes general si care, este impartasita de mai multi membri ai unui grup sau
ai unei clase sociale, ai unei natiuni, ori ai unei societati la un moment dat.
OP"'" nunt care da expresie optiunii cognitive si afective a unei persoane, grup
social sau colectivitate pentru un anumit punct de vedere cu privire la un fapt sau
eveniment, o relatie sau interactiune sociala etc.
OP$"("@A! $endinta de ridicare a nivelului performantei in conducerea unui sistem.
Optimizarea este o cerinta care se formuleaza in raport cu o activitate desfasurata in toate
domeniile vietii economice, sociale si politice, viz)nd utilizarea intensiva a mijloacelor
materiale disponibile a conditiilor conjuncturale precum si a factorilor umani si spirituali
capabili sa contribuie la obtinerea celor mai bune rezultate in functie de o situatie data.
O!,"' , AC$"%' #PC"A& 5 . Ordin emis catre o unitate inferioara ce cuprinde
indeplinirea misiunii totale transferat statului major superior6 5 Ordin emis catre o unitate
pentru indeplinirea unei misiuni fara a se specifica modul in care trebuie indeplinit.
O!,"' , A&!$A ,irectiva de actiune si interventie intr0o situatie de criza de la
(inistrul Apararii 'ationale emisa de Presedintele Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate
(ajore ce include indrumari esentiale pentru a planifica si conduce initierea planului de
executie pentru cursul de actiune (modul de executie) ales si autorizat de (inistrul
Apararii 'ationale. ,irectiva de planificare ce include indrumari de planificare si pentru
a conduce initierea planului de executie dupa ce autoritatea conducatoare aproba un curs
de actiune militara. %n ordin de alerta nu autorizeaza executia cursului de actiune
aprobat.
O!,"' , A(P&A#A! "nstructiune de planificare din partea ministrului apararii
emis de catre Presedintele Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate (ajore, ce autorizeaza
si conduce transferul de forte intre unitatile de lupta prin redistribuire sau detasare. "n
mod normal un ordin de amplasare specifica autoritatea pe care comandantul unitatii de
lupta o va exercita asupra fortelor transferate.
O!,"' , A+!$"@A! 5 "nstiintare preliminara a unui ordin sau unei actiuni care
urmeaza sa aiba loc. 5 (Presedintele Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate (ajore )
,irective de planificare a unei actiuni in situatie de criza, emisa de Presedintele
Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate (ajore, prin care se initiaza elaborarea si
evaluarea unor cursuri de actiune de catre un comandant asigurat si care este supusa
valuarii Comandamentului.
O!,"' , 1C%$" Ordin emis de catre Presedintele Comitetului intrunit al sefilor
de state majore, cu autoritatea si indrumarea (inistrului Apararii pentru a indeplini o
decizie a Autoritatii de Comanda 'ationala pentru a initia operatiuni militare.
O!,"' , P&A'"-"CA! (Presedintele Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate
(ajore) Ordin emis de Presedintele Comitetului "ntrunit ale #efilor de #tate (ajore
pentru a initia planificarea executiei. Ordinul de planificare va urma in mod normal dupa
evaluarea comandantului si va lua locul Ordinului de Alerta al Presedintelui Comitetului
"ntrunit al #efilor de #tate (ajor. 'u este necesara aprobarea unui curs de actiune ales, de
catre Autoritatea 'ationala de Comanda inainte de emiterea unui Ordin de Planificare al
Presedintelui Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate (ajore.(inapoi la index)
O!,"' , P!/A$"! A A(P&A#A!"" Ordin emis de autoritatea competenta
pentru a deplasa forte sau pentru a pregati forte pentru deplasare (exemplu: cresterea
pozitiei de amplasare a unitatilor).
O!,"' -!A/('$A! -orma prescurtata a unui ordin de lupta de obicei la 'A$O
emisa zilnic, ce elimina nevoia de reformulare a informatiilor cuprinse intr0un Ordin de
lupta de baza. Poate fi emis pe sectiuni.
O!,"' CO'#$"$%$"O'A&A #tarea in care se gaseste ordinea publica intr0un stat
la un moment dat, modul de desfasurare a tuturor activitatilor si actiunilor politice,
sociale, economice si militare, av)nd la baza Constitutia si legile tarii, respectiv modul in
care sunt aparate drepturile omului si sunt executate indatoririle cetatenesti, in vederea
asigurarii viabilitatii statului de drept.
O!,"' , ,!P$ #tare a relatiilor sociale, care se caracterizeaza prin desfasurarea
raporturilor juridice in stricta conformitate cu prescriptiile dreptului.
O!,"'%& O prevedere obligatorie, scrisa sau verbala, data de o autoritate (persoana
oficiala) pentru a fi executata intocmai.
O!/A' (Autoritate) 0 Comandant sau persoana individuala responsabil(a) cu probleme
de coordonare a unor functiuni sau activitati specifice, implic)nd fortele a doua sau mai
multe servicii sau a doua sau mai multe forte ale aceluiasi serviciu. Comandantul sau
persoana individuala are autoritatea sa solicite consfatuirea intre agentiile implicate, dar
nu are autoritatea sa oblige realizarea vreunui acord.
