ntrebri rezolvate la examenul de Puericultur

Completat i revizuit pentru sesiunea 2014

Material creat de studen i
1. Indicii sntii. Mortalitatea inantil !MI" #n $epublica Moldova %i #n lume.
- Nr populatiei
- Indice(sporul natural) naturale a populatiei
- Mortalitatea totala
- Natalitatea
- Mortalitatea infantila- nr de copii decedati in varsta de pana la 1 an raportat la 1000 de nou nascuti vii
- Mortalitatea copiilor sub 5 ani
- Morbiditatea
Cauzele MI (pana la 2000):
- erinatale
- Maladii resp
- !icii con"enitale
- #ccidente$ into%icatii
- &oli infectioase
'tructura MI la do(iciliu dupa cauza decesului(200)):
- *rau(e$ into%icatii- +)$5,
- &oli ap-resp- 22$.,
- Malfor(atii con"enitale- 1/$+,
- &oli infectioase- +$.,
- 'i(pto(e0stari nepricizate- +$.,
- &oli ap respirator
2. Criteriile de apreciere a strii sntii copilului.
I- - se refera la particularitatile onto"enezei copilului de prezenta sau lipsa incidentelor in ana(neza
biolo"ica1
II- - dezvoltarea fizica a copilului care se apreciaza in baza para(etrilor antropo(etrici (talia$(asa$per
craniului$toracelui) si per(ite evidentierea tulburarilor de crestere ((alnutritie$ 2ipostatura$ paratrofie$
dezvoltarea disar(onioasa)1
III- 3 dezv neuropsi2ica a copilului$ care se efectueaza in corespundere cu liniile principale de dezvoltare la
diferite perioade de varste- erturba4ele dezv neuropsi2ice su"ereaza o patolo"ie a 'NC$ (aladii so(atice
istovitoare sau o insuficienta a (asurilor educationale cu copilul1
I!- 3starea functionala a or"anelor si siste(elor care ste apreciata prin e%a(enul clinic al copilului si per(ite
depistarea unor stari pre(orbide$ prenozolo"ice$ adica a starilor de fond1
!- 3rezistenta si reactivitatea copilului$ care se apreciaza confor( particularitatilor de onto"eneza$ dupa nr de
i(bolnaviri acute suportate de copil in perioada preli(inara e%a(inarii1 copilul cu rezistenta protectiva
nor(ala face pe parcursul anului sau suporta 1-2 episoade (aladive cu evolutie usoara1 rezistenta subnor(ala
deter(ina i(bolnavirii frecvente (52 caz6ri de boala) sau (aladii severe ale copilului1
!I- 3prezenta (aladiilor cronice si a focarelor cronice de infectie1
&. 'rupele de sntate( caracteristica lor.
7rupele de sanatate a copilului se deter(ina prin evaluarea co(ple%a cu bilantul starii de sanatate a copilului in
baza celor / criterii de sanatate- 8eter(inarea "rupelor de sanatate ofera o i(a"ine (ai a(pla a statului fizic al
copilului decat un dia"nostic si per(ite diferentierea asistentei (edicale pentru copii cu proble(e de sanatate$ cu
stari pre(orbide sau fara perturbari de sanatate$ cu stari pre(orbide sau fara perturbari de sanatate-
I )rupa de sanatate include copii absolut sanatosi la care*
- erioada de onto"eneza a evoluat nor(al1 se ad(it dis(orfii unice (defor(atii neinse(nate a un"2iilor$
pavilioanelor urec2ii$ pete con"enitale)1
- 8ezvoltarea fizica si neuropsi2ica se incadreaza in indicii de varsta1
- 'tarea functionala a siste(elor si or"anelor este satisfacatoare1
- 9ezistenta si reactivitatea este satisfacatoare $ (orbiditatea lipseste sau (aladii acute rare cu evolutie usoara1
1
- atolo"ia cronica lipseste-
'rupa II + de sanatate*
- #na(nestic biolo"ic a"ravat (fa(ilie inco(pleta)$ antecedente prenatale si obstetricale (dis"ravidii$ patolo"ie a
sarcinii$ evolutie co(plicatii a nasterii$ sarcina (ultipara)$ pre(aturitate fara se(ne se i(aturitate$ dificultati in
perioada neonatala precoce (starii neonatale li(itrofe cu e%presii e%cesive si evolutie prelun"ita)1
- 8ezvoltarea fizica si psi2o(otorie corespunzatoare varstei copilului1
- 'tatutul functional al siste(elor si or"anelor este satisfacator1
-9eactivitatea si rezistenta este buna$ (aladii acute episodice cu evolutie usoara sau lipsa lor1
-atolo"ia cronica absenta-
'rupa II , de sanatate*
- erioda onto"enezei a evoluat nefavorabil (antecedente prenatale si obstetricale: fat (acroso($ suprapurat$
nastere rapida sau trenata$ operatie cezariana$ prezentatie pelviana$ infectii la "ravide$ sindro( febril prenatal$
pre(aturitate$ (aturitate) sau nor(al1
- 8ezvoltarea fizica nor(ala$ deficit sau e%ces ponderal1
- 8ezvoltarea neuropsi2ica nor(ala sau retentie usoara1
- 8evieri functionale (pilorospas( fara tulburari de nutritie$ 2ernie o(bilicala incipienta$ criptor2is( inco(plet$
di(ensiuni (ici ale fontanelelor (ari$ defecte de tinuta$ sufluri cardiace functionale$ tendinte spre 2ipo- sau
2ipertensiune arteriala$ arit(ii cardiace$ probe functionale de efort subnor(ale)$ stari de fond (ra2itis($
(alnutritie$ paratrofie$ diateze aler"ice$ li(fatice$ dis(etabolice$ ane(ie fierodeficitara usoara)$ stari patolo"ice
(ini(ale (ve"etatii adenoide si 2ipertrofia a(i"dalelor de "rad I$ II: devierea septului nazal fara dere"lari de
respiratie$ carie dentara subco(pensata$ reactii nevrotice$ disfunctii ale tractului di"estiv$ dureri abdo(inale
periodice)1
- 9eactivitate si rezistenta alterata$ infectii respiratorii frecvente$ bronsite repetate$ pneu(onii cu evolutie
trenante si recuperare lenta$ fati"abilitate$ 2ipere%citabilitate$ tulburari de so(n si ale apetitului$ subfebrilitate1
- Maladii cronice lipsesc-
'rupa III de sanatate*
- rezenta (aladiilor cronice$ (alfor(atii ale or"anelor si siste(elor de pr"ane in stare de co(pensare1 starea de
co(pensare se refera la devierilor functionale ale or"anelor patolo"ic (odificate si lipsa (anifestarilor clinice si
functionale din partea altor or"ane si site(e1 carie dentara deco(pensata1
- 8ezvolatarea fizica corespunde varstei$ deficit sau e%ces ponderal "rad I$ II$ statura (ica1
- 8ezvoltarea psi2ica nor(ala sau retentie in dezvolatre1
- 'tarea functionala alterata a siste(ului sau or"anului afectat$ dere"lari functionale ale altor sise(e si or"ane1
- 9ezistenta si reactivitate usor alterata$ acutizari rare cu evolutie usoara a (aladiilor cronice fara dere"lari
pronuntate ale starii "enerale$ (aladii intercurente episodice1
- erioada onto"enezei a evoluat favorabil sau (ai des defavorabil$ proble(ele fiind in corelatie cu patolo"ia
cronica a copilului-
'rupa I- de sanatate*
- rezenta (aladiilor cronice sau defectelor con"enitale in dezvoltarea siste(elor si or"anelor$ care se afla
in starea de subco(pensare1 starea de subco(pensare se deter(ina prin dere"larile functionale ale or"anelor
afectate si altor siste(e si or"ane1
- 8ezvoltarea fizica este nor(ala sau nu corespunde varstei1 deficit sau e%ces ponderal$ retard statural1
- 8ezvoltarea psi2o(otorie corespunde nor(ativelor de varsta sau denota retentie in dezvoltarea
neuropsi2ica1
- 8isfunctiuni ale siste(elor afectat si ale altor or"ane si siste(e1
- 9ezistenta si reactivitatea deteriorate- (orbiditate inalta prin recurenta frecvente ale (aladiei de baza cu
alterari i(portante ale starii "enerale$ boli intercurente cu perioada de reconvalescenta trenanta$ co(plicatii1
- ;nto"eneza a evoluat defavorabil cu adversitati prenatale$ obstetricale$ (ai rar- nor(al-
'rupa - de sanatate*
- Copii cu (alfor(atii de dezvoltare "rave si (aladii cronice severe$ starea de deco(pensare fiind
deter(inata de (odificari (orfopatolo"ice si functionale severe atat in or"anul afectat$ cat si in alte or"ane si
siste(e cu starea deco(pensata$ care deter(ina invaliditatea copilului1
- 8ezvoltarea fizica: deficit sau e%ces ponderal$ deficit statural1 rar-nor(ala1
- 8ezvoltarea neuropsi2ica nor(ala sau intarziata (depinde de "eneza (aladiei de baza- in afectiuni
neurolo"ice$ (etabolice$ endocrine- retardul psi2o(otor este pronuntat)1
- 8ere"lari con"enitale in starea functionala a siste(ului afectat$ devieri functionale ale altor or"ane si
siste(e1
2
- erturbari pronuntate in reactivitatea si rezistenta or"anis(ului$ acutizari frecvente si severe ale
suferintelor cronice$ dezvoltarea co(plicatiilor$ (aladii intercurente frecvente cu evolutii trenante si perioada
de reconvalescenta alterata1
- <volutia onto"enetica patolo"ica$ antecedente prenatale$ obstetricale- 9eferirea copilului la "rupa III-! de
sanatate se efectueaza prin prezenta obli"atorie a unui criteriu al sanatatii- (aladie cronica de baza in stare de
co(pensare$ prezenta devierilor in toate criteriile de sanatate poate sa fie absenta-
4. .oiune despre copilul sntos conorm /M0. 1actorii ce inlueneaz sntatea copiilor.
=ipocrate: >'?n?tatea prezint? o stare de ec2ilibru @ntre corp$ (inte Ai (ediuB-
;M': >'?n?tatea este o stare de prosperitate co(plet? fizic?$ (intal? Ai social?$ ci nu doar lipsa bolii sau a
infir(it?CiiB (ConstituCia ;r"anizaCiei Mondiale a '?n?t?Cii$ adoptat? la ConferinCa InternaCional? a '?n?t?Cii$ 1.
iunie 3 22 iulie 1.+/)-
Mai tDrziu @n aceast? definiCie a fost inclus? Ai >capacitatea de a duce o viaC? productiv? social Ai econo(icB-
.oiunea de sntate a copilului a fost aplicat? de c?tre !oronCov caracterizDnd-o ca pe >un proces de adaptare
la (ediu @ncon4ur?tor @n realizarea funcCiilor biolo"ice Ai socialeB- 8ina(ica proceselor fizice Ai psi2ice ale
or"anis(ului reprezint? baza de for(are a s?n?t?Cii pe fondul sc2i(b?rilor continue (orfolo"ice Ai funcCionale
din perioada copil?riei-
En anul 1..+$ !eltiAcev Iu-<- a definit s?n?tatea copilului ca >stare de activitate vital?$ ce corespunde cu vDrsta lui
biolo"ic?$ unit?Ci ar(onioase ale caracteristicilor fizice Ai intelectuale$ for(area reacCiilor de adaptare Ai
co(pensare @n procesul de creAtereB-
0ntatea este deter(inat? de (ai (ulCi factori- 'iner"ia dintre aceAti factori deter(in? cDt de susceptibili
sunte( faC? de (aladii sau cDt de s?n?toAi sunte(- <%ist? (ai (ulte clasific?ri ale factorilor deter(inanCi de
s?n?tate$ dar pentru pri(a dat? au fost analizate do(eniile care deter(in? s?n?tatea u(an? din perspectiva
s?n?t?Cii publice de c?tre (inistrul canadian al s?n?t?Cii Falonde M-$ @n raportul >!iziuni noi asupra s?n?t?Cii
canadienilorB
Confor( conceptului >spaCiului s?n?t?CiiB propus @n acest raport$ do(eniile care deter(in? s?n?tatea sunt
descrise @n Modelul epide(iolo"ic ce deter(in? starea s?n?t?Cii al lui 8enver:
1- actori biolo)ici (ereditate$ caracteristici de(o"rafice ale populaCiei)1
2- actori ambientali (factorii (ediului fizic Ai celui social: factori fizici$ c2i(ici$ socioculturali$ educaCionali)1
G- actori comportamentali( atitudinile( obiceiurile- 'tilul de viaC? depinde de co(porta(ente care$ la rDndul
lor$ sunt condiCionate de factorii sociali$ deAi stilul de viaC? este rezultatul factorilor sociali Ai al
co(porta(entelor1
+- servicii de sntate (preventive$ curative$ recuperatorii)

2. 0uprave)3erea medical a copiilor snto%i. Principii %i re)lementri.
'erviciul de consultaCii pentru copii (e%istent pe l@n"? fiecare circu(scripCie sanitar?) Cine @n evidenC? Ai
suprave"2eaz? copii s?n?toAi sau bolnavi din localitatea respectiv?- 'e acord? o atenCie deosebit? copiilor din
pri(ul an de viaC?$ personalul (edical fiind obli"at s?-i viziteze periodic la do(iciliu- #t@t sora$ c@t Ai (edicul
pediatru @nvaC? (a(a cu( s? creeze acas? condiCii i"ienice pentru copil-
Examenul medical profilactic al copilului are ca scop
aprecierea strii de sntate a copilului
determinarea grupului de sntate a copilului
elaborarea regimului zilei: somnul, programul de activiti
asigurarea alimentaiei raionale conform vrstei copilului i necesitilor speciale ale acestuia
profilaxia i tratamentul rahitismului, anemiei, malnutriiei, strilor alergice, infectrii cu helmini
vaccinarea copilului conform programului naional i indicaiilor individuale
educaia familiei despre ngriirea corect, alimentaiea raional, creterea i dezvoltarea copilului,
profilaxia maladiilor, condiiile mediului nconurtor al copilului

Examenul medical al nou-nscutului prevede
! vizita medicului de familie la domiciliul copilului n primele " zile dup externarea din maternitate
! nou!nscuii cu patologie congenital sunt vizitai n # zi dup externare
Scopurile vizitei medicului
identificarea factorilor de risc pentru dezvoltarea unor boli la copil
evaluarea componenei, condiiilor materiale, menaere, sanitare i igienice din familia copilului
3
examenul clinic al nou!nscutului
aprecierea dezvoltrii fizice i psihomotorii a copilului
evidenierea problemelor de sntate ale copilului
determinarea grupului de sntate
elaborarea programului de ngriire a nou!nscutului, regimul zilei
alimentarea copilului i a mamei
Asistena medical a copilului sntos
I an $ vizite profilactice la medicul de familie n fiecare lun
II an $ vizite profilactice la medicul de familie la fiecare " luni
III an $ vizite profilactice la medicul de familie la fiecare % luni
4-18 ani $ vizite profilactice la medicul de familie o dat n an
4. Imunoproilaxia copiilor #n $epublica Moldova. Calendarul .aional de vaccinri -
Hor(ele i(uniz?rii artificiale: -I(unizare activ?3 prin ad(inistrarea @n or"anis( a unor #" (icrobiene
(vaccinuri)
-I(unizare pasiv?3bazat? pe @ntroducerea @n or"anis( a unor preparate ce conCin #c specifici
I(unoprofila%ia3o (etod? specific? de prevenire colectiv? sau individual? a (aladiilor infecCioase$ ce are la
baz? crearea i(unit?Cii-artificiale specifice-
I(unoterapia3(etode specifice de trata(ent prin inter(ediul vaccinurilor$ serurilor i(une-
!accinurile sunt produse biolo"ice cu propriet?Ci de i(uno"en$ constituite din (icroor"anis(e vii sau o(orDte$
din co(ponentele lor sau din to%ine (odificate- Hiind ad(inistrate la o( sau ani(ale induc o i(unitate
artificial? activ? 3I##- (u(oral?$ celular?$ (i%t?) f?r? s? provoace efecte nocive- I(unitatea postvaccinal?
(I##) se instaureaz? relativ lent$ la 15-20 zile de la ulti(a inoculare$ Ai dureaz? ti(p variabil (luni-ani-toat?
viaCa)-
-accinarea ,C'
rofila%ia pri(ar? a tuberculozei (*&C) se face prin vaccinare cu bacilul Cal(ette 7uerin (&C7)$
M6cobacteriu( bovis viu$ atenuat- !accinul &C7 se ad(inistreaz? @n doz? unic?$ intrader(ic$ @n re"iunea
deltoidian?$ nou n?scuCilor cu "reutatea la naAtere (ai (are de 2500 "ra(e$ @ntre vDrsta de 2-) zile Ai 2 luni- En
clasa a !III-a (la vDrsta de 1G-1+ ani) se ad(inistreaz? o nou? doz? de vaccin &C7$ nu(ai dac? rezultatul test?rii
I89 la tuberculin? este ne"ativ (sub . (()-
-accinarea 5i6ePer (@(potriva difteriei$ tetanosului Ai tusei convulsive)
<ste obli"atorie la vDrsta de 2$ +$ / luni$ cu rapelul 1 la vDrsta de 12 luni Ai rapelul 2 @ntre G0-G/ de luni- <ste un
trivaccin ce conCine anato%in? difteric? purificat?$ anato%in? tetanic? purificat? Ai &ordetella pertusis inactivat?
(vaccin pertusis celular)-
-accinarea 56 (@(potriva difteriei Ai tetanosului)
'e efectueaz? cu vaccin bivalent ce contine anato%in? difteric? purificat? Ai anato%in? tetanic? purificat?-
!accinul 8* se ad(inistreaz? fie ca doz? de rapel la copilul (are$ dup? pri(ovaccinarea 8i*eer din pri(ii ani
de viaC?$ fie ca pri(ovaccinare la copiii (ari Ai adulCii nevaccinaCi sau cu antecedente incerte de vaccinare-
entru rapelurile la adulCii corect vaccinaCi anterior se folosesc vaccinurile d*$ care conCin o cantitate de
anato%in? difteric? (ai (ic? decDt vaccinul 8*$ suficient? pentru a (enCine i(nitatea dobDndit? prin vaccin?rile
anterioare- Fa copilul (are corect i(unizat anterior$ se ad(inistreaz? o doz? de 8* @n clasa I (la vDrsta de /-)
ani) Ai @n clasa a !III-a (la 1G-1+ ani)- Fa adulCii corect i(unizaCi anterior$ se ad(inistreaz? doze de rapel la
interval de 10 ani cu vaccin d*-
-accinarea antipolio ri(ovaccinarea se face la vDrsta de 2$ +$ / luni$ ur(at? de rapelul 1 la vDrsta de 12 luni Ai
rapelul 2 la vDrsta de . ani (clasa a G-a)-entru pro"ra(ul naCional de i(uniz?ri se foloseAte !; (vaccin polio
oral$ cu virusuri polio vii atenuate)$ preparatul !;*- *rei doze vaccinale de !; ofer? o protecCie de .5-100,
@(potriva celor G tipuri de virus polio- 8eoarece vaccinarea se face pe cale oral?$ nu se ad(inistreaz? copiilor cu
tulbur?ri di"estive i(portante (diaree)$ decDt dup? re(isiunea acestora-
-accinarea anti3epatit ,
<ficacitatea vaccinului se p?streaz? pe o perioad? ce variaz? @ntre G Ai 11-12 ani$ @n ciuda sc?derii nivelului
anticorpilor
-accinarea $/$ (@(potriva ru4eolei$ oreionului Ai rubeolei)
4
'e ad(inistraz? o pri(? doz? la vDrsta de 12-15 luni$ ur(at? de un rapel la vDrsta de /-) ani (@n clasa I)- 'e
folosesc trivaccinuri cu virusuri vii atenuate- ; sin"ur? doz? de vaccin este foarte eficient? @(potriva ru4eolei$
oreionului Ai rubeolei$ folosirea sa ducDnd la sc?derea se(nificativ? a incidenCei celor G boli-
-accinare #mpotriva 7aemop3ilus inluenzae tip b (=ib)
!accinurile con4u"ate cu =ae(op2ilus Influenzae tip & se pot ad(inistra @ncepDnd de la vDrsta de 2 luni- Ideal
este ca pri(o-vaccinarea s? se efectueze la vDrsta de 2$ + Ai / luni$ cu un rapel la 12 luni- Fa cei nevaccinaCi
anterior cu vDrste @ntre /-11 luni$ pri(ovaccinarea se efectueaz? cu 2 doze de vaccin$ ad(inistrate la interval de
+-I s?pt?(Dni-
Pro)ramul .ational de Imunizari al este urmatorul*
In maternitate:
J vaccinarea anti2epatita & (#=&)
J vaccinarea antituberculoasa (&C7)
La 2 luni:
J vaccinare anti2epatita & (#=&)
J vaccinare antipolio(ielitica (!;*)
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
La 4 luni:
J vaccinare antipolio(ielitica (!;*)
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
La 6 luni:
J vaccinarea anti2epatita & (#=&)
J vaccinare antipolio(ielitica (!;*)
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
La 12 luni:
J vaccinare antipolio(ielitica (!;*)
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
La 12-15 luni:
J vaccinarea antiru4eolica (#9)
La 30-35 luni:
J vaccinare antidifterica$ antitetanica$ antipertusis (8*)
8. Perioadele copilriei. Caracteristica lor.
Prima copilrie 3 este cuprins? @ntre naAtere Ai vDrsta de G ani$ cDnd se @nc2eie erupCia dentiCiei te(porare-
#ceast? perioad? este cea (ai i(portant? @n ceea ce priveAte dezvoltarea$ nutriCia Ai patolo"ia copilului- <%istenCa
unor caracteristici (orfo-funcCionale au deter(inat @(p?rCirea pri(ei copil?rii @n ur(?toarele perioade: nou-
n?scut1 su"ar1copil (ic (antepreAcolar)-
a) perioada de nou-nscut 3 corespunde pri(ele 2I zile de viaC? Ai are cDteva particularit?Ci:
- creAtere rapid? staturo-ponderal?1
- e%istenCa unor feno(ene caracteristice: sc?derea fiziolo"ic? @n
"reutate$ icterul fiziolo"ic$ criza "enital?$ febra de sete$ infarctele uratice$ albu(inuria fiziolo"ic?$ (econiul1
- slaba dezvoltare a scoarCei cerebrale Ai deci Ai a funcCiilor de relaCie cu predo(inanCa centrilor subcorticali1
- i(portanCa i(unit?Cii trans(is? transplacentar1
- deficienCa funcCiilor de barier? a pielii Ai (ucoaselor1
- tendinCa infecCiilor de a @(br?ca aspect septice(ic1
- patolo"ia do(inat? de (alfor(aCii con"enitale Ai afecCiuni le"ate de actul naAterii (trau(atis(e$ infecCii)1
- nevoile de ocrotire Ai de asistenC? (edical? @n aceast? perioad? sunt (ari$ ceea ce i(pune o suprave"2ere atent?
a nou-n?scutului de c?tre (edic Ai asistenta (edical? i(ediat ce acesta a4un"e la do(iciliu de la (aternitate-
b) perioada de su"ar (2I zile 3 1 an) cu ur(?toarele particularit?Ci:
- creAterea staturo-ponderal? continu? @n rit( rapid1
- dezvoltarea treptat? a funcCiilor de relaCie1
- dezvoltarea funcCiei loco(otorii care l?r"eAte sfera de cunoaAtere a copilului1
- apariCia pri(ului siste( de se(nalizare1
- apariCia dentiCiei Ai dezvoltarea funcCiei di"estive care per(it diversificarea ali(entaCiei1
- dezvoltarea i(unit?Cii active proprii cu reducerea rolului i(unit?Cii transplacentare1
- patolo"ia do(inat? de boli ale aparatului respirator$ di"estiv$ ale urec2ii (edii1
5
- @n aceast? perioad? fa(ilia are un rol deosebit de i(portant @n sti(ularea dezvolt?rii (otricit?Cii $ li(ba4ului Ai
a afectivit?Cii1
- se va continua o atent? suprave"2ere a copilului de c?tre personalul (edico-sanitar$ consultaCiile de
puericultur? fiind deosebit de necesare-
c) perioada de copil (ic (antepreAcolar) 1-G ani se caracterizeaz? prin:
- @ncetinirea rit(ului de creAtere1
- (odificarea proporCiilor dintre cap$ trunc2i Ai (e(bre1
- co(pletarea pri(ei dentiCii1
- ali(entaCia va fi variat? ase(?n?toare cu cea a adultului1
- des?vDrAirea funcCiei (otorii1
- for(area refle%elor condiCionate 3 cuvDntul cap?t? valoarea unui nou siste( de se(nalizare1
- i(unitatea prezint? o dezvoltare pro"resiv? susCinut? prin vaccin?ri1
- patolo"ia este alc?tuit? de boli infecto-conta"ioase$ into%icaCii accidentale$ trau(atis(e1
- cli(atul psi2o-afectiv al fa(iliei este deosebit de i(portant @n dezvoltarea copilului-
Copilria a9II9a 3 reprezint? din punct de vedere cronolo"ic perioada @ntre vDrsta de G Ai ) ani$ de aceea (ai este
denu(it? perioada preAcolar?- <a este li(itat? @ntre @nc2eierea apariCiei dentiCiei de lapte Ai @nceperea apariCiei
pri(ilor dinCi definitivi- #ceast? perioad? se caracterizeaz? prin:
- dezvoltarea co(ple%? a '-N-C- Ai i(plicit a "Dndirii$ vorbirii$ loco(oCiei$ ceea ce duce la creAterea
independenCei copilului1
- rit( de creAtere (ai lent1
- ali(entaCia este apropiat? de cea a adultului1
- patolo"ia do(inat? de boli conta"ioase$ apar unele boli noi ca eu(atis(ul articular acut$ cardiopatiile cDAti"ate$
tuberculoza osteoarticular?-
Copilria a9III9a 3 dureaz? de la vDrsta de /-) ani pDn? la sfDrAitul pubert?Cii- <%istenCa unor particularit?Ci
(orfo-funcCionale a deter(inat @(p?rCirea acestei perioade @n dou? subdiviziuni: Acolarul (ic Ai Acolarul (are-
a) perioada de colar mic @ncepe de la vDrsta de /-) ani Ai dureaz? pDn? la pubertate (pDn? la vDrsta de 10-11 ani
la fete Ai 12-1G ani la b?ieCi)- #ceast? perioad? prezint? ur(?toarele caracteristici:
- (aturizarea zonelor corticale ale creierului1
- @ncetinirea creAterii @n pri(a parte a perioadei ur(at? de o accelerare @n perioada prepuber?1
- au loc (odific?ri ale rit(ului de creAtere a se"(entelor corpului$ procesul fiind (ai accelerat la torace Ai
(e(brele superioare1
- dentiCia definitiv? @nlocuieAte pro"resiv dentiCia de lapte1
- ali(entaCia este si(ilar? cu cea a adultului1
- patolo"ia este redus? reprezentat? prin apariCia de infecCii acute de c?i respiratorii superioare$ afecCiuni cutanate$
2epatita viral?$ tuberculoz?$ 2e(opatii (ali"ne$ bolile conta"ioase sunt rare datorit? i(uniz?rii spontane
(@(boln?vire) sau provocate (vaccin?ri)-
b) perioada de colar mare (pubertatea) 3 are o durat? variabil? @n raport cu se%ul- <a corespunde apariCiei
(enar2ei la fete Ai este cuprins? @ntre 11 Ai 1+ ani Ai dezvolt?rii funcCiei se%uale la b?ieCi @ntre 1G Ai 1/ ani- En
aceast? perioad? au loc transfor(?ri de (aturare fizic?$ co"nitiv?$ psi2o-social?- Caracteristicile acestei perioade
sunt:
- se @ncetineAte rit(ul creAterii staturale1
- se accelereaz? creAterea @n "reutate1
- se (odific? di(ensiunile unor se"(ente 3 @nf?CiAarea este ar(onioas? apropiat? de cea a adultului1
- dezvoltarea intelectual? este intens?$ dar prezint? o (are labilitate psi2ic? Ai ve"etativ?1
- ap?rarea i(unitar? sufer? o depri(are tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate Ai rezistenC? (ic? la infecCiile
curente1
- patolo"ia acestei perioade cuprinde tulbur?rile st?rii de nutriCie de la subnutriCie la obezitate$ defor(?ri osoase
ap?rute datorit? creAterii rapide Ai poziCiilor vicioase$ tulbur?ri de co(porta(ent$ boli (ali"ne-
*recerea de la pubertate la adolescenC? se f?cea clasic pe aprecierea (aturaCiei osoase$ a creAterii @n "reutate Ai
lun"i(e$ a (odific?rilor de dentiCie-
*oCi aceAti para(etri s-au dovedit a fi destul de i(preciAi Ai s-a propus pentru evaluare ca fiind un criteriu (ai
precis aprecierea (aturiz?rii se%uale care are o corelaCie (ai bun? cu dezvoltarea taliei Ai "reut?Cii-
Maturizarea se%ual? este apreciat? pe cronolo"ia apariCiei caracterelor se%uale secundare Ai anu(e aprecierea
dezvolt?rii or"anelor "enitale e%terne$ apariCia pilozit?Cii pubiene$ a%ilare$ faciale pentru b?ieCi iar pentru fete
dezvoltarea sDnilor Ai pilozitatea pubian? (stadiile *anner)- Insidios apar (odific?ri co(porta(entale care vor
defini te(pera(entul tDn?rului- <ste perioada din dezvoltare cDnd efortul educaCional trebuie s? fie (a%i(-
6
:. Perioadele critice #n dezvoltarea copilului.
