Suport Curs ContabilitateFinModul 3

Suport de curs la disciplina contabilitate si fiscalitate
1. Impozit pe profit
Principiile fiscale si contabile privind gestionarea profitului si a impozitului pe profit modelul de baza
Sisteme de impozitare
Impozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate la plata impozitului pe
profit toate entitatile economice care desfasoara activitati economice si nu sunt clasificate in alte categoriide
impozitare a activitatii, cum sunt microintreprinderile sau organizatiile nonprofit. Impozitarea activitatii prin
intermediul impozitului pe profit se realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume:
a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe profit se aplica asupra profitului impozabil determinat
conform Codului Fiscal;
b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului pe profit, din acest calcul
alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie incadrandu-se anumite entitati economice, cum
ar fi cazionourilor, barurile de noapte, pariuri sportive, etc;
c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit.
Principii de baza
Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii cheltuielilor la venituri. cest
principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta in contabilitate si situatiile financiare numai daca prin
consumul de resurse ale intreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de resurse.
Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-au avansat resurse !cheltuieli",
valoarea acestora nu este recunoscuta in calculul profitului impozabil!baza de impozitare pentru impozitul pe
profit".
#entru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit se mai tine seama de principiul evitarii dublei
impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitate economica trebuie impozitat o singura data. Daca
o intreprindere realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, contabilizarea lor de catre intreprindere se va
realiza in categoria celor neimpozabile in procesul de calcul al impozitului pe profit.
Elementele componente al bazei de impozitare
$aza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din douan elemente de baza: cheltuielile si veniturile.
Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul contabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai
mari decat cheltuielile. #entru obtinerea bazei de impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la
randul lor in mai multe subcategorii. Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partial deductibile si
nedeductibile. %eniturile sunt clasificate la randul lor astfel: venituri impozabile si venituri neimpozabile.
Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si acele cheltuieli
realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la un nivel superior cheltuielilor ocazionate
de catre activitatea curenta a intreprinderii. Cheltuielile partial deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal,
limita care daca este depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibila fiscal. Cheltuielile
nedeductibile trebuie clasificate astfel:
a. cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;
b. cheltuielile care depasesc limitele ma&ime ale cheltuielilor partial deductibile;
c. cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in urma avansarii
acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora.
%eniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea desfasurata de catre
intreprindere. %aloarea acestora trebuie analizata din punct de vedere al modului de provenienta si al
impozitarii la sursa. Daca intreprinderea realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, ele vor fi
considerate neimpozabile la calculul bazei de impozitare a impozitului pe profit.
Din aceste prevederi, definirea bazei de impozitare a impozitului pe profit se prezinta astfel: venituri totale
minus cheltuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile la care se adauga
cheltuielile nedeductibile.
Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculeze baza de impozitare si
impozitul pe profit prin urmatoarele modalitati:
a. varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe profit asupra bazei impozabile;
b. aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatile specifice activitatilor de
baza ale acestor intreprinderi.
Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe profit se va contabiliza si plati valoarea cea
mai mare.
Studiu de caz
S.C. '() S.. inregistreaza in cursul e&ercitiului financiar '*) cheltuieli totale de +.,--.--- lei si venituri
totale de ..,--.--- lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul e&ercitiului financiar curebt este de ..---.---
lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare:
- cheltuieli cu protocolul ,,.--- lei, valoare fara /%;
- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului +.,-- lei;
- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 0.--- lei;
- cheltuieli cu sponsorizarile 1-.--- lei;
- cheltuieli privind constituirea unei a2ustari de valoare privind imobilizarile corporale ..--- lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna e&ecutie acordate clientilor 3.,-- lei;
- cheltuieli privind /% nedeductibila aferente proratei /% !mai mica de 1--4" ,-- lei;
- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati naturale,
stocul de marfa nefiind asigurat 3.5-- lei.
Capitalul social al intreprinderii este de 1.---.--- lei, iar pana la 31.1+.* intreprinderea a constituit rezerva
legala in valoare de 15-.--- lei.
In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:
- venituri din participatii !dividende" ,-.--- lei;
- venituri din reluarea unei a2ustari de valoarea privind stocurile ..--- lei;
- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii 2udecatoresti definitive si
irevocabile +.--- lei;
- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale +-.--- lei.
Din e&ercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de +6-.--- lei, din care 6-.---
fiscala si +--.--- lei contabila.
Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:
a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:
Cont debitor Cont creditor aloare
1+1 .7.
5 - cheltuieli
+.,--.---
+.,--.---
b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:
.7.
6 - venituri
1+1 ..,--.---
..,--.---
c. determinarea rezultatului contabil al e&ercitiului:
8ezultatul contabil 9 %enituri totale : Cheltuieli totale
8ezultatul contabil 9 ..,--.--- : +.,--.--- 9 +.---.--- lei.
d. calculul si contabilizarea rezervei legale:
8ezerva legale 9 8ezultatul contabil ; ,4
8ezerva legala 9 +.---.--- ; ,4 9 1--.--- lei
Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are de2a constituita din e&ercitiile
financiare anterioare valoarea de 15-.--- lei. %aloarea ma&ima deductibila a rezervei legale este de +-4
din capitalul social subscris si varsat, adica +--.--- lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui
intreprinderea este de .-.--- lei.
1+1 1-51 .-.---
e. determinarea rezultatului fiscal al e&ercitiului:
8ezultatul fiscal 9 8ezultatul contabil < cheltuieli nedeductibile : venituri neimpozbile
Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:
- Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 1..--- lei;
- /% aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: +.55- lei;
- Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: +.,-- lei;
- Cheltuieli cu sponsorizarea: 1-.--- lei;
- Cheltuieli privind constituirea unei a2ustari de depreciere a imobilizarilor corporale: ..--- lei;
- Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.5-- lei;
- #ierderea contabila din e&ercitiului precedent: +--.--- lei;
!otal c"eltuieli nedeductibile: #$%.&%' lei
=bservatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea cotei de +4
asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus cheltuielile de protocol realizate in cursul
e&ercitiului si eventualele cheltuieli cu impozitul pe profit contabilizate in cursul e&ercitiului financiar
curent pana la momentul determinarii indicatorilor anteriori.
#rocedura este urmatoarea:
- determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: !+.---.--- < ,,.---" ; +4 9 .1.---
lei;
- determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: ,,.--- : .1.--- 9 1..--- lei;
- /% aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 1..--- ; 1>4 9 +.55- lei.
%eniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:
- veniturile din participatii: ,-.--- lei;
- veniturile din reluarea unei a2ustari privind stocurile: ..--- lei;
- pierderea fiscala din e&ercitiile financiare anterioare: 6-.--- lei;
- rezerva legala constituita in e&ercitiului financiar curent: .-.--- lei;
!otal venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 1%(.''' lei
8ezultatul fiscal 9 +.---.--- < +35.65- : 15..---
)ezultatul fiscal * #.'&#.&%' lei
f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:
Impozit pe profit 9 #rofit impozabil ; 154
Impozit pe profit 9 +.-6+.65- ; 154 9 331.5.+ lei.
Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar facilitatea fiscala
acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu
conditia ca ele sa nu depaseasca minim +-4 din valoarea impozitului pe profit sau 3? din cifra de afaceri.
Calcule financiare :
valoarea financiara 1: impozit pe profit ; +-4 9 331.5.+ ; +-4 9 55.3+0 lei;
valoarea financiara +: cifra de afaceri ; 3? 9 ..---.--- ; 3? 9 1+.--- lei.
%alarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 1-.--- lei, deoarece sponsorizarile realizate de catre
intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea sponsorizarilor ar fi fost de +,.---
lei, reducerea impozitului era de 1+.--- lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare.
Contabilizarea impozitului pe profit este:
5>1 ..1 3+1.5.+
Concomitent
1+1 5>1 3+1.5.+
g. determinarea profitului net:
8ezultat net 9 8ezultat contabil : Impozit pe profit : 8ezerva legala
8ezultat net 9 +.---.--- : 3+1.5.+ : .-.--- 9 1.530.3,0 lei
ceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.1+.* si evidentiata in situatiile financiare ale
acestui e&ercitiu financiare astfel:
1+> 116 1.530.3,0
In cursul e&ercitiului financiar urmator flu&ul informational contabil este urmatorul:
a. inchiderea contului 1+1 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile e&ercitiului financiar respectiv:
1+1 1+> 1.530.3,0
b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat o pierdere din
e&ercitiile anterioare in valoare de +6-.--- lei. In acest sens din valoarea profitului net se va finanta in
primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc.
%aloarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.530.3,0 : +6-.--- 9 1.350.3,0 lei.
116 .7.
.,6
1-50
1.350.3,0
1.---.---
350.3,0
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 116 este soldat !sold zero" prin acest aspect finantandu-
se si pierderea din e&ercitiile anterioare.
#entru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.
2. Alternative de calcul al impozitului pe proft
Impozitul pe proft reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este taxa pentru rezultatele obtinute
in cadrul unui exercitiu fnanciar. Activitatea economica este realizata de catre agentii economici, dar si de
alte categorii speciale. In cadrul acestora mentionam organizatiile nonproft si agentii economici care au ca
obiect de activitate barurile de noapte, cazinourile si pariurile sportive.
Organizatiile nonproft desfasoara doua tipuri de activitati:
a.activitati neimpozabile care sunt desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate;
b.activitati impozabile conditionat care sunt de natura economica in limita a 15.000 euro venituri din
activitatile economice, dar nu mai mult de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile inregistrate in
cursul unui exercitiu fnanciar
Organizaiile nonproft datoreaz impozit pe proft pentru partea din proftul impozabil ce corespunde
veniturilor, impozit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra proftului impozabil. Organizaiile nonproft,
organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe proft pentru
urmtoarele tipuri de venituri:
a) cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor;
b) contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor;
c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare;
d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i demonstraii
sportive;
e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele i dobnzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole;
h) resursele obinute din fonduri publice sau din fnanri nerambursabile;
i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de
participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale afate n proprietatea organizaiilor
nonproft, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic;
k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonproft de utilitate public,
potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifce, nvmntului,
sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile
patronale.
Cnd un contribuabil se nfineaz sau nceteaz s mai existe n cursul unui an fscal, perioada impozabil
este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Agentii economici care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,
cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui
contract de asociere, i la care impozitul pe proft datorat pentru activitile prevzute n acest articol este
mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri
realizate.
Studiul de caz nr.1
O organizatie nonproft inregistreaza in cursul unui exercitiu fnanciar urmatorii indicatori economico-
fnanciari:
a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei;
b. venituri din activitati economice: 40.000 lei;
c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului fnanciar sunt de 35.000 lei, din care pentru activitatile
economice 25.000 lei.
La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe proft. Cursul valutar este de 3,2
lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele:
- plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul maxim admis de lege, si anume ele sunt
pana la echivalentul de 15.000 euro si mai putin de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonproft nu va plati
impozit pe proft.
Chiar daca organizatia nonproft realizeaza proft din activitatea economica, acesta trebuie sa fe utilizat tot
pentru fnantarea cheltuielilor aferente activitatii nonproft in vederea realizarii obiectului principal de
activitate.
Studiul de caz nr.2
fnanciari:
Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2
- veniturile din activitatile impozabile sunt de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 15.000 euro, ceea pentru diferenta de 2.000
lei se va calcula impozit pe proft.
Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin ponderea
depasirii in total venituri. Ponderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 15.000 euro este de
2.000 lei / 50.000 lei * 100 = 4%. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de 15.000 euro este de
25.000 lei * 4% = 1.000 lei.
Proftul impozabile este de 2.000 lei 1.000 lei = 1.000 lei.
Impozitul pe proft = 1.000 lei * 16% = 160 lei.
Pentru determinarea proftului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea activitatii
economice ale agentilor care desfasoara numai activitate economica, adica se tine seama de:
a.cheltuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile;
b.venituri impozabile neimpozabile;
c.reduceri ale impozitului pe proft;
d.luarea in consideratie a pierderii fscale sau contabile din exercitiile anterioare.
Studiul de caz nr.3
fnanciari:
- depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul minimului de
10% din valoarea venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea echivalenta de 15.000 euro;
- diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori de
comparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent al celor 15.000
euro;
- diferenta de impozitare este de 90.000 lei 48.000 lei = 42.000 lei;
- ponderea acestor venituri in total venituri este de 42.000/90.000 * 100 = 47%;
Valoarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de 25.000 * 47% = 11.750 lei.
Proftul impozabil este de 42.000 11.250 = 30.250 lei.
Impozitul pe proft = 30.250 * 16% = 4.840 lei.
Studiul de caz nr.4
fnanciari:
- valoarea maxima a veniturilor economice care pot f inregistrate de catre organizatia nonproft este de
2.200 lei, adica 10% din valoarea veniturilor neimpozabile;
- depasirea inregistrata de organizatia nonproft este calculata in functie de valoarea cea mai mare a
indicatorilor de comparabilitate, adica 50.000 2.200 = 47.800 lei.
Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 47.800 / 50.000 = 95,6%.
Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 25.000 * 95,6% = 23.900 lei.
Proftul impozabil = 47.800 23.900 = 23.900 lei.
Impozitul pe proft = 23.900 * 16% = 3.824 lei.
Observatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre valoarea efectiva a
veniturilor realizate si valoarea cheltuielilor rezultata din aplicarea ponderii veniturilor impozabile in total
venituri din activitatea economica realizate.
Agentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de activitate
similar sunt impozitate prin comparabilitatea valorii impozitului pe proft si luarea in considerare a valorii cea
mai mare astfel:
- prin aplicarea cotei de 16% asupra proftului impozabil determinat conform relatiei generale prevazuta
de Codul Fiscal;
- prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati.
Studiul de caz nr.1
Un agent economic care are ca obiect de activitate cazino inregistreaza in cursul exercitului fnanciar
urmatorii indicatori economico-fnanciari:
- venituri totale 80.000 lei, din care 75.000 din activitati specifce de cazino;
- cheltuieli totale 45.000 lei, considerate deductibile.
Proftul impozabil este de 80.000 45.000 = 35.000 lei.
Impozitul pe proft este de 35.000 lei * 16% = 5.600 lei.
Valoarea ponderii de 5% din veniturile specifce actiivtatii de cazino 75.000 * 5% = 3.750 lei.
Valoarea impozitului care trebuie platit de catre agentul economic este de 5.600 lei.
Studiul de caz nr.2
Un agent economic care are ca obiect de activitate cazino inregistreaza in cursul exercitului fnanciar
urmatorii indicatori economico-fnanciari:
- venituri totale 90.000 lei, din care 80.000 din activitati specifce de cazino;
- cheltuieli totale 55.000 lei.

In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare:
- cheltuieli de sponsorizare: 500 lei;
- cheltuieli de protocol: 1.200 lei;
- cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 800 lei;
- cheltuieli privind ajustari de depreciere a activelor imobilizate: 400 lei;
- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie: 700 lei.
In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare:
- venituri din participatii: 1.400 lei;
- venituri din relarea unei ajustari pentru deprecierea stocurilor: 200 lei;
- venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii(deductibil): 500 lei.
Capitalul social este de 10.000 lei. Rezerva legala constituita este de 800 lei.
Fluxul informational fscal pentru determinarea impozitului pe proft este:
a.proftul brut este de 90.000 55.000 = 45.000 lei;
b.rezerva legala este de 45.000 * 5% = 2.250 lei ;
c.proft impozabil :
- proft brut: 45.000 lei ;
- (+) cheltuieli de sponsorizare: 500 lei ;
- (+) cheltuieli de protocol nedeductibile : 276 lei ;
- (+) TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 52 lei
- (+) cheltuieli cu amenzile: 800 lei ;
- (+) cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : 400 lei ;
- (-) venituri din participatii : 1.400 lei ;
- (-) rezerva legala deductibila : 1.200 lei ;
- (-) venuturi din ajustari privind stocurile : 200 lei;
- (-) pierderea fscala din exercitiile anterioare: 25.000 lei.
Proft impozabil: 19.228 lei
Impozit pe proft: 19.228 *16% = 3.076 lei
Reducerea impozitului pe proft = 210 lei
Impozit pe proft: 3076 210 = 2.866 lei
Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 80.000 * 5% = 4.000 lei
Cheltuieli de protocol deductibile : (45.000 + 1.200)*2% = 924 lei ;
Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.200 924 lei = 276 lei;
TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 276*19% = 52 lei.