O!/A'"C Atribuital unei parti esentiale si care formeaza o parte esentiala a unei
organizatii militare. Partile organice ale unei unitati sunt cele listate in tabelul ei de
organizare in cazul -ortelor $erestre, -ortelor Aeriene, si -ortelor 'avale ale #.%.A iar in
cazul -ortelor 'avale sunt atribuite organizarii administrative a fortelor operative.
O!/A'"@A!A Atribut al conducerii care presupune determinarea activitatilor si
actiunilor tuturor componentelor structurale, iar in cadrul acestora, pe functii (posturi),
pentru utilizarea cu maximum de eficienta a resurselor de orice natura pe care le are la
dispozitie o unitate sau o mare unitate, in vederea indeplinirii unei misiuni sau obiectiv.
O!/A'"@A$"A Complex de actiuni si interactiuni sociale, caracterizata prin
urmatoarele trasaturi:<) este o structura de actiuni diferite (de munca, de comunicatie,
etc) in cadrul careia una detine un loc central. >) in cursul existentei sale actiunile se
leaga intre ele sub un raport temporar fiind succesive, coexistentiale, repetabile, inscrise
intr0un orar (de c)tiva ani, anual, lunar, etc). G) impreuna cu actiunile formeaza o
structura ecologica distincta in care ele exista unele alaturi de altele, se interfereaza. F)
factorul uman constituent se prezinta intr0o varietate de continuturi si forme in functie de
diviziunea muncii, de locul sau in ierar*ia functionala si comunicationala si de relatiile
dintre indivizii si grupurile in care el se structureaza. E) ceea ce da unitate tuturor faptelor
sociale care se petrec in cadrul ei este elementul teleologic, reteaua de scopuri sau teluri.
B) in ansamblul ei, operatiunea este doar o componenta a societatii cu care se afla in
relatii permanente si variate. ?) exista o mare diversitate de organizatii (politice, juridice,
economice, stiintifice, de invatam)nt, etc.), fiecare dintre ele av)nd specificul lor
intrinsec si care se manifesta diferit in functie de societatea in care functioneaza, de
factorul de timp si mediul socio0natural imediat.
4
!A",%& Operatia limitata in timp si spatiu, ce implica o patrundere rapida, in teritoriul
ostil, pentru obtinerea de informatii, dezorientarea adversarului sau distrugerea unor
obiective si care se inc*eie cu o retragere planificata.(inapoi la index)
!AP","$A$A Principiul operational conform caruia fortele proprii vor reactiona,
devans)nd inamicul prin actiuni, in special asupra partilor sale vulnerabile, prin
concentrari prompte, succesive si atacuri neasteptate, care ii fragmenteaza si
dezorganizeaza (dezarticuleaza) sistemul operational.
!APO!$ 'APA!$"'A', %'" A'%("$ %'"$A$" -isa de intrare pentru
personal si incarcatura, neapartin)nd unei anumite unitati6 printre caracteristici se includ:
tipul de deplasare, informatii privind ruta, tipul de incarcatura, greutate, volum, suprafata
necesara, numarul de personal necesar pentru transport.
!A'"$""8.O&'A+"" +AC%A$" Persoane ranite, cu leziuni si traume sau bolnave si
care trebuie transportate la serviciile medicale.
!A@.O" A%$O(A$"@A$ $ip de razboi in care principalele mijloace de lupta folosite
sunt utilajele automate, fie in totalitatea lor, fie in anumite proportii, iar actul de
conducere este realizat cu mijloace moderne de calcul.
!A@.O" C"+"& /en de confruntare armata in care se intrepatrund actiunile militare cu
cele nemilitare, care au loc in interiorul unui stat, intre grupari de forte si mijloace de
natura etnico0religioasa sau structurate dupa criterii politice, economice ori ideologice.
!A@.O" C&A#"C (conventional) $ip de razboi in care nu se folosesc armele de
nimicire in masa, ci numai mijloacele de lupta clasice. &upta se duce numai cu forte
armate regulate, deosebindu0se, in acest fel, de razboaiele duse cu forte armate neregulate
(militii, g*erile, partizani etc.).
!A@.O" , COA&"$" !azboi bazat pe o alianta militara si politica temporara a unui
grup de state, inc*eiata in scopul unei actiuni comune.
!A@.O" &C$!O'"C 5Ansamblul actiunilor militare executate de fortele proprii, intr0
o conceptie unitara, care implica utilizarea energiei electromagnetice pentru determinarea
(precizarea) exploatarea, contracararea, reducerea sau prevenirea folosirii ostile de catre
adversar a spectrului electromagnetic, precum si masurile care asigura exploatarea, in
siguranta, a mijloacelor electronice proprii sau aliate, pentru indeplinirea misiunilor
stabilite6 5 Orice actiune militara ce implica folosirea energiei electromagnetice pentru a
avea controlul asupra spectrului electromagnetic sau pentru a ataca inamicul. Cele trei
subdiviziuni majore ale razboiului electronic sunt atacul electronic, protectia electronica
si sprijinul razboiului electronic.
!A@.O" "' CO'CP$"A #.%.A. #tare de actiune ostila, declarata sau nedeclarata,
caracterizata prin folosirea sustinuta a -ortelor Armate, intre doua sau mai multe natiuni
sau grupuri organizate in interiorul unei natiuni si care implica forte conventionale sau
neconventionale intr0o serie de operatiuni sau campanii militare conexe in scopul
indeplinirii unor obiective de importanta nationala.