<tapa prenatala
1- I tri(estru de "ravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si for(area or"anelor
#ctiunea factorilor terato"eni: fizici$ c2i(ici$ biolo"ici:
- contribuie la for( viciilor con"enitale de dezvoltare !C8- Hor(a clinica a viciilor depinde nu(ai de
perioada critica de actiunea factorului terato"en si nu de caracterul acestuia-
- <ste risc inalt de aberatii cro(ozo(iale si a "enelor
2- Klti(ul tri(estru: are loc cresterea (asei a fatului$ trecerea (a%i(ala transplacentara I" de la (a(a la
copil$ sinteza (a%i(ala a surfactantului$ "estozele si insuficienta placentara
#ne(iile de la (a(a au ca consecinta:
- Nasterea copiilor cu "reutate 4oasa
- Nasterea copiilor cu se(ne de i(aturitate
- Nasterea copiilor cu infectii intrauterine
- 'ensibilizarea (a(ei si a fatului$ in special dupa 92
- I(unodeficiente con"enitale
- atolo"ia 'NC
<tapa postnatala
1. Per nounascutului*
- adaptarea "enerala fata de (ediu e%trauterin
- divizarea intensiva a neuronilor
- for( intensiva a sinapselor(le" interneuronale)
- activitatea nervoasaL prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale$ prin refle%e inascute
neconditionate
- reactie "eneralizata a 'NC datorita i(aturitatii lui
- prevalenta i(aturitatii pasive
- starea i(unitatii proprii are functie supresiva
- insuficienta i(unitara fiziolo"ica
Manifestari prin se(ne de:
- afectiuni perinatale a 'NC
- !C8$ (alfor(atii con"enitale
- Clinice de patolo"ie ereditara
- *ulburari de alaptare
- 7eneralizare a infectiilor
- 'indro( de destresa respiratorie
- neu(opatii
- Clinice de infectii IK
2. Per &94 luni
- Mielinizarea intensiva a neuronilor
- Hor( refle%elor conditionate
- 8ezvoltarea vederii binoculare
- 8ezvoltarii continua a (e(oriei
- I(unodeficienta fiziolo"ica
Ca consecinta$ copilul este predispus pt tulb procesului de for(are relatiei (a(a-copil1 se(ne clinice de insuf a
i(unitatii locale si siste(ice-
#stfel creste frecventa bolilor respiratorii$ afect siste(ului di"estiv$ (anifest de aler"ie ali(entara$ (anifestari
de ra2itis($ ane(ii prin carenta de He$ se(ne de diateza li(fatica$ 2ipotrofii-
&. Per 294 ani
- #re loc desavarsirea (ielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase
- 'e intensifica for(area refle%elor conditionate
- #re loc socializarea copiilor$ se spar"e stereotipul e%istent
- 'e (entine deficienta fiziolo"ica a I"#$ I"7
redispusi la:
- #paritia retardului in vorbire
- Manifestarea se(nelor disfunctiilor (ini(e cerebrale
- Cresterea frecventei I9#$ infectiilor infantile
7
- Hor(area bolilor aler"ice
- Instalarea tonzilitei cronice
- Intensificarea trau(atis(ului (ena4er$ a into%icatiilor$ cresterea patolo"iei "enerale
4. Per 294 ani
- #re loc cresterea puterii si (obilitatii neurolo"ice
- 'e for(eaza activitatea nervoasa superioara
- #re loc sinteza (a%i(ala a I"<
- 'e intensifica cresterea
redispusi la:
- Manifestari$ reactii nevrotice
- Cresterea nr de infectii infantile
- I(bolnaviri prin 2el(intoze
- Manifestarile reactiilor aler"ice
- Instalarea (ultor (aladii cronice
2. Per de pubertate
- are loc finisarea proceselor de (ielinizare a cailor de conducere nervoase cu e%ceptia for(atiunii
reticulare
- for(area "andirii abstracte
- sensibilitatea tesutului $ fata de 2or(oni$ in special se%uali
- se for(eaza personalitatea
- se (anifesta tendinta spre independenta
- are loc (icsorarea ti(usului si a (asei li(fatice
- este posibila for(area dependentei eventuala a nicotinei$ dro"uri$ alcool-
9isc de neuroze$ reactii psi2otice$ instalarea (aladiilor psi2oso(atice$ aparitia endocrinopatiilor$ trau(atis(e$
cresterea de *&C$ (aladii li(foproliferative$ aparitia bolilor "inecolo"ice$ der(atolo"ice$ "ravitate precoce-
;. Perioada copilului nou9nscut* caracteristici( particulariti.
Capul: faCa este (ic?-Hontanela anterioar? (H#$ bre"(atic?) M Gc(0+c($ se @nc2ide pro"resivpDn? la vDrsta
de 1I luni- Hontanela posterioar? (H$ la(bdoid?) de obicei @nc2is? la naAtere$ dar poate fi Ai desc2is?$ se @nc2ide
la /-I s?pt?(Dni Ai (?soar? /-I ((- 'utura sa"ital? uneori este desf?cut? 3 craniu (oale con"enital- Nasul este
scurt$ concav$ n?rile privesc @nainte- avilioanele urec2ilor sunt nor(al confor(ate Ai i(plantate-
Gtul este scurt-
Toracele este aproape cilindric-
Abdomenul este (are$ dep?AeAte rebordul costal$ peretele abdo(inal are tonus (uscular sc?zut- Cordonul
o(bilical trece prin faza de (u(ificare$ for(area AanCului de eli(inare Ai apoi c?derea sa @ntre a-/-a Ai a-10-a zi-
la"a o(bilical? se epider(izeaz? treptat de la periferie spre centru$ iar cicatrizarea se ter(in? c?tre a-G-a
s?pt?(Dn?- 8atorit? retracCiei vaselor$ cicatricea o(bilical? se @nfund?-
Membrele inferioare sunt scurte 3 condilii interni sunt (ai puCin dezvoltaCi de unde rezult? o @ncurbare
a (e(brelor inferioare @n a%ul lon"itudinal-
Coloana vertebral este aproape rectilinie la naAtere-
Pielea are o culoare roAie intens? (erite(ul noului n?scut) iar pal(ele Ai plantele sunt alb?strui- <rite(ul
n-n- este consecinCa abundenCei de vase capilare lar"i Ai scurte$ i(perfecCiunii funcCiei vaso(otorii$ subCiri(ii
epider(ului din care lipsesc p?tura cornoas? Ai pi"(entul (elanic- ielea este acoperit? cu o p?tur? "r?soas?$
"?lbuie (verni% caseosa) (ai ales @n re"iunea dorsal?$ piept$ "Dt Ai la pliurile de fle%ie$ secretat? de "landele
sebacee Ai de celulele speciale ale a(niosului- #ceasta este bo"at? @n "lico"en$ acizi "raAi$ colesterol Ai proteine-
#re rol de protecCie a f?tului contra fri"ului$ @(potriva (aceraCiei pielii de c?tre lic2idul a(niotic$ aport
ali(entar$ acCiune bactericid? Ai anti2e(olitic?- 8ac? o @ndep?rt?( apare 2ipotro(bine(ie accentuat?$ de aceea
o l?s?( s? se resoarb?- 8up? cDteva zile de la naAtere apare o descua(are a pielii$ furfuracee sau @n la(bouri
(ici$ pe abdo(en$ "Dt Ai (e(bre- <rite(ul to%ic al nou n?scutului (<r6t2e(a *o%icu( Neonatoru() apare cu o
frecvenC? variabil?$ +0 3 )0 ,- Clinic se caracterizeaz? prin arii (ici te"u(entare$ erite(atoase$ centrate
frecvent de o leziune papular? "?lbuie$ cu localizare la nivelul feCei$ spatelui$ feselor$ e%tre(it?Cilor$ respectDnd
plantele Ai pal(ele- oate fi @nsoCit Ai de alte (anifest?ri aler"ice: coriz?$ ede( palpebral- #pare datorit? unei
sensibiliz?ri la proteinele (aterne trecute prin placent? sau datorit? unui anti"en trecut prin (ucoasa intestinal?
faC? de care copilul are un anticorp for(at- 8ebuteaz? la 2+-+I ore dup? naAtere (poate s? apar? Ai la ) 3 10 zile
de viaC?) Ai se re(ite spontan$ f?r? cicatrici- 'e reco(and? o i"ien? ri"uroas? Ai nu se ad(inistreaz? nici un
trata(ent (e%a(enul (icroscopic evidenCiaz? infiltraCii de eozinofile$ iar culturile sunt ne"ative)- Nevii (aterni
8
sunt pete de culoare roAie$ r?u deli(itate$ pe pleoapa superioar?$ r?d?cina nasului$ ceaf?- 8up? cDteva luni dispar$
lasDnd uneori pete brune- ata (on"ol? este o pat? alb?struie$ variabil? ca (?ri(e Ai localizat?
(ai ales @n re"iunea lo(bo 3 sacrat?$ f?r? se(nificaCie patolo"ic?- Fanu"o este un p?r fin care acoper? pielea
f?tului Ai persist? dup? naAtere pe u(eri$ spate$ frunte$ r?d?cina (e(brelor1 este (ai abundent la pre(atur-
Unghiile nu prezint? striaCiuni lon"itudinale$ @ntrec pulpa de"etelor la (Dini$ iar la picioare abia o atin"-
Glandele sudoripare sunt puCin dezvoltate-
Glandele sebacee sunt bine dezvoltate- Fa nivelul aripilor nasului$ obra4ilor$ frunCii Ai b?rbiei apar
ele(ente punctifor(e$ de coloraCie alb"?lbuie$ care sunt (ici c2isturi ale "landelor sebacee ((iliu( faciale) ce
dispar spontan- Paniculul adipos este dezvoltat pe faC?$ (ai puCin pe (e(bre Ai deloc pe abdo(en-
Sistemul muscular$ @n (od fiziolo"ic n-n- prezint? o 2ipertonie (uscular? cu predo(inenCa fle%iei$
consecinCa inco(pletei dezvolt?ri a centrilor corticali Ai a c?ilor nervoase- Musculatura cefei r?(Dne 2ipoton? Ai
nu per(ite susCinerea capului-
Aparatul respirator
*oracele este cilindric$ cu dia(etrul antero-posterior ceva (ai (are decDt cel transversal$ coastele sunt
orizontale$ respiraCia este de tip abdo(inal- HrecvenCa respiratorie (H9): /0 resp0(in la n-n-$ scad la +5 resp0(in
la 1 lun?$ G5 resp0(in la 1 an- 9it(ul poate fi uneori nere"ulat cu crize de apnee$ rit( C2e6ne-'toNes$
a(plitudinea uneori ine"al?-
Mecanismul primei respiraii:
- @ntreruperea circulaCiei feto-placentare duce la acu(ulare de C;2 lipsa de ;2 M factori c2i(ici Ai u(orali
care declanAeaz? respiraCia1
- e%citaCiile (ediului a(biant asupra ter(inaCiunilor nervoase libere din piele1
- toracele care a fost co(pri(at de canalul pelvi-"enital se destinde datorit? elasticit?Cii sale$ (e(brele
superioare trec @n abducCie$ feno(ene care duc la (?rirea de volu( a cutiei toracice Ai datorit? vidului pleural se
produce o aspiraCie de aer @n c?ile respiratorii care e%cit? ter(inaCiile nervoase ale nervului va" de la nivelul
pul(onului Ai declanAeaz? respiraCia-
Aparatul cardiovascular
Ini(a este "lobuloas?$ situat? transversal$ @(pins? de diafra"(ul ridicat- Oocul ape%ian se percepe @n spaCiul al
I!-lea intercostal$ la 1-2 c( @n afara liniei (edio-claviculare- Pesutul elastic Ai con4unctiv al (iocardului este
puCin dezvoltat iar epicardul este foarte subCire- Q"o(otele cardiace se percep (ai puternic din cauza peretelui
toracic subCire- #rterele au un conCinut crescut de fibre elastice Ai un calibru lar"$ ceea ce deter(in? o
2ipotensiune fiziolo"ic?- CirculaCia periferic? este lent?$ e%tre(it?Cile sunt reci Ai adesea cianotice$ deAi
concentraCia o%i"enului arterial este nor(al?- Nou n?scutul prezint? o fra"ilitate capilar? Ai o per(eabilitate
vascular? crescut?- Fa naAtere pulsul este de 1/0 b?t?i0(in-$ scade la sfDrAitul pri(ei luni de viaC? la 120
b?t?i0(in- *ensiunea arterial? la n-n- sistolic? este @n (edie )0-I0 (( =" Ai diastolic? +0-50 (( ="- !alorile
2e(o"lobinei sunt influenCate de volu(ul transfuziei placentare$ astfel c? la n-n- la care pensarea cordonului
o(bilical se face
RtardivB (dup? @ncetarea pulsaCiilor) nivelul =b Ai =t este (ai crescut decDt la cei la care pensarea se face
RprecoceB- #ceste valori prezint? (odific?ri fiziolo"ice @n funcCie de "reutatea la naAtere Ai de vDrsta copilului-
Aparatul digestiv prezint? unele particularit?Ci:
- adapt?ri ale cavit?Cii bucale @n vederea suptului (vor fi prezentate @n cadrul particularit?Cilor anato(o 3
fiziolo"ice ale su"arului)1
- flora (icrobian? intestinal?1
- (econiul-
Hlora (icrobian? intestinal?. *ractul intestinal este steril la f?t- En ti(pul naAterii$ prin trecerea capului prin
canalul pelvi"enital$ cavitatea bucal? se colonizeaz? cu stafilococi$ colibacili$ streptococi$ etc- 8up? apro%i(ativ
2 s?pt?(Dni$ tubul di"estiv al n-n- ali(entat natural va dezvolta o flor? aproape pur? de bacil bifidus$ @n ti(p ce
la n-n- ali(entat artificial va predo(ina bacilul coli-
Meconiul scaunul n-n- @n pri(ele 2-G zile$ are culoarea verde @nc2is Ai consistenC? vDscoas?- <ste for(at din
ele(ente biliare (colesterol$ "r?si(i$ s?ruri (inerale$ pi"(enCi biliari)$ ele(ente a(niotice (lanu"o$ celule
cutanate pavi(entoase$ celule plate)$ ele(ente ale tractusului di"estiv (celule de descua(aCie intestinal?$ suc
"astric$ intestinal$ pancreatic$ cu fer(enCii lor)- <ste ur(at de un scaun de tranziCie$ brun$ cu lapte coa"ulat-
'caunele tipice de lapte u(an apar la 2-G zile Ai sunt @n nu(?r de +-/0zi-
#(ilaza salivar?$ prezent? de la naAtere$ acCioneaz? Ai la nivel intestinal co(pensDnd astfel deficitul a(ilazei
pancreatice-
Fipaza lin"ual? prezint? activitate nor(al? la naAtere-
9
Fipaza "astric? are o activitate crescut? la n-n- Ai 2idrolizeaz? preferenCial tri"liceridele$ co(pensDnd
activitatea sc?zut? a lipazei pancreatice-
'ecreCia enzi(atic? pancreatic?: activitate nor(al? a proteazei$ sc?zut? a lipazei1 a(ilaza este absent?-
'ecreCia enzi(atic? intestinal? este co(plet? la n-n- la ter(en-
N-n- la ter(en este capabil de a efectua di"estia Ai absorbCia corespunz?toare a proteinelor Ai a lactozei din
lapte$ @n ti(p ce absorbCia lipidelor este redus?-
Hicatul se palpeaz? la 2 c( sub rebord$ iar splina pDn? la 1 c(- #ctivitatea de deto%ifiere 2epatic?$ @ndeosebi
"licuronocon4u"area$ sinteza factorilor de coa"ulare$ a lipoproteinelor Ai a colesterolului sunt deficiente la
naAtere-
Aparatul uro-genital
Fa n-n- rinic2iul este deficitar funcCional: filtrarea "lo(erular? este redus? (creAte ulterior)$ capacitatea de
diluCie este nor(al?$ dar cea de concentrare este li(itat?-
8iureza este de )5-100 (l0N" corp-
N-n- are capacitate redus? de a e%creta electroliCii-
N-n- prezint? o 2iperurice(ie tranzitorie ca ur(are a 2e(olizei postnatale- KraCii precipit? deter(inDnd
apariCia infarctelor uratice- En aceste situaCii urina este tulbure Ai las? pe scutece un depozit roAu-c?r?(iziu-
MicCiunile apar refle% la atin"erea capacit?Cii vezicale- Nu(?rul
(icCiunilor variaz? @ntre 10 - 200zi-
;r"anele "enitale e%terne prezint? un aspect (orfolo"ic c2aracteristic "estaCiei la ter(en-
Fa b?ieCi penisul este scurt$ pielea scrotului prezint? pliuri transversale$ iar testiculele sunt coborDte @n scrot
sau se palpeaz? pe canalele in"2inoscrotale- =idrocelul este frecvent @ntDlnit$ ca Ai fi(oza$ considerat?
fiziolo"ic?-
Fa fete$ re"iunea vulvar? este co(plet @nc2is?$ labiile (ari$ cu bo"at Cesut "r?sos$ acoper? labiile (ici Ai
clitorisul-
Sistemul nervos
Maturizarea siste(ului nervos dup? naAtere se face (ai ales pe sea(a (ieliniz?rii a%onilor-
!"presia imaturitii sistemului ner#os:
- refle%e e%a"erate1
- refle%ul cutanat plantar &abinsNi 3 pozitiv1
- activitatea (otorie spontan? se traduce printr-o contracCie "eneralizat?$ anar2ic?1
- nou n?scutul prezint? tendinCa de persistenC? a atitudinilor pe care I le i(pri(?( (catatonie)-
'e"(entele filo"enetic (ai vec2i sunt (ai dezvoltate decDt scoarCa$ de aceea feno(enele subcorticale (suptul
Ai de"lutiCia$ Cip?tul Ai plDnsul) sunt prezente de la naAtere-
Nou n?scutul prezint? refle%e ar2aice care se(nific? inte"ritatea centrilor subcorticali$ lipsiCi de controlul
scoarCei$ ce dispar dup? +-5 luni$ cDnd apare in2ibiCia cortical?- #si(etria lor indic? leziuni ale siste(ului nervos
(2e(ora"ii intracraniene$ paralizii de ple% bra2ial)-
Organele de sim
Nou n?scutul nu are vedere cro(atic?$ dar oc2ii reacCioneaz? la lu(in?-
MiAc?rile "lobilor oculari sunt necoordonate (strabis(ul conver"ent tranzitor este aproape fiziolo"ic)-
7landele lacri(ale sunt (ici Ai secret? lacri(i dup? vDrsta de G s?pt?(Dni-
Krec2ea n-n- prezint? unele particularit?Ci anato(ice: conductul auditiv e%tern este @n"ust Ai orientat oblic$
tro(pa este lar"?$ scurt? Ai orientat? orizontal$ (astoida este (ic? Ai co(pact?- neu(atizarea urec2ii (edii are
loc cu pri(ele inspiraCii Ai cu de"lutiCia-
#uzul este prezent la naAtere$ n-n- reacCioneaz? la sti(ulii auditivi puternici-
Nou n?scutul diferenCiaz? "ustul a(ar de cel dulce-
'i(Cul olfactiv este prezent la naAtere$ centrii olfactivi fiind printer pri(ii care se (ielinizeaz?-
'i(Cul tactil bine dezvoltat de la naAtere se evidenCiaz? la unele refle%e ar2aice: al punctelor cardinale$ de
a"?Care-
Adaptarea termic
Nou n?scutul prezint? o instabilitate ter(ic? deter(inat? de unele deficienCe specifice-
*er(o"eneza este li(itat?$ un rol (a4or @n realizarea acesteia avDndu-l "r?si(ea brun? localizat?
interscapular$ la "Dt$ a%ilar$ (ediastinal$ @ntre esofa" Ai tra2ee$ @n 4urul pancreasului$ rinic2ilor Ai "landelor
suprarenale-
<%punerea n-n- la o te(peratur? a(biant? 4oas? declanAeaz? prin receptorii cutanaCi secreCia de catecola(ine
Ai eliberarea acizilor "raAi din "r?si(ile brune$ prin a c?ror o%idare se elibereaz? c?ldur?- 8atorit? i(aturit?Cii
centrilor nervoAi$ adesea$ n-n- nu reacCioneaz? prin
10
febr? la infecCii- *er(oliza este apreciabil? datorit? suprafeCei cutanate (ari cu o vascularizaCie abundent? Ai
Cesutului adipos subcutanat redus- Nou n?scutul @Ai poate (enCine te(peratura constant? de G/$5SC la nivelul
te"u(entelor abdo(inale Ai de G)SC te(peratura central? @n condiCiile unui co(fort ter(ic a(biant de 21-2/SC-
Aprarea antiinfecioas
I(unitatea nespecific?:
- bariera (ecanic? este redus? datorit? subCiri(ii e%tre(e a stratului cornos Ai a p=-ului de /$5-)$5 ca ur(are
a secreCiei sudorale e%tre( de reduse-
- (ucoasele au un i(portant "rad de per(eabilitate ne@ndeplinindu-Ai rolul de barier?-
- i(unitatea nespecific? celular? are un rol redus la nou n?scut- En infecCii "rave nu(?rul leucocitelor nu
creAte- #ceast? reducere a r?spunsului leucocitar la o infecCie ca Ai capacitatea fa"ocitar? sc?zut? e%plic? lipsa de
li(itare a procesului infecCios Ai tendinCa de "eneralizare a infecCiilor la aceast? vDrst?-
- i(unitatea nespecific? u(oral?: lizozi(ul in2ib? unele bacteria per(iCDnd colonizarea cavit?Cii bucale cu
flor? saprofit? nor(al?$ siste(ul co(ple(ent seric$ opsoninelele Ai properdina sunt deficitare$ dar sinteza
interferonului este @n li(ite nor(ale-
I(unitatea specific?:
- celular?: li(focitele * Ai & sunt (aturate funcCional-
- u(oral?: I" 7 au valori e"ale cu cele din sDn"ele (atern Ai sunt sin"urele care traverseaz? placenta$ (ai ales
@n ulti(ul tri(estru de sarcin?- I" 7 conCin (a4oritatea anticorpilor antibacterieni$ antivirali$ antito%ici funcCie de
"radul de sti(ulare al (a(ei- <le scad @n 4urul vDrstei de 2 - + luni Ai apoi cresc odat? cu i(uno"eneza proprie-
I" M nu traverseaz? placenta$ dar s-au detectat niveluri sc?zute la f?t @n tri(estrul III de sarcin?- rezenCa I"M @n
cantitate crescut? la nou-n?scut su"ereaz? posibilitatea unei infecCii con"enitale (*;9C=M *o%oplas(osis$
;t2er$ 9ubella$ C6to(e"alovirus$ =erpes 'i(ple%)- I" # serice nu trec bariera placentar?$ dar pot fi sintetizate @n
cantitate redus? din tri(estrul II de sarcin?- 'inteza I" # secretorii este prioritar? @n (ucoasa respiratorie Ai
di"estiv?- I" < nu traverseaz? placenta- <le se sintetizeaz? @n (ucoase$ a(i"dalele palatine Ai "an"lionii
li(fatici-
I" 8 sunt produse @n celule din a(i"dalele palatine Ai "an"lionii li(fatici Ai se "?sesc @n cantitate (ic? @n ser-
10. 5ezvoltarea izic a copilului. 1actorii ce inlueneaz cre%terea %i dezvoltarea copiilor.