Cifra de afaceri este de 70.000 lei.
Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 3%0 din cifra
de afaceri si 20% din valoarea impzitului pe proft:
- limita din cifra de afaceri: 70.000 * 3%0 = 210 lei;
- limita din valoarea impozitului pe proft: 3.076 * 20% = 615 lei.
Valoarea impozitului pe proft care trebuie platit este de 4.000 lei.
$. Cadrul general fiscal si contabil privind accizele din
)omania
+. Cadrul general
ccizele reprezinta ta&e speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse provenite atat
din import, cat si din productia interna. @numerarea prezentata de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele
categorii: bere, vinuri, bauturi fermentate!altele decat bere si vin", produsele intermediare, alcool etilic, tutun
prelucrat, produse energetice si energie electrica.
ccizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lu& si la bunurile care sunt realizate din
resurse naturale care au un caracter limitat. @&igibilitatea accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in
momentul eliberarii acestor produse catre consum, in momentul in care se constata pierderi si in momentul in
care se constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile
in care un agent economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri
gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati.
,. +ccizarea produselor la bauturi si alcool etilic
In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere, vinuri, bauturi
fermentate!altele decat bere si vin", produse intermediare si alcool etilic. *ivelul acestor accize este stabilit de
catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de bauturi: unuitatea de masura a
produsului!grade plato, produs natural, alcool pur, etc".
,1. +ccizele pentru bere
ccizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai mare de -,,4
in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste +--.--- hl7an,
aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus.
Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod cumulative
urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are
obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 1, ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe
propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere.
8elatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:
9 C ; A ; 8 ; B
In care:
9 acciza;
A 9 acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
8 9 cursul valutar de schimb dintre euro7leu;
C 9 numarul de grade plato;
B 9 cantitatea in hectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC '() S produce 1--.--- de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de .4. = sticla de bere este in
cantitate de -,, litri. Cursul de schimb euro7leu este de 3,6 lei7euro. cciza stabilita conform legii este de -,6.0
euro7hl grad plato.
%aloarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
9 .4 ; -,6.0 ; 3,6 ; !1--.--- ; -,,"71-- 9 ,,,3, lei.
Studiul de caz nr.#
SC '() S produce 1--.--- sticle de bere cu o concentratie alcoolica de ,4 in volum. = sticla de bere este in
cantitate de 1 litru, 1 euro 9 3,6. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care nu
depasesc o productie anuala de +--.--- hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de
accize de -,.3 euro7hl grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel:
9 ,4 ; -,.3; 3,6 ; 1--.---71--9 6>,,, lei.
,#. +ccizarea produselor din vin- bauturi fermentate si produse intermediare
#rodusele din vin sunt accizate in doua variante:
a. vinuri linistite : cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 1,4 in volum si
alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o concentratie
alcoolica mai mare de 1,4 in volum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o concentratie alcoolica de
104 in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare;
b. vinuri spumoase : cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fi&at cu a2utorul
legaturilor care tin sub presiune di&idul de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o concentratie
alcoolica care depaseste 1,+4 in volum, darn u depaseste 1,4 si alcoolul continut in produs rezulta in
intregime prin fermentare.
Sunt e&eceptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului propriu, cu conditia
sa nu fie vandut.
In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:
a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,+4 si ma&im 1-4 in volum
sau depasesc concentratia alcoolica de 1-4 in volum, dar nu depasesc 1,4 in volum in conditiile in
care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in limita a 1-4 concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fi&at cu legaturi
sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica cuprinsa intre 1,+ 4 si 134
in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 134, dar nu depaseste 1,4 in conditiie in care
alcoolul continut in produs este obtinut prin fermentare.
#rin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este cuprinsa intre 1,+4
si ++4. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de bauturi linistite care au o
concentratie alcoolica ce depaseste ,,,4 in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta
categorie sunt cuprinse si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 0,,4 si care nu rezulta
in intregime din fermentare.
8elatia de calcul este urmatoarea:
9 A ; 8 ; B
In care:
9 acciza;
A 9 acciza unitara;
8 9 cursul de schimb euro7leu;
Studiul de caz nr.$
SC '() S produce 1--.--- litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 1-4 . = sticla are o capacitate de
-,6, litri. Cursul de schim euro7leu este de 3,6 lei7euro. *ivelul accizei este de ,- euro7hl.
9 1-4 ; ,- ; 3,6 ; !1--.--- ; -,6," 7 1-- 9 13.06, lei.
,$. +ccizarea produselor din alcool etilic
In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:
a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,+4 in functie de codurile aferente
nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin ++4 in functie de codurile aferente
nomeclatorului de produse;
c. tuica si rachiuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.
/uica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a ,- litri pentru fiecare gospodarie
individuala7an, cu o concentratie alcoolica de 1--4, vor fi accizate prin aplicarea unei cote de ,-4 din cota
standard a accizei aplicate alcoolului etilic.
8elatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:
9 C71-- ; A ; 8 ; B
In care:
9 acciza;
A 9 acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
8 9 cursul de schimb euro7leu;
Studiul de caz nr.(
SC '()S produce in cursul unui an 1--.--- sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de 6,4 in
volum. = sticla are capacitatea de -,, litri. Cursul de schimb este de 3,6 lei7euro. *ivelul accizei pentru acest
tip de produs este de 6,- euro7hl.
9 6,71-- ; 6,- ; 3,6 ; !1--.---;-,,"71-- 9 1.-.-.5+, lei.
Studiul de caz nr..
= persoana fizica produce .- litri de tuica cu o concentratie alcoolica de >-4. Cursul de schimb este de 3,6
lei7euro. *ivelul accizei este de .6, euro7hl.
9 >-71--; ,-4;.6,;3,6;.-71-- 9 315,3, lei.
C. +ccizarea produselor din tutun
In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari de foi, tutun
de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat. cciza aferenta produselor
din tutun se determina prin doua sisteme:
a. acciza specifica;
b. acciza advalorem.
8elatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:
1 9 A1;8;B1
+ 9 A+;#;B+
In care:
1 9 acciza specifica;
+ 9 acciza advalorem;
A1 9 acciza specifica la 1--- de tigarete;
A+ 9 acciza advalorem calculata in 4;
# 9 pretul ma&im de vanzare cu amanuntul;
B1 9 cantitatea e&primata in unitati de 1--- bucati tigarete;
B+ 9 cantitatea e&primata in numar de pachete de tigarete.
Studiul de caz nr. %
SC '() S importa 1--.--- cartuse de tigari. Cn cartus contine 1- pachete de tigari, iar un pachet contine +-
tigarete. #retul de vanzare cu amanuntul este de , lei7pachet. Cursul de schim este de 3,6 lei7euro. cciza
aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de . lei7pachet.
1 9 .- euro !ane&a"; 3,6 ; !1--.--- ; 1- ; +-"71--- 9 +.>5-.--- lei
+ 9 .-4!ane&a" ; , ; 1--.--- ; 1- 9 +.---.--- lei.
9 1 < + 9 +.>5-.--- < +.---.--- 9 ..>5-.--- lei.
In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza advalorem, darn u mai
putin de >14 din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prDt cea mai vanduta, reprezentand acciza minima.
tunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati
acciza minima.
cciza minima 9 >14 ; acciza aferenta tigarilor din categoria de prDt cea mai vanduta
cciza minima 9 >14 ; . lei7pachet ; 1- pachete ; 1--.--- cartuse 9 3.5.-.--- lei.
Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de ..>5-.--- lei, adica mai mult de 3.5.-.---lei, deci
valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de ..>5-.--- lei.
Studiul de caz nr.&
SC '() S importa 1--.--- cartuse de tigari. Cn cartus contine 1- pachete a cate +- tigarete in pachet. #retul
de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de , lei. Cursul de schim valutar este de 3,6 lei7euro. cciza
aferenta tigarilor din categoria de prDt cea mai vanduta este de . lei7pachet.
1 9 .- euro!ane&a" ; 3,6;!,-.---;1-;+-"71---91..0-.--- lei
+ 9 .-4!ane&a" ; , lei7pachet ; !,-.--- ; 1- pachete" 9 1.---.--- lei
9 1 < + 9 1..0-.--- < 1.---.--- 9 +..0-.--- lei.