!A@.O" &OCA& (regional) $ip de razboi spatial, limitat geografic (tara, tari, regiune,
zona), in care se folosesc, de regula, mijloacele de lupta armata clasice, care reprezinta o
sursa permanenta de incordare a situatiei internationale si un focar periculos pentru pacea
mondiala.
!A@.O" P#"3O&O/"C $ip de razboi initiat si desfasurat de un purtator (grup social,
stat), impotriva unui sistem0tinta (alt grup social sau stat), fara mijloace militare, in
scopul subminarii puterii si prestigiului adversarului. !.p. constituie un element al
strategiei generale si un instrument al politicii cercurilor conducatoare agresive din unele
tari si vizeaza dezinformarea, ademenirea sau convertirea convingerilor sistemului tinta,
abaterea atentiei si vigilentei, inducerea unei inalte credibilitati in raport cu continutul
celor transmise de purtator, exploatarea, at)t a sprijinului, c)t si a opozitiei celor care sunt
deja adeptii ori dusmanii cauzei razboiului psi*ologic..(inapoi la index)
!A@.O" #PC"A& ('CO'+'$"O'A&) -orma de ducere a luptei politice, cu
mijloace nepolitice dar si nemilitare. !.s. reprezinta transpunerea in practica, in mod
planificat si coordonat, a masurilor politice, economice, psi*ologice, propagandistice,
militare etc. impotriva unui stat pentru destabilizarea sa, inlocuirea puterii politice si
aducerea acestuia in stare de dependenta si subordonare.
!A@.O" 5 -enomen politico0militar care reprezinta forma cea mai violenta de
manifestare a relatiilor conflictuale existente, la un moment dat, intre grupari mari de
oameni (popoare, natiuni, state, coalitii de state, comunitati sociale, etnice, religioase)
organizate din punct de vedere militar, care folosesc lupta armata pentru atingerea
scopurilor urmarite, ceea ce confera acestui fenomen un puternic caracter distructiv6 5
-enomen social complex, in cursul caruia se manifesta in modul cel mai ascutit, prin
intermediul fortei al violentei armate, relatiile conflictuale dintre grupuri mari de oameni
(clase, popoare, natiuni, state, grupari de state), organizate din punct de vedere politic si
militar, care urmaresc atingerea anumitor scopuri politice, economice, ideologice,
incompatibile6 instrument si prelungire a politicii externe a statelor si in ultima analiza
instrument si prelungire a politicii lor interne. ,atorita mijloacelor de lupta utilizate de
partile angrenate in conflict, razboiul are un puternic caracter distructiv6 5 $ip de
interactiune sociala intre doua sau mai multe comunitati, desfasurat in forma unui conflict
violent, de regula armat, si in baza unor norme strict determinate6 5 !eprezinta situatia
conflictuala de maxima incordare ce se manifesta sub forma luptei armate, s)ngeroase si
distrugatoare, intre doua grupari mari de oameni (natiuni, popoare, state sau civilizatii de
state), care folosesc violenta armata organizata (forte armate, mijloace te*nice si
te*nologice metode si procedee de nimicire si distrugere), fiecare urmarind sa0si
impuna vointa asupra inamicului, pentru a0si realiza scopurile economice, politice,
sociale, ideologice si religioase.
!A@.O"%& , APA!A! A $A!"" 5Angajarea efectiva si la potentialul maxim a
tuturor resurselor apararii nationale, pe care statul rom)n le poate utiliza in vederea
apararii suveranitatii, independentei nationale, unitatii si integritati teritoriale, a
democratiei constitutionale a !om)niei6 5 !eprezinta riposta *otar)ta de natura politica,
diplomatica, economica, psi*ologica, militara etc. data oricarui agresor care atenteaza la
suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a !om)niei, a ordinii de drept
constitutionale, care va angaja, intr0un efort militar, toate resursele umane, materiale si
spirituale ale tarii p)na la victoria totala asupra agresorului.
!AC$"%'A PO&"$"CA Atitudine si actiune politica contrarie mersului general al
societatii, sensului istoriei6 pozitie retrograda, reactionara, ce urmareste restaurarea unor
stari de lucruri perimate istoriceste, a unei or)nduiri vec*i, a puterii claselor rasturnate de
la conducerea statului de mersul obiectiv ascendent al istoriei societatii omenesti.
!A(P&A#A! $ransferul unei unitati sau a unor rezerve dintr0o zona in alta, in alt
loc din zona respectiva sau intr0o zona din interior, in scopul unei angajari ulterioare in
lupta.
!AP!O+"@"O'A! P&A'"-"CA$A xpedierea rezervelor intr0un flux constant
prezentat in programul planificat existent care include de cele mai multe ori unele forme
de aprovizionare prestabilite..(inapoi la index)
!,"('#"O'A!A -O!$&O! $!#$! $recerea succesiva a marilor unitati
si unitatilor, apartin)nd acestei categorii de forte, de la starea de pace, la starea de razboi,
in functie de necesitatile impuse de situatiile create. "n vederea desfasurarii actiunilor
militare, la ordinul esalonului superior, marile unitati cu rol operativ din compunerea
fortelor terestre se pot redimensiona, prin luarea in subordine sau punerea la dispozitie de
mari unitati (unitati) apartin)nd celorlalte categorii de forte ale armatei si altor structuri
ale fortelor armate, precum si de mari unitati (unitati) de arma si specialitate, in functie de
existentul si necesarul in forte si mijloace, rolul in actiune, misiunile primite, precum si
de situatia concreta din zona de operatii (de actiune).