8ezvoltarea fizica prezinta un proces dina(ic de crestere ((arirea taliei si "reutatii corpului$ dezvoltarea
proportiilor si se"(entelor lui) si (aturizarea biolo"ica a copilului intro anu(ita perioada a copilariei-
8ezvoltarea fizica a copilului serveste drept indice al sanatatii si starii nor(ale-
CreAterea Ai dezvoltarea reprezint? cele (ai i(portante feno(ene ale copil?riei$ creterea fiind reprezentat? de
(?rirea cantitativ? a celulelor$ Cesuturilor Ai or"anelor$ iar de$#oltarea fiind feno(enul de (odificare a or"anelor
Ai aparatelor @n vederea adapt?rii la condiCiile de viaC?- Cele dou? procese se desf?Aoar? conco(itent$ @ntr-un rit(
propriu-
CreAterea Ai dezvoltarea cuprind:
1- (ecanis(ul creAterii Ai dezvolt?rii1
2- le"ile creAterii1
G- factorii care influenCeaz? creAterea-
Hactorii care influenCeaz? creAterea Ai dezvoltarea copilului sunt e%o"eni$ endo"eni Ai patolo"ici- Mecanis(ul
prin care aceAtia acCioneaz? este deosebit de co(ple%-
I. Factorii exogeni cei (ai i(portanCi sunt: ali(entaCia$ (ediul "eo"rafic$ factorii socio-econo(ici$
factorii afectiv-educativi$ e%erciCiile fizice$ no%ele c2i(ice Ai radiaCiile$ factorii culturali-
Alimentaia 3 @Ai e%ercit? influenCa asupra creAterii c2iar din viaCa intrauterin?- ; ali(entaCie deficitar? a
fe(eii "ravide duce la naAterea unor copii cu "reutate (ic?- 8e ase(enea severitatea Ai durata @ntDrzierii @n
creAterea intrauterin? deter(in? o reducere a rit(ului de creAtere postnatal?-
#li(entaCia cu lapte u(an accelereaz? creAterea staturo-ponderal? @n pri(ele / luni de viaC?- #ceast? creAtere
este 4ustificat? prin faptul c? lapte u(an conCine o serie de (odulatori ai creAterii cu( sunt: factorul epider(al$
factorul de creAtere al nervilor$ de sti(ulare a li(focitelor & Ai taurina$ cu rol i(portant @n dezvoltarea su"arului-
<%istenCa unor carenCe ali(entare deter(in? tulbur?ri @nse(nate @n perioadele de creAtere accelerat? la su"ar Ai
@nainte de pubertate- CarenCa ali(entar? influenCeaz? @n pri(ul rDnd creAterea ponderal?- CarenCa de proteine
deter(in? reducerea sintezei de proteine Ai a
volu(ului celulelor$ dar nu intereseaz? (ultiplicarea celular? @n cazul unui aport ener"etic adecvat- CarenCa de
(inerale are repercursiuni asupra (ineraliz?rii sc2eletului Ai asupra enzi(elor celulare- CarenCa de vita(ine$ @n
special a celor liposolubile afecteaz? (ultiplicarea Ai diferenCierea celulelor- En acelaAi ti(p o supraali(entaCie
precoce produce 2ipertrofia Ai uneori 2iperplazia adipocitelor$ rezultDnd obezitatea-
11
Mediul geografc influenCeaz? creAterea prin condiCiile de (icrocli(at: aer$ soare$ lu(in?$ te(peratur?$
u(iditate$ presiune at(osferic?$ raze ultraviolete- <fectele lor sunt (ai i(portante @n pri(ii 5 ani de viaC?- Cli(a
te(perat? este considerat? ca avDnd acCiunea cea (ai favorabil? asupra creAterii @n ti(p ce cli(atul e%cesiv se
asociaz? cu o talie (ic?- #ltitudinea de peste 1500 ( deter(in? un rit( de creAtere (ai (ic$ atDt pe durata vieCii
intrauterine$ dar Ai postnatal datorit? 2ipo%iei cronice- En ceea ce priveAte anoti(pul$ creAterea @n lun"i(e este
(ai (are pri(?vara$ iar @n "reutate (ai accelerat? toa(na- 9azele ultraviolete Ai T @n doze (ici au rolul de a
sti(ula creAterea$ @n ti(p ce dozele (ari o opresc-
actorii socio-economici care influenCeaz? creAterea staturo-ponderal? sunt: condiCiile sanitare$
(orbiditatea infecCioas? Ai parazitar?$ locuinCa$ profesia p?rinCilor$ dina(ica social?$ situaCia financiar?$ stress-ul-
'ituaCia (aterial? Ai social? a p?rinCilor se reflect? @n calitatea ali(entaCiei$ condiCiile de i"ien?$ accesul la
facilit?Cile civilizaCiei- <%istenCa unei ca(era individuale a copilului$ @nsorit?$ cu confort ter(ic Ai u(iditate
adecvat? asi"ur? condiCii opti(e de creAtere- #stfel copiii unici au statur? (ai (are decDt cei din fa(ilii cu (ulCi
copii$ iar copiii din (ediul urban au o (edie a taliei Ai "reut?Cii (ai (are decDt a celor din (ediul rural- 'tress-ul
psi2ic provocat de (ediul a(biant nefavorabil influenCeaz? ne"ativ procesul creAterii a4un"Dndu-se pDn? la starea
de Rnanis( psi2o-socialB-
actorii afectiv-educativi influenCeaz? dezvoltarea psi2o-intelectual? a copilului @n special @n pri(ii G
ani de viaC?- Kn (ediu fa(ilial cal($ care ofer? dra"oste favorizeaz? dezvoltarea acestuia$ @n ti(p ce o fa(ilie @n
care e%ist? st?ri conflictuale va contribui la un rit( de dezvoltare @ntDrziat Ai la apariCia dificult?Cilor de adaptare
social?- 8ezvoltarea intelectual? a copiilor este (ai rapid? @n fa(iliile unde preocuparea educativ? este (ai (are
Ai (ai susCinut?- En (ediul urban unde e%i"enCele educaCionale sunt (ai (ari$ perfor(anCele Acolare sunt
superioare- Ha(ilia are rolul (a4or de a (odela Ai de a evidenCia calit?Cile fizice Ai psi2ice ale copilului-
!"erciiile f#ice aplicate din pri(ul an de viaC?$ la @nceput sub for(a (asa4elor apoi a "i(nasticii pentru
su"ar favorizeaz? dezvoltarea so(atic? Ai (otorie a copilului- e (?sur? ce copilul creAte$ practicarea unui sport
adaptat posibilit?Cilor lui$ are un rol favorabil de sti(ulare a creAterii Ai dezvolt?rii$ prin tonifierea (usculaturii$
@nt?rirea articulaCiilor$ a(eliorarea o%i"en?rii Cesuturilor-
$o"ele chimice% radiaiile% diverse traumatisme pot influenCa ne"ative creAterea Ai
dezvoltarea-
actorii culturali pot avea efecte li(itative @n dezvoltarea copilului-
II. Factorii endogeni cuprind:
- factorii "enetici1
- factorii 2or(onali-
actorii genetici sunt responsabili de caracterele constituCionale$ individuale ale produsului de concepCie Ai
de dina(ica creAterii pDn? la (aturizare$ dup? tipul (orfolo"ic fa(ilial- Hactorii ce acCioneaz? ulterior pot devia
@ntr-un (od (ai (ult sau (ai puCin reversibil creAterea Ai dezvoltarea deter(inate "enetic- *rans(iterea
caracterelor p?rinCilor asupra creAterii staturale a copiilor apare evident? nu(ai dac? se raporteaz? la aceeaAi
vDrst?- #stfel copii se asea(?n? cu p?rinCii @n perioada @n care fenotipul este (anifest- 'tudiul ano(aliilor
cro(oso(ice arat? c? toate (odific?rile nu(erice ale cro(oso(ilor autoso(ali se @nsoCesc de di(inuarea taliei
Ai deficit intelectual- InfluenCa factorilor "enetici este evident? @n cadrul pubert?Cii (ai precoce la fete- #pariCia
diferenCelor de creAtere la pubertate sunt rezultatul sensibilit?Cii (ai (ari a cartila4elor de creAtere la estro"eni
faC? de andro"eni-
actorii hormonali intervin atDt @n ti(pul vieCii intrauterine cDt Ai postnatal- HuncCiile endocrine ale
e(brionului Ai f?tului sunt (ai puCin dezvoltate- =or(onii fetali au rol (inor @n (ultiplicarea celular?-
=or(onii (aterni: so(atotrop$ "lucocorticoizii Ai (ineralocorticoizii traverseaz? @n cantitate suficient? placenta$
@n ti(p ce insulina Ai 2or(onii tiroidieni @n (ic? (?sur?- rolactina elaborat? de placent? acCioneaz? ase(?n?tor
2or(onului so(atotrop asupra creAterii Ai dezvolt?rii f?tului-
=ipotala(usul coordoneaz? 2ipofiza cu a4utorul factorilor de eliberare 2ipofizotropi$ care trec @n siste(ul port al
"landei Ai induc sinteza 2or(onilor specifici- 'o(atostatina in2ib? 2or(onul de creAtere 2ipofizar$ insulina$
"luca"onul Ai 2or(onii di"estivi$ realizDnd un ec2ilibru 2or(onal-
=ipofiza intervine @n creAtere prin 2or(onul so(atotrop ('*=)- #cesta produce proliferarea condrocitelor @n
cartila4ul seriat Ai creAterea @n lun"i(e a oaselor- #cCiunea sa asupra cartila4ului seriat este (ediat? de
so(ato(edine-
*iroida intervine prin 2or(onul tiro%ina Ai triiodotironina care acCioneaz? sub control 2ipotala(o-2ipofizar-
=or(onii sti(uleaz? sinteza proteinelor$ procesele o%idative tisulare$ cresc activitatea enzi(elor respiratorii$
re"leaz? "lico"enoliza$ produc lipoliza Ai (?resc (etabolis(ul bazal- *iroida intervine @n dezvoltarea creierului$
@n creAterea dinCilor Ai @n
ter(o"enez?- *iro%ina produce 2ipertrofia condrocitelor @n cartila4ul de creAtere
12
al osului Ai (ineralizarea sc2eletului- =or(onii tiroidieni au rolul de a potenCa acCiunea '*=-ului- Mi%ede(ul
con"enital fiind astfel caracterizat prin nanis( Ai retard (intal-
7landele suprarenale intervin @n creAtere prin 2or(onii "lucocorticoizi Ai (ineralocorticoizi-
=or(onii "lucocorticoizi in2ib? creAterea$ activeaz? catabolis(ul proteinelor Ai cresc eli(in?rile de calciu Ai
potasiu- <i in2ib? acCiunea 2or(onului so(atotrop 2ipofizar prin sti(ularea producerii @n ficat a in2ibitorilor
so(ato(edinelor- =or(onii (ineralocorticoizi sti(uleaz? sinteza de #8N Ai reabsorbCia tubular? de sodiu Ai
ap?-
*i(usul influenCeaz? creAterea din pri(ele luni de viaC? avDnd acCiune siner"ic? cu '*=-ul- <l particip? la
siste(ele de ap?rare specific antiinfecCioas? avDnd rol de (aturare a li(focitelor *$ ti(odependente-
ancreasul endocrin influenCeaz? creAterea prin insulin? Ai "luca"on- Insulina este un 2or(on anabolizant$ care
favorizeaz? p?trunderea a(inoacizilor @n celule$ particip? la sinteza de #9N Ai 2ipertrofia celulelor- 7luca"onul
in2ib? creAterea$ este un 2or(on catabolizant$ (?reAte "licoliza Ai in2ib? "luconeo"eneza-
aratiroidele prin inter(ediul parat2or(onului intervin @n 2o(eostazia calciului Ai @n calcifierea sc2eletului-
#cesta acCioneaz? asupra celulelor intestinale$ osoase Ai renale-
7landele se%uale acCioneaz? prin inter(ediul 2or(onilor andro"eni Ai estro"eni- =or(onii andro"eni au efect
anabolic- <i sti(uleaz? proliferarea celulelor cartila"inoase Ai particip? la diferenCierea Ai (aturarea se%ual?- Fa
pubertate$ andro"enii deter(in? in2ibarea creAterii prin calcifierea cartila4ului$ cu @ncetarea creAterii staturale-
=or(onii estro"eni sti(uleaz? (ai puCin creAterea$ dar e%ercit? un efect i(portant @n calcifierea cartila4ului de
creAtere- Fa pubertate estro"enii Ai testosteronul au un rol i(portant @n deter(inarea aspectului fizic caracteristic:
la fete - l?r"irea bazinului$ iar la b?ieCi - dezvoltarea u(erilor-
III. Factorii patologici:
- endocrinopatii infantile: (i%ede($ nanis( 2ipofizar1
- factori care acCioneaz? asupra "ravidei:
1) infecCii acute sau cronice (lues$ (alarie)1
2) into%icaCii cronice (alcoolis($ taba"is($ saturnis()1
G) tulbur?ri de nutriCie (subali(entaCie)1
- factori care acCioneaz? asupra copilului:
1) tulbur?ri cronice de nutriCie Ai di"estie care pot deter(ina
2) Rnanis( intestinalB1
G) afecCiuni ale 'NC1
+) boli con"enitale de cord 3 Rnanis( cardiacB1
5) boli con"enitale renale 3 Rnanis( renalB1
/) ano(alii cro(oso(iale1
)) afecCiuni viscerale cu evoluCie prelun"it? (fibroza c2istic?)-
11. 5ezvoltarea izic patolo)ic* criterii de #ncadrare( caracteristici.
12.5ere)lrile de nutriie( caracteristici clinice.
1&..oiune de retard izic. Caracteristica .
14.-<rsta biolo)ic a copilului* caracteristici( importan clinic( criterii( apreciere #n uncie de v<rst.
#precierea "radului de (aturitate al n-n- se va realiza folosind o serie de criterii:
a) Criteriul temporal: aprecierea !7 @ncepDnd calculul din pri(a zi a ulti(ului ciclu (enstrual (se
iau @n consideraCie nu(ai sapt?(Dnile co(plete)
n.n la termen: !7 M G) - +2 s?pt?(Dni
n.n. prematur: !7 : G) s?pt?(Dni (li(ita inferioar?$ dup? criteriile ;-M-'-$ fiind de 22 s?pt?(Dni Ai peste
500")-
n.n. postmatur: !7 5 +2 s?pt?(Dni-
b) Criterii morfofuncionale
!7 poate fi apreciat? prin evaluarea caracteristicilor pielii$ ale pavilioanelor urec2ii$ ale or"anelor "enitale Ai
"landelor (a(are$ para(etric cuprinAi @n diferite scoruri (8ubovitz$ Harr$ &allard)- Cel (ai utilizat este scorul
&allard (fidel Ai uAor de calculat)$ care trebuie efectuat la G 3 +2 ore de la naAtere-
c) Criterii neurolo"ice
- #precierea posturii Ai tonusului pasiv:
- la 2I s?pt?(Dni de "estaCie este co(plet 2ipoton1
- la G2 s?pt?(Dni cele + (e(bre sunt @n e%tensie1
- la G+ s?pt?(Dni are poziCia de batracian-
13
*onusul (uscular creAte cu vDrsta "estaCional? Ai are un sens de dezvoltare caudo-cefalic$ astfel @ncDt la +0
s?pt?(Dni toate + (e(brele se afl? @n fle%ie datorit? 2ipertoniei (uAc2ilor fle%ori-
- 9efle%ele ar2aice:
- la 2I s?pt?(Dni cel (ai co(plet este refle%ul punctelor cardinale1
- la G2 s?pt?(Dni prezint? refle%ul Moro inco(plet1
- la G+ s?pt?(Dni$ reacCia de apucare forCat? este co(plet?1
- la G) s?pt?(Dni sunt prezente Ai co(plete toate refle%ele ar2aice-
erfecCionarea refle%elor ar2aice se face @n sens cefalo-caudal-
d) Criterii antropometrice (interpretarea 7$ * @n funcCie de !7)
8up? "reutatea la naAtere (7n):
- N-n- cu 7n nor(al?: 2500 3 G... "$ cu o (edie de G000 "
- N-n- (acroso(: 7n (ai (are de +000 "
- N-n- cu 7n (ic?: sub 2500 ":
N-n- F&U (FoV &irt2 Uei"2t): 7n M 2500 3 1500 "
N-n- !F&U (!er6 FoV &irt2 Uei"2t): 7n M 1+.. 3 1000 "
N-n- <F&U (<%tre(l6 FoV &irt2 Uei"2t): 7n sub 1000 "-
8up? valoarea indicelui ponderal (I):
I! " G #g) $ T%#cm) x &''
Fa nou- n?scutul la ter(en talia la naAtere (*n) are valori cuprinse @ntre +)-55 c( (@n (edie 50 c()-
12.=e)ile )enerale ale cre%terii copiilor -
CreAterea or"anis(ului se desf?Aoar? confor( ur(?toarelor le"i:
a) legea alternanei 3 creAterea Ai dezvoltarea nu se fac si(ultan @n aceleaAi proporCii @n @ntre"ul
or"anis($ se"(entele corpului nu cresc toate @n acelaAi ti(p$ ci alternativ (e%: (e(brele superioare nu cresc @n
acelaAi ti(p cu cele inferioare)1
b) legea proporiilor 3 fiecare perioad? a copil?riei are un anu(it rit( de creAtere ((ai accelerat @n
pri(ii doi ani de viaC?$ scade ulterior$ se accentueaz? prepubertar Ai scade din nou la stabilirea (aturit?Cii
se%uale)1
c) legea cre(terii inegale 3 creAterea Ai dezvoltarea nu se fac @n aceleaAiproporCii$ fiecare se"(ent al
corpului are propriul s?u rit( de creAtere1
d) legea antagoni)mului morfologic (i ponderal 3 pe durata perioadei de creAtere acu(ulativ?
diferenCierea este redus? Ai invers-
14.Metodele de apreciere a dezvoltrii izice la copii.
'tudierea detaliata a 8QH include aprecierea para(erilor:
'o(ato(etrici(antropo(etrici): talia corpului culcat$ pe sezute$ in picioare1 lun"i(ea (e(brelor1 lati(ea
u(erilor1 peri(etrele craniului$ cutiei toracice$ bratului$ coapsei$ "a(bei1 (asa corporala1
'o(atoscopici: for(a cutiei toracice$ a spatelui$ talpii$tinuta1 "radul de dezvoltare a (usculaturii$ tesutului
adipos1 elasticitatea te"u(entelor1 (aturizarea biolo"ica-
Hunctionali(fizio(etria): spiro(etri1 dina(o(etria1 puterea de intindere-
18.Metoda antropometric de apreciere dezvoltrii izice a copiilor.
+ntropometria- co(ple%itatea de (etode si (i4loace privind aprecierea particularitatilor (orfolo"ice ale
or"anis(ului u(an prin efectuarea (asurilor concrete la nivelul punctelor anato(ice$ strict deter(inate prin
utilizarea (etodelor si utila4ului standard-
Masurile antropo(etrice i(pune respectarea ur(atoarelor conditii:
1) Masurile se efectueaza la un copil dezbracat$ stand in picioare$ cu tinuta corecta- Investi"atorul se afla in
partea dreapta$sau inaintea pacien6ului-
2) *oate punctele se fac strict intre puctele antropo(etrice$ corespunzand unor e(inente evidente si usor
palpabile pe liniile sa"itale sau laterale-
G) Masurile vor fi efectuate in pri(a 4u( a zilei(talia spre sfarsitul zilei se (icsoreaza cu 1-2c($ din cauza
nivelarii cupolei plantare$ presiunii discurilor interverrtebrale$ scaderii tonusului (uscular1 (asa corporala
poate creste relativ
+) Incaperea trebuie sa fie suficient de calda si lu(inoasa-
14
5) Instru(entele folosite trebuie sa corespunda standardelor cunoscute si confectionate din (ateriale care
per(it prelucrarea lor cu antiseptic-
0omatometria include aprecierea lun"i(ilor$ dia(etrelor$ peri(etrelor si (asei corporale-punctele
antropo(etrice vor fi detre(inate palpator$ (asuranduse inalti(ea situarii lor fata de podea in ordinea
ur(atoare:
1-suprasternale- pe linia (edie a incisurii 4u"ulare1
2-si(fizal- (i4locul (ar" sup a si(fizei
G-bra2ial- e(inenta (a%i(al lat a acro(ionului scapular
+-radial- in fosa cubitala$ unde in (od palaptor se deter(ina (ar capului radiusului
5-stilion radiale- in partea lat pro%i(ala a articulatiei radio-carpiene-
/-de"etal- falan"a distala a de"etului III al (ainii
)-tro2anterian- punctul (a%i( proe(inent al partii sup a fe(urului
I-tibial- punctul sup al (ar" articulare interioare a tibiei pe partea interioara a articulatiei "enunc2iului
.-fibular- (ar" inf a (aleolei (ediale
Calcularea lun)imilor*
*runc2iului- dif dintre = sit de la podea a p-suprasternal si si(fizal
&ratului- dintre acro(ion si radial
#ntebrat- dintre radial si stilion radiale
al(ei- stilion radiale si de"etal
Me(br sup- tro2anterion si tibiale (ediale
7a(bei- tibiale (ediale si fibular
Me(br inf- 2 tro2anteriana de la podea
*alpii- dintre calcaneu si p ter(inal(p-acropodion-(ar" distala a falan"ei un"2iale a de"etului I sau II)
Masurarea taliei
ana la varsta de 2+-G/ luni$ lun" copilului va fi (asurata cu a4utorul pedio(etrului:
1) Copilul este asezat in clinostatis($ cu verte%ul lipit de placa verticala
2) Capul este (entinut in pozitie corecta de catre insotitorul copilului
G) 7enunc2ii sunt tinuti in pozitie de e%tensie de catre e%a(inator
8upa varsta de 2-G ani se poate utiliza antropo(etrul:
1) Copilul sta vertical cu spatele drept
2) Cursorul antropo(etrului se ataseaza de vete%
G) 'e fi%eaza inalti(ea la nivelul inferior al cursorului
*alia pe sezute se face cu pedio(etrul de le(n-
Hiecare (asura se face cel putin de doua ori-
Masurarea diametrelor
8-cranian se face cu a4utorul cranio(etrului si sunt folosite punctele "labela$ occipital$ parietal$ (ezosternal-
'e apreciaza si dia(etrele capului$ incluzandse d-antpot$ transversal-
Fati(ea C* e diferenta dintre dia(etrele sus nu(ite-
8-biacro(ial$ bitro2anterian- distanta dintre punctele bra2iale1 se apreciaza in raport unul cu altul-
Masurarea perimetrelor se face cu banda (etrica-
Capul copilului va fi tinut in pozitie stabila$ la su"ar acest lucru poate fi (ai usor de efectuat in decubit dorsal1 se
va (asura peri( (a%i(- eri( C* se va efectua plasand banda (etrica la nuvelul (a(eloanelor pe partea ant si
al un"2iurilor scapulare pe partea posterioare(inspir$e%pir$pauza)- 'e (ai (asoara peri( bratului si "a(bei-
+precierea masei corporale se face prin cantarire(cantarul HerbenNs)$ stand in picioare- Masa corporala este un
para(etru i(portant al starii (orfolo"ice a or"anis(ului$ ce e%pri(a in linii "enerale dezvoltarea ar(onioasa a
aparatului osteo-(uscular$ tesutului adipos subcutanat si a or"anelor interne-
1:.0omatoscopia %i iziometria #n aprecierea dezvoltrii izice la copii.
0omatoscopia per(ite for(area unei i(presii "enerale vizavi de 8QH a celui e%a(inat- <a include:
1) <%a(inarea aparatului loco(otor:
Cutia craniana- (ezocefalica$ dolicocefalica$ bra2iocefalica1 (odificarile privind suturile$ fontanelele$
constructia si for(a lobilor frontali$ parietali$ osul occipital-
Cutia toracica- tipul(cilindrica$conica$plata)$diverse (odificari patolo"ice se fi%eaza-
Me(bre inf- e%a(inate in poz drepti$fi%anduse ulterior defor(atii-
Coloana vertebrala e%a(inata frontal si sa"ital poate evidentia (odificari patolo"ice izolate ca lordoza cifoza
scolioza-
15
Musculatura se apreciaza prin evaluarea "radului sa u de dezvoltare$ elasticitatea (usculara$ for(a C*$ a
abdo(enului- 8eosebi( G "rade de dezvoltare a (usculaturii: I9 musc slab dezv- relieful (usc slab pronuntat$
elasticitate scazuta$ C* plata$ o(oplatii deplasati de suprafata C*$ abdo(en ptozat$ forta (usc slaba1 II9musc
dezv suicient- relief (usc pronuntat$ elasticitate (edie$ C* cilindrica$ un"2iurile scapulare deplasate$ peretele
abdo(enal in tonus$ forta (usculara (edie1 III9musc dezv t bine.
2) <%a(inarea tesutului adipos se face apreciind "radul de pronuntare a reliefului vaselor si "rosi(ea
stratului adipos subcutanat- 7rosi(ea pliurilor cutanate$ cuprinzand si stratul adipos se apreciaza cu a4utorul
caliperelor in ur(atoarele re"iuni: pe C*$ abdo(en$ sub o(oplat$ pe u(ar- 7rosi(ea pliuluise apreciaza in ((:
I-oasele centurii scapulare si coastele conturate pronuntat$ "rosi(ea pliurilor subcutanate panala 5 ((1 II-
relieful oaselor slab atenuat$ "rosi(ea pliurilor subcutanate /-.((1 III- relieful oaselor atenuat$ contururile
corpului rotun"ite$ "rosi(ea pliurilor la copii 10-15(($ la (aturi-pana la 20((1 I--"rosi(ea pliului subcutanat
depaseste la copii 15(($ la adulti 20((-
G) Maturizarea biolo"ica- criterii- aparitia si ur(arirea punctelor de osificare-radio"rafia de pu(n1 aparitia
dentitiilor te(porara si per(anenta1 aprecierea etapelor de dezvoltare se%uala si a"radului (aturitatii
se%uale se bazeaza pe ur(arirea dezvoltarii se(nelor se%uale secundare-
+) Centrele de osificare- la nastere sunt 5 centre: fe(ural distal$ tibial pro%i(al$ calcanean$ talus$ cuboidian-
1iziometria include:
-'piro(etria- per(ite aprecierea volu(ului vital pul(onar si se efectueaza cu a4utorul spiro(etrului: pacientul
inspira adanc$ retine respiratia$ apoi e%pira e%clusiv prin "ura in dispozitivul respectiv tot aerului inspirat-
Investi"area se repeta de 2-G ori si se fi%eaza rezultatul (a%i(a in (l-
-uterea (forta (usculara)- se (asoara cu a4utorul dina(o(etrului printro stran"ere (a%i(a- Investi"area se
repeta de 2-G ori$ fi%anduse rezultatul (a%i( in N"-
-uterea de intindere se (asoara cu un dina(o(etru special nu(ai la adolescenti-
1;.Metodele de evaluare a dezvoltrii izice al copiilor.