%aloarea accizei minime este de 3.5.-.--- lei, adica mai mult de +..0-.--- lei,deci intreprinderea va plati
valoarea minima a accizei adica 3.5.-.--- lei.
Studiul de caz nr./
SC '() S importa 1--.--- tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,6 lei7euro. cciza aferenta acestui
tip de tigari este .- euro !ane&a".
9 !1--.--- 7 1.---" tigari ; .- euro7tigari ; 3,6 lei 9 1..0-- lei.
In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat, relatia de calcul
a accizei este:
9 B ; A ; 8
In care:
9 acciza
B 9 cantitatea in Eilograme
A 9 acciza unitara prevazuta in ane&a
8 9 cursul de schimb euro7lei
Studiul de caz nr.0
SC '() S importa 1--.--- Eg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de 3,6 lei7euro.
9 1--.--- Eg ; ,- euro!ane&a" ; 3,6 9 10.,--.--- lei.
1. +ccizarea produselor energetice
In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina, petrolul lampant,
gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate.
8elatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:
a. pentru produse energetice
9 B ; A ; 8
In care:
9 acciza
B 9 cantitatea e&primata in tone, 1--- litri sau giga2ouli
8 9 cursul de schimb valutar
c. pentru electricitate:
9 B ; A ; 8
In care:
9 acciza
B 9 cantitatea de energie electrica active e&primata in FGh
Studiul de caz nr.1'
SC '() S importa 1--.--- litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. cciza
unitara prezauta in ane&a pentru acest tip de produs accizabil este de 3.0 euro71.--- litri.
9 1--.--- 7 1.--- ; 3,6 ; 3.0 9 1+0.65- lei.
E. +ccizarea autoturismelor si a autove"iculelor
In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu masa totala ma&ima
autorizata de pana la 3,, tone inclusive, cu e&ceptia celor echipate special pentru persoanele cu handicap si
celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum si altor organizatii si persoanelor straine cu
statut diplomatic care desfasoara activitate in 8omania. In aceasta categorie intra si autovehiculele care au masa
totala autorizata de peste 3,, tone, inclusiv cele care sunt destinate transportului de personae care depasesc 0
locuri pe scaune in afara de conducatorul auto, cu e&ceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare,
industria petrolului si altele.
8elatia de calcul a accizelor este:
9 ; $ ; C ; !1-- : D" 7 1--
In care:
9 capacitatea cilindrica
$ 9 ta&a pentru norma de poluare
C 9 coeficientul de corelare a ta&ei de poluare in functie de vechimea autoturismului
D 9 coeficientul de reducere a ta&ei in functie de depreciere autoturismului
Studiul de caz nr.11
SC '() S importa un autoturism in luna aprilie * de +.--- cmc fabricat in septembrie *-1. Cursul de schimb
utilizat este de 3,6 lei7euro.
cciza aferenta acestui import se determina astfel:
9 +.--- cmc ; -,, euro7cmc!ane&a"; -,>!ane&a" ; !1---3"71--; 3,69 3.+3-,1- lei.
F. +ccizarea altor produse
In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri naturale, articolele din
cristal, bi2uterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de articole
accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de
caz.
Studiul de caz nr.1#
SC '() S importa produse din blana naturala, 1-- bucati, la un prDt de +,- euro7bucata. Cheltuielile de
transport pe parcurs e&tern sunt in valoare de 1.--- euro. Cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. /a&a
vamala este de 1,4 si comisionul vamal este de -,,4.
8elatia de calcul este urmatoarea:
9 A ; !%mfv < /v < Cv"
%mfv 9 !#v<Ch";8
/v 9 1,4 ; %mfv
Cv 9 -,,4 ; %mfv
In care:
9 valoarea accizei
A 9 acciza procentuala conform ane&ei
#v 9 pretul marfii
/v 9 ta&a vamala
Ch 9 cheltuieli pe parcurs e&tern
%mfv 9 valoarea marfii in vama
Cv 9 commission vamal
%mfv 9 !#v<Ch";8 9 !1--;+,-<1.---";3,69>5.+-- lei
/v 9 1,4 ; >5.+-- 9 1...3- lei
Cv 9 -,,4 ; >5.+-- 9 .01 lei
9 A ; !%mfv < /v < Cv" 9 .,4;!>5.+--<1...3-<.01"9,-.--- lei
Studiul de caz.nr.1$
Societatea importa 1- tone de cafea pra2ita. Cursul de schimb valutar este de 3,6 lei7euro. 8elatia de calcul a
accizei este urmatoarea:
9 B ; A ; 8
In care:
9 valoarea accizei
B 9 cantitatea de cafea e&primata in tone
9 1- tone ; >-- euro7tona ; 3,6 9 33.3-- lei
Studiul de caz nr.1.
Societatea importa 1- tone de cafea verde. Clterior societatea pra2este , tone de cafea prin mi2loacele proprii.
Cursul de schimb este de 3,6 lei7euro. 8elatiile de calcul al accizei in cazul cafelei verzi sunt:
t 9 : r
9 B ; A ; 8
In care:
t 9 acciza totala
A 9 acciza unitara conform ane&ei
9 acciza pentru toata cantitatea de cafea verde
r 9 acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua pra2ita
B 9 cantitatea de cafea e&primata in tone
9 1- tone ; 51+ euro7tona ; 3,6 9 ++.5.. lei
r 9 , tone ; 51+ euro7tona ; 3,6 9 11.3++ lei
t 9 ++.5.. : 11.3++ 9 11.3++ lei
Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de ++.5.. lei, dar o parte din aceasta poate fi recuperate in
situatia in care societatea realizeaza operatiuni de e&port.
2. Scutiri de la plata accizelor
#rincipalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:
a. produsele e&portate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi desfasoara
activitatea pe baza de commission;
b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi nerambursabile;
d. produsele livrate din rezerva de stat.
#lata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data receptionarii
produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei vamale pentru produsele
importate.
(. Imobilizari corporale
)aportul dintre reevaluarea si a3ustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale
8eevaluarea imobilizarilor corporale reprezinta operatiunea contabila si de gestiune a acestei structuri contabile prin care valoarea
neta contabila a acestora este adusa la nivelul valorii 2uste. ceasta operatiune poate fi realizata in doua sensuri: in sensul cresterii
valorii contabile pana la nivelul valorii 2uste sau invers, in sensul scaderii.
Daca reevaluarea se realizeaza in sensul cresterii aceasta modificare a valorii contabile trebuie analizata din punct de vedere al
caracterului sau, in sensul ca aceasta are un character stabil si considerat permanent. cest lucru trebuie analizat deoarece daca
aceasta crestere este 2udecata prin prisma principiului prudentei ca un castig probabil care nu trebuie contabilizat. /ocmai caracterul
permanent ii confera dreptul de a fi contabilizata aceasta diferenta in categoria capitalurilor proprii. Daca reevaluarea este realizata in
sensul scaderii valorii contabile, trebuie analizata de asemenea natura acestei diferente. In acest sens se pot distinge doua situatii :
caracterul reversibil al micsorarii valorii contabile care trebuie contabilizat ca o a2ustare de depreciere;
caracterul ireversibil al micsorarii valorii contabile contabilizat sub forma unei reevaluari negative sau a unei amortizari
e&traordinare.
8eevaluarea se poate realiza prin initiative proprii ale intreprinderii !reevaluarea libera" in functie de rationamentul professional al
factorilor de decizie sau prin acte normative!reevaluarea reglementara". @a este realizata in functie de fluctuatiile valorii 2uste a
imobilizarilor corporale. Diferentele obtinute in urma reevaluarii sunt contabilizate in categoria capitalurilor proprii. tunci cand
reevaluarea se realizeaza in sensul pozitiv ea este contabilizata prin urmatoarea inregistrare contabila de principiu:
HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH
Imobilizari corporale 9 8ezerve din reevaluare
%aloarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana cand imobilizarea corporala care a facut
obiectul reevaluarii este realizata. #rin aceasta notiune se intelege faptul ca imobilizarea corporala este fie vanduta !valoarea ramasa
de amortizat este mai mare decat pretul de vanzare", fie este complet amortizata si casata. cest lucru este impus de normele contabile
internationale deoarece daca in e&ercitiile viitoare reevaluarea este in sensul micsorarii valorii contabile, diferenta negativa sa fie
finantata din rezerva din reevaluare pozitiva contabilizata in e&ercitiile anterioare. Daca valoarea diferentei din reevaluare negative
este mai mare decat valoarea rezervei din reevaluare pozitive contabilizata in e&ercitiile anterioare, intreprinderea dispune de doua
solutii contabile:
prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 1-, '8ezerve din reevaluare) pana la amortizarea integrala a
imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca aceasta valoare negativa se mentine contul este soldat prin trecerea
valorii soldului negative asupra cheltuielilor e&ercitiului respective;
diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de cheltuieli curente in e&ercitiul in care se realizeaza
reevaluarea imobilizarii corpoarel.
8eevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de IS 15 'Imobilizari corporale) si
contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee:
reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate;
reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii din valoarea de intrare a imobilizarilor
corporale.
2ustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in raport cu valoarea 2usta. Diferenta
dintre valoarea contabila si valoarea valoarea 2usta este contabilizata sub forma a2ustarilor de depreciere. Conturile privind a2ustarile
pentru depreciere sunt conturi rectificative ale valorii de intrare7valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu apar in categoria
capitalurilor proprii, ci valoarea lor corecteaza valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Contabilizarea a2ustarilor pentru
depreciere este realizata prin intermediul principiului prudentei :
- daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea 2usta, diferenta este tratata sub forma unei pierderi probabile care
conforma principiului prudentei este contabilezata astfel :
Cheltuieli privind a2ustarile de depreciere 9 2ustari de depreciere
- daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea 2usta, diferenta este tratata sub forma unui castig probabil care conform
principiului prudentei nu se contabilizeaza pentru a nu raporta profituri fictive si a distribui dividende care pot afecta
trezoreria intreprinderii si implicit decapitalizarea ei.
tunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea 2usta sau imobilizarea corporala nu mai este depreciata,
a2ustarile pentru depreciere constituite in e&ercitiile precedente sunt diminuate pana la valoarea deprecierii constatate in e&ercitiul
financiar respective sau anulate prin urmatoarea inregistrare contabila:
2ustari de depreciere 9 %enituri privind a2ustarile de depreciere
8aportul dintre reevaluare si a2ustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin faptul ca reevaluarile nu afecteaza in mod
direct rezultatul current al e&ercitiului in care acestea se realizeaza. @le pot influenta e&ercitiul numai atunci cand imobilizarile
corporale reevaluate sunt realizate !vandute sau casate":
- valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate fi virata la rezultatul reportat, iar de aici prin decizie I poate
fi distribuit la alte elemente ale capitalurilor proprii sau la dividende;
- valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul e&ercitiului cand imobilizarea corporala la care se
refera este realizata, prin trecerea pe seama cheltuielilor e&traordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa
gasesca sursele aferente pentru finantarea acestei pierderi.
2ustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul e&ercitiului cand ele sunt ocazionate, fie la constituirea lor prin
intermediul cheltuielilor, fie la realuarea sau anularea lor prin intermediul veniturilor.
#en langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile financiare sunt diferite in functie de rationamentul profesional al
2udecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si valoarea 2usta a imobilizarilor corporale. #e ansamblul metodologia reevaluarii
avanta2eaza situatia si pozitia financiara a intreprinderii, dar in functie de obiectivele echipei manageriale, sensul diferentei dintre
aceste doua valori alegerea metodei contabile utilizate pentru contabilizare acestor diferente este numai o optiune in formarea politicii
contabile adoptate de catre intreprindere.
@&emplu: SC '() S achizitioneaza la -1.-1.* un utila2 la un cost de +.---.--- lei, /% 1>4. Fetoda de amortizare utilizata este
cea liniara, iar durata normata de utilizare este de , ani. Ja sfarsitul primului an de functionare intreprinderea decide reevaluarea
utila2ului aplicand procedeul reevaluarii atat a valorii brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul respective.*oua valoare
reevaluata este de +..--.--- lei, aceasta valoare vanad calitatea de valoare 2usta a utila2ului. @tapele reevaluarii prin intermediul
acestui procedeu sunt urmatoarele:
+nul I de functionare:
a. determinarea valorii contabile a utila2ului inainte de reevaluare:
%al.ctb.9 +.---.--- : .--.--- 9 1.5--.---
b. determinarea coeficientului de reevaluare!A" a valorii brute si a amortizarii cumulate:
A 9 +..--.--- 7 1.5--.--- 9 1,,
c. reevaluarea valorii brute a utila2ului:
%al.reev. 9 +.---.--- ; 1,, 9 3.---.---
Dif.din reev. 9 3.---.--- : +.---.--- 9 1.---.---
d. reevaluarea amortizarii cumulate:
%al.reev. 9 .--.--- ; 1,, 9 5--.---
Dif.din reev. 9 5--.--- : .--.--- 9 +--.---
d. determinarea diferentelor din reevaluare:
Dif.din reev 9 1.---.--- : +--.--- 9 0--.---
e. determinarea noii valori contabile dupa reevaluare:
%al.ctb.noua 9 3.---.--- : 5--.--- 9 +..--.---
f. calculul amortizarii anuale pentru urmatoarele e&ercitii financiare:
a 9 +..--.--- 7 . 9 5--.---
g. inregistrarea achizitie utila2ului:
HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH
.7. 9 .-. +.30-.---
+13 +.---.---
..+5 30-.---
h. inregistrarea amortizarii primului an de functionare:
5011 9 +01 .--.---
i. intregistrarea in contabilitate a operatiunii din reevaluare la 31.1+.* al primului an de functionare:
+13 9 .7. 1.---.---
+01 +--.---
1-, 0--.---
2. inregistrarea amortizarii anuale pentru urmatorii ani de fuctionare:
5011 9 +01 5--.---
+nul II de functionare:
Ja sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utila2ului, noua valoare contabila este de 1.61-.---
lei. ceasta valoare reprezinta totodata si valoarea 2usta a utila2ului la momentul respective. @tapele reevaluarii conform primului
prodeceu sunt urmatoarele:
a. determinarea valorii contabile la sfarsitul anului II:
%al.ctb. 9 +..--.--- : 5--.--- 9 0--.---
b. determinarea coeficientului din reevaluare intre valoarea contabila si valoarea reevaluata:
A 9 1.61-.--- 7 1.0--.--- 9 -,>,
c. reevaluarea valorii brute a utila2ului prin comparatie cu valoarea istorica de intrare:
%al.reev. 9 3.---.--- ; -,>, 9 +.0,-.---
d. reevaluarea amortizarii cumulate a utila2ului prin comparatie cu valoarea amortizarii istorice:
%al.reev. 9 1.+--.--- ; -,>, 9 1.1.-.---
e. determinarea diferetelor din reevaluare:
- pentru valoarea bruta 9 3.---.--- : +.0,-.--- 9 1,-.---
- pentru amortizare 9 1.+--.--- : 1.1.-.--- 9 5-.---
HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH
- diferenta din reevaluare 9 >-.---
f. contabilizarea reevaluarii in anul al doilea de fucntionare:
+13 9 .7. -1,-.---
+01 - 5-.---
1-, ->-.---
g. calculul si inregistrarea amortizarii anuale pentru e&ercitiile viitoare:
5011 9 +01 ,6-.---
Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii positive inregistrate in e&ercitiul
precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata pana cand fiecare imobilizare corporala nu este realizata. Daca valoarea
noii reevaluari negative depaseste valoarea reevaluarii pozotive inregistrata in e&ercitiile anterioare, prezentarea poate fi realizata
in situatiile financiare astfel:
- prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca utila2ul va ma fi reevaluat pana la
e&pirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul viitoarelor reevaluari va unul pozitiv astfel incat sa finanteze aceasta
valoare negativa a reevaluarii;
- prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea pe seama cheltuielilor in contul de
profit si pierdere a diferentei negative.
Se poate recurge si la urmatoarea varianta:
- diminuarea soldului pozitiv al contului 1-, pana la valoarea nula;
- pentru diferenta negativa se poate constitui o a2ustare pentru deprecierea imobilizarilor corporale.