!/'!A! Capacitatea de a genera forte militare aditionale pentru a contracara o
concentrare rapida a fortelor inamice. Actiunile includ activarea tuturor componentelor de
rezerva cu o capacitate sporita de instructie pentru lupta si cu un nivel crescut de instruire
(p)na la o mobilizare completa), precum si accelerarea bazei de productie industriala.
!/'!A!A -O!$&O! $!#$! Capacitatea sistemului logistic de a forma
si completa, total sau partial, in timp oportun, structurile si infrastructurile acestei
categorii de forte ale armatei.
!/"( PO&"$"C (odul concret in care functioneaza un sistem politic considerat,
adica structurarea in actiunea politica propriu0zisa a relatiilor dintre guvernanti si
guvernati6 implica forma de guvernare, statuarea rolurilor actorilor politici si tipul de
raspuns al masei de guvernanti.
!/!%PA! Actiunea prin care se realizeaza o noua grupare a fortelor si mijloacelor,
in scopul indeplinirii aceleiasi misiuni sau uneia noi.
!/%&A('$ , ("$!" Colectia de emiteri importante rezult)nd din trecerea in
revista a (emorandum0umului Programe0Obiective de catre personalul Cabinetului
(inistrului Apararii.
!/%&A('$ Act normativ specific, care normeaza actiunea militara, stipuleaza
principii si reguli ale vietii ostasesti pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi, de
pregatire si ducere a actiunilor militare, ale activitatilor de conducere si asigurare a
fortelor.
!/%&" , "'#$!%C$" 'ormele dupa care se organizeaza si se desfasoara
instructia.
!PA!$"@A! A plasa unitati sau personal intr0o organizatie in care o astfel de
amplasare este relativ constanta si8sau unde o astfel de organizatie controleaza si
administreaza unitatile sau personalul.
!#$A."&"!A PAC"" 5Actiunile postconflictuale predominant diplomatice si
economice, care consolideaza si reorganizeaza infrastructura si institutiile
guvernamentale in scopul evitarii relansarii conflictului6 5 Ansamblu de actiuni
desfasurate dupa declansarea unui conflict, in scopul convenirii asupra unui aranjament
de pace. !estabilirea pacii se realizeaza prin: bune oficii, mediere, conciliere, izolare
diplomatica si impunere de sanctiuni.
!#$!"C$"A (principiu al actiunilor militare altele dec)t razboiul) Aplicarea, cu
prudenta, a capabilitatilor militare.
!#%!#A -"'A'C"A!A (A "'#$!%C$"") #uma (in bani) alocata -ortelor $erestre
pentru instructie, cu implicatii determinante in planificarea obiectivelor si scopurilor ce
trebuie indeplinite intr0o unitate de timp..(inapoi la index)
!#%!#A (A$!"A&A (A "'#$!%C$"") $otalitatea materialelor pentru instructie,
a ec*ipamentelor, utilajelor si t*enicii din dotare, precum si a infrastructurii necesare
instructiei (poligoane, piste, servicii etc.), care, planificate si folosite in mod judicios,
contribuie la instructia trupelor, conform programului stabilit.
!#%!#A %(A'A (a procesului de instructie) Personalul de decizie si executie din
sistemul de instructie, care asigura realizarea documentelor care stau la baza instructiei
-ortelor $erestre si punerea in practica a prevederilor acestora, concomitent cu
planificarea si gestionarea resurselor materiale si financiare.
!#%#! -orte, materiale, mijloace de transport si alte materiale repartizate sau
alocate comandantului unui comandament unificat sau specificat.
!#%!#& "'#$!%C$"" $otalitatea posibilitatilor pe care le are societatea, la un
moment dat, de a pune la dispozitia -ortelor $erestre efectivele, baza materiala si
financiara necesare instructiei, in conformitate cu obiectivele stabilite.
!$!A/! A "'CA!CA$%!"" vacuarea incarcaturii din raionul actiunilor de
lupta.
!$!A/!A P!#O'A&%&%" vacuarea personalului din teatrul actiunilor de
lupta poate include raniti, personal necombatant si civil.
!$!A/!A Procedeu defensiv prin care fortele angajate in lupta int)rzie actiunile
inamicului si se sustrag loviturilor puternice ale acestuia, sc*imb)ndu0si pozitiile de lupta
spre inapoi.
!$"'! Ordin folosit in contextul unei planificari deliberate, prin care
Comandamentul va retine in forma neactiva Planul de actiune, Planul de actiune in
format de conceptie sau orice sisteme comune de planificare a operatiilor asociate sau
orice sisteme de procesare automata a datelor. Planul si fisierele asociate acestuia nu vor
fi mentinute dec)t daca se repeta ordinul.
!%'"$ $ermen ce denumeste activitati, operatiuni, organizatii etc., la care participa
subunitati ale mai multor departamente militare ale aceleiasi natiuni. (C)nd nu sunt
implicate toate departamentele militare, sunt identificate #erviciile participante, exemplu:
-ortele terestre si navale reunite).