=artile de crestere-bazate pe (asuratori standardizate pe populatii ri"uros selectionate$ facute fie transversal$ fie
lon"itudinal1 e%pri(area in percentile1 curba in for(a de clopot1
Metoda percentile-curbe si tabele : apreciaza a(plasarea e%acta pe scara standard a fiecarui criteriu
antropo(etric1 aprec cantit procentuala de copii cu valori diferite de cele a copilului e%a(inat1 evaluarea
nivelului de 8QH a copilului-
Metoda devierilor si"(ale-esti(area nivelului 8QH se efectueaza in li(itele unei (ulti(i$ "radele variabilitatii
fiind repartizate in ) cate"orii: (edie$ (ai sus(4os) ca (edie$ inalta$ ft inalta$(4oasa)-
Met scarilor de re"resie- pute( deter(ina cu( se (odifica (asa corpului odata cu crestera taliei
Met indicilor antropo(etrici- reprezinta varietate de e%presii si raporturi (ate(atice dinre diferite di(ensiuni si
para(etrii antropo(etrici-
20.Indicii antropometrici* caracteristici( metode de calculare( apreciere.
>risman 3 peri(etrul torace-talie 3 pana la 1 an .-1G-51 2-G ani +-.1 /-)ani 0-+1 I-1Iani (-1)-(-G)1
Ciulit?i- lun" piciorului-trunc2iului- pana la 1 an 2-+1 2-G ani$ /-I1
Indicele ponderal!)reutatea pt varsta"M "reutatea actuala0 "reutatea ideala pt varsta
'caderea sub 0$. a I este su"estiva pt (alnutritie protein calorica:
0$.- 1$1M copil eutrofic
0$..- 0$.0M cu risc crescut
0$I.- 0$)/M distrofie "rI
0$)5- 0$/0M distrofie "r II
0$/0M distrofie "r III
Indicele nutritional!)reutatea coresp taliei"@ "reutatea reala0 "reutatea ideala coresp taliei
0$.- 1$1M copil eutrofic
0$I.- 0$I1M distrofie "rI
0$I0- 0$)1M distrofie "r II
0$/0M distrofie "r III
Indicele statural!talia coresp varstei"M talia copilului ideala pt varsta
7radul IM .5-.1, din talia ideala pt varsta
7radul IIM .0-I/,
7radul IIIM :I5,
16
21.Metoda centilic de evaluare a dezvoltrii izice la copii.
Metoda la baza careia sta un sir de curbe si tabele nu(ite centilice ale cresterii diferitelor "rupe de indivizi-
#cestea din ur(a sunt alcatuite in felul ur(ator: principalii para(etrii ai dezvoltarii fizice a copiilor sanatosi
de diferite varste sunt oranduiti intrun sir de valoarea (ini(a pana la cea (a%i(a- Hiecare sir e divizat in 100
parti e"ale$ paralel fiind apreciate li(itele fiecarei parti divizate- #stfel$ percentila reprezunta o suti(e din sirul
variational1 iar intervalul centilic- diferenta dintre doua centile vecine-
*abele centilice ne per(it sa deter(ina( atat a(plasarea e%acta pe scara standard a fiecarui criteriu
antropo(etric$ cat si cantitatea procentuala de copii cu valori diferite de cele ale copilului e%a(inat-
t esti(area dezvol fizice a copiilor si adolescentilor se folosesc / valori de centile: G$ 10$ 25$ )5$ .0$ .)-
Kneori se foloseste si centila 50- Holosinduse tabele centilice$ fiecare para(etru antropo(etric ((asa$talia$ C
si *) este co(parat cu valorile nor(ale$ fara a efectua nici un fel de calcule- !aloarea fiecarui para(etru daca
se incadreaza in intervalele ur(atoare de centile$ se caracterizeaza ca: 25-)5- (ediu$ 10-25- scazut$ G-10- 4os$
0-G- ft 4os$ .0-.)-inalt$ .)-100-ft inalt-
Masa corpului si talia$ fiind para(etrii cei (ai se(nificatovo ao 8QH$ se (ai apreciaza si dupa (etoda
centilica >lon"itudinalaB$ ce indica viteza cresterii-
Metoda centilica este infor(ativa si acceptata pt orice (ulti(e$ dar se (ai i(pune si contrapunerea diferitor
para(etri$ bazata pe diferite sc2e(e de esti(are$ prin care se propune evidentierea a G niveluri de dezvoltare:
1- 8ezv corecta- statut (orfofunctional cu o (asa corporala si talie cuprinse intre 10 si .) si situate in
acelasi culoar centilic sai in doua invecinate1
2- 8ezv netipica- (asa corporala si talia sunt situate intre 10 si G sau (ai sus de .)$ sau acesti doi
para(etri difera unul de altul cu 2 intervale1
G- 8ezv patolo"ica- (asa corpului si0sau talia se situeaza (ai 4os de G$ sau acesti para(etri sunt la o
distanta (ai (are de 2 culoare centilice-
22.Metoda orientativ de apreciere a parametrilor antropometrici la copii.
2&.+precierea dezvoltrii izice armonioase A proporionale.
8<Q!;F*#9<# HIQICW #9M;NI;#'W
- prelucrarea selectiv? a aparatului loco(otor1
- (obilitate$ stabilitate articular? Ai supleCe (uscular?1
- solicit?ri cardio-vasculare la eforturi variabile-
Metoda esti(arii co(ple%e a 8QH include atat aprecierea nivelului (aturitatii evolutive cat si "radul de ar(onie
a starii (orfofunctionale a copilului e%a(inat-
ri(a etapa include aprecierea (aturitatii avolutive dupa tabelele respective$ verificanduse corespunderea varstei
calendaristice cu cea biolo"ica- # doua etapa include aprecierea 8Q (orfofunctionale dupa indicia (asei
corporale$ *$ fortei (uscular si capacitatile vitale a pla(anilor$ folosinduse scarile re"resionale pentru talie$
nor(ativele functionale standard si tabelele pentru valori (edii ale "rosi(ii plicii cutanate- In functie de
rezultatele obtinute$ diferentie( dezvoltarea (orfofunctionala ar(onioasa$ near(onioasa$ e%tre(e de
ar(onioasa- 8isar(onioasa- dere"lari in activitatea cardiovasculara$ endocrina neurolo"ica1 studiu special de
e%a(inareM se intoc(esc planuri individuale de suprave"2ere$ trata(ent $ insanatosire-

24./nto)eneza sistemului nervos central #n perioada antenatal. 1actorii ce o inlueneaz.
'iste(ul nervos deriva din stratul ectoder(al$ care alaturi de (ezoder( si endoder( se constituie de4a din a
2-a sapta(Dna "estationala-
Principalele aze ale onto"enezei cerebrale @n perioada e(brionara cuprind @n ordine succesiva:
1- neurulatia
2- for(area veziculelor cerebrale (prozencefalizarea)
G- neuro"eneza ((aturatia)
1. .eurulatia (Hi"ura: Neurulatia) se produce din ziua 1+ pDna @n ziua G0 de "estatie(") si consta @n for(area si
@nc2iderea tubului neural$ care anterior plutea sub for(a de placa neurala @n lic2idul a(niotic- *reptat$ @n
sapta(Dna a G-a placa neurala @ncepe sa se lar"easca si sa se inva"ineze @nspre (ezoder( si endoder($ pentru a
se @nc2ide for(Dnd tubul neural- 8efectele de neurulatie deter(ina @n patolo"ie disrafiile (anencefalie$
encefalocel$ (enin"o-cel$ spina bifida etc-)-
2- EncepDnd din zilele 25-G0 de "estatie (") si continuDnd pDna @n zilele I0-.0 "estationale$ ur(eaza %a$a de
%ormare a emis%erelor cere&rale !prozencealizarea" (Hi"ura: rozencefalizarea)- Enainte ca partea caudala sa fie
17
deplin dezvoltata$ partea anterioara a pri(ei so(ite cervicale @ncepe sa se eva"ineze si sa for(eze fle%iuni si
cavitati$ fiecare cu anu(ite se(nificatii @n dezvoltarea ulterioara- Initial se produc G eva"inari: prozencefalul
(creierul anterior)$ (ezencefalul (creierul (i4lociu)$ si ro(bencefalul (creierul posterior)- Cu ti(pul$ pe partile
laterale ale prozencefalului apar alte 2 eva"inari - veziculele optice - din care apoi se vor dezvolta nervii optici si
o parte din "lobii oculari- En ziua G/$ prozencefalul se divide @n diencefal (posterior) si anterior in 2 vezicule
telencefalice$ care ulterior devin cele 2 e(isfere cerebrale- 'i(ultan se for(eaza si cavitatile telencefalice$ care
pe parcurs for(eaza ventriculii cerebrali- En acelasi ti(p cu divizarea creierului anterior (prozencefalul)$ se
divide si cel posterior (ro(bencefalul) @n 2 structuri: una anterioara$ constituind viitoarea punte si cerebelul si
una posterioara - viitorul bulb si @nceputul (aduvei spinarii- Cavitatile corespunzatoare devin ventriculul I!-
Mezencefalul ra(Dne nesc2i(bat$ din el dezvoltDndu-se pedunculii cerebrali si la(a cvadri"e(inala- Cresterea
si dezvoltarea continua si spre luna a G-a- Conco(itent$ coarda spinala se e%tinde caudal$ odata cu dezvoltarea
coloanei vertebrale- #"resiunile de orice tip sau perturbarea acestei i(portante etape de for(are a siste(ului
nervos induce (alfor(atii (orfolo"ice (a4ore ca: 2oloprozencefalia$ arinencefalia$ a"enezia de corp calos
etc-
&. .euro)eneza$ care @ncepe @ntre sapta(Dnile I-10" si continua si dupa nastere$ consta @n proliferarea si
(i"rarea neuronilor- Multiplicarea neuroblastilor @n zonele "er(inative periventriculare din pri(a 4u(atate a
sarcinii face ca stocul total de neuroni sa fie constituit definitiv spre 20 sapta(Dni de "estatie (e%ceptie fac
neuronii "ranulari din corte%ul cerebelos si din fascia dentata din 2ipoca(p)- Fa ulti(a lor (itoza neuronii
(i"reaza de-a lun"ul unor "2izi "liali$ confor( unei deter(inari "enetice$ pentru a constitui placa corticala-
Klti(ii neuroni care (i"reaza se aseaza @n partea cea (ai e%terna$ asa @ncDt straturile e%terne ale corte%ului se
vor dezvolta (ai tDrziu decDt cele profunde- #no(aliile din perioada neuro"enezei pot produce reducerea
(i"rarii ((icroencefalie$ a"irie$ lisencefalie)$ dezordini @n locul ocupat de neuroni @n corte%ul cerebral (displazii
celulare) sau a"lo(erari @n substanta alba de neuroni care nu (ai a4un" la locul lor predestinat din scoarta
cerebrala (2eterotopii)- En perioada dintre lunile G-." (perioada fetala) siste(ul nervos intra @ntr-o faza distincta
si i(portanta de dezvoltare nu(ita perioada de maturatie$ care nu se @nc2eie decDt dupa cDtiva ani de la nastere-
En luna a G-a$ siste(ul nervos central ('NC) este de4a sc2itat @n structura sa "enerala- 8esi @n for(a rudi(entara$
e%ista toate co(ponentele creierului$ (aduvei spinarii si a celor 2 or"ane de si(t - oc2iul si urec2ea$ strDns
le"ate de dezvoltarea siste(ului nervos- Klterior apar cone%iuni @ntre ventriculii laterali$ ventriculul G se reduce
@n (ari(e si se diferentiaza co(isurile intere(isferice (corpul calos$ tri"onul si co(isura alba anterioara)- En a
2-a perioada de (aturatie$ care acopera ulti(ele 20 sapta(Dni$ se produce cresterea cerebrala$ le"ata pe de o
parte de (ultiplicarea celulelor "liale$ @nceputul (ielinizarii si cresterea prelun"irilor celulare (a%onii)- aralel se
(aturizeaza siste(ul enzi(olo"ic cerebral-
Macroscopic apar pri(ele rudi(ente ale scizurilor care se contureaza net abia spre sfDrsitul perioadei (luna +"--
scizura silviana$ luna 5"-- scizura 9olando$ luna /"-- scizura calcarina si santurile principale ale lobilor frontal si
te(poral)- Fa sfDrsitul lunii I"- sunt for(ati toti lobii cerebrali-
Fa nivel microscopic$ @n perioada fetala @ncepe un proces foarte i(portant pentru dezvoltarea siste(ului nervos
central deoarece @ntre procesul de (ielinizare si dezvoltarea functiilor specifice 'NC e%ista un paralelis( linear-
Mielinizarea este considerata principalul indicator al (aturizarii siste(ului nervos- <a continua si dupa nastere
(G ani 102) dupa un pro"ra( foarte strict @nscris @n "eno(- #stfel$ e%ista o ordine a (ielinizarii diverselor
fascicule$ cele ascendente fiind (ielinizate @naintea celor descendente- Mielinizarea este precedata de o (arcata
proliferare a celulelor "liale care sintetizeaza (ielina (oli"odendro"lia)- 'e constituie o adevarata unitate
functionala neuron 3 nevro"lie- Mielinizarea @ncepe de la structurile (ai vec2i filo"enetic si se ter(ina la
ulti(ele aparute pe scara evolutiei- #vDnd @n vedere ca structura creierului este$ @n (are$ for(ata @n perioada
fetala$ aspectele patolo"ice ce se produc @n aceasta perioada de dezvoltare rezulta @n special din procese
distructive$ isc2e(ice sau infectioase si nu real(ente (alfor(ative-
22.Particularitile anatomo9iziolo)ice ale encealului la copii.
Creierul copilului cantareste: I5" la 1 an$ "reutatea se tripleaza fata de nastere la G ani (1200") si la
pubertatecantareste 1G00-1+00"-
Cresterea creierului su"arului se face prin (ultiplicarea si diferentierea celulelor cerebrale$ care se incarca cu
pi"(ent si se (ielinizeaza- ri(ii care se (ielinizeaza sunt receptorii si analizatorii cutanati$ "ustativi$ olfactivi$
acustici si optici-
'cizurile si circu(volutiunile cerebrale se accentueaza in pri(ii ani de viata-
Maturarea (orfolo"ica a diferitelor se"(ente celulare este in funcctie de activitatea lor-
8ezvoltarea (otorie a su"arului se face in sens cranio-caudal si pro%i(o-frontal-
Caracterele dezvoltarii psi2o-sociale si (otorii$ in functie de anu(ite perioade ale copilariei$ se i(part astfel:
18
- 8e la 0 la apro%i(ativ 15 luni: varsta celei (ai (ici copilarii1
- 8e la 1la G ani: perioada e%pansiunii subiective1
- 8e la G la / ani: varsta descoperirii realitatii e%terne1
- 8e la apro%i(ativ / la . luni ani: varsta deza"re"arii subiective initiale1
- 8e la apro%i(ativ . la 12 ani: perioada (aturitatii copilului-
24.Particularitile anatomo9iziolo)ice ale mduvei spinrii %i lic3idului cealo9ra3idian la copii de
dierite v<rste.
Maduva spinarii la nastere este (ai bine dezvoltata decat 'NC- In"rosarile cervicale si sacrale se contureaza
dupa G ani de viata-
FC9
ana
la 1+
zi
1+zi-
Gluni
+-/
luni
8upa
/ luni
Culoar
ea
Tanto
cro(a
incolo
r
incol
or
Incolo
r
*ransp
arenta
*rans
parent
transp
arent
trans
pare
nt
*rans
parent
rotei
na
0$+-
0$I
0$2-
0$5
0$1I-
0$G/
0$1/-
0$2+
Citoza G0G-
G00G
G0G-
250G
G0G-
200G
G0G-
100G
Helul
cell
Fi(fo
cite
li(fo
cite
li(f
ocite
Fi(fo
cite
roba
andi
X - XX ana
la X
9ar
X
7luco
za
((ol0
l
1$)-
G$.
2$2-
G$.
2$2-
+$+
2$2-
+$+
28.1actorii avorabili %i neavorabili ce inlueneaz dezvoltarea neuro9psi3ic a copiilor #n perioada
postnatal.
2:.5ezvoltarea motorie a copilului #n primul an de via.
Miscarile incipiente ale su"arului$ (asive si "lobale$ activate de sti(ulii e%terni diversi$ spas(odice si
necoordonate din pri(ul an de viata$ tind spre coordonare$ co(binare$ perfectionare si de izolare a unora
dintre ele$ din "estatia "lobala-
8ezvoltarea (otorie din pri(ul an de viata poate fi i(partita in + perioade sau etape tri(estriale:
-Miscarile "urii si a oc2ilor din pri(ele G luni de viata1
-Miscarile capului$ "atului si ale (e(brelor din tri(estrul al doilea de viata1
-Miscarile trunc2iului$ bratelor si ale (ainilor de la /-. luni1
-Miscarile e%tre(itatilor$ li(bii$ de"etelor si ale labelor picioarelor de la . la 12 luni-
Fa o luna: (obilitate diferentiata nu(ai in re"iunea bucala (declansarea suptului la atin"erea
buzelor)$ (ainile stranse$ nu apuca$ dar devin active la atin"erea lor-
Fa G luni: tine capul daca este spri4init de u(eri$ culcat pe abdo(en ridica capul si trunc2iul$ spri4ininduse
pe brate-
Fa 5 luni: prinde obiectele oferite$ (ai intai intre de"ete$ ur(aretse cu privirea obiectele din 4ur$ pana ce
dispar si asteapta revenirea lor (>asteptare vizualaB)- ana la 5 luni pre2ensiunea este e"ala pentru a(bele
(aini$ iar la 1 an$ la )0, dintre copii predo(ina pre2ensiunea dreapta-
Fa / luni: prinde obiectele ci de"etele$ podul pal(ei si cu partea opusa a de"etului "ros- 'ta in sezut$
participa intens la viata din 4ur- 'ustinut sub a%ile se spri4ina in picioare$ pt scurt ti(p- 'e intoarce de pe spate
pe abdo(en si invers- Intins in decubitus ventral se spri4ina pe coate si (aini- Intinde (ana spre obiectele pe
care le vede-
Fa ) luni se intoarce dintro parte in alta si (anuieste sin"ur 4ucariile-
19
Fa I luni se ridica sin"ur la (ar"inea patului-
Fa . luni se ridica in picioare$ face pri(ii pasi spri4init$ e%ecuta (iscarile cerute (da (ana$ duce de"etul la
buze)$ (ananca sin"ur un biscuit$ isi tine biberonul-
Fa 10 luni (er"e spri4init de o (ana$ apuca bidi"ital$ sta in picioare nespri4init-
Fa 1 an face sin"ur pri(ii pasi$ bea din canita$ e%ecuta co(enzi si(ple (insira cuburi$ scoate o tableta din
flacon$ e%euta (iscari si(ple la cererea adultului)-
2;.>tapele dezvoltrii vorbirii la copil.
1$5 luni- "an"ureste aaa
2-Gluni- "an"ureste "si b
+luni- silabe
)-I$5luni- silabe baba "a"a
I$5-.$5luni- repeta silabele cu intonatie diferita
.$5-1I luni- cuvinte: (a(a$ baba1 sunete si(bolice: "av "av1 tic tic1
1I-20luni 3 fraze din doua cuvinte
20-22luni- apare aprecierea unui obiect din (ai (ulte1
22-2+luni- ba"a4ul de cuvinte constituie G00
1I-2+luni- I perioada: aY1 ceY1
Gani- fraze co(ple%e$ percepe cazul in fraze1
+-5ani- fraze lun"i$ (onolo"uri1 perioada definitiva de dezvoltare a vorbirii- II perioda- de ceY
&0.Metodele de apreciere a dezvoltrii neuro9psi3ice la copii de dierite v<rste.
*estul 8enverII este destinat aplicarii la copii aparent-nor(al de la nastere pana la / ani si are in vedere
perfor(antele copilului in functie de varsta- *estul este valoros in screenin"ul copiilor asi(pto(atici cu posibile
proble(e$ in confor(itatea suspiciunilor folosind o (etoda obiectiva$ in (onitorizarea copiilor cu risc in
proble(e de dezvoltare$ ca de e%e(plu cei cu tulburari perinatale-
*estul cuprinde 125 de probe care sunt dispuse in for(ularul testului in patru sectiuni$ destinate a e%plora
ur(atoarele functii:
1- ersonal-social- aco(odarea cu adultii si interesul pt asi"urarea nevoilor proprii
2- Motricitatea fina- adaptabilitate- coordonarea oc2i- (ana$ (anuirea de obiecte (ici si rezolvaea de diverse
proble(e$
G- Fi(ba4- auz$ intele"ere$ folosirea li(ba4ului
+- Motricitatea "risiera-sedere$ (ers$ sarit$ (iscare$ (usculatura a(pla$
*estul cuprinde ur(atoarele co(parti(ente:
1- Motricitatea "risiera- tine capul$ rosto"oleste$ sta in picioare
2- Fi(ba4
G- Motricitate fina-adaptabilitate- ur(areste obiectul$ zornaie sunatoarea$ apucaintre de"ete$ face turn din
cuburi$ copiaza$ coloreaza$ ale"e$ deseneaza$ bea din ceasca$ se dezbraca$ se spala
+- ersonal 3social- priveste$ za(beste$ isi priveste (ana$ cauta 4ucariile$ 4oc cu pal(ele-
5- *est de co(porta(ent
&1.Particularitile dezvoltri neuro9psi3ice ale copilului nou9nscut. $elexele iziolo)ice.
&2.Particularitile dezvoltrii neuro9psi3ice a copilului #n primul an de via.
&&.Particularitile )enerale ale dezvoltrii neuro9psi3ice a copilului #n primii &ani de via.
&4..oiune de retard neuro9psi3ic la copii.
9etardul (intal prezinta o stare de nedezvoltare sau dezvoltare inco(pleta a proceselor co"nitive si a
"andirii$ care se produce pana la varsta de G ani cu afectarea inteli"entei-
9etardul (ental este definit prin criteriile:
- 9educerea se(nificativa a perfor(antelor intelectuale$ reflectata prin testul de inteli"enta IZ (ai (ic de
)0 si varsta (intala sub 1+ ani la adult-
- 8eficit al functiei de adaptare in cel putin 2 din do(eniile de functionare a persoanei: co(unicare$
in"ri4irea propriei persoane$ inte"rare sociala$ pre"atire scolara$ activitate profesionala- Nivelul capacitatii de
inte"rare sociala divizeaza persoanele in: independenti social$ se(idependenti si dependenti social-
9etardul (intal se clasifica in + for(e si se bazeaza pe:
1- Nivelul deficitului intelectual
20
2- Nivelul (a%i( al dezvoltarii (intale pe carel poate atin"e la (aturitate
G- Nivelul dezvoltarii li(ba4ului(scris si citit)
+- Nivelul (a%i( de independenta sociala
&2.Metode de stimulare a dezvoltri neuro9psi3ice la copii de v<rst ra)ed.
&4.1iziolo)ia lactaiei %i re)larea ei.
'ecreCia lactat? este sub influenCa factorilor endocrini Ai nervoAi:
9 1actorul endocrin este constituit de 2or(onii estro"eni Ai 2or(onul lacto"enic placentar- 8eclanAarea Ai
(enCinerea secreCiei lactate este sub controlul prolactinei secretat? de 2ipofiz?- En ti(pul "ravidit?Cii aceasta este
in2ibat? de 2or(onii estro"eni care au un titru foarte ridicat- 8up? eli(inarea placentei 2or(onii estro"eni scad
brusc @n sDn"ele le2uzei Ai prolactina acCioneaz? liber$ deter(inDnd secreCia lactat?- =or(onii estro"eni$ prin
nter(ediul 2or(onilor 2ipofizari (factorii (a(o"eni 1 Ai 2) deter(in? transfor(?rile "landei (a(are @n vederea
lactaCiei
- 1actorul nervos acCioneaz? refle%$ prin inter(ediul e%citaCiilor provenite de la intero Ai e%teroceptorii
(a(elonari Ai areolari$ declanAate de supt sau de storsul "landei (a(are1 el contribuie la for(area Ai (enCinerea
secreCiei lactate-
&8.Metodele de meninere %i stimulare a lactaiei.
FACT*+II CA+, I-F./,-0,A12 3,C+,0IA .ACTAT2
#ceAtia sunt:
- vDrsta 3 fe(eile tinere au o secreCie lactat? (ai abundent? decDt cele @n vDrst?1
- paritatea 3 la pri(ipare secreCia lactat? se instaleaz? cu o @ntDrziere de cDteva zile1
- felul naAterii 3 intervenCiile la naAtere (cezariene$ forceps$ perineorafii) prin trau(atis(e Ai re"i( ali(entar
postoperator constituie factori in2ibitori ai secreCiei lactate1
- ali(entaCia$ repaosul$ efortul fizic "radat Ai (ai ales factorul psi2ic contribuie la (enCinerea unei secreCii lactate
satisf?c?toare1
3timularea )ecreiei lactate se realizeaz? prin supt$ storsul "landei (a(are Ai asi"urarea confortului
psi2ic al (a(ei-
'(alactia este e%tre( de rar?$ )ipo(alactia este (ai frecvent? la pri(ipare$ la intelectuale$ la fe(eile care nu
respect? repaosul-
*cur(erea spontan a secreiei lactate poate fi considerat? (ai de"rab? un se(n de 2ipo"alactie decDt de bun?
lactaCie-
&:.Componena colostrului( laptelui de tranziie %i a celui deinitiv. nsemntatea colostrului( pentru
sntatea copilului.