Consideram ca pana la casarea utila2ului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea nu mai reevalueaza utila2ul,
amortizandu-l annual la o valoare de ,6-.--- lei. Ja sfarsitul anului % de functionare, utila2ul este integral amortizat si intreprinderea
decide casarea lui !realizarea lui". Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea:
5011 9 +01 +.0,-.---
Ja sfarsitul duratei normate de functionare contul 1-, prezinta un sold pozitiv de 5-.---. ceasta valoare poate fi tuilizata de catre
intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de catre I in urmatoarele directii:
- ma2orarea capitalului social;
- ma2orarea de rezerve;
- incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate fi utilizat pe destinatiile uzuale ale '8ezultatului reportat), inclusiv
pentru distribuirea de dividende.
Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 1-, este urmatoarea:
1-, 9 .7.
1-1+
1-5
116
Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 1-, prezinta un sold negativ, acesta trebuie finantat prin intermediul conturilor de cheltuieli
e&traordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
Cheltuieli e&traordinare 9 8ezerve din reevaluare
Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul negativ trebuie finantat la momentul scoaterii
din functiune din evidenta contabila a acesteia.
Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete. Ja prima reevaluare procedura era
urmatoarea:
a. anularea amortizarii inregistrate in primul an:
+01 9 +13 .--.---
b. determinarea valorii contabile inainte de reevaluare:
%al.ctb. 9 +.---.--- : .--.--- 9 1.5--.---
c. stabilirea valorii 2uste a utila2ului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta fiind de +..--.--- lei;
d. determinarea diferentei din reevaluare:
Dif.reev. 9 +..--.--- : 1.5--.--- 9 0--.---
e. inregistrarea rezervei din reevaluare:
+13 9 1-, 0--.---
f. calculul si inregistrarea amortizarii anuale aferente celui de al doilea an:K
a 9 +..--.--- 7 . 9 5--.---
5011 9 +01 5--.---
g. determinarea valorii contabile a utila2ului la sfarsitul celui de al doilea an de functionare:
%al.ctb. 9 +..--.--- : 5--.--- 9 1.0--.---
h. stabilirea valorii 2uste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de 1.61-.--- lei;
i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare:
- valoarea contabila 9 1.0--.----;
- valoarea 2usta 9 1.61-.---
Diferente din reevaluare 9 >-.---
+13 91-, ->-.---
Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca primul procedeu prezinta istoricul
valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea procedeu prezinta numai baza de amortizare anuala pentru e&ercitiile
viitoare. plicarea unuia dintre procedee este o problema de rationament profesional, dar si de obiectivele managerialeale
intreprinderii.
Daca aceste fluctuatii ale valorii 2uste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era analizata prin prisma principiului
prudentei si al a2ustarilor pentru depreciere, contabilizarea acestor operatiuni era urmatoarea:
a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era 2udecata ca un castig probabil si nu era contabilizata conform principiului
prudentei;
b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era 2udecata ca o pierdere probabila si era contabilizata ca o a2ustare
pentru depreciere astfel:
5013 9 +>1 >-.---
nularea valorii a2ustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-a considerat ca in urmatorii ani utila2ul
nu mai inregistreaza depreciere si ca atare a2ustarea nu mai are obiect si va trebui anulat. Inregistrarea contabila este urmatoarea:
+>1 9 6013 >-.---
Ja casarea utila2ului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile financiare ca si in cazul reevaluarilor. Ctilizarea reevaluarilor
sau a a2ustarilor pentru depreciere pentru a contabiliza fluctuatiile valorii 2uste la sfarsitul unui e&ercitiu financiar este o problema
de rationament profesional, dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor financiare.
.. !+
4peratiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata
Persoana impozabil5 din punct de vedere al /% este acea persoanL 2uridicM care are un sediu fi& Nn 8omOnia
Pi dispune de suficiente resurse tehnice Pi umane pentru a efectua regulat livrLri de bunuri Pi7sau prestLri de
servicii impozabile. CondiQiile care trebuie Nndeplinite pentru a avea acest statut sunt urmMtoarele :
a. persoana impozabilL are o structurL fi&L de desfMPurare a activitMQii, cu e&cepQia Pantierelor de construcQii;
b. structura este condusL de o persoanL NmputernicitL sL anga2eze persoana impozabilL Nn relaQiile cu clienQii Pi
furnizorii;
c. persoana care anga2eazL persoana impozabilL Nn relaQiile cu clienQii Pi furnizorii sL fie NmputernicitL sL
efectueze achiziQii, importuri, livrLri de bunuri Pi prestLri pentru persoana impozabilL;
d. obiectul de activitate al structurii respective sL fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
Din punct de vedere al ta&ei sunt operaQiuni impozabile Nn 8omOnia cele care Nndeplinesc cumulativ
urmLtoarele condiQii:
a6 operaQiunile desfMPurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, Nn
sfera ta&ei, efectuate cu platL;
b6 locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi Nn 8omOnia;
c6 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizatL de o persoanL impozabilL;
d6 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sL rezulte din activitMQile economice enumerate.

Se considerM import de bunuri efectuat Nn 8omOnia de orice persoanL, dacL locul importului este Nn 8omOnia.
lte operaQiuni impozabile sunt urmMtoarele :
a6 o achiziQie intracomunitarL de bunuri, altele decOt mi2loace de transport noi sau produse accizabile ;
b6 o achiziQie intracomunitarL de mi2loace de transport noi, efectuatL de orice persoanL;
c6 o achiziQie intracomunitarL de produse accizabile, efectuatL de o persoanL impozabilL, care acQioneazL ca
atare, sau de o persoanL 2uridicL neimpozabilL.
7u sunt considerate operatiuni impozabile Nn 8omania privind achiziQiile intracomunitare de bunuri, dacM se
indeplinesc urmMtoarele condiQii :
a6 sunt efectuate de o persoanL impozabilL care efectueazL numai livrLri de bunuri sau prestLri de servicii
pentru care ta&a nu este deductibilL sau de o persoanL 2uridicL neimpozabilL;
b6 valoarea totalL a acestor achiziQii intracomunitare nu depLPePte pe parcursul anului calendaristic curent sau
nu a depLPit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 1-.--- euro, al cLrui echivalent Nn lei este
stabilit prin norme.
7u sunt considerate opera8iuni impozabile 9n )om:nia:
a6 achiziQiile intracomunitare de bunuri a cLror livrare Nn 8omOnia ar fi scutitL;
b6 achiziQia intracomunitarL de bunuri, efectuatL Nn cadrul unei operaQiuni triunghiulare de o persoanL
impozabilL, denumitL cumpLrLtor revOnzLtor, care este NnregistratL Nn scopuri de /% Nn alt stat membru, dar nu
este stabilitL Nn 8omOnia, Nn cazul Nn care sunt Nndeplinite cumulativ urmLtoarele condiQii:
; achiziQia sL fie efectuatL Nn vederea realizLrii unei livrLri ulterioare a acestor bunuri pe
teritoriul 8omOniei, de cLtre cumpLrLtorul revOnzLtor, persoanL impozabilL, care nu este stabilitL Nn 8omOnia;
; bunurile achiziQionate de cumpLrLtorul revOnzLtor sL fie transportate de furnizor sau de
cumpLrLtorul revOnzLtor ori de altL persoanL, Nn contul unuia din acePtia, direct dintr-un stat membru, altul
decOt cel Nn care cumpLrLtorul revOnzLtor este Nnregistrat Nn scopuri de /%, cLtre beneficiarul livrLrii ulterioare
efectuate Nn 8omOnia;
; beneficiarul livrLrii ulterioare sL fie o persoanL impozabilL sau o persoanL 2uridicL
neimpozabilL, NnregistratL Nn scopuri de /% Nn 8omOnia ;
; beneficiarul livrLrii ulterioare sL fie obligat la plata ta&ei pentru livrarea efectuatL de
persoana impozabilL care nu este stabilitL Nn 8omOnia;

c6 achiziQiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artL, obiecte de colecQie Pi antichitLQi, atunci
cOnd vOnzLtorul este o persoanL impozabilL revOnzLtoare, care acQioneazL Nn aceastL calitate, iar bunurile au fost
ta&ate Nn statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane
impozabile sau vOnzLtorul este organizator de vOnzLri prin licitaQie publicL, care acQioneazL Nn aceastL calitate,
iar bunurile au fost ta&ate Nn statul membru furnizor, conform regimului special ;
d6 achiziQia intracomunitarL de bunuri care urmeazL unei livrLri de bunuri aflate Nn regim vamal suspensiv sau
sub o procedurL de tranzit intern, dacL pe teritoriul 8omOniei se Nncheie aceste regimuri sau aceastL procedurL
pentru respectivele bunuri.