!+O&%$" Orice sc*imbare spectaculoasa de structura a unei sfere importante a
vietii sociale..(inapoi la index)
!@!+A , (A$!"A& 1"#$'$A "' !A"O'& P!O.A."& A&
AC$"%'"&O! , &%P$A .unurile destinate sa satisfaca necesarul de rezerve de
mobilizare existente in raioanele probabile ale actiunilor de lupta.
!@!+A -&O$" A!"' C"+"& Program in care (inisterul Apararii foloseste
aparate de zbor aflate in posesia cetatenilor statului. Aparatele de zbor sunt alocate de
(inisterul Apararii. Aceste aparate de zbor sunt distribuite la solicitarea (inisterului
Apararii, in functie de posibilitatile lor, unor segmente cum ar fi:
&ong0!ange0"nternational (marfuri de pasageri) cursa lunga
#*ort0!ange0"ntrnational Cursa scurta
,omestic
AlasIan
Aeromedial
si a altor segmente.
!ezerva flotei aeriene poate fi activata de (inisterul Apararii in G stadii (etape) ca
raspuns la situatiile de aparare orientata cuprinz)nd o situatie de urgenta pentru a
indeplini solicitarile legate de deplasarea aeriana a (inisterului Apararii.
Aparatele de zbor ale rezervei flotei aeriene civile, atunci c)nd sunt activate se afla sub
controlul (inisterului Apararii, iar resursele civile se afla sub controlul operational din
responsabilitatea statului.
a) !ezerva flotei ariene civile tapa ". Acest stadiu implica folosirea rezervei aeriene
civile pe care transportoarele aeriene le vor furniza (inisterului Apararii pentru a sustine
solicitarile legate de transporturi aeriene militare pe timp de pace. Comandantul
$ransporturilor aeriene poate autoriza activarea acestui stadiu si are misiunea de a
controla efectivul de necesitati angajate in aceasta etapa.
b) !ezerva flotei aeriene civile. tapa a ""0a Acest stadiu implica folosirea rezervei
aeriene civile pe care transportoarele aeriene o va furniza (inisterului Apararii in situatii
de urgenta in aparare aeriana. (inistrul Apararii sau loctiitorul acestuia pot autoriza
activarea acestui stadiu permit)nd Comandantului de $ransporturi aeriene sa0si asume
misiunea de a controla efectivul de necesitati angajate in aceasta etapa.
c) !ezerva flotei aeriene civile tapa a """0a. Acest stadiu implica folosirea rezervei
aeriene civile aflata in posesia statului pe care transportoarele aeriene o va furniza
(inisterului Apararii in stare de urgenta sau pe timp de razboi sau oric)nd este necesar
pentru apararea nationala. Aparatele de zbor in acest stadiu sunt alocate de catre
(inisterul $ransporturilor catre (inisterul Apararii. (inisterul Apararii poate autoriza
activarea acestei etape permit)nd Comandantului de $ransporturi aeriene sa isi asume
misiunea de a controla efectivul de necesitati angajate in etapa a """0a.
!@!+A lement component al dispozitivului de lupta, intrebuintat pentru rezolvarea
unor situatii critice neprevazute care pot sa apara pe timpul desfasurarii operatiei. !. se
constituie din mari unitati (unitati) de arme intrunite, din arme si specialitati, in functie de
existentul acestora, complexitatea situatiei si caracteristicile geoclimatice ale
zonei..(inapoi la index)
!@!+A , #%#$"'! (aterial pentru sprijinirea unei unitati dupa sosirea in
raionul actiunilor de lupta, din momentul in care sunt anticipate rezervele de insotire si
stocul de materiale de rezerva p)na la urmatoarea reaprovizionare.
!@!+ CO(%' !ezerve comune pentru doua sau mai multe #ervicii
!@%(A$ A& P&A'"-"CA!"" lemente necesare ale unui plan de operatiune care
ofera o descriere pe scurt a misiunii, a situatiei generale, a conceptiei operatiunilor, a
fortelor majore necesare, a aranjamentelor si aprecierea comandantului privind
posibilitatile logistice reale de realizare a planului de actiune.
!"PO#$A A!(A$A Ansamblul de actiuni spatiale si temporale, care include totalitatea
atitudinilor ofensive si defensive ale unei categorii de forte armate, ca raspuns la actiunile
adversarului.
!"#C Probabilitatea de producere a unui eveniment sau curs de actiune, de regula
nedorite pentru subiect.
!"#C%& &A A,!#A #C%!"$A$"" '$"O'A& Prezenta unor factori activi sau
potentiali care pot afecta securitatea unui stat.
!"$( +iteza cu care se realizeaza, intr0o perioada data, anumite actiuni de lupta sau
alte activitati militare.
!%P!A APA!A!"" Actiune de lupta dusa impotriva unui inamic aflat in aparare,
incluz)nd executarea loviturii frontale si crearea unei brese in dispozitivul apararii
inamice, pe o largime si ad)ncime care sa permita dezvoltarea ulterioara a ofensivei in
ad)ncime si spre flancuri..
5
#C3"(.A! #OC"A&A Consta in trecerea unui sistem social sau a unei componente a
acestuia de la o stare la o alta stare diferita calitativ si8sau cantitativ.