C*M!*1I0IA .A!T,./I /MA-
'ecreCia "landei (a(are cuprinde stadiul de colostru$ lapte de tranziCie Ai lapte (atur$ care difer? prin
co(poziCie$ valoare caloric? Ai cantitate-
Colo)trul este secreCia lactat? @n pri(ele 5 zile dup? naAtere-
Colostrul este un lic2id "alben opac$ (ai bo"at @n proteine Ai i(uno"lobuline (I") decDt laptele u(an (atur-
Proteinele variaz? @ntre 2)-+1 "0l Ai di(inu? odat? cu stabilirea flu%ului laptelui-
I(uno"lobulinele din laptele colostral au iniCial valori foarte (ari$ care scad @n pri(ele zile dup? naAtere- 8in
cantitatea total? de I" .0, sunt I"#$ care @n"lobeaz? anticorpii (#c) antipolio(ielitici$ anticoli$ antistafilococici$
antico%aNie-
#c din colostru rezist? la acCiunea fer(enCilor di"estivi Ai @(preun? cu #c secretaCi de intestin distru" "er(enii
pato"eni din tractusul di"estiv$ oferind un "rad crescut de i(unitate local?- Factoferina$ i(uno"lobulinele #
secretorii (I"#s)$ proteinele care lea"? vita(ina &12$ corticosteroizii$ zincul$ lipaza (sti(ulat? de s?rurile
biliare)$ alfa-a(ilaza$ fosfatazele$ proteazele Ai in2ibitorii lor$ precu( Ai unii acizi a(inaCi (taurina) atin" nivelul
cel (ai (are @n colostru acesta fiind adaptat astfel la necesit?Cile noului n?scut din pri(ele zile de viaC?-
Glucidele sunt @n cantitate total? de 55-/0 "0l- Factoza este @n proporCie (ic? (G) "0l)- ;li"oza2aridele sunt
bo"at reprezentate (2G"0l) Ai favorizeaz? i(plantarea bacilului bifidus @n intestinul nou-n?scutului-
&ipidele totale sunt iniCial @n cantitate de G0"0l$ @n corelaCie cu activitatea redus? a lipazelor intestinale ale
n-n-$ iar nivelul lor creAte ulterior- #cizii "raAi nesaturaCi (ai ales cei esenCiali sunt @n cantitate (are Ai au rol @n
dezvoltarea siste(ului nervos-
21
Srurile minerale sunt @n cantitate de G$."0l- Nivelul sodiului$ fosforului$ calciului$ fierului$ zincului$
cuprului este (are @n colostru fiind @n concordanC? cu cel al proteinelor-
'itaminele ' ! + ,12 sunt bine reprezentate @n colostru co(parativ cu laptele (atur-
'aloarea caloric a colostrului este de 5I Ncal0100(l-
.aptele de tran4iie
'tadiul de lapte de tranziCie este deli(itat de ziua a /-a Ai a 10-a postpartu( cu toate c? (odificarea
constituienCilor bioc2i(ici Ai i(unolo"ici @nc? (ai continu? pDn? la o lun?-
En aceast? perioad? scade conCinutul de proteine$ s?ruri (inerale Ai p=-ul$ Ai creAte nivelul lipidelor Ai al lactozei-
.aptele uman matur
Faptele u(an (atur are un conCinut @n ap? de I),-
Proteinele totale se "?sesc @n cantitate de 10"0l din care +"0l cazeina Ai /"0l proteinele din lactoser
(lactalbu(ine Ai lacto"lobuline)- Faptele u(an (l-u-) este un lapte de tip albu(inos @n co(paraCie cu laptele de
vac? (l-v-) care este bo"at @n cazein?-
+a$eina u(an? este sintetizat? de "landa (a(ar? din acizii a(inaCi din sDn"e Ai are trei fracCiuni (alfa$ beta Ai
Nappa-cazeina)$ ulti(a avDnd rol @n colonizarea cu ,acilus ,i%idus a intestinului su"arului ali(entat natural-
-roteinele din lactoser au un rol fiziolo"ic (a4or: #lfalactalbu(ina conCine lactosintetaza$ enzi(? i(plicat?
@n sinteza lactozei$ ceea ce e%plic? nivelul ridicat al lactozei din laptele u(an1
Factoferina este o "licoprotein? capabil? s? fi%eze reversibil fierul Ai particip? la absorbCia acestuia din
lapte la nivelul intestinului Ai sto(acului- <a 4oac? rol de c2elator de fier sustr?"Dnd ele(entul indispensabil
(ultiplic?rii unor "er(eni pato"eni de la nivelul intestinului Ai astfel are acCiune bacteriostatic?- Factoferina
reprezint? pentru su"ar un factor supli(entar de protecCie al intestinului faC? de a"enCii pato"eni$ al?turi de I"#s$
lizozi( Ai Lacto&acilus &i%idus- &etalacto"lobulina este absent? @n laptele u(an Ai prezent? @n laptele de vac? de
aceea laptele u(an este un ali(ent nealer"izant- #lbu(inele serice (din lactoser) @ndeplinesc rol de li"anzi
pentru folaCi$ vita(ina &12$ tirozin?$ zinc-
I(uno"lobulinele:
- I"#s a"lutineaz? anti"enii de ori"ine ali(entar?$ virusurile Ai enteroto%inele bacteriilor$ blocDnd aderarea lor la
suprafeCele epiteliale- I"#s conCin anticorpi anti !. coli *)i(ella *almonella .le&siella +o"ac/ie !c)o$ virus
polio(ielitic$ virus 2epatitic & Ai virus ru4eolic.
- I" 7 Ai I" M sunt @n cantit?Ci (ici @n lapte Ai nu difer? structural de i(uno"lobulinele serice-
<nzi(ele laptelui u(an au rol @n di"estia co(ponentelor laptelui Ai @n ap?rarea antiinfecCioas?- 8intre acestea
cele (ai i(portante sunt:
- lizozi(ul - contribuie la liza unor "er(eni intestinali$ potenCeaz? for(area anticorpilor1
- lipazele - rol @n di"estia tri"liceridelor laptelui u(an1
- alfaa(ilaza - catalizeaz? 2idroliza a(idonului @n (altoz? Ai co(penseaz? deficitul a(ilazei pancreatice Ai
intestinale la su"ar1
- proteaze Ai in2ibitorii proteazelor - @n cantitate (ai (are co(parativ cu laptele de vac?$ catalizeaz? 2idroliza
proteinelor-
En afara acestor co(ponente laptele u(an (ai conCine Ai aminoaci$i li&eri dintre care taurina$ cu rol @n resorbCia
lipidelor Ai dezvoltarea creierului- roteinele laptelui u(an sunt absorbite Ai utilizate de c?tre su"ar cu un
randa(ent opti(- Nici un procedeu fizic sau c2i(ic nu per(ite obCinerea unor proteine si(ilare cu cele din
laptele u(an-
Glucidele% @n cantitate de )0 "0l$ sunt reprezentate de lactoz? (beta lactoz? - /0 "0l$ versus alfa lactoz? @n
laptele de vac?) Ai oli"oza2aride (10 "0l)-
Lacto$a este surs? de "alactoz? care intr? @n co(poziCia cerebrozidelor creierului-
0li(o$a)aridele au rol @n ap?rarea antiinfecCioas? nespecific?$ favorizDnd colonizarea intestinului cu
Lacto&acilus &i%idus. #cesta deter(in? acidifierea (ediului intestinal$ in2ibDnd creAterea "er(enilor pato"eni$
are rol antiane(ic Ai antira2itic (favorizeaz? absorbCia de He$ Ca$ vit- 8 Ai lipide) Ai intervine @n sinteza de vit- &
Ai [-
&ipidele @n cantitate de G/-+0 "0l$ sunt reprezentate (ai ales de acizi "raAi nesaturaCi$ dintre care acidul
linoleic are rolul cel (ai i(portant- *ri"liceridele conCin un raport e"al @ntre acizii "raAi nesaturaCi Ai cei saturaCi-
#cizii "raAi (ono Ai polinesaturaCi (acid oleic$ pal(itoleic Ai linoleic) reprezint? peste 102 din totalul de acizi
"raAi din laptele u(an Ai au rol @n (aturarea siste(ului nervos @n perioada neonatal?- Colesterolul Ai lecitina sunt
@n cantit?Ci (ai (ari @n laptele u(an decDt @n laptele de vac?- rezenCa lipazei @n laptele u(an faciliteaz?
2idrolizarea lipidelor Ai favorizeaz? eliberarea de acizi "raAi rapid utilizabili pentru (etabolis(ul ener"etic-
3rurile minerale Faptele u(an are un conCinut de + ori (ai sc?zut @n s?ruri (inerale Ai oli"oele(ente
co(parativ cu laptele de vac?- ConCinutul de sodiu fiind (ai redus$ este evitat? suprasolicitarea funcCiei renale-
22
8eAi laptele u(an conCine de + ori (ai puCin calciu Ai de /-) ori (ai puCin fosfor decDt laptele de vac?$ raportul
dintre cele dou? ele(ente (Ca : M 2 : 1) este favorabil pentru buna lor utilizare-
1ierul se "?seAte @n cantitate de dou? ori (ai (are @n laptele u(an$ iar utilizarea sa este net superioar? la su"arul
ali(entat natural$ atDt @n ceea ce priveAte absorbCia intestinal? cDt Ai @ncorporarea @n (olecula de 2e(o"lobin?-
ConCinutul @n (inerale al laptelui u(an este puCin influenCat de aportul ali(entar (atern$ el fiind asi"urat de
depozitele (aterne- #stfel$ dac? fosforul Ai calciul sunt insuficiente @n dieta (a(ei$ ele sunt obCinute prin
(obilizarea din depozitele osoase ale acesteia-
5itaminele. Faptele u(an conCine atDt vita(ine liposolubile (#$ 8$ <$ [) cDt Ai 2idrosolubile (C$ acid folic$
co(ple%ul vita(inelor &) @n proporCii variabile$ @n raport cu aportul ali(entar- ; diet? ec2ilibrat? a (a(ei
asi"ur? aportul adecvat al acestor vita(ine$ cu e%cepCia #itaminei 2- Cantitatea de vita(in? 8 din laptele u(an
nu asi"ur? necesit?Cile su"arului c2iar @n condiCiile unei e%puneri solare corecte$ dar este (ai (are co(parativ cu
cea din laptele de vac?$ ceea ce e%plic? incidenCa (ai (ic? a ra2itis(ului la su"arul ali(entat natural-
!aloarea ener"etic? a laptelui u(an (atur este de /5-/I Ncal0100(l
&;.Importana %i avantaBele alimentaiei naturale pentru copilul nou9nscut %i su)ar -
Faptele (atern este cel (ai bun ali(ent pentru copiii su"ari$ asi"urand toate necesitatile nutritive ale lor in
pri(ele / luni de viata si ii este necesar copilului pana in al 2-lea an de viata-
Faptele (atern este (ai (ult decat o si(pla colectiee de nutrienti si o protectie unica i(potriva infectiilor si
aler"iei- #laptarea la san are efecte de lun"a durata$ avand in vedere cresterea si dezvoltarea-
Principalele avantaBe ale laptelui matern( pentru copil*
- Contine anticorpi$ substante care a4uta la prote4area bebelusului de infectii$ pana ce propriul sau siste( i(unitar
se (aturizeaza1
- <ste usor de di"erat$ ceea ce face ca su"arul sa fie (ai ferit de proble(e di"estive (dureri abdo(inale$ diaree$
constipatie)1
- <ste lipsit de factori aler"izanti$ ceea ce reduce riscul aparitiei unor proble(e aler"ice$ cu( ar fi ast(ul$
ecze(ele1
- 'tudii recente au aratat ca ali(entia la san poate a4uta copiilor susceptibili "enetic la prevenirea diabetului
za2arat de tip 1 (diabet 4uvenil)1
- <ste proaspat si practic lipsit de bacterii$ are te(peratura opti(a$ nu necesita preparare si nu costa ni(ic1
- 'u"arii 2raniti natural au o dezvoltare dentara (ai buna decat cei ali(entati artificial-
#li(entatia la san$ pe lan"a toate avanta4ele pe care le are pentru su"ar$ este benefica si pentru (a(a- #laptarea
la san poate fi o rasplata supre(a pentru in"ri4irea bebelusului$ (o(entele alaptarii ducand la crearea unei relatii
profunde intre (a(a si copil-
#li(entatia naturala a4uta la retractia uterului si la revenirea lui (ai rapida la nor(al$ precu( si la scaderea
riscului de aparitie a cancerului de san la (a(a-
Pentru copil*
9educe frecventa si durata patolo"iilor dispeptice
'e (icsoreaza raspandirea si durata afectiuninilor diareice
Copilu e prote4at contra infectiilor respiratorii
'cade frecventa otitelor (edii si recidivarea lor
rote4eaza contra enterocolitei necrotice$ bacterie(iei$ (anin"itei$ botulis(ului$ infectii urinare
<ste posibil (icsorarea riscului de (aladii autoi(une
Micsoreaza riscul (ortii subite
9educe riscul de dezvoltare a aler"iei fata de laptele de vaci
< posibila reducerea riscului de dezvoltare a obezitatii ulterior
I(bunatateste acuitatea vizuala si nivelul dezvoltarii neuro-psi2ice
9educe riscul de dezvoltare a ano(aliilor de (uscatura datorita sti(ularii dezvoltarii adecvate a (andibulei
40.+vantaBele alimentaiei naturale pentru mam.
1) 'tabilirea precoce a lactatiei dupa nastere reface (ai devre(e puterile (a(ei1
2) 7rabeste involutia uterului si (icsoreaza riscul patolo"iilor post-partu($ (icsorand (ortalitatea (aterna1
(icsorand 2e(ora"iile contribuie la (entinerea pierderilor de 2e(o"lobina (scazand pierderile)$
i(bunatatind$ astfel$ nivelul fierului1
G) relun"este perioada de a(enoree$ prote4and aparitia unei sarcini1
23
+) #ccelereaza pierderile de "reutate$ acu(ulate pe parcursul sarcinii$ fe(eia revenind (ai repede la
"reutatea corporala de inainte de sarcina1
5) 9educe riscul dezvoltarii cancerului (a(ar precli(ateric1
/) 9educe riscul dezvoltarii cancerului ovarian-
41.Probleme %i obstacole #n alptarea la s<n.
8in partea copilului:
- (alfor(aCii ale cavit?Cii bucale (buza de iepure$ "ura de lup$ retro"natis(ul)1
- infecCii (rinite$ otite$ pneu(opatii)1
- boli neurolo"ice (2e(ora"ii (enin"ocerebrale$ (enin"ite$ encefalite)1
- pre(aturitate1
- boala 2e(olitic? a nou-n?scutului1
- ictere1
- v?rs?turi-
8in partea (a(ei:
- furia laptelui1
- 2ipo"alactia te(porar? a pri(iparelor1
- (a(eloane o(bilicate1
- ra"ade (a(elonare1
- li(fan"ite$ (astite1
Contraindicaii permanente:
+au$e materne:
- (aladii viscerale evolutive "rave: *&C$ 2epatit?$ 'I8#$ (alarie$ septice(ii$ neoplazii0trata(ent cu citostatice$
insuficienC? cardiac?$ insuficienC? renal?1
- boli neurops2ice: tulbur?ri psi2ice "rave0psi2oza de lactaCie$ scleroza @n pl?ci$ epilepsie0trata(ent cu
anticonvulsivante1
- alte situaCii0boli: diabet za2arat$ o nou? sarcin? cu vDrsta de peste 20 s?pta(Dni-
+au$e le(ate de copil 3 sunt rare$ unele c2iar e%cepCionale:
- "alactoze(ie con"enital?1
- intoleranC? ereditar?0pri(ar? la lactoz?1
- fenilcetonurie-
42. 7ipo)alactia !deiniie( clasiicare( proilaxie".
=ipo"alactia- capacitatea de secretie di(inuata a "landelor (a(are in perioada de lactatie$ secretia de lapte
poate aparea in orice perioada a alaptarii-
Clasificare:
In functie de cauza principala se deosebesc: pri(are si secundare
In functie de perioadele de declansare: precoce(in pri(ele 10 zile dupa nastere) si tardive
In functie de "radul de insuficienta de lapte fata de necesitatile copilului se deosebesc + "rade: I-sub 25,1 II- sub
25-50,1 III- sub 50-)5,1 I!- sub )5,1
Cauze materne
dezvoltarea inco(pleta a "landei (a(are
nutritia deficitara a (a(ei sau conditiile psi2osociale nefavorabile
aparitia unei noi sarcini in lauzie
"reselile in alaptare
ano(aliile sanului ((a(eloane prea (ari sau prea (ici$ (a(eloane scurte sau plate$ o(bilicate sau
i(perforate)
ra"ade (rani aparute pe (a(elon)$ an"ionevrite dureroase$ infectii (li(fan"ite$ "alactoforite$ (astite)
(astitele operate de la o sarcina anterioara duc la o reducere a laptelui cu 20,
pri(iparitatea (pri(a sarcina) sau (ultiparitatea in raport cu varsta (a(ei
pre(aturitatea$ prin faptul ca prepararea "landei (a(are nu este co(pleta la data nasterii
preecla(psia si ecla(psia$ prin tulburarile u(orale si prin crizele dese care debiliteaza or"anis(ul
travaliile lun"i$ epuizante$ precu( si sectiunea cezariana
unele (edica(ente$ utilizate siste(atic post-partu( (e%- er"otina sau unele (edica(ente psi2otrope)-
24
Cauze psihice. 'e citeaza lipsa de bunavointa a (a(elor$ care nu si-au dorit copilul (in sarcini nedorite)$
e(otiile puternice-
Cauze endocrine. 'e (entioneaza insuficienta 2or(onului luteotrop (F*=) sau insuficienta tiroidiana- Cel (ai
adesea se citeaza insuficientele 2ipofizare cauzate de sindro(ul '2ee2an-
Tratamentul profilactic- Fa consultatiile prenatale i se va reco(anda "ravidei (asa4ul (a(eloanelor cu o panza
aspra$ care tonifica sanul$ o ali(entatie proportionala si variata-
re(aturitatea se va co(bate prin toate (i4loacele$ la fel dis"ravidiile tardive si distociile care apar in travaliu-
8upa nastere$ se va ale"e (o(entul potrivit al pri(ei alaptari care trebuie sa se faca dupa 2+ ore de la nastere$
pentru copii nascuti la ter(en$ iar la pre(aturi$ in raport cu "reutatea si dezvoltarea-
4&.0emnele ce indic poziionarea %i aplicarea corect a copilului la s<n.
'e(nele pozitionarii corecte a copilului in ti(pul ali(entatiei la san:
1) Copilul este intors cu tot corpul spre (a(a si e strans lipit cu burtica de burta (a(ei
2) Hata copilului se afla aproape de piept
G) Corpul si capul copilului for(eaza i linie dreapta
+) Ma(a sustine cu a(bele (aini capul si corpul copilului
'e(nele aplicarii corecte la san:
1) &arbia copilului atin"e pieptul (a(ei
2) 7urita este lar" desc2isa
G) &uza de 4os este curbata catre e%terior
+) 8easupra buzei superioare se observa o fasie (ai (are a areolei dac@t sub buza inferioara
'e(nele pozitiei incorecte in ti(pul sarcinii:
1) Corpul copilului este opus corpul (a(ei si nu e lipit de el
2) &arbia nu atin"e sanul (a(ei
G) 'e observa o fasei (are a areolei c2iar si sub buza inferioara
+) Copilul face (iscari rapide si scurte
5) In ti(pul ali(entarii obra4ii copilului sunt trasi inauntru
/) Copilul este e%citat si refuza pieptul
)) Copilul poate e(ite sunete specifice
I) Ma(a si(te dureri in ti(pul su"erii
#plicarea la san incorecta cauzeaza:
1) Infla(ari si fisuri ale (a(eloanelor
2) #flu% nesatisfacator al laptelui si crestere lenta a copilului
G) 'tari de foa(e per(anenta a copilului$ care nu este satisfacut de ali(entare
+) Induratie a (a(elonului
44.+vantaBele alimentaiei naturale a de alimentaia artiicial.
1- este cel (ai valoros ali(ent din punct de vedere calitativ$ unic @n co(poziCie$ asi"ur? toate substanCele
nutritive necesare copilului @n pri(ele / luni Ai r?(Dne sursa nutritiv? principal? pDn? la 1 an1
2- indiferent de vDrst?$ (?ri(ea Ai for(a sDnilor$ paritatea$ .I, din fe(ei pot al?pta pe ter(en lun"1
G- fiecare fe(eie are lapte adecvat copilului ei1 laptele fe(eii care naAte pre(atur are (ai (ulte proteine Ai
lipide decDt cel (atur Ai @Ai (enCine co(poziCia caracteristic? colostrului 1 lun? de zile dup? naAtere pentru
c? pre(aturul are nevoie de un re"i( 2iperproteic pentru creAtere1
+- laptele de (a(? @Ai sc2i(b? co(poziCia @n funcCie de nevoile copilului$ cDnd este cald are (ai (ult? ap?$
noaptea este (ai "ras Ai (ai bo"at @n fier Ai s?ruri (inerale1
5- @Ai (enCine calitatea indiferent de ali(entaCia (a(ei\\\1
/- laptele de la @nceputul suptului este (ai apos (lapte iniCial)$ iar la "olirea sDnului este (ai "ras (lapte final)$
dand senzaCia de saCietate copilului$ dac? copilului @i este sete su"e (ai puCin ti(p$ dac? @i este foa(e$ (ai
(ult$ pentru a "oli sDnul- *rebuie @ncura4at? "olirea sDnului de c?tre copil\
)- @Ai sc2i(b? "ustul @n funcCie de dieta (a(ei$ pre"?tind copilul pentru obiceiurile ali(entare ale fa(iliei1
42.5iversiicarea alimentaiei su)arului. 6e3nica %i re)ulile de introducere a complimentului.
Principiile )enerale ale diversiicarii alimentatiei su)arului
1- diversificarea va incepe nu(ai daca su"arul este sanatos
25
2- se va introduce cate un sin"ur ali(ent nou$ la un sin"ur pranz$ care se va (ari treptat in zilele ur(atoare la
acelasi pranz$ reducand proportional laptele$ astfel in )-I zile sa se inlocuiasca co(plet pranzul de lapte cu
noul ali(ent
G- nu se introduc si(ultat 2 sau (ai (ulte ali(ente noi$ ci la intervale de (ini(u( 5 zile- #ceasta este necesar
pentru adaptarea copilului la noul produs si pentru (onitorizarea tolerantei lui fata de acesta- Fa cele (ai
(ici se(ne de intoleranta se e%clude ali(entul nou introdus pe un ti(p de 1-2 sapta(ani$ pana la refacerea
di"estiva$ dupa care se va incerca reintroducerea lui cu (ai (ulta prudenta-
+- ali(entul nou co(pli(entar va ad(inistra de preferinta cu lin"urita si nici intrun caz prin biberon- #stfel se
vor dezvolta deprinderile de ali(entare pe deoparte$ iar pe de alta parte- veti avea si"uranta ca copilul a
pri(it o 2rana consistenta din punct de vedere nutritiv si caloric-
5- consistenta ali(entelor co(ple(entare se va sc2i(ba treptat de la o (asa bine o(o"enizata la pireu$
tocatura$ apoi bucatelele (ici-
/- nu este rational de ad(inistra doua pranzuri de acelasi fel pe zi- 8e obicei pri(ul co(ple(ent in zi se
ad(inistreaza la a doua priza ali(entara$ pri(a fiind cu lapte-
)- ali(entul nou co(pli(entar se ad(inistreaza inaintea laptelui pe care il inlocuieste$ daca copilul este
ali(entat artificial si dupa aplicarea la san$ daca este ali(entat natural
I- ale"erea pri(ului ali(ent nou se face in functie de starea de nutritie a su"arului: pentru su"arul eutrofic-
pireu de le"u(e$ iar pentru cel de nutritie scazuta- terci fainos fara "luten$ oreferabil pre"atit pe un a(estec
adaptat$ iar in lipsa lui- pe lapte de vaci diluat$ apoi inte"ral-
.- toate pranzurile de diversificare trebuie sa aiba o valoare calorica (ai (are dacat pranzurile de lapte$ care se
scot din ali(entatie-
10- daca su"arul refuza siste(atic ali(entul nou introdus$ se renunta te(porar la ad(inistrarea lui$ deoarece
e%ista riscul aparitiei anore%iei psi2o"ene la su"ar-
11- pe (asura cresterii copilului oferitii posibilitatea de a se ali(enta sin"ur$ sa ia ali(ente cu (anuta de
e%e(plu$ dar continuati sal ali(entati activ si sal incura4ati sa (anance-
12- diversificarea ur(areste scoaterea treptata a pranzurilor le"ate de lapte in scopul obisnuirii su"arului cu
ali(ente ase(anatoare ali(entatiei adultului
1G- pe parcursul diversificarii se efectueaza un continuu (onitorin" al starii sanatatii copilului-
44.Caracteristica alimentelor olosite #n diversiicarea alimentaiei su)arului.
rodusele selectate pentru pre"atirea 2ranei co(ple(entare se deosebesc in (are (asura la diverse cate"orii de
populatie in functie de traditie si accesibilitate$ dar in linii (ari fac parte din "rupurile e%puse (ai 4os-
Produse de ori)ine ve)etala
e lan"a substantele nutritive produsele ali(entare (ai contin co(binatii de diverse alte substante$ (a4oritatea
carora le "asi( in plante-
Produsele cerealiere- constituie ali(entele de baza practic a tuturor cate"oriilor de populatie- /5-)5, din
continutul lor o constituie "ucidele$ /-12,- proteinele$ 1-5,- "rasi(ile- artea (a4oritara a "lucidelor este
reprezentata prin a(idon- Cerealierele reprezinta o sursa de (icroele(te nutritive$ concentrate (ai cu sea(a in
coa4a boabelor$ dar si fitati- substante ce i(piedica absorbtia (icronutrientilor-
Cartoii- contin o cantitate neinse(nata de proteine$ dar suficienta vita(ina C si tia(ina-
=e)umele si ructele sunt sursa principala de vita(ine$ (inerale$ a(idon si fibre ali(entare- <le indeplinesc
functia de aparare$ prevenind insuficienta de (icroele(ente nutritive si de re"ula foarte putine "rasi(i-
,oboasele au (are i(portanta nutritiva$ (ai ales cand nu sunt suficiente produse de ori"ine ani(aliere- <le
contin carbo2idrati co(pusi$ cu( ar fi a(idonul$ fibre ali(entare$ vita(ine$ si (inerale- *otodata ele contin si
co(ponente to%ice$ care au efecte de 2e(a"lutinare si in2ibare a tripsinei-
Produsele de ori)ine animaliera 3 reprezinta o sursa i(portanta de de proteina$ vita(ina # fier si folat- Carnea
si pestele conton destul de (ult zinc$ iar lactatele- calciu-
Carnea$ prin proteinele sale reprezinta o sursa i(portanta de substante azotoase cu o valoare biolo"ica
deosebita-!aloarea biolo"ica este conditionata in special de continutul de a(inoacizi esentiali-7rasi(ea din
carne$ pe lan"a aportul ener"etic$ procura si acizii "rasi esentiali : linoleic$ linolenic$ ara2idonic-rin continutul
sau in substante e%tractive$ e%istente sau for(ate in procesul de pastrare si prelucrare ter(ica$ carnea favorizeaza
secretia (asiva a sucurilor "astrice sti(uland di"estia-In carnea si in produsele de carne$ in conservele de carne
alterate se dezvolta substante cu un pronuntat caracter to%ic cu( ar fi: a(oniac$ 2idro"en sulfurat$ pero%idaza si
"er(eni$ putresceina$cadaverina-
26
/uale contin o serie de nutrieni esentiali pentru ec2ilibrarea (etabolis(ului- #tunci cand ec2ilibrul (etabolic
este perturbat apar si variatiile de "reutate$ poate c2iar si perturbari ale 2or(onilor cu afectarea tiroidei$ ceea ce
va accentua si (ai (ult cresterea in "reutate-
Carnea de peste contine vita(inele # (necesara cresterii or"anis(elor tinere si sti(ularii for(arii "lobulelor
rosii1 lipsa vita(inei # duce la tulburari ale vederii$ la uscarea pielii si la caderea parului)$ 8 (co(bate
ra2itis(ul)$ & (asi"ura functionarea siste(ului nervos$ prote4area pielii$ a oc2ilor si a (ucoaselor)- 8atorita
continutului bo"at in fosfor$ carnea de peste are o actiune binefacatoare asupra siste(ului nervos-
=actatele si produsele lactate
Continut nutritive bo"at$ reprezinta un izvor de (ulte substante nutritive pentru or"anis(ul in crestere al
copilului- Nu trebuie sa fie introdus inainte de i(plinirea varstei de .-12 luni-
#li(entele co(ple(entare se stabilesc pe baza capacitatii "astrice functionale si a "reutatii corporale (edii la
diferite varste - #stfel s-au facut esti(ari asupra cantitatiilor de ali(ente din cadrul ali(entatiei co(ple(entare
pe diferite "rupe de varsta-
48.Cronolo)ia introducerii alimentelor complementare #n alimentaia su)arului.