Pot fi operatiuni impozabile urm5toarele:
a6 operaQiuni ta&abile, pentru care se aplicL cotele Nn prezentul Cod Fiscal ;
b6 operaQiuni scutite de ta&L cu drept de deducere, pentru care nu se datoreazL ta&a, dar este permisL
deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achiziQii ;
c6 operaQiuni scutite de ta&L fLrL drept de deducere, pentru care nu se datoreazL ta&a Pi nu este permisL
deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achiziQii ;
d6 importuri Pi achiziQii intracomunitare, scutite de ta&L ;
e6 operaQiuni prevLzute la punctul !a" Pi !c", care sunt scutite fLrL drept de deducere, fiind efectuate de
Nntreprinderile mici care aplicL regimul special de scutire, pentru care nu se datoreazL ta&a Pi nu este permisL
deducerea ta&ei datorate sau achitate pentru achiziQii.
Studiu de caz nr.1 : v:nzarea bunurilor 9n consigna8ie
SocietaQea '() este consignaQie platitoare de /% care Nnregistreaza Nn cursul unei luni urmMtoarele tranzacQii:
a. primePte de la o persoanM fizicM un bun a cMrei valoare platitM acesteia +-.--- lei;
b. adaosul comercial al consignaQiei este de +,4, cota de /% este de 1>4 ;
c. societaQea vinde ulterior bunul la un preQ de vOnzare de +,.>,- lei ;
d. primePte un bun de la o persoana 2uridicM platitoare de /%, valoarea de contract cu aceasta este de
+--.--- lei ;
e. pretul de vOnzare al celui de al doilea bun este de +>6.,-- lei.
<nregistrarile contabile realizate 9n contabilitatea societa8ii de consigna8ie
cestea sunt urmMtoarele :
a. primirea primului bun Nn regim de consignaQie :
0-33 - +-.---
b. vOnzarea primului bun Nn regim de consignaQie :
,311 .7.
.5+.1-#F
6-.
..+6
+,.>,-
+-.---
,.---
>,-
c. descMrcarea de gestiune a bunului vOndut :
- 0-33 +-.---
d. primirea celui de al doilea bun Nn regim de consignaQie :
0-33 - +--.---
e. vOnzarea celui de al doilea bun Nn regim de consignaQie :
,311 .7. +>6.,--
.5+.+-#R
6-.
..+6
+30.---
,-.---
>.,--
f. plata contravalorii bunului cMtre persoana 2uridicM :
.5+.+-#R ,311 +30.---
g. plata contravalorii bunului cMtre persoana 2uridicM :
.5+.1-#F ,311 +-.---
h. descarcarea de gestiune a bunului vOndut :
- 0-33 +30.---
i. situatia /% pe luna Nn curs se prezinta astfel :
- /% colectat : >,-<>.,-- 9 1-..,- lei ;
- /% deductibila9- lei.
2. regularizarea /% trimestrialM :
E. plata contravalorii bunului cMtre persoana 2uridicM :
..+6 ..+3 1-..,-
<nregistrarile contabile realizate 9n contabilitatea persoanei 3uridice care ofer5 bunul 9n consigna8ie :
cestea sunt urmMtoarele :
a. trimiterea bunului Nn regim de consignaQie, Nnregistrat la valoarea de intrare!costul de achiziQie" :
3,6 361 15-.---M
b. contabilizarea vOnzMrii bunului Nn regim de consignaQie, dupM NnPtiinQarea de cMtre aceasta cM bunul a fost
vOndut :
.51 .7.
6-6
..+6
+30.---
+--.---
30.---
c. descMrcarea de gestiune a bunului vOndut :
5-6 361 15-.---
d. Nncasarea contravalorii bunului vOndut prin consignaQie :
,1+1 .51 +30.---
4,S : societatea de consignaQie nu contabilizeazM primirea bunului de la persoana 2uridicM ca o intrare de
marfa deoarece Nntre aceasta Pi persoana 2uridicM este un contract de consignaQie, nu un contract de vOnzare-
cumpMrare.
Studiu de caz nr.# : ac"izi8ii v:nz5ri cu reduceri comerciale =i financiare
8educerile comerciale sunt prezentate de reglementMrile Nn vigoare ca fiind formate din rabaturi comerciale,
remize Pi risturnuri. 8abatul comercial se acordM pentru defecte de calitate a stocurilor vOndute, remiza se
acordM pentru cantitati mari tranzacQionate, iar risturnul se acordM pentru relaQiile cu clientul din punct de vedere
al volumului tranzacQiilor efectuate intr-o anumitM perioadM, de regulM la sfOrPitul unui e&ercitiu financiar.
8educerile financiare se acordM sub forma scontului de decontare datoritM faptului ca societatea client Pi-a
achitat obligatiile financiare Nn mod anticipat faQM de data scadentM a facturii.
ceste reduceri se pot acordM sub douM modalitMQi :
a. toate pe aceeaPi facturM!varianta nr.1" ;
b. pe facturi separate, Nn funcQie de clauzele contractuale Pi succesiunea operaQiunilor!varianta nr.+".
arianta nr.1
SocietaQea S ( T cumparM marfuri de la un furnizor la un cost de achiziQie de ,--.--- lei, /% 1>4. Un factura
de achiziQie sunt Nnscrise urmMtoarele reduceri comerciale Pi financiare : rabat 64, remizM ,4 Pi scont de
decontare!discount financiar" de 34.
<nregistr5rile contabile 9n contabilitatea cumparatorului sunt urm5toarele :
a. Nntocmirea Pi prezentarea facturii de achiziQie :
- cost de achiziQie : ,--.--- lei ;
- rabat comercial : ,--.--- ; 64 9 3,.--- lei ;
- remizM : !,--.--- : 3,.---";,4 9 +3.+,- lei ;
7et comercial : ((1.&.' lei
- scont de decontare : ..1.6,- ; 34 9 13.+,+,, lei ;
7et financiar : (#/.(0&-. lei
/% : .+0..>6,, ; 1>4 9 01..1.,, lei
7et de plat5 : (#/.(0&-. > /1.(1(-. * .'0.01# lei
b. contabilizarea facturii de achiziQie cu reduceri comerciale Pi financiare :
aloare Cont debitor Cont creditor aloare
.#$.1%(-.
..1.6,-
01..1.,,
.7.
361
..+5
.7.
.-1
656
.#$.1%(-.
,->.>1+
13.+,+,,
c. decontarea datoriei furnizorului :
.-1 ,1+1 ,->.>1+
<nregistr5rile contabile 9n contabilitatea v:nz5torului sunt urm5toarele :
a. contabilizarea facturii de vOnzare :
.#$.1%(-.
,->.>1+
13.+,+,,
.7.
.111
556
.7.
6-6
..+6
.#$.1%(-.
..1.6,-
01..1.,,
b. decontarea creanQei faQM de client :
,1+1 .111 ,->.>1+
arianta nr.#
In factura initialM este Nnscris numai un scont de decontare de 34. 8educerile comerciale sunt acordMte ulterior
prin facturi separate. #entru a vedere corelaQiile Nntre cele douM variante se iau aceleasi valori.
<nregistrarile contabile 9n contabilitatea cumparatorului sunt urm5toarele :
a. Nntocmirea Pi prezentarea facturii initiale :
- costul dem achiziQie : ,--.--- lei ;
- scont de decontare : ,--.--- ; 349 1,.--- lei ;
*et financiar : .0,.--- lei
/% : .0,.--- ; 1>4 9 >+.1,- lei ;
*et de plata : .0,.--- < >+.1,- 9 ,66.1,- lei
b. contabilizarea facturii iniQiale de achiziQie a mMrfurilor :
.0#.1.'
,--.---
>+.1,-
.7.
361
..+5
.7.
.-1
656
.0#.1.'