#COP%& "'$!OP!A."&"$A$"" Cerinta (norma) privind perfectionarea capacitatii
operationale, te*nice si administrative a marilor unitati8unitatilor, nominalizate sa
actioneze in comun cu forte care apartin structurilor de securitate internationala, pentru
pregatirea si executarea operatiilor multinationale de sprijinire a pacii.
#C%!"$A$ #OC"A&A #istem de legi, institutii si activitati destinate asistarii
persoanelor afectate de anumite riscuri la care este expusa, in principiu, intreaga
populatie (somaj, saracie, accidente de munca, boli profesionale sau de alta natura,
invaliditate, maternitate, vaduvie, batr)nete etc.).
#C%!"$A$ 5#ituatie in care o persoana (sau un stat), in urma unor masuri specifice
adoptate individual sau in intelegere cu alte persoane (sau state), capata certitudinea ca
existenta, integritatea si interesele sale fundamentale nu sunt primejduite65!eprezinta
starea in care trebuie sa se gaseasca statul rom)n pentru a putea sa se dezvolte liber si sa
actioneze neingradit pentru promovarea intereselor fundamentale ale !om)niei6 5
!eprezinta starea ce trebuie realizata pentru ca o persoana, un grup de persoane, un stat
sau un grup de state sa poata actiona neingradit pentru promovarea intereselor proprii, in
conditiile respectarii normelor si intereselor generale adoptate si recunoscute pe plan
international.
#C%!"$A$A AC$"%'"&O! , &%P$A Proces de identificare a informatiilor
vitale si analizarea ulterioara a actiunilor proprii care iau parte la operatiunile militare si
la alte activitati pentru a indeplinii urmatoarele:
a) identificarea actiunilor care pot fi observate de sistemele inamice de informatii6
b) determinarea indicatorilor pe care sistemele inamice de informatii le0ar putea obtine si
care ar putea fi interpretate ca informatii vitale utile adversarilor6
c) alegerea si indeplinirea de masuri prin care sa se elimine sau sa se reduca p)na la un
nivel acceptabil vulnerabilitatea actiunilor proprii fata de cercetarea adversarilor.
#!+"C"%& , A#"/%!A! A %'"$A$"&O! , &%P$A -unctiuni, activitati si
sarcini esentiale necesare pentru a sustine toate elementele actiunii militare la toate
nivelele luptei. "n interiorul sistemelor nationale si logistice este inclus suportul oferit de
forte de serviciu pentru asigurarea rezervelor, mentinere, servicii de transport si sanatate
si alte servicii cerute de fortele terestre si cele de aviatie pentru a permite acestor unitati
sa0si indeplineasca misiunile in lupta. #erviciul de asigurare a unitatilor de lupta cuprinde
activitati la toate nivelele luptei prin care se realizeaza sustinerea tuturor fortelor
operationale de pe c)mpul de lupta. Conducerea actiunilor combatante apartine
comandantului unei unitati de lupta pentru efectuarea functiunilor asupra fortelor
repartizate si implica organizarea si angajarea unitatilor si fortelor, indeplinirea sarcinilor,
precizarea obiectivelor si a directivelor tuturor aspectelor unei operatiuni militare,
instruirea comuna, activitatile logistice necesare pentru indeplinirea misiunilor.
Conducerea actiunilor combatante trebuie sa fie exercitata prin comandantii subordonati.
Conducerea actiunilor combatante confera autoritate deplina pentru a organiza si pentru a
angaja unitati si forte pe care Comandantii structurilor militare de actiune le considera
necesare pentru realizarea misiunilor stabilite..(inapoi la index)
#!+"C"%& ("&"$A! !amura a -ortelor armate a #tatelor %nite, intemeiata printr0un
Act al Congresului in care anumite persoane sunt numite, inrolate si recrutate in serviciul
militar si care functioneaza si este administrata in cadrul unui departament militar sau
executiv. #erviciile militare sunt -ortele $erestre ale #tatelor %nite, -ortelor (aritime ale
#tatelor %nite, -ortele Aeriene ale #tatelor %nite, "nfanteria (arina a #tatelor %nite si
/arda de Coasta a #tatelor %nite.
#!+"C"%& P'$!% ,"!"9A!A +AC%A!"" !A'"$"&O! Agentie comuna a
Armatei, (arinei si -ortelor Aeriene condusa de #eful #tatului (ajor al -ortelor Aeriane
ale #.%.A. ca agent executiv al Presedintelui Comitetului "ntrunit al #efilor de #tate
(ajore, care dirijeaza deplasarea pacientilor autoriz)nd transferul de ec*ipament pentru
tratamente medicale catre ,epartamentul pentru Problemele +eteranilor si ec*ipamente
pentru #istemul (edical cu probleme de Catastrofe 'ationale.
#+!"$A$A8#!"O@"$A$A C!"@" termen care se refera la perceptia gradului
de importanta pe care partile implicate il atribuie crizei si care reprezinta gravitatea si
urgenta unei amenintari la adresa valorilor, a obiectivelor sau a intereselor prioritare.
#"/%!A'$A Ansamblul masurilor si actiunilor de supraveg*ere, paza si aparare
nemijlocita si generala, at)t a intregului dispozitiv, c)t si a fiecarui element al acestuia in
toate conditiile si in toate actiunile militare, care se executa in scopul prevenirii fortelor
proprii, zadarnicirii cercetarii si al altor actiuni desfasurate de catre inamic.