Produsele/ varsta in
luni
6 7 8 9 10-1
'uc de fructe 50 50 50 50 50
ireu de fructe 50 50 50 50 50
&ranza +0 +0 +0 +0 50
7albenus 102 102 102 20G
102ireu de le"u(e /0-I0 1G0 150 1/0 1/0
Knt 2 G + 5 5
Klei ve"etal 1-1-5 2 2-5 2-5 G
*erci de crupe 10-/0 150 1/0 1I0 1I0
Carne tocata 5-20 20 20 G0
Hicat 5-20 20 20 G0
aine G-5 5 10
es(eti G-5 5 10
&iscuiti G-5 5 10
4:.Clasiicarea ormulelor lactate( olosite #n alimentaia artiicial %i mixt a su)arului %i caracteristica
lor )eneral.
1- 8upa "radul de adaptare: neadaptate$ partial adaptate$ adaptate$ preparate speciale
2- 8upa varsta la care sunt indicate: de start(pre(aturi$NN la ter(en)$ de continuare(de diversificare)
G- 8upa particularitatea te2nolo"ica de pre"atire: dulci$ acidulate(fer(entate)
+- 8upa sursa proteinelor: din lapte de vaca$ din soia$ din carne
5- 8upa particularitatea co(pozitionala: fara lactoza sau cantitatea redusa de lactoza$ se(icre(ate sau
de"resate$ cu continut sporit de lipide$ cu continut sporit de proteine$ cu continut sporit de vita(ine
oli"oele(ente$ fara "luten$ fara fenilalanina-
4;.1ormulele lactate dietetice( caracteristica lor( indicaiile pentru alptare.
'e clasifica in functie de contonutul deosebit:
1- Hor(ule cu continut scazut de lactoza$ sau fara lactoza( N#N bezlaNtoznii$ 'i(ilac-Izo(il$ 'i(ilac-#ldolac$
Nutrilon nizcolactoznii)
2- Hor(ule adaptate fara lapte$ continand proteina din so6a$ indicate pt copii cu intoleranta la proteina laptelui
de vaci$ lactoza$ precu( si bolnavi de "alactoze(ie: N#N$ &ona$ Nutri$ eptidi$ 'o6a$ *uteli$ =u(ana$
<nfa(il-
G- Hor(ule adaptate ce contin 2idrolizat de proteina din zer$ indicate copiilor$ care sufera de aler"ie la proteina
laptelui de vaci si lactoza$ copiilor cu "rad sever de pre(aturitate$ copiilor cu (ucoviscidoza$ sindro( de
(alabsorbtie$ precu( si in perioada pre si postoperatorie: #lfare$ epti-4unior$ orta"en$ uleva$ =u(ana$
=ipp =# 1si 2-
+- Hor(ule adaptate$ i(bo"atite cu He: detolac$ nesto"en$ nutrilon$ si(ilac
27
5- Hor(ule adaptate pt copii pre(aturi cu 2ipertrofie sau cu curba ponderala plata: alpre($ prenan$ neonatal$
2ipp pre$ enfalac$ si(ilac$frisovo(-
/- Hor(ule adaptate$ reco(andate copiilor cu dis(icrobiz( intestinal: N#N acidofil$ bifidus$ nan cu
bifidobacterii-
)- Hor(ule adaptate fara "luten pt copii cu celiac2ie: =ipp 1$ N#N fara lactoza$ =u(ana =N-
I- Hor(ule adaptate fara fenilalanina pt copii cu fenilcetonurie: fenil free$ si(ilac-lofenalac-
20.Cele 10 condiii pentru alptarea cu succes conorm /M0.
1- 'a aiba o politica scrisa referitor la ali(entatia naturala$ care care sa fie co(unicata frecvent intre"ului
personal de in"ri4ire a sanatatii-
2- 'a pre"ateasca intre"ul personal de in"ri4ire a sanatii privind capacitatile necesare i(ple(entarii acestei
politici
G- 'a infor(eze toate fe(eile "ravide referitor la beneficiile si conduita ali(entatiei naturale
+- 'a a4ute (a(ele sa initieze ali(entatia naturala in pri(a 4u(atate de ora dupa nastere
5- 'a arate (a(elor cu( sa alapteze si cu( sa (entina lactatia c2iar si atunci cand ele sunt separate de copiii lor
/- 'a nu ofere NN ali(ente sau lic2ide decat laptele (atern$ cu e%ceptia cazurilor$ cand este indicat (edical-
)- 'a practice roo(in"ul$ per(itand (a(elor si copiilor lor sa stea i(preuna 2+ ore din 2+
I- 'a incura4eze ali(entatia naturala la cerere
.- 'a nu ofere suzete$tetine copiilor care su"
10- 'a sustina crearea "rupelor de spri4in pt ali(entatia naturala si sa orienteze (a(ele catre aceasta dupa
e%ternarea lor din spital sau clinica-
21..oiune de alimentaie mixt %i artiicial. $e)uli %i cerine #n alimentaia mixt a su)arului.
#li(entatia (i%ta este tipul de ali(entatie$ cand copilul pe lan"a laptele (atern (ai pri(este pe parcursul zilei
si un alt tip de lapte- a(estec lactat adaptat sau neadaptat$ raportul dintre ele fiind diferit- 8aca copilul pri(este
lapte (atern (ai putin de 105 din ratia zilnica$ rstul revenind a(estecurilor lactate$ se co(sidera ca el este
ali(entat artificial-
Indicatiile pentru o ali(entatie (i%ta sunt: 2ipo"alactia$ absenta (a(ei de la unele supturi prin reluarea
activitatii profesionale$ pre(aturitate-
*e2nica ali(entatiei (i%te cuprinde 2 (etode:
Metoda complementara este practicata in caz de 2ipo"alactie: la fiecare ali(entare copilul se aplica (ai intai la
san$ apoi se ad(inistreaza supli(entul prin for(ula artificiala- #ceasta (etoda este cea (ai reco(andabila$ fiind
fiziolo"ica si contribuind la (entinerea si sti(ularea in continuare a lactatiei-
Metoda alternativa este utilizata atunic$ cand (a(a nu poate aplica destul de frecvent la san copilul$ lipsind o
perioada de ti(p de acasa- In acest caz se insista asupra ali(entarii (a%i(e cu lapte stors$ iar deficitul se va
co(pensa cu for(ula lactata$ inlocuind una sau (ai (ulte aplicari la san cu supli(ent- #ceasta (etoda este (ai
putin reco(andata$ deoarece intervale (ari intre aplicarea la san influenteaza ne"ativ lactatia$ reducand
pro"resiv cantitatea de lapte produc dde catre (a(a-
22.+limentaia artiicial* indicaii( re)uli %i cerine privind volumul( produsele( re)imul de
administrare.
#li(entatia artificiala- este ali(entatia su"arului in pri(ele + luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele
(atern-
*e2nica de ali(entatie artificiala include un sir de principii o&li(atorii si anu(e:
Noul ali(ent se va introduce in ali(entatie nu(ai cand copilul este sanatos-
Hiecare ali(ent nou se va introduce pro"resiv$ prin talonarea tolerantei di"estive$ in cantitati (ici$ care
ulterior se vor (ari-
Nu se vor introduce niciodata si(ultan doua sau (ai (ulte ali(ente noi-
Nu este rationala folosirea a doua sau (ai (ulte for(ule de aceeasi co(pozitie$ folosirea (ai (ultor
for(ule (areste riscul aparitiei tulburarii di"estive-
Nu se va apela la sc2i(barea prea frecventa a ali(entatiei su"arului la o sta"nare neinse(nata a sporului
ponderal sau la cea (ai usoara sc2i(bare a scaunului$ (ai ales in pri(ele G luni de viata1 fiecare ali(ent
nou necesita o perioada de adaptare adecvata-
sta"nare a sporului ponderal de unu$ cinci- doua sapta(ani va i(pune (odificari in dieta$ calcularea
ratiei ali(entare de facto$ nor(ata de corectiile calitative si cantitative necesare-
28
'e va tine cont de particularitatile individuale ale su"arului in raport cu alaptarea la san ali(entatia
artificiala a su"arului i(pune respectarea unor re"uli supli(entare de i"iena ceea ce priveste pastrarea$
pre"atirea si folosirea vaselor necesare pentru prepararea a(estecurilor latescente-
'e i(pun (asuri supli(entare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor$ preparaea for(ulelor de lapte la
fiecare (asa-
8aca bebelusul refuza un anu(it supli(ent$ nu se va insista$ se renunta$ apoi se va reluaad(inistrarea lui
dupa cateva zile-
'e vor ur(ari scaunele bebelusului$ daca apar varsaturi$ si se (onitorizeazacresterea ponderala-
e toata perioada ali(entatiei artificiale$ si nu nu(ai$ parintii trebuie sa tine le"atura cu (edicul
copilului$ care va (onitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale-
Kn lucru trebuie de avut in (inte$ si anu(e ca fiecare copil are apetitul sau si rit(ul sau de crestere si
dezvoltare$ de aceea el nu trebuie co(parat cu alti copii$ ci evaluat din punct de vedere clinic de catre
(edic-
2&.Cerinele /M0 privind necesitile #n in)redientele nutritive eseniale la copii.
24.Metodele de apreciere a volumului alimentar zilnic pentru copilul nou9nscut %i su)ar.
9atia ali(entara poate fi calculata dupa (etodele clasice bine cunoscute: volu(etrica si ener"etica-
t un NN in pri(ele ) zile de viata poate fi folosita for(ula HinNelstein: FM(N-1)])0sau I0
8in ziua a )- 1+ se poate folosi for(ula #pert: !M1010 din "reutatea corpului X200
8e la varsta de 2 sapt pana la /-I sapta(ani: !M105
8e la varsta de /-I sapt pana la + luni: !M10/
8e la varsta de + luni pana la / luni: !M10)
/-.luni: !M10I1 .-12luni: !M10.1
8upa +luni pana la 1 an ratia ali(entara va constitui .00-1000(
Metoda calori(etrica: I tri(estru-1201 II tri(-1151 III-1101 I!- 100-
22. .ecesitile ener)etice ale copilului #n primul an de via.
1-Gluni-----120 Ncal0N"02+2
+-/luni-----115 Ncal0N"02+2
)-.luni-----110 Ncal0N"02+2
10-12luni---100 Ncal0N"02+2
Cantitatea de "lucide in ratia ali(entara trebuie sa acopere G0, din cantitatea de calorii$ care constituie in (ediu
12-0-1+-0"0N"
Fipide: pana la + luniM/$5-/1 +-.luniM/$0-5$51 .-12luniM5$5-5$01
24.Particularitile alimentaiei copilului mai mare de un an.
1 asi"urarea unui pro"ra( re"ulat al prinzurilor$ necesita sa fie servite in conditiii de perfecra i"iena
2 absndonarea biberonului la consu(area ali(entelor lic2ide
G evitarea bauturilor dulci inainte de culcare$ aceasta favorizeaza dezvolarea cariilor
+ evtarea consu(ului de lic2ide intre (ase
5 evitarea consu(ului e%a"erat de dulciuri concentrat intre (ese
/ eviatarea consolari copiluilui cu bo(bonica
) evitarea fortarii copilului la (asa
I evitarea (anevrei de sti(ulare a acceptarii ali(entelor prin diverse tactici distractive sau santa4ului in ti(pul
(esei
!irsta
1-1$5 ani
1$5-G
+-/
roteinele
+-+$5
+
G$5
Fipidele
+-+$5
+
G$5
7lucidele
15-1/
1+-15
1+-15
Calorii
110
100
.0
29
/-11
12-15
G
2$5
G
2$5
12-1G
10
I0-)0
)0-/0
9atia calorica este acoperita de laptele de vaca$ un ou intre" la 2-G zile$ G0-50 de "r de carne de vita dease(enea
unt s(intina$ uleiuri ve"etale$ se (ai adau"a biscuiti fructe le"u(e$ produse za2aroare- Nu(arul (eselor este de
5 pe zi dintre care G (ese principale si 2 supli(entare-
28. .ecesitile #n proteine( lipide( )lucide %i ener)ie a copiilor mai mari de 1 an.
1-GaniL baieti-12G01 fete-11/51
+-/aniLbaieti-1)151 fete-15+51
roteine: 1-GaniM1+-5"0zi1 +-/aniM1.-)"0zi1
Nevoile de "lucide:
- pre(aturi: / 3I "0N"0zi @n pri(a s?pt?(Dn? 3 datorit? deficitului tranzitor de lactaz?$ apoi nevoile cresc la 12 "0
N"0zi1
- nou - n?scut IK79: 1I-25 "0N"0zi @n perioada neonatal?$ pentru a co(bate 2ipo"lice(ia1
- su"ar Ai copil (ic: 12 "0N"0zi1
- preAcolar: 10 "0N"0zi1
- Acolar: I "0N"0zi-
!arsta
in ani
proteine lipide "lucide Calorii
1-1$5 +-+$5 +-+$5 15-1/ 110
1$5-G + + 1+-15 100
+-/ G$5 G$5 1+-15 .0
)-11 G G 12-1G I0-)0
12-15 2$5 2$5 10 )0-/0
2:. Produsele alimentare indispensabile( olosite #n alimentaia copilului mai mare de un an(
necesitile lor #n raia zilnic.
En perioada 1-G ani se i(pun (odific?ri @n ali(entaCia copilului care trebuie s? fie cDt (ai variat?$ estetic
prezentat?$ iar (eniul s? fie alc?tuit @n funcCie de "radul de dezvoltare Ai preferinCele copilului-
'e interzice ad(inistrarea ali(entelor cu biberonul-
'e reco(and? ca cel puCin o (as? pe zi s? fie servit? @(preun? cu @ntrea"a fa(ilie$ aceasta fiind o (odalitate
de cunoaAtere Ai interacCiune reciproc?-
-evoia de lic6ide la acea)t vr)t e)te de &78 ml9:g94i.
-evoia de:
; proteine < 7=8;% g9:g94i>
; lipide < ?;8 g9:g94i>
; glucide < &';&7 g9:g94i.
-ece)arul de calorii la acea)t vr)t e)te de @';&'' Acal9:g94i.
.aptele de vac nu va dep(i 8'' ml94i.
'e va evita supraali(entaCia cu "lucide care predispune la carii dentare-
Copilul va pri(i G (ese principale Ai dou? "ust?ri:
Ma)a de diminea va cuprinde 250 (l lapte de vac? cu pDine cu unt$ "e( 0 (iere de albine$ brDnz?
tele(ea$ ou$ Aunc? slab?-
Ma)a de prn4 3 cea (ai i(portant?$ va fi co(pus? din trei feluri:
; felul I 3 sup? sau ciorb? de zarzavat sau carne$ cu le"u(e pasate1
- felul II carne tocat? de pas?re$ vit? (@n (edie 50 ")$ sub for(? de periAoare$ pDr4oale$ rulad?$ cu sos sau
"arnitur? de le"u(e- Carnea de porc slab? se reco(and? dup? vDrsta de 2 ani- 'e contraindic? carnea de
berbec sau (iel care se di"er? (ult (ai "reu-
- felul III 3 desertul va fi constituit din co(pot$ pr?4itur? de cas?-
Fa sfDrAitul (esei se vor oferi 100-150 (l ap?-
30
Ma)a de )ear va fi co(pus? dintr-un pri( fel (budinc?$ salate de le"u(e$ o(let?$ papanaAi) Ai un al doilea
fel care va conCine 250 (l lapte sau iaurt cu pDine sau biscuiCi-
Cele dou gu)tri 3 de la ora 10 Ai 1) vor fi alc?tuite @n "eneral dinfructe Ai co(poturi-
#d(inistrarea forCat? de ali(ente este cauza anore%iei psi2o"ene$ des@ntDlnit? @n fa(iliile cu copii 2iperprote4aCi-
Alimentele inter4i)e la aceast? vDrst? sunt:
- ali(ente care pot provoca aspiraCie: nuci$ alune$ fructe cu sD(buri$ se(inCe$ floricele de poru(b$ cartofi
pr?4iCi$ Celin? crud?$ peAte cu oase$bo(boane1
- dulciuri: pr?4ituri cu cre(?$ cereale cu za2?r$ b?uturi r?coritoare cu aro(e artificiale de fructe1
- ali(ente "reu de di"erat: cDrnaCi$ carnea de oaie$ vDnat sau conservat? (Dnc?ruri pr?4ite0"rase$ condi(ente1
- (az?rea$ fasolea boabe$ varza se pot introduce @n ali(entaCie dup? vDrsta de 2 ani1
- alcoolul$ cafeaua$ ceai ne"ru$ cola-
2;.Produsele alimentare indispensabile( olosite #n alimentaia copilului mai mare de & ani( necesitile #n
raia zilnic.
A.IM,-TA0IA C*!I././I B-T+, ? ;C A-I
Copilul va pri(i G (ese principale Ai 2 "ust?ri- Co(poziCia (eselor va fi foarte variat?- Faptele va fi ad(inistrat
@n cantitate de cel (ult 500 (l0zi-
Hructele Ai le"u(ele se dau crude$ ca salate sau preparate-
Carnea se d? zilnic$ @n cantitate de )5 "$ iar oul de G-+ ori pe s?pt?(Dn?-
Dinea$ reco(andabil cea inte"ral?$ nu va dep?Ai 150-200 "0zi-
#pa Ai dulciurile se indic? la sfDrAitul (esei pentru a nu afecta apetitul-
Copilul va (Dnca la (as? cu fa(ilia-
En aceast? perioad? se va pune accentul pe @nv?Carea bunelor deprinderi:sp?latul pe (Dini @nainte de (as?$
peria4ul dinCilor-
A.IM,-TA0IA C*!I././I B-T+, C ; &8 A-I
9e"i(ul ali(entar va fi ase(?n?tor cu cel al adultului-
Copilul va pri(i G (ese principale Ai 1-2 "ust?ri pe zi-
Masa de di(ineaC? este i(portant? deoarece este @naintea pro"ra(uluiAcolar-
#li(entele trebuie s? fie proaspete$ suficiente cantitativ Ai cu valoarebiolo"ic? ridicat?- #dolescenCii adopt?
frecvent un re"i( ali(entar cu conCinut ener"etic sc?zut$ care poate fi s?rac @n vita(ine (#$ C$ 8) Ai (inerale
(Ca$ M"$ He)-
'e reco(and? evitarea ali(entaCiei de tip fast 3 food care creAte risculdezvolt?rii obezit?Cii-
40. Particularitile alimentaiei copiilor #n instituiile %colare %i pre%colare.
#li(entatia prescolara- re"i(ul ali(entar trebuie sa asi"ure I0 Ncal0N"0zi din care proteinele 15-1I ,$ lipid
2G,$ "lucide /0,- 9atia proteica contine 500-/00(l pe zi de lapte dease(enea brinza de vaci proaspata
cascaval$ carnea de pasare de vita porc$ din lipide se pot folosi untul s(intina uleiuri ve"etale- 8in "lucide se
foloseste piinea si produse de panificatie$ paste fainoase fructe le"u(e se prefera piinea nea"ra p0u continutul
crescut de fibre ali(entare- rescolarul va pri(i G (ese pe zi principale si 2 supli(entare se preferat sa ia (asa
i(preuna cu fa(ilia$ apa si dulciurile se dau la sfirsitul (esei p0u a nu afecta apetitul-
#li(entat scolarului 3 este ase(anatoare cu a adultului are un rit( de crestere lent nevoile nutritive si ener"etice
sint destinate p0u activitatea fizica si intelectuala si (aturarea se%uala- Necesita un aport ener"etic de 50-50
Ncal0N"0zi din care G0, lip$ 55, "luc$ 15, prot-
--- N<U ---
2. Puericultura- defini!ii"Puericultura preconcep!ional#$ prenatal#$ postnatal#"
/ri)inea termenului Puericultur# este latin* pueros C copilD cultura
C cre%tere.
Puericultura studiaz? creAterea Ai dezvoltarea or"anis(ului u(an de
la concepCie Ai p@n? la adolescenC?$ inclisi etapele de dezvoltare$
particularit?Cile (orfolo"ice$ funcCionale$ psi2olo"ice Ai de inte"rare
social?$ te2nicile de ali(entare de @n"ri4ire-
Pri componente*
1. Puericultur# preconcep!ional# ( stuiaz? ansa(blul de procedee Ai (?suri
pentru asi"urarea dezvolt?rii adecvate a "enitorilor1
31
2. Puericultur# prenatal# (ocrotirea sarcinii Ai prote4area produsului de
concepCie)
3. Puericultur# postnatal# (asi"ur? (?surile de @n"ri4ire$ ali(entaCie$ faciliteaz?
dezvoltarea psi2oafectiv? Ai so(atic? a copiilor @n fa(ilie Ai societate$
contribuie la creAterea rezistenCei or"anis(ului prin (i4loace specifice Ai
nespecifice)
10" Perioada antenatal#% caracteristici$ suprave&herea &ravidei$ factori de risc"
Perioadele critice #n dezvoltarea copilului
+. >tapa prenatal
1' ( trimestru de &raviditate )primele 1 s#pt#m*ni de sarcin#'
Caracteristici* 8iferenCierea intens? a Cesuturilor$ for(area or"anelor
$iscuri*
- #cCiunea terato"en? a factorilor de ori"ine divers? (1i$ici +)imici ,iolo(ici3
contribuie la for(area viciilor con"enitale de dezvoltare (!C8)- Hor(a clinic? a
viciilor depinde de perioada critic? de acCiune a factorului terato"en Ai Ai (ai puCin
de caracterul acestuia-
- <ste risc @nalt de aberaCii cro(oso(iale
'+ltimul trimestru de &raviditate )ultimile 1 s#pt#m*ni de sarcin#'
Caracteristici* CreAterea (asei corpului f?tului
*recerea (a%i(? transplacentar? a
i(uno"lobulinelor de la (a(? la f?t
'inteza (a%(? a surfactantului
$iscuri* "estozele Ai insuficienCa placentara$ ane(iile la (a(? @n acest?
perioad? de sarcin? au ca consecinC?:
naAterea copiilor cu "reutate 4oas?$ (copii dis(aturi sau cu 2ipotrofie intrautirin?)
naAterea copiilor cu se(ne de i(aturitate
naAterea copiilor cu se(ne de infecCii intrauterine
sensibilizarea (a(ei Ai a f?tului$ @n special dup? 92 factor Ai "rupa san"uin?
naAterea copiilor cu i(unodeficienC? con"enital?
naAterea copiilor cu patolo"ia 'NC$ deter(inat? de 2ipo%ie Ai tulbur?ri
(etabolice"
11. Perioada antenatal* caracteristici( suprave)3erea )ravidei( actori de risc.
8ia"nosticul prenatal 0/ vizite la (edicul de fa(ilie$de G ori la "inecolo"0 (K'7 din a 5-a sapt de sarcina-
dezv ovulului$ in )-I sapt se observa polul e(brionar$ din sapt 15 se poate recunoaste sarcina "e(elara)-
NoCiune de embriopatii(actiunea f nocivi asupra produsului de conceptie pina in a 12-a sapt de sarcina):
- pot interveni factori cu acCiune terato"en?
- se pot produce aberaCii cro(ozo(iale
- se pot for(a vicii con"enitale de dezvoltare
etopatii(actiunea f nocivi asupra produsului de conceptie intre luna I! si ulti(a sapt de sarcina):
9 afectarea creAterii f?tului Ai naAterea cu (as? (ic? la naAtere
9 sensibilizare sporit? a (a(ei Ai f?tului @n cazuri de conflict pe factor 92 Ai siste(ul de "rup #&;
9 afectare 2ipo%ic? a 'NC al f?tului
9 naAtere pre(atur? sau a copilului cu se(ne de dis(aturitate-
4iscurile acestei perioade pt copil:
- creAtere accelerat? a (asei f?tului
9 trecerea (a%i(? a i(uno"lobulinelor de la (a(? la f?t
32
9 sinteza (a%i(? de surfactant
('ubnutritia calitativa a "ravidei poate deter(ina aceastea)-
rofila%ia consta in asi"urarea unui trai bun$ali(entatie adecvata$ e%cluderea factorilor nocivi$ stresului- 8e
ase(enea "ravida trebuie sa respecte orele de odi2na si de so(n-
1," Perioada de su&ar" Caracteristici. 1actori de risc. 'rupele de risc.