,66.1,-
1,.---
c. Nntocmirea Pi prezentarea facturii ulterioare!cu reduceri comerciale" :
- costul de achiziQie : ,--.--- lei ;
- rabat 64 : ,--.--- ; 64 9 3,.--- lei ;
- remizM ,4 : .5,.--- ;,4 9 +3.+,- lei ;
*et comercial de redus : 3,.--- < +3.+,- 9 ,0.+,- lei
- scont de decontare aferent reducerii : ,0.+,- ; 34 9 1.6.6,, lei ;
*et financiar de redus : ,0.+,- : 1.6.6, , 9 ,5.,-+,, lei
/% aferent reducerii : ,5.,-+,, ; 1>4 9 1-.63,,, lei
*et de platM de redus : ,5.,-+,, < 1-.63,,, 9 56.+30 lei
d. contabilizarea facturii de reduceri comerciale :
%/.0/.-.
-,0.+,-
-1-.63,,,
.7.
361
..+5
.7.
.-1
656
%/.0/.-.
-56.+30
-1.6.6,,
e. decontarea datoriei faQM de furnizori dupM Nnregistrarea tuturor tipurilor de reduceri :
%aloare datorie neta : ,66.1,- : 56.+30 9 ,->.>1+ lei
Se observa ca valoarea netM a datoriei faQM de furnizori este aceeaPi ca Nn varianta nr.1, atunci cand toate tipurile
de reduceri erau Nnscrise Nn cadrul aceleiaPi facturi.
.-1 ,1+1 ,->.>1+
<nregistr5rile contabile 9n contabilitatea cumparatorului sunt urm5toarele :
a. contabilizarea primei facturi de vOnzare ce conQine numai un scont de decontare :
.0#.1.'
,66.1,-
1,.---
.7.
.111
556
.7.
6-6
..+6
.0#.1.'
,--.---
>+.1,-
b. contabilizarea facturii ulterioare ce conQine reducerile comerciale :
;%/.0/.-.
-56.+30
-1.6.6,,
.7.
.111
556
.7.
6-6
..+6
;%/.0/.-.
-,0.+,-
-1-.63,,,
c. decontarea creantei faQM de client dupM contabilizarea ambelor facturi ce conQin toate tipurile de
reduceri :
,1+1 .111 ,->.>1+
Studiul de caz. nr.$ : !+ la societa8ile de amanet
pectele principale privind operatiunile de amanet vizeaza urmMtoarele:
a. posesorul bunului primeste creditul solicitat Nn schimbul bunului lasat drept ga2 Pi se obliga sa-l restituie
la data scadentei impreuna cu un comision practicat de societaQea de amanet;
b. posesorul bunului poate solicita la scadenta o reinnoire a termenului de rambursare a creditului primit
anterior.
SocietaQea V() incheie un contract de amanet cu o persoanM fizicM pentru un bun pentru un credit Nn valoare de
,--.--- lei. Contractul se Nncheie la data de -1.->.*. Durata contractului este de . luni !31.1+.*". Comisionul
practicat de societatea de amanet este de +,4. Ja e&pirarea contractului, posesorul bunului va restitui cMtre
societatea de amanet:
- valoarea creditului: ,--.--- lei;
- comision: 1+,.--- lei;
- /% aferenta comisionului: +3.6,- lei;
- valoarea finalM de restituit: 5.0.6,- lei.
<nregistrarile contabile ale societa8ii de amanet sunt urm5toarele:
a. acordMrea creditului posesorului bunului amanetat:
+566 ,311 ,--.---
b. la scadenQM posesorul bunului ramburseazM valoarea totalM: credit initial, comision, /% aferent
comisionului:
,311 .7.
+566
6-.
..+6
5.0.6,-
,--.---
1+,.---
+3.6,-
Daca la e&pirarea contractului de amanet posesorul bunului nu restituie valoarea toatalM a creditului, societatea
de amanet are la dispoziQie douM variante:
a. sM pMstreze bunul Nn patrimoniu-varianta nr.1;
b. sM Nl valorifice astfel fel NncOt sM-Pi poatM recupera creditul acordat-varianta nr.+.
arianta nr.1
SocietaQea de amanet pastreazM bunul Nn patrimoniu, iar prin naturM bunului care face obiectul acestui contract
aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizarea acestei operaQiuni economico-financiare se realizeazM
astfel:
3-3 +566 ,--.---
arianta nr.#
#entru aceastM variantM societatea de amanet trebuie sM formeze preQul de vOnzare cu amMnuntul, adaosul
comercial practicat de aceasta este de .,4:
- valoare credit acordat7valoare de intrare a bunului: ,--.--- lei;
- adaos comercial: ,--.--- ; .,4 9 ++,.--- lei;
- /%: !,--.--- < ++,.---" ; 1>4 9 136.6,- lei;
- pret de vOnzare cu amMnuntul: 05+.6,- lei.
UnregistrMrile contabile Nn aceasta situaQie sunt urmMtoarele:
a. contabilizarea intrMrii Nn gestiune a bunului sub formM de marfM:
361 .7.
+566
360
05+.6,-
,--.---
++,.---
..+0 136.6,-
b. vOnzarea bunului:
,311 .7.
6-6
..+6
05+.6,-
6+,.---
136.6,-
c. descMrcarea de gestiune:
.7.
5-6
360
..+0
361 05+.6,-
,--.---
++,.---
136.6,-
DacM la e&pirarea contractului de consignaQie, posesorul bunului solicitM prelungirea termenului de scadenQM,
valoare finala a creditului se recalculeazM Nn funcQie de perioada de prelungire socilitate Pi procentul
comisionului practicat de societatea de amanet Nn aceste situatii. #resupunem ca posesorul solicitM o perioadM de
, luni, iar valoarea procentului este de 64 lunar.
Calcule financiare:
- comision: !,--.---<1+,.---" ; 3,4 9 +10.6,- lei;
- /% aferent comision: +10.6,- ; 1>4 9 .1.,5+,, lei;
- /otal credit: ,--.--- < !1+,.--- < +3.6,-" < !+10.6,- < .1.,5+,," 9 >->.-5+,, lei.
DacM la scadenQM posesorul se prezintM Pi achitM valoarea creditului reNnnoit7reclaculat, Nnregistrarea contabilM
este:
,311 .7.
+566
6-.
..+6
>->.-5+,,
,--.---
3.3.6,-
53.31+,,
Daca la noua scadenQM posesorul bunului solicitM o noua prelungire a termenului de scadenQM, atunci se va
reNnnoi contractul de amanet printr-un act aditional Pi se reia procedura calculelor financiare anterioare.
In funcQie de clauzele contractuale, comisionul societaQii de amanet poate fi reQinut din valoarea bunului evaluat
la momentul semnMrii contractului, adicM din ,--.--- lei. Se considerM un comision de +,4.
Calcule financiare:
- valoare bun evaluat: ,--.--- lei;
- valoare comision: ,--.--- ; +,71+, 9 1--.--- lei;
- /% aferentM comisionului: 1--.--- ;1>711> 9 1,.>55 lei.
UnregistrMrile Nn contabilitatea societatii de amanet sunt urmMtoarele:
a. acordarea creditului :
+566 ,311 .--.---
b. rambursarea creditului:
,311 .7.
+566
,--.---
.--.---
6-.
..+6
0..-3.
1,.>55
In condiQiile noilor prevederi europene, fiscalitatea /% a Nnregistrat modificari conceptuale Nn mai multe
domenii, elementele de noutate fiind Nn special la importuri Pi e&porturi, dar Pi la decontMrile
intracomunitare ce reprezintM aspect de noutate Pi vor fi dezbatute Nn numerele viitoare.
In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de /% de 1>4, dar Codul fiscal prevede Pi alte
cote de /% Nn funcQie de domeniul de activitate al agentului economic Pi natura tranzacQiilor realizate de
cMtre acesta.
In cadrul tranzacQiilor care diferM de aceasta cota se menQioneaza cota de >4 care este utilizatM pentru
urmMtoarele tipuri de tranzacQii:
a. dreptul de livrare Nn muzee, castele Pi alte obiective culturale;
b. livrMri de manuale scolare, ziare Pi reviste;
c. livrMrile de proteze de orice fel;
d. livrMri de produse ortopedice;
e. medicamente de uz uman Pi veterinar ;
f. cazarea Nn secorul hotelier;
g. Nnchirierea terenurilor amena2ate pentru camping.
Cota de /% aplicabilM este cea Nn vigoare la data la care ia naPtere faptul generator al /%.

Suport Curs ContabilitateFinModul 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs ContabilitateFinModul 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs la disciplina contabilitate si fiscalitate

S-ar putea să vă placă și