#"(.O& Obiect material, imagine, idee menite sa trezeasca in indivizii grupului care le
adopta anumite sentimente politice, evocarea unei realitati, convingeri, apartenente etc.
#"(P&"$A$A P&A'%!"&O! #" A O!,"'&O! Principiu de pregatire si
desfasurare a actiunilor militare, care presupune elaborarea unor planuri clare,
necomplicate, precum si a unor ordine concise pentru a asigura o intelegere completa a
misiunii.
#"(%&A! CO'#$!%C$"+A -orma de pregatire, specifica pregatirii instructiei
comandamentelor8comenzilor, de la nivel batalion, p)na la nivel strategic, ce se realizeaza
prin antrenamente de stat major8aplicatii de comandament asistate de calculator.
#"(%&A! +"!$%A&A -orma de instructie care asigura instruirea militarilor si
ec*ipajelor prin utilizarea mac*etelor electronice ale te*nicii de lupta.
#"(%&A!A "' $!' C% $!%P -orma de instructie cea mai complexa care
asigura instruirea militarilor, subunitatilor, comenzilor si comandamentelor prin exercitii
si aplicatii tactice in teren, in cele mai apropiate conditii impuse de c)mpul de lupta
modern, fara utilizarea munitiilor de razboi.
#"'C!O'"@A!A AC$"%'"&O! Principiu operational care presupune integrarea
activitatii de cercetare, de sprijin cu foc si logistic, cu manevra in cadrul operatiilor. a
are in atentie obtinerea puterii de lupta necesare, care, in context operational, este
precedata de protectia, pregatirea cercetarii, logistica, generarea fortei (concentrarea
fortelor) si accesul la infrastructura in conditiile, in care, trupele nu sunt inca desfasurate
in zona de actiune.
#"#$( A& CO(A',A('$%&%" ("&"$A! 'A$"O'A&
'2'*2O04#/2+
J Constitutia !om)niei, (onitorul Oficial al !om)nei nr. >GG, .ucuresti, <==<
J &egea privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului #uprem de Aparare
a tarii, nr. G=8<==C
J &egea privind #iguranta nationala a !om)niei, nr. E<, (onitorul Oficial al !om)niei
nr. <BG, .ucuresti, <==<
J &egea apararii nationale a !om)niei, nr. FE, (onitorul Oficial al !om)nei, partea <,
nr. <?>, .ucuresti <==F
J &egea privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare, nr. ?G,
(onitorul Oficial al !om)niei, nr. <FE, .ucuresti, <==E
J &egea privind organizarea si functionarea (inisterului Apararii 'ationale, nr. F<,
(onitorul Oficial al !om)niei nr. <F?, .ucuresti, <==C
J &egea protectiei Civile, nr. <CB, (onitorul Oficial al !om)niei, nr. >F<, .ucuresti,
<==B
J &egea privind pregatirea populatiei pentru aparare, nr. FB, (onitorul oficial al
!om)niei, nr. <>C, .ucuresti, <==B
J 3otar)rea Consiliului #uprem de Apararea a $arii, nr. <CG, <==E
J 3otar)re privind aprobarea !egulamentului de organizare si functionare a Comisiei
/uvernamentale pentru Apararea impotriva ,ezastrelor, (onitorul Oficial al !om)niei,
nr. <CG, .ucuresti, <==?
J 3otar)rea privind !egulamentul de organizare si functionare a Comisiei Centrale
pentru Apararea impotriva "nundatiilor, -enomenelor (eteorologice Periculoase si
Accidentelor la Constructiile 3idrote*nice, (onitorul Oficial al !om)niei, nr., <CG,
.ucuresti, <==?
J 3otar)re privind Organizarea (inisterului Apararii 'ationale, (onitorul Oficial al
!om)niei, nr. >>?, .ucuresti, <===
J Ordonanta privind planificarea apararii nationale a !om)nei, (onitorul Oficial al
!om)niei, nr. GC>, .ucuresti, <==K
J Ordonanta de %rgenta a /uvernului !om)niei, nr. GC, <==B
J Ordonanta de %rgenta privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta
J
J J
J A.'.0<, !egulamentul general al actiunilor militare, <==B
J A.'.0>, !egulamentul activitatii de comandament in campanie, <===
J Av. Ap A.A.0<, !egulamentul operatiilor Aviatiei si $rupelor de Aparare Antiaeriana,
proiect
J (.0<, !egulamentul operatiilor (arinei (ilitare
J (.0G, !egulamentul activitatii de comandament in (arina (ilitara la campanie,
proiect
J $.%.<, !egulamentul actiunilor $rupelor de %scat in campanie, .ucuresti, <==E
J
J J
J J J J ,ictionar explicativ al limbii rom)ne, ditura %nivers nciclopedic, .ucuresti
<==K, editia a ""0a
J J J J ,octrina operationala a -ortelor $erestre, .ucuresti, >CCC
J J J J &exicon (ilitar, ditura #aIa, C*isinau, <==F
J J J J (ica enciclopedie de politologie, ditura stiintifica si enciclopedica, .ucuresti,
<=??