9it(ul de creAtere se (enCine accelerat- Ma4oritatea copiilor n?scuCi la ter(en$ dup? sc?derea fiziolo"ic? @n
"reutate$ vor reveni la "reutatea avut? la naAtere @n 4urul v@rstei de 10 zile-
CreAterea @n "reutate p@n? la 1 an se face @n felul ur(?tor:
En lunile 1-2-G-+ cu )50 "0lun?
En lunile 5-/-)-I cu 500 "0lun?
En lunile .-10-11-12 cu 250 "0lun?
#stfel$la + luni$ un su"ar @Ai dedubleaz? "reutatea de la naAtere$ iar apoi la 1 an o tripleaz?-
CreAterea in lun"i(e se va face @n fiecare lun? cu c@te 5-+-G-2-1-1-1-1-1-1-1 c(- En 1 an$ copilul va creAte @n
lun"i(e cu apro%i(ativ 20-25 c(-
En pri(ele luni de viaC? se observ? o creAtere evident? a Cesutului celular subcutanat$ cu (a%i(u( de dezvoltare
spre virsta de . ani-
Fa nivelul craniului$ fontanela anterioara$ care la nastere are di(ensiunea nor(ala de 2$505 c( se va (icsora$
pentru a se inc2ide intre .-1I luni-
Hontanela posterioara poate sa fie inc2isa la nastere sau$ daca e%ista$ se va inc2ide in pri(ele G-+ sapta(ini-
eri(etrul toracic este de G1 c( la nastere- 9it(ul sau de crestere in 1 an e de G c( in pri(a luna$ 2 c( in luna
2$ apoi cite 1 c(0luna pina la 1 an$ cind va e"ala peri(etrul cranian-
8intii Rde lapteB (te(porara) apare intre 5-. luni- <a e co(pusa din 20 dinti- In 1 an de viata vor aparea$ in
ordine$ ur(atorii dinti:
Incisivi (ediani inferiori (2) la /-I luni-
Incisivi (ediani superiori (2) la I-10 luni
Incisivi lateral (+) la 10-12 luni-
In decursul 1 an se va i(bunatati functia aparatului di"estiv$ atit prin aparitia dentitiei$ cit si prin secretia (ai
(ultor enzi(e$ ceea ce va per(ite trecerea de la ali(entatia e%clusiv lactata la ali(entatia diversificata-
In aceasta perioada se i(bunatateste apararea antiinfectioasa- ;r"anis(ul copilului incepe sa produca proprii sai
anticorpi si se poate vorbi de o adevarata dezvoltare onto"enetica a i(unitatii celulare si u(orale-
#ceasta perioada se caracterizeaza si printr-o dezvoltare neuropsi2ica rapida$ ti(p in care copilul isi diversifica
(i4loacele de co(unicare cu cei din 4urul sau- <ste perioada unor i(portante ac2izitii (otorii$ ca si a dezvoltarii
afectivitatii-
1-" Cre.terea )cantitativ'.i dezvoltarea)calitativ' copilului" /efini!ii% mecanismele )hipertofie-dimensiuni
si hiperplazie-nr' cre.terii .i dezvolt#rii"
5einiie- CreAterea Ai dezvoltarea reprezint? un Air de procese dina(ice de ordin (olecular ce intereseaz? toate
Cesuturile Ai care se petrec @ntr-o anu(it? succesiune din (o(entul concepCiei Ai pDn? la (aturitate$ cu
participarea lor @n (od diferenCiat dup? specificul tisular Ai al or"anelor respective- CreAterea Ai dezvoltarea
reprezint? un proces biolo"ic co(ple%$ specific a tot ce este viaC?$ caracteristic fiec?rei rase Ai particular fiec?rui
individ-
Cresterea si dezvoltarea constituie un proces dina(ic$ inceput din (o(entul conceptiei produsului u(an si
continuat pina la (aturitate$ perioada in care or"anis(ul este supus unor per(anente (odificari (orfo-
functionale si psi2ico-intelectuale-
Cresterea are 2 co(ponente: cresterea cantitativa si calitativa-
Cresterea cantitativa 3 se realizeaza prin procesul de inlocuire a (asei or"anice lezate$ pe tot parcursul vietii$
cu (arirea "reutatii si lun"i(ii or"anis(ului- Cresterea se realizeaza prin: 3iperplazie (proliferarea celulara) si
3ipertroie (cresterea de volu( celular)-
33
Cresterea calitativa 3 presupune diferentierea celulara- Mecanis(ul cresterii si dezvoltarii este conditionat
"enetic- #8N-ul detine si trans(ite infor(atia "en^tica #9N-ului (esa"er la nivelul nucleului-
&D.+etardul de cre(tere )tatural
Retardul creterii staturale este cnd talia este
inferioara valorii medii pentru vrsta si se cu 2 !" sau
este su# percentila 3.
$nd talia unui copil este su# 4 !" vor#im despre
nanism.
Diagnosticul etiologic a unui retard de cretere
staturala se #a%ea%& pe anamne%&' eamenul clinic' pe
compararea datelor o#(inute prin masur&ri antropometrice
cu cur#ele de cretere si pe determinarea vrstei osoase.
Anamneza cuprinde vrsta )esta(ionala' )reutatea i
talia la natere. re)imul alimentar *n primul an de via(a
#olile primei copil&rii ' talia parin(ilor' a fra(ilor i a
#uneilor ' date privind pu#ertatea i creterea taliei la
15
parin(i' situa(ia socio+eoconomic& i psi,oafectiv& a
familiei.
Examenul clinic include inspec(ia copilului de%#r&cat
pentru aprecierea aspectelor armonioase sau
de%armonioase a se)mentelor corpului ' ale
dismor-smului facial' )rosimea stratului adipos i )radul
de de%votare pu#ertar&. .precierea )reuta(ii ' a taliei '
perimetrului cranian i t,oracic' raportarea )reuta(ii la
talie vor complecta eamenul somatic. /valuarea
de%voltarii mentale i psi,omotorii *nc,eie eamenul
clinic.
Determinarea vrstei osoase se face dup& eaminarea
radio)ra-ei la mna i pumnul stn).
34
Vrsta osoas este un indicator de apreciere a vrstei
-%iolo)ice a copilului. $ompararea vrstei osoase cu
vrsta taliei i vrsta cronolo)ic& ne permite orientarea
c&tre un dia)nostic etiolo)ic.
Formele Clinice
0n urma #ilan(ului anamnestic' clinic i radiolo)ic
orientea%a spre urm&toarele forme de retard statural1
secundar' osos' endocrin esen(ial.
1. +etardul )tatural )ecundar are mai multe cau%e1
or)anice' meta#olice i psi,oafective' care le )asim
*n anamne%a. 2rsta osoas& este *ntr%iat& dar '
apropiat& de vrsta statural&' ceea ce su)erea%& o
posi#il& revenire *n ca%ul *n care cau%a este tratat&.
2. +etarul de origine o)oa) aici vrsta osoas& este
e)al& cu vrsta cronolo)ic&. 2ite%a de cretere este
normal&. .cest retard se asocia%& cu malforma(ii sau
cu #oli cromo%omiale.
3. +etardul de cau4a endocrin vite%a de cretere este
foarte *ncetinit&. 2rsta osoas& este inferioar& vrstei
cronolo)ice' dar e)al& vrstei staturale.
4. +etardul )tatural e)enial *n acest ca% copilul este
armonios iar vite%a de cretere normal&.2rsta osoasa
este situat& *ntre vrsta cronolo)ic& si vrsta statural&.
a3 "e *ntlnete la retardul statural ereditar i *n
acest ca% este vor#a de o talie mic& familial&. 4alia
este sitat& *ntre +2 i +3 !" i se constituie *n primii
ani de via(&. 2rsta osoas& este e)al& cu vrsta
statural& i cu cea cronolo)ic& ' dar poate - *n avans
fa(a de v&rsta cronolo)ic&. 5osi#ilitatea de recuperare
este nul&' avnd un pro)nostic statural de-nitiv
35
mediocre.
#3 Retardul de cretere intrauterin se constat& la
natere. $nd ne a6am *n fa(a unei )reuta(i i talii
inferioare vrstei )esta(ionale e necesar de a compara
aceti parametri cu cur#ele i ta#elele centilice.
7otivele acestui retard sunt varia#ile + patolo)ia
em#riofetal& ' cau%e materne sau plancetare. Retardul
statural constatat la natere poate - par(ial constatat
*n primele luni de via(&. 7&suri recuperatorii nu
eist& dect cele pro-lactice.
21. 8ndicatori ai matura(iei. 7atura(ia dentar&' osoas& la copil.
7aturatia osoasa este un indicator al maturatiei #iolo)ice.de%vlotarea s9eletului prin
procesul de osteo)ene%a este posi#ila prin aparitia si de%voltarea asa numitelor puncte
de osi-care..4otalitatea nucleelor de osi-care a copilului pre%inta o caracteristi9a
importanta a nivelului de de%voltare #iolo)ica si se numeste virsta osoasa.maturatia
osoasa poate - in6uentata de diferiti factori1
"e+la )enul feminine virsta osoasa poate - mai mare decit virsta cronolo)ica si mai
varia#ila decit la #ar#ate.
:enetic;timpul de aparitie a unor epi-%e poate - familial.
/tnic+virsta osoasa la populatia ne)roida este mai mare decit la rasa al#a..
/ista 800 de centre de osi-care' aparitia carora are c,aracter )enetic.
8ndici1 se aprecia%a aparitia epi-%elor distale ale radiusului si cu#itusului' ale epi-%ei
proimale a 1 matacarpian'a nucleelor carpului'metacarpului si falan)elor de asemenea
cartila<ul de crestere active=des9is3sau resor#it=in9is cind cresterea este oprita3' se pot
aprecia modi-carile de structura ale cartila<ului+a#senta lui con)enitala.7etode care
corelea%a virsta osoasa cu virsta cronolo)ica sunt mai multe17etoda efectuarii unor
radio)ra-i1la nou nascuti radio)ra-a piciorului si )enun9iului'intre 3 si 12 luni cel mai
#ines a se efectue%e radio)ra-a soldului'intre 1+13 ani+radio)ra-a mainii si
pumnului'intre12+14ani este #inevenita radio)ra-a cotului si soldului.
!upa virsta de un se poate apli9a formula1 virsta osoasa=ani3>nr nucleelor carpieni?nr
nucleelor epi-%elor distale ale radiusului si cu#itusului+1.
7aturatia dentara1!entitia la copii e un indicator important'care arata nivelul de
de%voltare si maturare #iolo)ica'morfolo)ica a or)anismului si se numeste@virsta
dentara@./ruptia dentara cit si ordinea minerali%arii sunt supuse unui determinism
)enetic.2ite%a cu care apara )rupele dentare se a6a in corelatie cu de%voltarea
36
somatica'deoarece sunt re)late de aceiasi factori'vitamine=.A$A!3si ,ormoni=,ormonal
tiroidian si ,ormonal de crestere3.
!e%voltarea dintilor'inclusive eruptia lor are lo9 intr+o perioada destul de lun)a care
incepe din a 6 saptamina de sarcina si se termina la 13 anicu eceptia molarului din
minte./ista 2 etape in timpul de%voltarii osului alveolar1
/tapa de eruptie a dintilor temporarB care incepe la 6 luni si se termina la 2 ani si 6 luniC
/tapa de eruptie a dintilor permanenti+eceprie molarul din minte.
Dentiia de lapte" este format& din 20 de din(i i
apari(ia lor *n timp are urm&toarea ordine1
incisivii medii inferiori =*n num&r de 23 apar *ntre 6+8
luni
incisivii medii superiori =23 *ntre 8+10 luniC
incisivii laterali =43 *ntre 10+12 luniC
primii molari de lapte =43 *ntre 18+24 luniC
caninii =43 *ntre 8+24 luniC
al doilea rnd de molari de lapte =43 *ntre 24+30 luni.
Da 1 an + 8 din(i incisivi. "c,im#area ordinii apari(iei lor
ca i unele *ntr%ieri de 1+2 luni au un caracter patolo)ic.
!enti(ia de lapte se *nc,eie la E 30 luni. !iscomfortul de
erup(ie su#fe#rilitate' nelinite' a)ita(ie' anoreie' unele
tul#ur&ri dispeptice care tre#uiesc diferenciate de
patolo)ie.
7. Dentiia permanent se anun(& cu apari(ia primilor
molari 6 ani + E 20+25 aniC cuprin%nd 16 din(i pentru
-ecare arcad& dentar&' respectiv 32 din(i *n total. *ntre
6'5+12 ani din(ii de lapte cad *n ordinea *n care au ap&rut.
16+25 ani m&selele de minte =al treilea rnd de molari3.
ED. Abordarea adole)centului Fn practica medical. Ge4voltarea H4ic=
neurop)i6ic ; particulariti la pubertate (i adole)cen.
Fiecare varsta are speci-cul ei. .dolescenta nu face eceptie. .dolescenta este o
perioada importanta a de%voltarii umane' perioada de numeroase si profunde
sc,im#ari #iolo)ice' -%ice' psi,ice' morale' etc' perioada a de%voltarii' *n care
37
dispar trasaturile copilariei' cednd locul unor particularitati complee si foarte
#o)ate' unor manifestari psi,ice individuale speci-ce. e planul de%voltarii
#iolo)ice' adolescentul tinde spre ec,ili#ru si spre adoptarea unei conformatii
apropiata de cea a adultuluiC *n sc,im#' *n plan psi,olo)ic' transformarile sunt
etrem de rapide' spectaculoase si de maima compleitate cu salturi la nivelul
unor functii' cu evolutii mai lente la nivelul altora. !iversitatea de%voltarii
psi,ice )enerea%a noi conduite si noi modalitati de relationare cu cei din <ur'
forme ori)inale de *ntele)ere si adaptare. 4raversarea acestei perioade nu se
face *n mod lent' dimpotriva' tensionat' adeseori cu eistenta unor con6icte si
trairi dramatice' cu framntari interne pentru )asirea surselor de satisfacere a
elanurilor' a aspiratiilor si cu tendinta de a evita teama fata de piedicile ce se
pot ivi *n reali%area proiectelor sale de viitor. .dolescentul este un nonconformist
si un luptator activ pentru *ndeplinirea dorintelor sale' un ori)inal *n adaptarea
solutiilor urmarite' *n modul de a privi si de a se adapta la lumea *ncon<uratoare.
.dolescenta cuprinde doua fa%e1
una timpurie *ntre 10+11G13+14 ani' perioada a transformarilor profunde
-%ice si -%iolo)ice' a unor conturari complicate a intereselor' aptitudinilor si
conceptiei morale a copiluluiC aceasta perioada se numeste preadolescenta
sau pu#ertate.
a doua perioada 13+14G17+18 ani este cea a adolescentei propriu+%ise ce
se caracteri%ea%a printr+o ec,ili#rare puternica' intima a conceptiei despre
lume si viata' prin clari-carea si intensi-carea ela#orarii idealurilor omului'
printr+o mare de%voltare a laturii co)nitive' afective si volitionale a
personalitatii.
Preadolescenta este etapa *n care au loc profunde transformari. .spectul eterior
se caracteri%ea%a prin lipsa de armonie' minile -ind mai lun)i dect trunc,iul' nasul
disproportionat *n raport cu fata' *ntrea)a conformatie lasnd impresia unei -inte
desirate.
/ezvoltarea 0iolo&ica
En aceasta etapa are loc procesul de trecere spre or"anis(ul adult- Knele (asuratori pun @n evidenta faptul ca
@ntre 1+ si 20 de ani creierul atin"e apro%i(ativ "reutatea (a%i(a si se apropie de finalizare osificarea diferitelor
parti ale craniului- rocesul de osificare al sc2eletului se realizeaza @nsa pro"resiv$ @nc2eindu-se @ntre 20 si 25
de ani- Conco(itent$ se dezvolta volu(ul (usc2ilor si se (areste forta (usculara- Fa @nceputul perioadei
adolescentei se @nre"istreaza o dezvoltare (ai intensa la nivelul (usc2ilor (ari$ iar apoi procesul se e%tinde si la
nivelul (usc2ilor (ici$ ceea ce influenteaza perfectionarea si coordonarea (iscarilor fine- e la (i4locul
perioadei$ se constata si o stabilizare relativa a cresterii adolescentilor @n @nalti(e si "reutate- Corpul cDsti"a @n
@nalti(e @ntre 20 - G0c($ iar @n "reutate cDte + - 5N" anual- Cresterea @n talie si "reutate da corpului proportia$
vi"oarea$ "ratia si fru(usetea care @l caracterizeaza pe adolescent- Maturizarea treptata a aparatului circulator
asi"ura o functionare nor(ala a ini(ii- Ca ur(are a cresterii suprafetei pla(Dnilor$ volu(ul de aer introdus prin
inspiratie este (ai (are-
8intre factorii care influenteaza procesele de crestere un rol deosebit @l au "landele cu secretie interna- #stfel
2ipofiza secreta (ai (ulti 2or(oni- Knii din acestia influenteaza cresterea$ altii sti(uleaza si re"leaza functia
38
altor "lande endocrine- 7landa tiroida e%ercita$ de ase(enea$ actiune asupra siste(ului nervos central$ asupra
functiilor or"anis(ului$ precu( si asupra dezvoltarii psi2ice-
Cercetarile efectuate au de(onstrat e%istenta unor diferente$ ce sunt specifice se%ului- #dolescentele capata o
@nfatisare "enerala fe(inina$ concretizata @n proe(inenta bustului si confor(atia bazinului$ dezvoltarea
soldurilor etc-
#sadar$ dezvoltarea biolo"ica a @ntre"ului or"anis( tinde la aceasta vDrsta$ spre un anu(it ec2ilibru si
stabilizare$ @n ti(p ce evolutia psi2ica se realizeaza prin tensiuni si conflicte- *otusi$ se constata un anu(it
paralelis( @ntre dezvoltarea biolo"ica (se%uala (ai ales) si cea psi2ica$ cu o evolutie pertinenta spre (aturizarea
sociala$ ce deter(ina i(plicarea adolescentilor @n rezolvarea co(plicatelor proble(e ale lu(ii conte(porane-
/ezvoltarea psihica
1ensi0ilitatea
#ctivitatea senzoriala creste$ ceea ce deter(ina (odificari ale pra"urilor (ini(al$ (a%i(al si diferential ale
analizatorilor$ facDndu-se posibila reflectarea (ai fina si (ai analitica a obiectelor si feno(enelor realitatii-
*en$atiile #i$uale. En perioada pubertatii acuitatea vizuala creste si(titor$ conver"enta oc2ilor are o (are
capacitate de aco(odare- 'e constata o crestere a sensibilitatii si finetii cro(atice- 'e cDsti"a e%perienta
denu(irii tuturor culorilor si a nuantelor acestora-
*en$atiile auditi#e. 'e dezvolta @n directia capacitatii de diferentiere si reproducere a sunetelor (uzicale$ auzul
te2nic$ auzul fone(atic - pe linia @ntele"erii celor (ai ne@nse(nate nuante si se(nificatii din vorbire$ ca si pe
linia identificarii obiectelor$ fiintelor$ dupa anu(ite @nsusiri perceptive si auditive-
*en$atiile (ustati#e si ol%acti#e. Capacitatea de a diferentia$ clasifica si denu(i substantele dupa (iros creste
foarte (ult-
8atorita cresterii e%perientei "enerale de viata$ ca si datorita (aturizarii$ @n adolescenta are loc procesul de
erotizare a sensibilitatii-
Perceptiile si spiritul de o0servatie devin foarte vii$ capata o (are adDnci(e- readolescenta si adolescenta sunt
perioade ale observatiei analitice- erceptiile sunt incluse @ntr-o proble(atica (ai lar"a$ sunt supuse sarcinilor
"Dndirii- readolescentii si adolescentii observa pentru a verifica$ pentru a @ntele"e$ pentru a surprinde ceea ce-i
intereseaza-
2tentia" En aceasta etapa se dezvolta atentia voluntara$ iar cea involuntara si cea postvoluntara devin (ai
eficiente- Hunctiile intensive ale atentiei sunt deplin dezvoltate$ creste capacitatea de concentrare- 8ezvoltarea
cunostintelor diverse dezvolta spiritul de observatie si a diferitelor interese "nosice$ or"anizeaza noi
particularitati ale atentiei-Memoria" Continutul (e(orial la adolescent reflecta @n (are (asura interesele lui-
#stfel el retine usor si cu placere acele date si fapte care se lea"a de orientarea sa "enerala @ndreptata spre
stiintele realiste sau cele u(aniste$ adesea aceasta selectie facDndu-se @n detri(entul celorlalte preocupari-
Me(oria a4un"e la perfor(ante foarte (ari @n aceasta perioada1 ea este una din laturile cele (ai solicitate ale
activitatii intelectuale- 8aca @n pubertate (e(oria de scurta durata este foarte activa$ @n adolescenta (e(oria de
lun"a durata se or"anizeaza prin acu(ulari si stocari de infor(atii cu a4utorul al"orit(ilor de or"anizare ce
contribuie la siste(atizarea$ codificarea si decodificarea factorilor cu care se opereaza-
3im0a4ul se deosebeste la preadolescent si adolescent de perioadele anterioare prin bo"atia si varietatea
le%icului$ precu( si prin surprinderea sensurilor variate ale cuvintelor-
articularitatile pubertatii:
39
a) Continua dezvoltarea fizica- insa din ce in ce (ai lenta- 'e realizeaza treptat ec2ilibrul si (aturizarea tuturor
siste(elor or"anis(ului- in acest conte%t: volu(ul pla(anilor si ini(ii se dezvolta puternic1 tensiunea arteriala
a4un"e la circa 11+ ((1 pulsul ini(ii este de )0-)2 batai pe (inut1 se solidifica siste(ul osos1 creierul a4un"e la
"reutatea adultului de circa 1 500 "$ dezvoltan-du-se o structura si o functionalitate superioare$ cu (aturizarea
calitativa a centrelor scoartei cerebrale - (e(oriei$ intele"erii$ i(a"inatiei$ atentiei etc1 se consolideaza siste(ul
(uscular$ sporind fortele fizice ale adolescentului s-a-1 adolescentul se apropie ca dezvoltare fizica de adult$
dovedind o infatisare ar(onioasa si fru(oasa$ inlaturandu-se in (are (asura li(itele si disproportiile din
perioada pubertatii-
b) Hiind totusi o perioada de dezvoltare fizica$ se (entin o serie de i(plicatii (entionate pentru varsta pubertatii:
asi"urarea in continuare a unei ali(entata bo"ate si variate$ cu evitarea alcoolului si a abuzurilor ali(entare1
asi"urarea unui re"i( de viata si activitate scolara si e%trascolara ec2iabrat si rational$ cu evitarea
suprasoacitarilor (supraincarcarii) si e%ceselor de orice fel1 asi"urarea unei condita i"ienico-sanitare privind
locuinta$ i(braca(intea$ or"anis(ul etc$ cu tratarea stiintifica i(ediata a i(bolnavirilor si altele-
C'. +lcoolul( umatul( dro)urile #nA%i adolescena. Proilaxia accidentelor %i traumatismelor. /rientarea
proesional.
rofila%ia trau(elor ur(?reAte scopul de a e%clude accidentelerutiere Ai a pre@ntD(pina trau(atis(ul rutier- In
or"anizarea (?surilor de profila%ie intervin nu(eroAi factori$ cei (ai esenCiali fiind:
- perfecCionarea c?ilor de co(unicaCie Ai transport1 crearea unor terenuri speciale destinate distracCiei copiilor1
- educarea deprinderilor de co(porta(ent corect pe str?zi Ai @n ve2icule -
In Republica Moldova aproape o treime (28,2%) din totalul cazurilor de accidente i intoxicaii care au loc anual sunt
raportate n categoria de vrst 0!8 ani "area ma#oritate a cazurilor de traumatism a copiilor i adolescenilor au loc la
domiciliu$ %st&el, este evident necesitatea interveniilor la nivel de &amilie, pentru a m'unti a'ilitile parentale de ngri
#ire a copiilor$
0n anul 2009 au fost *nre)istrate mai mult de 2700 accidente rutiere sau 7'5 accidente %ilnic. 0n urma
acestora au suferit 600 copii sau 16H din num&rul total de victime.
()"%*)+, -irca !.0 de milioane de adolesceni pe glo' &umeaz$ /e estimeaz c #umtate dintre acetia mor p0n la
urm din cauza unor 'oli provocate de tutun$ %dolescenii care &umeaz sunt de trei ori mai mult predispui s consume
alcool dec0t cei care nu &umeaz$
(iecare al doilea t0nr din Republica Moldova a nceput s &umeze p0n a mplini v0rsta de !0 ani$ 1.% din tinerii de !1
22 ani &umeaz n prezent$ )nul dintre cei mai importani &actori ce &avorizeaz accesul adolescenilor la igri este preul
mic al acestora, n raport cu alte ri din 3uropa$
80H din tinerii moldoveni de 15 + 24 ani consum& #&uturi spirtoase' iar mai mult de <um&tate dintre acetia
au lunar eperien(e de consum ecesiv de alcool. $u toate acestea' pro)ramele de a<utor *n a#andonarea
fumatului i consumului de alcool *n rndul tinerilor aproape c& lipsesc.