J CA$A&"' @A(-"!, &A@A! +&A#CA'%, ,ictionar de sociologie, ditura
.abel, .ucuresti, <==K
J 9AC; C. P&A'O, !O.!$ . !"//"#, 3&'A' #. !O."', ,ictionar de
analiza politica, ditura cce 3omo, .ucuresti, <==G
J
J J
J A!#'" +., CA!AP"' $., +&"C"% /. Actualitatea strategiei. #tudii de arta
militara si strategie a ordinii publice, ditura #itec*, Craiova, <==K
J A$A'A#"% A. (anevra strategica, %niversul, .ucuresti, <=GK
J .A!!$, 9O3' Prevenirea si gestionarea crizelor. Abordarea '.A.$.O.
J C!'A"A'% ". Conceptia, organizarea si modul de actiune a acoperirii,
.ucuresti, <=GE
J Col. dr. /!O@A $. $endinte, orientari, controverse in strategiile militare
contemporane, ditura (ilitara, .ucuresti, <=K?
J .O'C% #"("O' #ecuritatea europeana. Provocari si solutii, ditura America
Press, .ucuresti, <=EE
J .!%CA' #"&+"% &umea dupa razboiul rece. &ocul !om)niei si viitorul ei,
ditura !om)nia &ibera, .ucuresti, <==B
J CA!& von C&A%#L"$@ 0 ,espre razboi, ditura (ilitara, .ucuresti, <=K>
J /l.c.a. C"O-&"'A ,%("$!%, /l.bg.prof.dr. 3A."A', &"+"% Arta operativa.
$recut, prezent, viitor, ditura A.".#.(., .ucuresti, <===
J CO'#$A'$"'#C%, ("& 0 Alocutiunea presedintelui !om)niei la reuniunea
Consiliului '.A.$.O., .uxelles, <==?
J C%&,A, &%C"A' Particularitati ale strategiilor de securitate nationala in
conditiile sporirii posibilitatilor de manipulare informationala, in 2!om)nia in situatii
limita4, ditura &icorna, .ucuresti, <==E
J ,A+", +. A%!& 'atiunea intre 2starea de securitate4 si 2criza politico0militara4,
ditura &icorna, .ucuresti, >CCC
J ,/!A$%, CO'#$A'$' #ecuritatea in uropa Centrala, Cazul !om)niei,
#trategii 11", 'r. >8<==?
J -&O!"', !A,% Crizele uropei, "nstitutul de teorie sociala a Academiei !om)ne,
.ucuresti, <==>
J Col.dr. 3A."A' &"+"% seu despre strategie si tactica militara, ditura A.".#.(.,
.ucuresti, <==E
J "&", (A!"' !eflectarea legilor si principiilor luptei armate in conducerea
strategica a fortelor, ditura (ilitara, <==?
J Amiral &".!"#, C3!"#$O# #trategia nationala si gestionarea crizelor, /recia,
<==?
J &",&&, 3A!$ #trategia. Actiunile indirecte, ditura (ilitara, .ucuresti, <=?>
J Col. (7',!%, ("!CA (anagementul crizelor politico0militare, .ucuresti,
<===
J Col. CO#(A, ("!CA ,e la geopolitica la geostrategie, ditura Academiei
-ortelor $erestre, #ibiu, <===
J Col. CO#(A, ("!CA /estionarea crizei, ditura Academiei -ortelor $erestre,
#ibiu, >CC<
J $O--&!, A&+"' si 3"," !azboi anti0razboi. #upravietuirea in secolul al 11"0
lea, editura Antet, .ucuresti, <==E
J $O--&!, A&+"' Puterea in miscare, ditura Antet, .ucuresti, <==E
J Col.ing. +A#"&#C%, ,O!% volutia si gestionarea crizelor, /)ndirea (ilitara
!om)neasca, nr.F8<==K
J Col.ing. +A#"&#C%, ,O!%, cpt. A!,&A'%, C!"#$"A' $erminologia
'.A.$.O.8%..O. privind gestionarea crizelor, /)ndirea (ilitara rom)neasca, nr. F8<==K
J Col.ing. +A#"&#C% ,O!% Aspecte ale activitatii de informatii in actiuni
umanitare a pacii, /)ndirea (ilitara !om)neasca, nr. G8<==?
J L. ,A+"#, !# Arta managementului, ditura $e*nica, .ucuresti, <==B
J L!'!, .A%L'#, &%C, !+C3&! Arta prevenirii conflictelor, .ucuresti,
<==B
J
J J
J J J #trategia de securitate nationala a !om)niei
J J J !om)nia. Optiune strategica nationala integrarea in '.A.$.O., ditura (ilitara,
.ucuresti, <==?
J J J $eoria cunoasterii stiintifice, ditura Academiei !om)ne, .ucuresti, <=KK
J J J $ipologia conflictelor armate contemporane, ditura (ilitara, .ucuresti, <=KK
J J J (anual '.A.$.O. Parteneriat si cooperare, ditura (inerva, .ucuresti, <==?
J J J !om)nia in situatii limita, ditura &icorna, .ucuresti, <==E
J J J "nteresul national in politica de securitate, "nstitutul !om)n de studii
"nternationale, .ucuresti, <==E


J
J J
J /)ndirea (ilitara !om)neasca
J .uletinul A.".#.(.
J !evista $rupelor de %scat
J !evista -ortelor $erestre
J #trategii 11"
J !evista rom)na de studii internationale
J ,Mfense nationale, -ranta
ArmMes dN aujourdN *ui, -ranta