!RI:JR81 -onsumul de droguri reprezinta o pro'lema de mare importanta si complexitate pentru noi toti$ 3l semni&ica o speranta sau o provocare
pentru tineri, o pro'lema serioasa pentru parinti si pedagogi si un semnal de alarma pentru societate$ %dolescenta este varsta la care aparea nevoia de
identi&icare, de a se gasi si intelege pe sine si pe cei din #ur$ 3ste varsta experientelor personale, varsta cautarii coordonatelor proprii su&letului si corpului,
varsta descoperirii dimensiunilor realitatii$
4rogul are de multe ori &orma unei ast&el de experiente, care reuneste, curiozitatea, dorinta de a incerca ceva nou, de a experimenta totul, dorinta de asi
ridica per&ormantele intelectuale si c5iar dorinta de a &i modern pur si simplu$ %utori americani care au studiat &enomenul, au demonstrat ca exista o
adevarata 6&oame6 de a descoperi si cunoaste realitatea incon#uratoare in toate ipostazele incitante si sensurile ei pro&unde$
)n alt aspect deose'it este ca drogul incepe sa &ie din ce in ce mai prezent in principalele grupuri in care se poate a&la adolescentul la aceasta varsta,
antura#ul si scoala$ 3ste ceea ce determina &ormarea unui model 'iopsi5osocial, care este dezvoltat de interactiunea dintre &actorii psi5ologici, de mediu si
cei &iziologici$
%st&el, sc5im'arile datorate dependentei tre'uie interpretate prin raportarea nivelului individual la contextul sociocultural in care are loc comportamentul
dependentconsum de droguri, la mediul din care &ace parte tanarul adolescent$ 7ersonalitatea in &ormare a acestuia este intro permanenta cautare de
repere valorice, de modele si puncte de re&erinta$ 4rogul si consumatorii lui (liderii in special) pot indeplini de multe ori aceste roluri$
41. Metode de stimulare a dezvoltri neuro9psi3ice la copii de v<rst ra)ed. !Boc(comunicatie"
40
8ezvoltarea psi2olo"ica a copilului se realizeaza prin actiunea directa a (a(ei (sau persoanei care il in"ri4este)$
prin actiunea (ediului a(biant$ dar si prin actiunile instinctive ale copilului (anifestete prin 4oc si i(itatie-
entru copil$ 4ocul este o necesitate$ o (anifestare instinctiva$ o forta de dezvoltare a deprinderilor (otorii$ o
(odalitate de insusire a notiunilor noi$ de dezvoltare a li(ba4ului$ a functiilor de cunoastere in "eneral$ a
spiritului de disciplina$ a co(porta(entului$ a intre"ii sale personalitati- *oate acestea ar reprezenta functiile
principale ale 4ocului-
8ar 4ocul are si functii secundare: inlatura plictiseala cauzata de inactivitate$ contribuie la instalarea odi2nei$ este
un ele(ent de trans(itere a ideilor$ un ele(ent de (anifestare sociala-
Fa su"ar 4ocul are un caracter pasiv$ pri(itiv$ fara nici un scop constient$ dar la sfarsitul pri(ului an de viata el
devine activ-
8I!<9'< C#*<7;9II 8< _;C
#) 5ocuri sen$oriale 3 care se bazeaza pe dezvoltarea senzatiilor: - "ust
- acustice
- tactile
&) 5ocuri motrice 3 care dezvolta coordonarea (iscarilor$ 4ocuri de inde(anare$ forta fizica ("i(nastica$
aler"ari$ sarituri$ aruncari)-
C) 5ocuri psi)ice ur(aresc: dezvoltarea functiilor de cunoastere si afectivitate-
'unt 4ocuri bazate pe co(paratie si recunoastere (loto$ do(ino)$ de i(a"inatie (nascocirea povestilor$ desenelor)$
"andire sau inventivitate (eni"(e$ "2icitori)$ reprezentare (povestiri)$ rationa(ent (sa2)$ curiozitate (4ocuri noi)-
entru dezvoltarea afectivitatii recur"e( la 4ocuri de desen$ pictura$ (odela4$ (uzica-
<%ercitarea vointei se realizeaza prin 4ocuri de i(itatie$ de in2ibitie (de repri(are a (iscarilor prin oprire
voluntara) care contribuie la dezvoltarea capacitatii de stapanire de sine-
In primul an de viata( 4ocurile au un caracter de (anipulare$ de deplasare a 4ucariilor 3 ele sunt (enite sa
contribuie la dezvoltarea "andirii$ coordonarea (usculaturii (otorii a oc2iului$ la for(area unor reprezentari
despre obiecte-
Fa )rupa miBlocie 4ocurile au caracter de i(itatie-
Fa )rupa mare se recur"e la 4ocuri cu pronuntat caracter de creatie cu a4utorul carora la copil apar pri(ele
for(e de analiza si sinteza-
rin or"anizarea 4ocurilor la copii se ur(?reAte:
1) dezvoltarea posibilitatii de a (anipula diferite obiecte
2) dezvoltarea capacitatii de i(binare a diferitelor obiecte
G) i(bo"atirea cunostintelor privind proprietatile caracteristice ale unor obiecte
+) dezvoltarea posibilitatii de a trece de la o activitate fara nici un scop$ la interesul de a ur(ari un anu(it
rezultat
5) ur(areste for(area obisnuintei de a-si concentra atentia
/) de a i(bo"ati preocuparile si interesul spre activitati variate
)) dezvoltarea functiilor de cunoastere$ a caracterului$ a intereselor$ a personalitatii
I) dezvoltarea coordonarii (iscarilor$ a fortei fizice-
&8. Particularitile dezvoltrii neuro9psi3ice ale copilului nou9nscut. $elexele iziolo)ice.
+omportament motor:
#ctivitate (otorie si refle%a e%a"erata-
ostura si(etrica$ cu predo(inarea tonusului fle%or$ pu(nii strinsi-
In decubit ventral pastreaza pozitia de fle%ie-
Nu poate spri4ini capul$ poate intoarce capul intr-o parte-
Miscarile sunt necoordonate-
+omportament co(niti#:
Indreapta privirea catre sursa de sunet sau lu(ina puternica-
oate fi%a un obiect plasat la distanta de 20 c( si il ur(areste orizontal la .0
0
-
;c2ii se (isca in toate directiile$ uneori cu incrucisare-
41
Kr(areste (iscarea cu privirea cind i se vorbeste-
+omportament social-a%ecti#:
9eactioneaza din pri(a sapta(ina la sunetul clopotelului$ vocea (a(ei-
'e linisteste la (uzica lina$ intonatii blinde$ la luarea in brate-
$elexele iziolo)ice.
5efle6ele automatismului spinal
$elex de protectie 6dispare la 15 luni3 - Nou n?scutul plasat @n decubit ventral$ reflector @ntoarce capul lateral
(protecCie fiziolo"ic?)
$elex de spriBin si mers automat (G-+ luni) - Copilul luat de subsuori Ai Cinut suspendat vertical$ fi%Dnd cu
de"etele (ari capul din spate$ picioarele sunt fle%ate @n toate articulaCiile din cauza unui 2ipertonus (uscular
fiziolo"ic- Fa atin"erea plantelor de spri4in$ are loc o e%tensie lent? a picioarelor$ trunc2iului Ai "Dtului$ copilul se
spri4in? pe toat? suprafaCa plantei cu (e(brele se(iflectate (refle% de @ndreptare)- Fa o @nclinare anterioar?
uAoar? a trunc2iului copilul face (iAc?ri de (ers )mersul automat'$ care nu sunt @nsoCite de (enCinerea
ec2ilibrului sau de (iAc?ri ale (e(brelor superioare
$elexul de pre3ensiune superior si inerior !/-12 luni) - 'e e%cita pal(a sau planta cu inde%ul e%a(inatorului
si nou n?scutul isi flecteaza de"etele cu a"atare$ uneori copilul se poate ridica )refle6ul 5o0inson'
$elex ,auer !de tirire" (+-5 luni)- Fa plasarea copilului pe burt?$ el face (iAc?ri de fle%ie Ai e%tensie a
picioarelor$ dar far? i(plicarea (Dinilor- #tin"erea de plante a copilului plasat pe burt?$ deter(in? (iAc?ri de
@(pin"ere @nainte- @n poziCie pe spate sau
decubit lateral$ (iAc?ri nu apar-
$elexul M/$/ (5-/ luni) - MDinile copilului sunt deviate lateral$ la un e%citant brusc (se loveAte la 15 c( pe
suprafaCa de e%a(inare$ stri"at puternic$ se sufl? puternic @n faCa copilului) @n r?spuns la (iAcarea brusc? a
capului copilului sunt induse (iAc?ri de e%tensie a (Dinilor Ai de"etelor (I faz? a refle%ului)$apoi (Dinile revin @n
poziCia iniCial? sau c2iar pot @(br?CiAa trunc2iul (II faz? a refle%ului)-
$elexul 'alant (G luni) - Copilul este plasat cu burtica pe (Dina e%a(inatorului @n poziCie @nclinat?- Fa
sti(ularea paravertebral? are loc curbarea trunc2iului @n partea sti(ulat?-
$elexul Perez (G luni) - Copilul este plasat cu faCa @n 4os pe (asa de e%a(inare- <%a(inatorul cu de"etul
ar?t?tor apas? pe procesele spinale ale vertebrelor$ ceea ce declanAeaz? o reacCie dolor?: sri"?t de durere$
curbarea corpului (lordoz?)$ fle%ia
(e(brelor$ posibil defecatie$ urinare-
$elex ,abins?i (12 luni 3 2 ani) - <%citarea plantei pe partea lateral? produce retrofle%ia de"etului (are$ cu
destinderea celorlalte sub for(? de evantai-
5efle6e de automatism oral
$elex ,ab?in !palmo9oral" (G-+ luni)- 8esc2iderea "urii cu caracter tonic la presiune asupra re"iunilor tenare
ale pal(elor-
$elexul de trompa (2-G luni)- #propierea de buze a tetinei$ cioc?naAului declanAeaz? (iAc?ri de @ntindere a
buzelor @nainte-
$elexul de cautare (1-1$5 luni) - #tin"erea colCului "uni$ dar fara atin"erea buzelor$ produce desc2iderea "urii
si intoarcerea capului spre e%citant @n c?utarea sDnului-
$elexul de supt (12 luni) - 8esc2iderea "urii Ai producerea (iAc?rilor de supt la atin"erea buzelor
18. 5ezvoltarea izica patolo)ica* criterii de incadrare( caracteristici.
'e constat? atunci$ cDnd (asa corpului i0sau talia se situeaz? (ai 4os de G$ sau ace ti para(etri sunt la o
distan ? (ai (are de 2 culoare centilice- En ulti(ii ani s-au elaborat tabele centilice i pentru al i para(etri decDt
cei esen iali ( i anu(e pentru "rosi(ea plicii cutanate$ se"(entele (e(brelor$ (aturitatea dentar?$ vDrsta
osoas?-
0-G foarte 4os
G-10 4os
42
10-25 sc?zut
25-)5 (ediu
.0-.) @nalt
.)-100 foarte @nalt
1:. 5ere)larile de nutritie( caracteristicile clinice !malnutritie cu I.( IPAobezitate cele & )rade 3ipertroie I
10920E( II 209&0E( III F&0D )radele de dezvoltare a tesutului adipos I G2mmD II 4910mmD III 10912mm"
+. 0ub 2 ani
+Indicele ponderal =853 > :reutatea actuala a copilului =)3G:reutatea ideala pentru
varsta =)reutatea de la nastere ? casti)ul mediu lunar pana la varsta respectiva3.
8nterpretare1
85 > 0'89+0'76 K malnutritie de )radul 8'de-citul ponderal este de 10+25HC
85 > 0'75+0'61 K malnutritie de )radul 88' de-citul ponderal este de 25+40HC
85 A0'60 K malnutritie de )radul 888' de-citul ponderal este peste 40H.
+Indicele )tatural =8"3 > Dun)imea actuala =cm3GDun)imea ideala pentru varsta
=lun)imea de la nastere ? cresterile medii lunare pana la varsta respectiva3.
!upa acest criteriu' cele trei )rade de malnutritie au urmatoarele valori1 8" > 0'95+0'90 K
malnutritie de )radul 8C
8" > 0'89+0'85 K malnutritie de )radul 88C
8" A0'85 K malnutritie de )radul 888.
+Indicele nutritional =8L3 > :reutatea actuala a copilului =)3G :reutatea ideala
corespun%atoare cresterii sale in lun)ime =)3. !upa 8L' cele trei )rade de malnutritie au
urmatoarele valori1
8L > 0'89>0'81 K malnutritie de )radul 8C
8L > 0'80+0'71 K malnutritie de )radul 88C
8L A0'70 K malnutritie de )radul 888.
!intre acesti indicatori' in practica curenta pentru sta#ilirea statusului nutritional se
folosesc1
+ 8" ca indicator al malnutritiei cronice si
+ 8L ca indicator al malnutritiei acute.
+ 85 are doar valoare orientativa' el nu corelea%a )reutatea cu lun)imea copilului.
"tarea normala de nutritie =eutro-a3 este de-nita de valori ale indicatorilor amintiti intre
0'90+1'1. 2aloarile mai mari de 1'1 ale indicatorilor antropometrici caracteri%ea%a
paratro-a sau supraponderea.
I. !e)te 7 ani
8ndicele masei corporale =87$3 > :reutatea actuala =9)3G8naltimea2 =m3C
2aloarea normala a IMC pentru adulti> 18+24.
5este aceste limite' urmatoarele intervale de-nesc1
+ supraponderea1 87$ > 25+29 9)Gm2C
+ o#e%itatea de )radul 81 87$ > 30+35 9)Gm2C
+ o#e%itatea de )radul 881 87$ > 36+409)Gm2C
+ o#e%itatea mor#ida sau monstruoasa1 87$ > peste 40 9)Gm2.
24. 7etoda antropometric& de apreciere de%volt&rii -%ice a copiilor
13 8L.D487/. $IR5JDJ8 > 4.D8. > DJL:87/ $IR5IR.D.
8naltimea sau talia' repre%inta distanta intre verte si planta picioarelor' sau suma
43
lun)imilor capului' )atului' trunc,iului si mem#relor inferioare. .cest indicator este cel
mai -del si sta#il indicator de determinare al starii de de%voltare.
23 :R/J4.4/. $IR5IR.D.
caracteri%ea%a sumar masa corpului' in)lo#and si sistemul osos' muscular' or)anele
interne' tesutul )rasos depo%itat. 4esutul )rasos varia%a su# in6uenta unor conditii
trecatoare' motiv pentru care )reutatea este un indicator la#il comparativ cu inaltimea.
"e masoara cu cantarul de persoane' care tre#uie sa -e veri-cat in preala#il pentru
sensi#ilitate si eactitate.
33 5/R87/4RJD $R.L8.L
este un indicator important' furni%and date despre de%voltarea cutiei craniene1
microcefalia K poate semni-ca anomalii sau distructii cere#raleC macrocefalia K poate -
consecinta unor tumori' ,ematoame' ,idrocefalii.
43 5/R87/4RJD 4IR.$8$
!& rela(ii asupra cutiei toracice' maturitatii sc,eletului' stratului )rasos su#cutanat'
musc,ilor toracici si spinali' ofera relatii si despre inte)ritatea aparatului respirator'
de%voltarea se)mentului toracic in l&(ime si adancime.
53 :RI"87/. 5D8JDJ8 $J4.L.4
masoara )rosimea tesutului su#cutanat' in puncte repre%entative1
+ treimea mi<locie a #ratului st). in partea posterioara
+ re)iunea su#scapulara st). un),iul inferior
+ linia medio+ailara
+ paraom#ilical =linia om#ilic K spina iliaca anterosuperioara
63 8L.D487/. "/M.L!. > 8L.D487/. $IR5JDJ8 8L 5IM848/ "/M.L!
este distanta dintre planul de sedere si verte.
73 !8.7/4RJD 4R.L"2/R" $R.L8.L
83 !8.7/4RJD .L4/RI+5I"4/R8IR $R.L8.L
93 !8.7/4RJD 4IR.$/DJ8 4R.L"2/R" "8 ".:84.D
103 !8.7/4RJD N8.$RI78.D
113 .L2/R:JR.
123 /D."48$84.4/. 4IR.$8$.
133 5/R87/4RJD .N!I78L.D
143 $8R$J7F/R8L4. 7.O87. . N.M8LJDJ8
153 !8.7/4RJD N84RIP.L4/R8.L
FI1I*M,T+IA
Jrmareste sa evidentie%e capacitatea functionala a or)anismului in cadrul anumitor
solicitari. 8n practica curenta se utili%ea%a in acest sens1 dinamometria' spirometria'
masurarea tensiunii arteriale' determinarea frecventei cardiace' a acuitatii vi%uale' a
acuitatii auditive.
GI-AM*M,T+IA ; /ste o metoda ce masoara forta musculara
3!I+*M,T+IA ; !etermina capacitatea vitala pulmonara #cantitatea maima de aer
epirat dupa o
inspiratie profunda3
$apacitatea vitala pulmonara include1 volumul respirator curent' volumul inspirator de
re%erva si volumul epirator de re%erva.
7D. Metoda orientativa de apreciere a parametrilor antropometrici la copii
#formule m= t= !cr= !tr)
44
M+0+
=a t
la &0 sptm#ni cu talia 40cm 3 (asa M 1&00)
la fiecare 1cm @n (inus$ scade 100)
la fiecare 1cm @n plus$ adau"? 200)
Copilul nscut la termen C (asa M 2800) - 4200) ((edia G200"-G500")
Copilul nscut la termen cu (asa G &000) 3 (asa (ic? la naAtere
Copilul nscut la termen cu (asa 4000) 3 4200) 3 f?tul (are ("rupa de risc pentru
trau(atis( la naAtere)
Masa F4200) C )i)ant (proble( endocrine)
Masa : 2200) 3 prematur !HHH 5aca talia normal( iar masa mic C nu9i prematur(
dar e reinerea dezvoltrii intrauterine"
HHH En pri(ele zile dup? naAtere este o pierdere iziolo)ic @n "reutate cereprezint? 29:E
din (asa iniCial?- En ziua a 29a se opreAte pierderea$ ziua 89a revine la "reutatea iniCial?-
494 luni 3 dublarea "reut?Cii de la naAtere
1 an 3 triplarea "reut?Cii de la naAtere
I lun 3 adau"? 400) (copil la ter(en 3 &0)Azi)
II9III lun 3 :00)Alunar
I- lun C 820)Alun
Kr(?toarele luni (inus 20) din luna precedent
Masa ideal? se calculeaz? dup? for(ula:
Primele 4 luni: M7800 % 9 (M-(asa la naAtere1 N-luna de viaC?)
4 luni91an: M 7 800 % 6 7 400 % 69-63 (M-(asa la naAtere1 N-luna de viaC?)
n anul 2: adau"? 220) lunar
5up 2 ani 3 11ani: 10572 % 69-13 (N-v@rsta @n ani)
12912 ani C 59-20 (N-v@rsta @n ani)
>u9Anormotroie* I10E (asa ideal?
Malnutriie (dificit de (as?):
o "r-1: deficit 10920E
o "r-2: -20-G0,
o "r-G: -5G0,
Paratroie ((as? @n plus @n pri(ul an de viaC?)
o "r-1: adaos 10920E
o "r-2: X20-G0,
o "r-G: X5G0,
/bezitate ((as? @n plus dupa I an)
6+=I+
=a t
ri(ele 5 luni C !luna de sarcina"2
8up? 5 luni 3 luna de sarcin x 2 (luna de sarcin? M 2Izile1 sarcina M 10luni)
=a nou9nscut
NaAterea la ter(en: 4:924cm
Fa pre(aturi: G48cm
I an de via copilul adau"?:
I trimestru: &cmAlun
45
II trimestru* 2(2cmAlun
III trimestru: 1(292cmAlun
I- trimestru: 1cmAlun (I tri(estru M Gluni1 total @n pri(ul an talia M 22(2cm)
II an copilul creAte 1cmAlun
5up II an* talia se calculeaz? dup? for(ula:
+ ani M 100cm
o an @n >(inusB M scadem :cm pentru fiecare an din 100c(
o an @n >plusB M adunm 4cm la 100
o e%- Copilul are G ani$ deci din 100c( scade( Ic($ talia M .2c(
Copilul are / ani$ deci ad?u"a( la 100c( cite / c( pentru fiecare an$ talia M
112c(
I ani M 1&0cm
o an @n >(inusB M scadem 8cm pentru fiecare an
o an @n >plusB M adunm 2cm
erioade critice de alun"ire:
` - I 3 /-I ani
II 3 I-11$5 ani
a - I - +-5$5 ani
II 3 1G$5-1+$5 ani
P>$IM>6$J= C$+.I+.
=a t
G+ s?pt?(@ni C &2cm
o Hiecare s?pt?(@n? @n >(inusB M scadem 1cm
o Hiecare s?pt?(@n? @n >plusB M adunm 0(2cm
=a nou9nscut
NaAterea la ter(en: &49&4cm
Fa pre(aturi: G&&cm
P#n la 1 an de via se calculeaz? dup? for(ula:
/ luni 3 4&cm
o Hiecare lun? @n >(inusB M scadem 1(2cm
o Hiecare lun? @n >plusB M adunm 0(2cm
Ideal la 1 an 3 44cm
=a 2 ani 9 K1cm
5up 2 ani*
5 ani 3 20cm
o Hiecare an @n >(inusB M scadem 1cm
o Hiecare an @n >plusB M adunm 0(2cm
P>$IM>6$J= CJ6I>I 6/$+CIC>
=a t
9-: (N-s?pt?(@na de "estaCie)
=a nou9nscut
NaAterea la ter(en: &29&4cm
Fa pre(aturi: G&1cm
HHH =a 4 luni perimetrul cran. @ perim. cutiei toracice
P#n la 1 an de via se calculeaz? dup? for(ula:
/ luni 3 42cm
o Hiecare lun? @n >(inusB M scadem 2 cm
o Hiecare lun? @n >plusB M adunm 0(2cm
=a 2 ani 9 K1(2cm
46
5up 2 ani*
10 ani 3 4&cm
o Hiecare an @n >(inusB M scadem 1(2cm
o Hiecare an @n >plusB M adunm &cm
$+P/$6J= 5I.6$> M+0+ LI 6+=I>
I an de via :
42cm corespund :?)
o Hiecare @n >(inusB M scadem &00)
o Hiecare @n >plusB M adunm 220)
5up & ani*
122cm corespund 22?)
o Hiecare 5c( @n >(inusB M scadem 2?)bb
77" 8actorii imuni ai laptelui uman si caracteristica lor"
8muno)lo#uline .+secretoare active anti /. $oli' $. tetani' salmonela' s,i)ella'
streptococcus
.nticorpii antivirus1 rota' polio' entero' citome)alovirus' P82' ru#eola' ,erpes
8muno)lo#uline :' .' 7' !
Di%o%im =li%a perete celular3
Dactoferina =concurea%& cu #acterii pentru Fe3
Dimfocite 4' N
8nterferoni =a)enQi antivirali3
7acrofa)i
$omplement $3' $4
Factor #idifum
Factori #ioc,imici
Ri#onuclea%a
8n,i#itorii protea%elor
Ili)o%a,aride
Rolul imunoprotector1
+ scade r&spndirea Ri durata afecQiunilor diareice
+ prote<ea%& copilul de infecQii respiratorii
+ scade frecvenQa otitelor medii
+ prote<ea%& contra enterocolitei necrotice' #acteriemiei' menin)itei' #otulism
+ scade riscul de #oli autoimune =!M tip 1' colita nespeci-c& ulceroas&3
+ scade riscul morQii su#ite a su)arului
88. Cronolo&ia introducerii alimentelor complementare 9n alimenta!ia su&arului.
47
E&. Cerintele *M3 privind nece)itatile in ingredientele nutritive e)entiale la
copii.
$riterii1
+ cantitatea consumat& de o cate)orie de oameni f&r& risc de de%voltare a insu-cienQei
+ cantitatea de in)rediente necesar& pentru eliminarea de-cienQei
+ cantitatea necesar& pentru susQinerea activit&Qii fermentative
+ cantitatea necesar& pentru menQinerea concentraQiei *n sn)e sau Qesuturi
+ cantitatea corespun%&toare unui indicator #iolo)ic speci-c de saturaQie
48
-ece)iti proteine:
S 1+3 luni1 2'5 +2'25)G9)G%i
S 4+12 luni1 2'0 +1'5 )G9)G%i
S 1 +5 ani1 1'2 +1'1 )G9)G%i
S "u)arul necesit& 43H din proteine su# form& de aminoaci%i esenQiali' copiii mai mari K
36H
-ece)iti lipide
S 5entru su)ar1 3'5+6)G9)G%i
S 1+3 ani1 4'5)G9)G%i
S 4 ani Ri mai mult K 2)G9)G%i.
S "e recomand& ca minimum 30H' optimal 40+50H din necesit&Qi ener)etice ale su)arului
Ri copilului mic s& -e satisf&cute pe contul lipidelor' iar dup& 2 ani nivelul optim s& -e
30H din care mai mult de 10H pe contul lipidelor nesaturate sau polinesaturate.
-ece)iti glucide
S 5entru su)ar1 12)G9)G%i
S $elelate vrste110)G9)G%i
S !up& vrsta de 2 ani 60H din necesit&Qile ener)etice tre#uie satisf&cute pe contul
)lucidelor' din care 10H s& -e car#o,idrate simple. $eto%a re%ult& *n ca%ul cnd
densitatea ener)etic& a )lucidelor este su# 10H
%@. !articularitatile de4voltarii neuro;p)i6ice a copilului in primul an de viata.
Comportament motor:
+ incearca sa mear)a sin)ur cu plasarea lar)a a picioarelor' toracele aplecat usor inainte'
deseori cade
+ unii copii mer) #ine
Comportament cognitiv:
+ pre%inta pensa di)itala cu opo%itie fata de de)etele 88' 888 si 82 =pre,ensiune aproape de
adult3
+ poate arunca min)ea dupa cum i se arata
+ cooperea%a la im#racare1 scoate #ratele din vesta' duce #atista la nas' isi pune
pieptenele in par
+ perfectionea%a manipularea de a #ea sin)ur cu cana
+ se antrenea%a in alimentarea cu lin)urita
Comportament verbal:
+ pronunta 5+8 cuvinte
Comportament )ocial;afectiv:
49
+ reali%ea%a indicatii
+ se <oaca cu cei din <ur
+ ofera unele o#iecte la solicitarea respectiv
%D. !articularitatile generale ale de4voltarii neuro;p)i6ice a copilului in primii %
ani de viata.
Comportament motor:
+ urca scarile folosind mersul alternativ
+ mer)e urmarind cu aproimatie o linie dreapta' facand 1+3 )reseli in 30 metri
+ mer)e pe tricicleta
+ sta pentru putin timp pe un picior 2+3 sec
+ se apleaca usor fara a cadea
Comportament cognitiv:
+ copia%a cercul' spontan desenea%a ),emul
+ construieste un turn din 9+10 cu#uri
+ recunoaste 4 culori de #a%a =rosu' al#astru' )al#en' verde3
+ invata poe%ii' povesti
Comportament verbal:
+ formea%a propo%itii' fra%e din 3+5 cuvinte
+ utili%ea%a pluralul
+ poate numara pana la 10
+ strainii intele) cel putin <umatate din ceea ce spune
Comportament )ocial;afectiv
+ isi pre%inta numele intre) si preci%ea%a seul
+ poate manca cu lin)ura si furculita
+ isi pune sin)ur incaltamintea' dar de o#icei pe dos
+ se separa usor de parinti
+ isi manifesta desc,is afectiunea' eprima un spectru lar) de emotii
50